Sunteți pe pagina 1din 127

MISIOLOGIE ORTODOX -rezumat al materiei pe sem. 1I.

1 MISIOLOGIE I ECUMENISM, DISCIPLIN TEOLOGIC Misiologia studiaz de o manier filosofic, empiric i teologic, fenomenul vast i atotcuprinztor al misiunii Bisericii care este prin excelen loc teologic, spaiu al experienei comuniunii cu Dumnezeu. Teologia misionar sa structurat ca disciplin academic teologic n perioada interbelic i aceasta este o consecin a existenei acestei discipline n nvmntul teologic apusean (catholic, protestant) unde au studiat teologii romni n perioada interbelic. Vasile Ispir a fost unul dintre cei care au structurat sistematic aceast disciplin: ndrumarea misionar a Bisericii Ortodoxe (1929). n perioada comunist, aceast disciplin a urmat mai mult cursul sectologiei. Dintre sectologii importani amintim: Grigorie Leu, Grigorie Cama, Pr. Al. Constantinescu, Pr. Petre Deheleanu, Diac. Prof. Petre David i Arhim. Ilie Cleopa.= acestia au sistematizat o
1

coerent

pertinent

sectologie

romneasc

cu

argumentare biblic i patristic. Comunitatea cretin ortodox este contient c a mrturisit ntotdeauna dreapta credin mntuitoare a Bisericii lui Hristos. John Meyendorff spune: credina cretin este ntemeiat pe mrturia unui grup de ucenici alei de Iisus nsui. Aceast mrturie unic despre moartea i nvierea lui Hristos a fost pecetluit prin darul Duhului la Cincizecime: autenticitatea sa consta n evidena istoric, ns i n comuniunea vie cu Tatl n Hristos eficient prin lucrarea Duhului n interiorul comunitii ecclesiale. Etimologic, termenul de misiune vine de la lat. missioonis ce deriv de la vb. mitto= a trimite. Prin misiunea Bisericii se nelege astfel un aspect fundamental al lucrrii instituiei teandrice a mntuirii ntemeiate de Mntuitorul Iisus Hristos, anume faptul c aceasta (Biserica) este trimis n lume aa cum Fiul a fost trimis de ctre Tatl spre a aduce prin Duhul Sfnt tuturor oamenilor Vestea cea Bun a mntuirii, Evanghelia vieii venice.

Mntuitorul Iisus Hristos este Trimisul prin excelen al Tatlui care la Cincizecime trimite lumii pe Duhul Sfnt spre a continua taina mntuirii oamenilor: Cci aa de mult a iubit Dumnezeu lumea, nct pe Fiul Su Cel Unul Nscut L-a dat ca oricine crede n El s nu piar ci s aib via venic. (Ioan 3, 16). Duhul Sfnt este trimis s continue i s fac eficient pentru orice om care crede jertfa mntuitoare a lui Hristos: Iar cnd va veni Mngietorul pe care Eu l voi trimite vou de la Tatl, Duhul Adevrului, care de la Tatl purcede, Acela va mrturisi depre Mine. (Ioan 15, 26). Apostolii sunt alei i trimii de ctre Hristos pentru ca mpreun cu Duhul, de care se vor mprti la Cincizecime, s vesteasc cele nvate i ncredinate lor de ctre Hristos. Necesitatea i iminena imperativului misionar: Mergei ctre oile cele pierdute ale lui Israel. i mergnd propovduii zicnd: S-a apropiat mpria cerurilor.(Matei 10, 6-7). Condiiile misiunii: Iat Eu v trimit pe voi ca pe nite oi n mijlocul lupilor; fii dar nelepi ca erpi i blnzi ca porumbeii. (Matei 10, 16) i (Matei 29, 18).
3

Sfntul Ev. Luca subliniaz calitatea de martori a celor trimii la propovduire: i s se propovduiasc n numele su pocina spre iertarea pcatelor la toate popoarele ncepnd de la Ierusalim. Voi suntei martorii acestora.(Luca 24, 47-48). Prin lucrarea lor misionar ei vor da mrturie despre cele ce a fcut El nsui n timpul i n locurile unde au fost mpreun nvnd la coala nvtorului dumnezeiesc. Martor este cel ce vede, astfel etimologia cuv. martir denot acest fapt. Mrturia despre Hristos este vedere a lui Hristos: Ce era de la nceput, ce am auzit, ce am vzut cu ochii notri, ce am privit i minile noastre au pipit despre Cuvntul vieii. i Viaa s-a artat i am vzut-o i mrturisim i v vestim Viaa de veci, care era la Tatl i s-a artat nou. Ce am vzut i am auzit, v vestim i vou, ca i voi s avei mprtire cu noi. Iar mprtirea noastr este cu Tatl i cu Fiul Su, Iisus Hristos (I Ioan 1, 13). Mrturia implic, dealtfel i auzire. Cuvntul se descoper pentru mntuirea oamenilor iar ascultarea i mplinirea cuvintelor lui Dumnezeu, a Evangheliei aduce mntuirea:
4

Prin urmare, credina este din auzire, iar auzirea prin cuvntul lui Hristos(Romani 10, 17). Prin aceasta Biserica n mrturia ei, propovduiete, mai presus de orice, cuvintele lui Hristos, Capul ei, care este prezent prin Euharistie pn la sfritul veacurilor n comunitatea mrturisitoare. Sfntul Ioan Gur de Aur spune: Nu a spus c are s fie numai cu ei, ci cu toi credincioii de mai trziu- c n-aveau s triasc apostolii pn la sfritul veacului- ci le-a vorbit ca unora ce fac un singur trup cu toi credincioii. Astfel pe altarul Bisericii se afl permanent Evanghelia i Potirul, cuvintele lui Hristos i El nsui prezent euharistic cu Trupul i sngele Su care dau mrturie ntr-o Tradiie continu despre prezena i lucrarea mntuitoare a lui Dumnezeu prin Hristos n Duhul Sfnt pentru nreaga umanitate chemat la comuniunea cu Treimea de Persoane divine. Viaa de comuniune cu Dumnezeu este posibil prin harul Sfintelor Taine. Vladimir Lossky spune: Duhul Sfnt mprtete ipostasurilor omeneti n Biseric plintatea dumnezeirii ntr-un chip unic, personal, mpropiat ca fiecare om ca persoan creat dup chipul lui Dumnezeu.
5

Mrturia cretin este, de fapt, consecina fireasc a darului vieii n Hristos, aunirii cu El prin iubire, ascultare, mplinirea poruncilor Sale. Ea este n cel mai nalt grad, vedere dumnezeiasc n energiile necreate, vederea slavei lui Dumnezeu (Fapte 8, 55). Mrturia cretin, include diversele aspecte ale vieii cretine: mprtirea de harul Sfintelor Taine, care culmineaz cu unirea euharistic cu Hristos, viaa moral, mplinirea poruncilor cu lucrarea virtuilor, rugciunea i asceza, contemplaia tainelor lui Dumnezeu, a istoriei mntuirii, comuniunea ndumnezeitoare. Pentru ca toi oamenii s cunoasc adevrul mntuitor este absolut necesar ca martorii slavei lui Dumneze s ndeplineasc lucrarea de evanghelizare. Prin acest act, oamenii sunt nvai n cuvinte nvate de Duhul Sfnt (I Corinteni 2,13), descoperite de Dumnezeu nsui i transmise i interpretate cu credincioie de Biseric. Cuvintele teologului n misiunea Bisericii sunt ecoul tainic i eficace al cuvintelor i gesturilor Cuvntului lui Dumnezeu nsui. Petre uea spunea: Preotul cretin este o fiin
6

avnd chemarea s comunice mistere care l cuprind mpreun cu credincioii. Mistic i comunicare nu hermineutic...Un teolog nu construiete doctrinar sau sistemic, ci expune adevruri revelate. Nu este autor, ci teolog. Cnd explic, rtcete, cum rtcesc de obicei hermeneuii. Un aspect important al misiunii Bisericii l constituie slujirea diaconia, filantropia. Biserica nu este doar spaiul spiritual al mntuirii sufletului , ci prin nsi existena ei n lume, ea este trimis s continue lucrarea vindectoare a omului ntreg suflet i trup, dup chipul Samarineanului milostv, Mntuitorul Iisus Hristos. De asemenea, Hristos, prin splarea picioarelor ucenicilor Si la Cina cea de Tain, instituie aa-numitul sacrament al fratelui. Iubirea aproapelui este un criteriu esenial pentru viaa cretin. Teologia misionar are n vedere Taina Bisericii lui Hristos ntr-o perspectiv dinamic i esenial spre extinderea acesteia spre ntreaga creaie i a face din toi oamenii mdulare, membre ale Trupului hristic n sens sacramental i spiritual. De aceea Biserica este misionar n fiina ei
7

pentru c ea este trimis de ctre Hristos Dumnezeu n lume spre a mplini prin Duhul unirea haric. Biserica a luat fiin n sens de comunitate uman religioas la Cincizecime, fiind constituit din elementul divin i uman. Prin Biseric oamenii se mprtesc de viaa dumnezeiasc, fcndu-se prtai dumnezeietii firi (I Petru 1, 4). Mntuitorul Hristos Care a reconciliat pe Dumnezeu cu umanitatea czut n pcat prin ntruparea i nvierea Sa, druiete via venic celor care cred n El, sub dou aspecte fundamentale pe care celebrarea liturgic ortodox le formuleaz doxologic astfel: Plinete cererile cele de folos ale robilor Ti dndu-ne nou n veacul de acum cunotina adevrului Tu, i n cel ce va s fie, via venic druindu-ne.(Rugciunea de la Antifonul III).Prin Biseric, Hristos nvtorul ne ofer un model de cunoatere, o cunoatere personal. Fiul este trimis de ctre Tatl pentru mntuirea oamenilor, la plinirea vremii(Galateni 4,4), Duhul Sfnt este trimis la Cincizecime pentru a continua lucrarea Fiului, Apostolii care se afl la temelia Bisericii i Biserica nsi prin ei, este trimis pentru mntuirea lumii
8

care nseamn pentru toi oamenii cunoaterea lui Dumnezeu i viaa venic. Prin misiunea Bisericii ntreaga lume devine templu al lui Dumnezeu pentru c n conformitate cu voina i lucrarea divin ntreaga lume este chemat s devin Biseric. Biserica are o misiune universal catolic, ecumenic, termen ntlnit pentru prima dat la Ignatie al Antiohiei. Misiunea cretin pentru misionarul ortodox nseamn n primul rnd organizarea intern a Bisericii pentru propovduirea cuvntului divin, mprtirea Sfintelor Taine credincioilor, oficiul rugciunii publice i particulare, activitatea filantropic la nivel de comunitate local. De asemenea, misiunea nseamn i aprarea tezaurului ortodox de credin i mrturisire n faa prozelitismului sectar, prin nelegerea i trirea ei n cinci lucrri eseniale ale Bisericii: 1. Adorarea lui Dumnezeu; 2. Comuniunea cu Dumnezeu; 3. nvtura despre Dumnezeu; 4. Slujirea, diaconia sau filantropia;
9

5. Mrturia cretin; Un termen sinonim pentru misiunea Bisericii este cel de apostolat. Etimologic, cuv. apostolat provine de la verbul a trimite. O lucrare esentiala a Bisericii este evanghelizarea , adica propovaduirea Evangheliei. Termenul de evanghelizare provine de la cuv. Evanghelie- Vestea cea Bun. Astzi Biserica evanghelizeaz permanent; Evanghelizarea este un act istoric bine conturat n memoria popoarelor care a fost nentrerupt ; La noi exist reticen pentru acest termen datorit evanghelizrii ce a aprut dup 1989 dinspre Occident i chiar America; chiar i comunismul a adus rni adnci Bisericii prin ncercarea de stopare a Evanghelzrii n Biserica noastr; Pe lng Evanghelie, Biserica propovduiete adevrurile de credin, dogmele,formulate sinodal, simbolul de credin niceo-constantinopolitan; Liturghia este nu numai o form de evanghelizare, ci i o form de comuniune;
10

Este absolut necesar mrturia n unitatea credinei, deoarece vederea lui Dumnezeu pentru cretini esteuna n sens spiritual, o experien n credin, n harul divin. Preotul este chemat la lucrare misionar , cci el vede i aude spiritual pe Cel care l-a chemat la mrturia despre El. Mrturia cretin se refer la totalitatea vieii cretine :cult, spiritualitate, filantropie, slujire, toate aceste slujiri avnd o valoare teofanic.(Matei 6, 6) Misiunea este o stare de jertf. Misiunea Bisericii dintotdeauna nseamn i un act de slujire a oamenilor, filantropie dup modelul lui Hristos;cretinismul nseamn fapta concret n sprijinul apropelui. Misiunea Bisericii se poate aborda n trei registre principale:
1. 2. 3.

Evanghelizare Mrturie cretin Filantropie

11

Misiologia , ca tiin teologic, studiaz tiinific i sistematic misiunea Bisericii n lume, pentru ca lumea s devin Biseric; acesta implic credina n Hristos- Alfa i Omega-un dialog cu Hristos ntru cunoaterea lui Dumnezeu, pentru ca lumea s fie ceea ce dorete Dumnezeu, un spaiu al iubirii i al vieii venice prin nviere. Misiunea Bisericii nseamn multe lucrri, care nu depind ntotdeauna de o metodologie bine stabilit , ci las loc i lucrrii lui Dumnezeu. Misiunea Bisericii se desfoar ntre oamenii cu pcatele lor iertate n Taina Pocinei i ncrederea n harul lui Dumnezeu. Credina misionarului cretin, a preotului este o angajare pentru Dumnezeu, care implic risc . durere, greutate, neputina de a face ceea ce i-a dorit. Biserica nu este mpria lui Dumnezeu n totalitate, dar fii ei au ansa s guste mpria lui Dumnezeu- Deja i nc nu(un paradox).

12

Misiunea ortodox este disciplina teologic care exprim dinamica realitii i lucrrii Bisericii n lume, plinirea Celui ce plinete toate n toi(Efes. 1, 23-24) Misiologia este un dialog al Bisericii cu lumea(cultura, tiina, ideile timpului), n general sau de evanghelizare de la persoan la persoan, n comunitatea eclesial local, spre deosebire de disciplina Teologie Pastoral, care este mai ales un dialogal preotului cu credincioii. Disciplina Misiologie i Ecumenism, noua denumire pentru ndrumri misionare, implic o abordare mai ampl, mai la obiect i n concordan, pstrnd specificul Ortodoxiei. Biserica este subiectul unei activiti care este de fapt misunea ei.Misiunea este predicatul subiectului-Biserica-i desemneaz gama de activiti pe care aceasta o desfoar n lume: Proclamarea permanent a cuvntului lui Dumnezeu, evanghelizarea scris i rostit; un mod de via, de comportament , o existen cretin eclesial, ntemeiat pe principiile evanhelice- viaa n Hristos.
13

Misiunea Bisericii nu mai este doar aprare de prozelistism sectar, ci i reflecie asupra misunii cretine , care este misiunea lui Dumnezeu, mprtirea vieii venice. Misiunea Bisericii este astzi o lucrarea a Bisericii Ortodoxe , dar i a celorlalte confesiuni occidentale(???serios? Nota rezumatorului ). De aceea misiunea Bisericii trebuie abordat de o manier: - exegetic , analiznd din perspectiv misonar textele evanghelice, scrierile pauline i a celorlali autori sacri ai NT, - cronologic cu evocarea marilor perioade ale misunii cretine i -analitica prin identificarea, enunarea problematicii misionare actuale n contextul ecumenismului. Ecumenismul este termenul tehnic prin care este desemnat astzi n cretinism dorina i aciunea de refacere a unitii vizibile a cretinilor pentru ca toi s fie una dup voina expres a Mntuitorului Iisus Hristos. Etimologic, ecumenism provine din greac oiekeo-ein- a locui, mai exact de la oikumene-locuit. n antichitatea
14

greco-roman prin oikumene se nelege lumea locuit, lumea civilizat , distinct de lumea din afara granielor. 1.2. MISIOLOGIE SI ECUMENISM. RAPORTUL

DISCIPLINEI CU CELELALTE DISCIPLINE TEOLOGICE SI ALTE STIINTE Misiologia si ecumenismul, ca stiinta teologica, are stranse relatii cu disciplinele biblice, istoria, exegeza si hermeneutica biblica. Vechiul Testament si Noul Testament constituie de fapt temeiul misiunii crestine. Istoria Bisericeasca Universala si istoria bisericilor locale sunt in stransa legatura cu istoria Bisericii. Ea este istoria misiunii crestine in timp, este istoria crestinarii, a propovaduirii Evangheliei la diferite popoare, in diferite culturi. Biserica ortodoxa trebuie sa manifeste in contextul crestin actual , un discernamant deosebit, datorita sincretismului religios propagat de anumite directii in contextul globalizarii.
15

Istoria

Bisericii

contine

perioada

patristica,

crestinismului nedivizat, un capitol extraordinar de teologie si viata crestina, o baza ecumenica, o experienta spirituala trinitara, prin vederea luminii dumnezeiesti necreate. Patrologia este foarte importanta pentru misiunea ortodoxa prin intelegerea sensurilor biblice printr-o hermeneutica realista a Scripturii neseparata de Hristos ca relatie in credinta, personal-comunitara si existentiala. Teologia dogmatica este in stransa relatie cu misiunea Bisericii. In perspectiva ortodoxiei misiunea nu se face doar pe baza Sfintei Scripturi, ci a Sfintei Scripturi in Traditia Bisericii, iar un capitol al Traditiei il reprezinta formulele dogmatice , dogmele. Morala si Spiritualitatea crestina au o deosebita insemnatate, deoarece fara viata morala si spirituala nu exista teolog. Catehetica si omiletica au ca discipline teologice o importanta deosebita pentru ca misiunea Bisericii se realizeaza si prin cateheza si predica. ( Exemplu Sf. Pavel)

16

In Liturghie se realizeaza cel mai deplin misterul Bisericii. Dreptul canonic este important pentru misiunea Bisericii pentru ca in perspectiva istorico-administrativa el reflecta organizarea Bisericii, iar in perspectiva dogmaticospirituala el fixeaza granitele adevarului crestin. Istoria, filozofia si teologia religiilor sunt in relatie stransa cu Misiologia si Ecumenismul, ca disciplina teologica pentru ca , de fapt, misiunea crestina este actul de botezare a popoarelor cu filosofiile si religiile lor. Misiologia si ecumenismul ca disciplina teologica are stranse legaturi cu cultura timpului, cu celelalte stiinte : filosofie, psihologie, sociologie, cu imaginea lumii structurata de stiintele actuale. 1.3. IZVOARELE DISCIPLINEI MISIOLOGIE SI

ECUMENISM 1.Sfanta Scriptura 2.Traditia Bisericii: -statornica -dinamica


17

3.Istoria Bisericii: ne ofera modele de misionari , modele de sfintenie crestina 4. Hotararile sinoadelor ecumenice si locale 5. Rapoartele conferintelor misionare si ecumenice 6. Rapoartele Conferintelor pan-ortodoxe ( Rhodos 1961,1963,1964, 1968), hotarari , decizii ale Sinodului BOR

1.4.METODELE ECUMENISM

DISCIPLINEI

MISIOLOGIE

SI

Prin metoda se intelege, in general, abordarea unei stiinte sub aspectul ei formal si structural. Teologia este stiinta care studiaza metodic si sistematic adevarurile de credinta revelate de catre Dumnezeu, formulate dogmatic de catre Biserica si experiate, traite in viata morala, spirituala, cultica a comunitatii crestine locale in unitatea intregii Biserici. Misiologia si ecumenismul foloseste urmatoare metode:
18

1.

Metoda exegetico-hermeneutica prin care se

interpreteaza corect, hristologic, eclesial textul revelat si textele Sfintei Traditii


2.

Metoda teologico-speculativa prin care se

constituie , se structureaza sistemul teologiei misionare, teologie prin care Biserica isi exprima adevarul sau in orice context cultural, social, economic, politic
3.

Metoda

ascetico-mistica

se

refera

la

persoana misionarului. Teolog este cel ce se roaga


4.

Metoda istorico-generala, cu cele 5 principii :

cunoasterea izvoarelor, clasificarea prin analiza critica, cercetarea lor evolutiv generala etc.
5.

Metoda

practica

misiunea

crestina

propriu-zisa, slujirea crestina cu iubire pentru oameni izvorata din iubirea lui Hristos ce inspira si calauzeste in toate situatiile misionare. 1.5. NUMIRI SI IMPARTIREA DISCIPLINEI

MISIOLOGIE SI ECUMENISM Exista denumiri minore si majore.


19

Cele minore au fost: 1. halieutica de la halieuein ( a pescui) 2. keriktica, kerigmatica de la keryssein ( a anunta , a face cunoscut, a proclama)- intalnit de 61 de ori in NT 3. mateutica de la matheteuein ( a face ucenici) intalnit ca verb de 4 ori si substantiv de 262 de ori in NT 4. auxanica auxanein ( a face sa creasca , a raspandi) , intalnit de 22 de ori 5. prosthetica- prosthenai ( a adauga, a incorpora comunitatii), 18 ori in NT 6. propagandistica propagare ( a propaga) , termen neintalnit in NT

Dupa tratatele clasice de Misiologie, materialul este impartit astfel:


A. B.

Misiologia doctrinara Istoria misiunilor Bisericii sau istoria

misionara

20

C.

Misiografia,

activitatea

propriu-zisa

misionarilor
D. A.

Misiologia practica Misiologie doctrinara sau teologia misiuni este

compusa din : a) Misiologie fundamentala compusa din :


1.

Misiologia biblica , prin care Revelatia divina

este privita in perspectiva misionara cu subcapitolele: 2. Misiologia patristica parintii Bisericii sunt interpretii autorizati ai Sfintei Scripturi 3. Misiologia sistematica este o dogmatica si o morala misionara b) Misiologia normativa, care este , de fapt, un capitol de drept canonic. B. Istoria misionara Istoria poate fi interpretata si ca o istorie a misiunilor Bisericii. Ea cuprinde istoria crestinarii popoarelor, iar crestinarea unor comunitati continua si azi ( doar 1/3 din populatia Terrei e crestina). Prezenta crestina este o realitate pretutindeni in lume, chiar daca nu compact
21

peste tot, insa Europa cunoaste un nefiresc proces de secularizare, de diminuare a trairii in Hristos, fenomen neintalnit in celelalte religii si culturi.
C.

Misiografia reda activitatea propriu-zisa a

misionarului, statistici ale experientelor misionare, numarul de persoane convertite sau botezate.
D.

Misiologia practica compusa din :

-Serviciul ( cultul ) divin extern : Laudele, Tainele , ierurgiile -Misiologia spirituala: program de spiritualitate, de rugaciune, prin care se formeaza teologi si misionari. Teologia biblica a misiunii analizeaza temeiurile fundamentale biblice, revelationale ale misiunii crestine, Biblia fiind o carte misionara. Misiunea crestina este o realitate dinamica ce isi are temeiul in Dumnezeu ca realitate dinamica absoluta si in Hristos, Fiinta Noua. Ea are o valoare morala pentru ca avandu-si temei in Dumnezeu ea creaza un orizont al credintei, sperantei si iubirii, ea are si o valoare estetica, pentru ca in calitate de
22

trimis al lui Dumnezeu, misionarul anunta Evanghelia ca frumusete, participand la lucrarea mantuitoare a lui Hristos. De asemenea, teologia misionara se poate imparti astfel: -teologie sistematica( adanc inradacinata in spiritualitate, devotiune, meditatie) -teologie practica ( cuprinde catehetica misionara, liturgica, omiletica, pastorala) Natura, fiinta Bisericii este una misionara in sensul ca ea este inseparabila de planul lui Dumnezeu de mantuire a lumii, Biserica fiind astfel o necesitate mantuitoare pentru intreaga populatie a lumii. Misiunea este strans legata de cult si liturghie, formand evenimente de marturie si evanghelizare continua pentru poporul lui Dumnezeu. Misiunea Bisericii are ca element fundamental evanghelizarea prin care aceasta isi exprima invatatura Sa, respectiv Evanghelia lui Hristos, si dogmele, dreapta invatatura formulata de Biserica in timp prin intalnirea cu culturile , ideologiile altor popoare.
23

Educatia misionara se face in biserici, in scoli, in cercuri misionare si ea trebuie facuta in functie de varsta celor instruiti. Pastorala misionara se leaga de intreaga sfera a vietii crestine, pentru ca implica intimitatea relatiei cu cei carora se predica Evanghelia. Apologetica misionara are o istorie veche si poate fi periodicizata: -impotriva vechiului paganism greco-roman -anti-iudaica si anti-musulmana in Evul Mediu -antiumanistica in perioada Reformei -antideista in epoca Luminilor -antinaturalista,antipanteista si antimaterialista in societatea de azi 1.6 OBIECTUL MISIUNII CRESTINE. CUI SE PROPOVADUIESTE EVANGHELIA Evanghelia nu este o ideologie pe care trebuie s-o impunem altora, ci un mesaj pe care Biserica lui Hristos il ofera lumii, care are absoluta trebuinta de el, spre a fi ea insasi in identitatea ei.
24

Ea trebuie adresata:
1.

Credinciosilor,

membrii

Bisericii,

care

traiesc pe Hristos implinind poruncile Lui, participand la viata liturgica a Bisericii. Ei sunt cele 99 de oi sau cele 9 drahme de argint care au nevoie permanent de a-si aprofunda viata duhovniceasca si care dau marturie pentru altii despre viata lor in Hristos. Sf. Ioan Gura de Aur spunea :Nu cred in mantuirea unuia care nu incearca sa mantuiasca si pe altii
2.

Crestinii care frecventeaza Biserica din

obisnuinta, rutina, fara a constientiza sensul profund, esential al vietii in Hristos, sau cei care nu-l traiesc pe Hristos, nu participa la viata Bisericii, cautand sa-si justifice pozitia lor in numele unei religii interioare , a unei autonomii si a unei autenticitati spirituale personale. Ei pot fi oameni simpli sau intelectuali care , desi poarta ontologic amprenta lui homo religisus prin chipul divin si prin Taina Botezului, sunt inchisi ideilor si experientelor religioase.

25

3.

Necredinciosii, ateii unei lumi cuprinse tot

mai mult de secularizare, concept prin care trebuie sa intelegem o viziune despre lume si viata potrivit careie acestea se explica prin ele insele, fara a mai fi nevoie de a se recurge la Dumnezeu, devenit astfel inutil.
4.

Necrestinii care traiesc si lucreaza in

vecinatatea noastra , in aria misionara a bisericii locale, a parohiei, si care de multe ori sunt misionari ai religiei pe care o marturisesc ( musulmani de exemplu) sau reprezentanti ai religiilor asiatice.
5.

Celor de departe, celor care nu au auzit de

Evanghelia lui Hristos si nu-l cunosc pe El, oamenilor altor religii, o misiune esentiala, autentica a Bisericii astazi, cand aproape 2/3 din populatia Terrei este necrestina, fapt datorat si exploziei demografice a Asiei si Africii unde elementul necrestin este majoritar. 1.8 SUBIECTUL MISIUNII CRESTINE. CINE

PROPOVADUIESTE EVANGHELIA?

26

Biserica este subiectul evanghelizarii, al propovaduirii lui Hristos prin toti cei care traiesc in sanul ei, prin toti membrii ei. Exista o anumita ordine a celor ce sunt datori sa faca evanghelizare:
1.

Ierarhia, clerul Bisericii, episcopul preotul si

diaconul sunt maestrii credintei, ai marturiei crestine , ai propovaduirii Evangheliei. Preotia Bisericii este semnul iubirii lui Hristos . ( Sf. Ioan Gura de Aur).
2.

Monahismul a detinut si detine un rol foarte

important in biserica, in misiunea ei in lume, deoarece monahul , ca ascet, are o disponibilitate totala pentru Hristos, prin viata virtuasa, prin sfintenie. El este un invatator si propovaduitor al adevarului crestin in mod deplin.
3.

Laicii. Ortodoxia a redescoperit teologia

laicatului, care se impartaseste de lucrarea Bisericii si marturiseste prin cuvant, fapta, si viata, Evanghelia.
4.

Tineretul , cu entuziasmul sau, cu libertatea sa

, trebuie sa aleaga calea vietii, pe Hristos, intr-o lume in


27

care pericolul de a cadea prada ispitelor este foarte mare. Ei, prin daruirea lor, se pot face apostoli fata de alti tineri indiferenti religios.
5.

Familia este un factor de misiune crestina, in structura ei, de unele tendinte

fiind o biserica domestica, casnica. Astazi, ea este amenintata antifamiliale si antiumane, trebuie sa isi constientizeze realitatea ei de marturie crestina, prin credinta, educatie crestina a copiilor.
6.

Gruparile crestine, asociatiile crestine, care

apartin structurii eclesiale si care prin zelul lor , prin iubirea lui Hristos, pot sa dinamizeze misiunea ei spre a-I atrage pe toti crestinii in viata sacramentala, liturgica si filantropica a parohiei. ( ASCOR, ATOR bla bla). 1.8 LITERATURA MISIONARA Literatura misionara este vasta , intinzandu-se pe 2 milenii de misiune crestina. Principalele izvoare sunt Sfanta Scriptura si Sfanta Traditie. Totusi, primele cursuri
28

de misiologie in sens academic, apar in Apus, la protestanti. In 1590, Adrian Saravia, editeaza un prim curs de misiologie. Fr. Schleiermacher, teoretizeaza faptul ca la originea religiei este sentimentul si introduce misiologia ca disciplina teologica la 1830. Un precursor in istoria Bisericii al misiologiei ca stiinta poate fi considerat Eusebiu de Cezareea cu lucrarea Istoria Bisericeasca. De asemenea , un alt reper poate fi si Toma dAquino cu Summa contra Gentiles. In BOR, cateva referinta misiologice din literatura teologica sunt: -Vasile Ispir, Indrumarea misonara a Bisericii ortodoxe -Pr.Prof. Dr. DUmitru Radu, Indrumari misionare -Pr.Prof. Ion Bria, Credinta pe care o marturisim -Idem, Ortodoxia in Europa, Locul spiritualitatii romane -I.P.S. Antonie Plamadeala, Ca toti sa fie Una -Pr. Gh.Petraru, Ortodoxie si prozelitism -P.S. Grigorie Comsa, In slujba misionarismul ortodox Manuale de sectologie si de filantropie crestina la noi:
- Pr.

Prof. Achimescu , Noi miscari religioase


29

- Episcop

Grigore Leu Botosaneanul, Confesiuni

si secte, Studiu Istoric-misionar


- Al.

Constantinescu, Sectologie . Istoricul si Prof . P.I.David, Manual de sectologie Cleopa Ilie, Calauza spre cunoasterea si Vicovan, Dati-le voi sa manance!

combaterea sectelor din Romania


- Diac. - Arh.

apararea credintei ortodoxe


- Pr.

Filantropia crestina istorie si spiritualitate Problematica misionara se regaseste intr-o literatura vasta din care amintim:
- Pr.

Prof. Ioan G. Coman, Si Cuvantul Trup s-a Grigorie Marcu, Saul din Tars Gh. Savin, Apararea credintei. Tratat de

facut
- Prof. - Dr.

Petru Rezus, Curs de Teologie fundamentala

- Ioan

apologetica
- Pr.

Sabin Verzan , Sf. Apostol Pavel

Studii misionare
30

- Dr.

Petru Prof.

Rezus, Corneliu

Teologia Sarbu,

ortodoxa Teologia

contemporana
- Pr.

Fundamentala Dictionare:
- Dictionary

of

Mission,

Theology,

History,

Perspectives, by Karl Muller


-A

History of Ecumenical Movement, Ruth Rouse Christian Encyclopedia, Oxford Mission. The Witness of the Orthodox

, Stephen Charles Neill


- World - Martyria-

Church Today. Carti, Studii straine -Pr. Dr. Antonios Alevizopol, Ortodoxia in fata sectelor -Charles Andre Bernard, Traite de theologie spirituelle -Boris Bobrinskoy, Le mystere de la Trinite -Vladimir Lossky, Teologia mistica a Bisericii de rasarit -Idem, Introducere in teologia ortodoxa -Andrew Teologiei
31

Louth,

Deslusirea

Tainei.

Despre

natura

-Alexander Schmemann, Din apa si din Duh -Idem, Taina Imparatiei -Idem, Introducere in teologia liturgica -Tomas Spidlik, Spiritualitatea Rasaritului crestin -Paul Evdokimov, Arta Icoanei. O teologie a frumusetii -Ieromonah Alexander Golitzin, Mistagogia, experienta lui Dumnezeu in Ortodo II MISIUNEA CRETIN I EVANGHELIZAREA 2.1. MISIUNEA EXTERNA SI INTERNA pp. 51-56 Misiunea crestina = proclamarea Ev. In lume; Mantuitorul Apostoli Episcopi si preoti; Biserica = misionara in fiinta sa, traieste sa se extinda in timp si spatiu; + Mandat dumnezeiesc(Ma.28,19-20); = prezenta si lucrarea lui Hristos in Duhul Sfant Boris Bobrinskoy: misiunea B poate fi inteleasa in functie de Invierea lui Hristos...inainte de toate, o misiune a comunitatii, de comuniune, deoarece comunitatea trebuie sa reflecte dragostea(Taina Bisericii, pp. 53-54)

32

Ioan 13,34; 15,12,17: Sa va iubiti unii pe altii...intru aceasta vor cunoaste toti ca sunteti ucenicii Mei. Modernismul, epoca ratiunii absolutizante, ideologia atee, scientalismul tehnocrat = proces de decrestinare, secularizare, refuz al lui Dumnezeu de la o Europa cu misiune externa la una cu necesitati de misiune interna. Misiune exterioara = trimiterea misionarilor la necrestini pentru a-i converti la Evanghelie (sens clasic); Misiune interna = reevanghelizare, recrestinare, cu marturie vizibila pentru Hristos si Biserica Sa. -marturisire prin actul de credinta ca B e existat, exista si va exista si nici portile iadului nu o vor birui.(Ma.18,18) Primirea Evanghelieu:cel ce va crede si se va boteza se va mantui, iar cel ce nu va crede se va osandi.(Mc.16.16) Misiunea externa era o lucrare structurata in B Occ. si Orient (Evanghelizarea Europei, Asiei si Africii); confesiunile rupte din B. preiau constiinta misionara dublata de practica misiunii; Ruperea Evanghelizarea a transmis si particularitati dogmatice, culturale si spirituale specifice, asociata cu
33

colonozarea, fiind strans legata de institutiile politice, sociale si culturale. Identitatea ecclesiologica a B. Ortodoxe: model apostolic, dreapa marturisire si doxologie tezele misiologice sunt receptate deopotriva deschis si critic; Deschis fundamentate biblic, refleca intensa si profundareflectie teologica; Critic perspectiva transcedentala, teologica, soteriologica, cu deschidere spre eshatologie, spre Imparatie, pentru Biserica si misiunea ei. + dimensiunea Istorica = Crucea si Invierea Domnului, Cinzecimea. Relatia Imparatie Biserica = tensiunea creatoare si plinitoare sintre deja si inca nu: Multumim pentru ca ne-ai dat Imparatia Ta ce va sa vie.(Liturghie) Misiunea B. in istorie = nu doar extensiunea geografica si cantitativ; = memoria vie a evenimentului mantuirii, prezenta insasi a Domnului treimic experiat haric si sacramental ca lumina si comuniune.
34

concretizare:

crestinari

de

popoare,

prezenta

marturisitoare, nostalgia unitatii, dorinta de cale dreapta, sfintenie, explozie de bucurie pascala transmis din generatie in generatie; - intelegerea misiunii in perspectiva intensiva, interna, cu libertatea plinatatii interioare sprin suferinta si transfigurare ca sfintenie. BOR contextul otoman si comunist rol major in pastrarea credintei (misiune externa = ajutor financiar si material pt Athos, Ierusalim, crestini arabi, georgieni, etc.) Structurarea etnica a Ortodoxiei specificul misiunii interne: transmiterea dreptei credinte de la o generatie la alta; m.i.=intreaga lucrare sfanta a B in orizontul ariei ei canonice/administrativ si sacramantrale/harismatic. Mediile occidentale : s-au dezvoltat ideologiile atee; s-au accentuat inegalitatile sociale; programe sociale de tip orizontal: s-au inasprit conditiile de viata; sociala, programe sociale. s-a extins saracia.
35

B.

dezvoltat

scoli, asistenta

Sf. Grigorie de Nyssa: Cine priveste spre biserica, priveste spre Hristos, care Se zideste si Se mareste (extinde) pe Sine Insusi prin adaugirea celor ce se mantuiesc. Mantuitorul a intemeiat o singura B.: Este un Domn, o credinta, un botez, Un Dumnezeu si Tatal tuturor care este peste toate si prin toate si in noi toti(Ef.4,5-6). Domnul e descoperit in B. obiectiv si subiectiv la superlativ. Misiunea B. e una: a-si incorpora siesi pe oamenii din totdeauna si de pretutundeni in acest cerc al iubirii trinitare mantuitoare; Temeiul Misiunii B. este in Tatal, lucrareaI in Fiul iar plinirea in Duhul Sfant. Prin misiune B. se extinde in spatiu si timp oamenilor facand din acestia Trupul Tainic al lui Hristos.

2.2. TEMEIUL, MOTIVATIILE SI SCOPURILE MISIUNII CRESTINE pp. 57-62

36

Temeiu, motivatia si scopul natura teologica comuniunea cu Dumnezeu-Treime revelat oamenilor. Pacatul primordial = separarea omului de Creator; Jertfa Mantuitorului si Trimiterea Mangaietorului = inoirea umanitatii timpul B. Misiologia Ortodoxa perspectiva trinitara = Dumnezeu ne cheama la impartasire cu El. Nikos unitatii ei: unitatea B. este o realitate absolut prestabilita de Dumnezeu ... Unitatea intre oameni in B. este consecinta/reflectarea evenimentului unitatii Tatalui cu Fiul in Duhul Sfant, realizata in B. istorica. ... unitatea nu este doar un atribut al B. ci insazi viata Sa, este intrepatrunderea divino-umana vesnica. Misiunea B. = de a oferi harul cu frica si cutremur tuturor cwlor ce-l primesc pe Hristos. Temeiulo si scopul = unirea oamenilor in har cu Dumnezeu.(Romani 16,25)
37

Nissiotis

avertizeaza

asupra

relativismului

eclesial prin accentuarea aspectului eshatologiei B. si a

Sf.Maxim Marturisitorul: fiind creat dupa chipul lui Dumnezeu,omul este dupa chipul B. iar B. dupa chipul omului. I Motivatiile teologice ale misiunii: 1. ascultarea de mandatul evandhelizator al lui Hristos; 2. raspuns la iubirea dumnezeiasca crucificata in Hristos; 3. motivatia doxologica Dumnezeu sa fie cunoscut si adorat de cat mai multi oameni; 4. m. Eshatologica misiunea contribuie la realizarea Imparatiei si eliberarea din onditia umana pervertita de pacat; 5. 4,8): 6. umanismul cr., filantropia, slujirea semenilor, mila fata de cei suferinzi si marginalizati, aflati la un nivel rudimentar de civilizatie. Teologul Y. Congar face o apreciere intre evanghelizare si civilizatie. II Motivatiile neteologice ale misiunii: convertire=iubire, cale , viata, singurul adevar, comunicare interpersonala intre Dumnezeu si om (I Ioan

38

1. motivatia imperialista cucerirea si exploatarea lumii non-occidentale; actiuni politice si economice; 2. motivatia culturala viziuni europocentriste de superioritate a culturii occidentale fata de oricare alta; 3. motivatia comerciala exportarea celor 3C: credinta, comert, civilizatie in spatiile neoccidentale. Scopurile misiunii crestine: 1 .Teologic mantuirea oamenilor prin incorporarea in Trupul Tainic al lui Hristor + aspect soteriologic; 2. Eclesiocentric inradacinarea B. peste tot in lume pentru a incorpora intreaga umanitate (plantatio Eclesiae); 3. Crestinismul social formarea societatii crestine (social Gospel); 4. Imbunatatirea macrostructurilor perspectiva seculara, transferarea modelului civilizational occidental in lume prin pace, prosperitate, afaceri economico-financiare; 5. Instaurarea in lume a Imparatiei lui Dumnezeu (Misio Dei). Activitati caracteristice misiunii actuale:

39

trimiterea activitatile acestora; Propovaduirea credintei; aria societatea lumea

de

misionari; a.

Sinteza acestei activitati (misiologul K. Muller):

geografica misionara necrestina -camp ce-l al

misionata; trimite; misiunii;

b. extinderea Imparatiei lui Dumnezeu; c. convertirea popoarelor; d. Intemeierea de noi B. centrul de unde se extinde misiunea in apropiere; comunitate locala ce depinde de sprijinul unei B. mai vechi; servicii speciale pt aprofundarea si extinderea credintei. Factorii ce determina criza de misiune a B. de astazi: 1. progresul stiintific si tehnologic dublat de fenomenul secularizant pierderea credintei prin modul de viata modern; 2. occidentul misionar=proces de decrestinare; anual 53000 pers. parasesc B. (neopaganism, ateism, superstitie);

40

3 .neputinta separarii spatiului crestin de cel necrestin contextul pluralismului religios si cultural; 4 5. .misiunea occidentala=colonizare saraci-bogati: si exploatarea populatiilor unde se facea misiune; scindarea Bogatii=crestinii occidentalireticenta lumii a3-a de a se converit(Papa Paul Ioan II in Peru); 6. aparitia teologiilor contextuale, ale lumii a 3-a: eliberarii, asiatica, africana, feminista,... schimbarea paradigmei. Cele 4 motivatii misiologice 1. convertirea prin valorizarea deciziei si angajarii misionare pt Hristos-risculspiritualitatii individualiste; 2. motivatia eshatologica-realitatea viitoare a Imparatiei intr-o asteptare nerabdatoare; 3. plantatio Ecclesiae-extinderea si structurarea B in lume B.=Imparatia; 4. motivatia umanitara: actiuni sociale si de justiti dezvoltarea si optimizarea societatii; Misiunea crestina pune in lumina relatia dinamica dintre Dumnezeu si lume in temeiul Revelatiei;
41

nu ofera legi imuabile ale misiunii; aplicabila in toate contextele;

Revelatia=schema

Coordonata esentiale ale Misiunii = evanghelizarea. B. este semn si sacrament semn=simbol; sacrament=meriere, realizare si anticipare a Imaratiei lui Dumnezeu. III TEMEIURILE BIBLICE ALE MISIUNII CRESTINE Misiunea intregi; Dumnezeu se descopera deplin oamenilor prin Hristos, Revelatia si Revelatorul (Coloseni2,9; Evrei1,1-3); Experienta interpelarii de catre Dumnezeu si transmiterea mesajului divin prin persoana aleasa se produce in limbaj uman, cu limitele inerente acestuia. Misiunea in general trebuie inteleasa pe baza marturiei V. si N.T. despre lucrarea mantuitoare a Domnului in lume. Fundamentarea biblica a misiunii se extinde la totalitatea Cuvintelor lui Dumnezeu(Donald Senior)
42

B.se

articuleaza

la

Revelatie;

Sf.

Scripturafinalitate antropologica, adresandu-se umanitatii

3.1. IDEI MISIONARE DUPA V.T. pp. 63-73 Dumnezeu si-a ales un subiect in istorie prin care si-a implinit voia Sa universala de mantire a umanitatii; Coordonatele credintei lui Israel: 1 este revelata: are ca subiect si obiect pe Dumnezeu ce se adreseaza prin prooroci poporului evreu; 2 revelatie perspectiva ascultarii relatiei personale ca ascultare si implinire a voii lui dumnezeu; 3 imaginea religiei adevarate, monoteiste, manifestata gradual in funcitie de capacitatea omului in relatia cu Dumnezeu; Eliberarea din robie calauzirea prin pustie incheierea legamantului relatia cu Dumnezeu = singura ratiune de existenta a poporului. Idei misionare din v.t. in perspectiva crestina: 1 idei misionare fondate pe insusirile lui Dumnezeu de Creator si Sustinatori al existentei spirituale si materiale; 2 perspectiva eshatologica Yahve = Judecator drept al oamenilor;
43

3 Dumnezeu e perceput in perspectiva mesianica reconciliere cu omenirea spre a-i elibera de pacat. Rolul misionar al poporului ales: 1 Inainte de captivitate: prin Israel trebuiau convertiti paganii la monoteis prozelitii dreptatii si portii; 2 In timpul si dupa captivitate babilonian- V.T poate fi comentat integral in persp. Misionara:
- instituirea

sinagogii = semn al dreptei relatii cu vetero-testamentara(G.von

Dumnezeu;
- ziua

kerigma

Rad)=unitatea B odihnei = comuniune cu Dumnezeu (homo festivus); V.T.=istorie profetica si profesiune istorica; traducerea scripturii = Septuaginta; Alegerea pop.ev.= subiect al slujirii pt. toate pop. monoteismul = Dumnezeu e unic, adevarat si transcendent; Moise=prefigurare a intimitatii crest.cu Dumnezeu; exercitiul Domnul.
44

moral

atragerea

celor

impresionati

de

rigurozitate;

Urcusul pe munte=unire mistica suflet

speranta

mesianica

lui

Dumnezeu

Insusi;

Profetismul-mesaj valabil pt. conditia umana. Puncte culminante ale mesajului misionar universal al V.T.: 1. Isaia40,10-11; 41,1-4 prin Israel toate popoarele sunt asteptate la mantuire prin alesul lui Dumnezeu, Mesia; personalitate colectiva atat o persoana singura(Mesia),cat si poporul ales(evreii); 2.modelul profetului Ionatonalitate misionara si universala,impotriva religios(Johanes Blauw); 3. Ps. 28, 45, 94 starea de rugaciune celebrare comuna, pietate exprimate in cuvinte; diminuatre aproape totala a distinctiei dintre pietatea formala liturgica si pietatea populara, dintre deea ce este oficial si ceea ce este popular, dintre regimul sacr si cel profan, templu si casa, religios si secular (Donald Senior). Proces Dumnezeu;
45

exclusivismului

nationalist

de

inculturatie

Scripturii

spiritul

contemplativ crestin = Dumnezeul meu comuniune cu

Sensul V.T. al mesianismului, al asteptarii lui Dumnezeu, a prezentei Sale mantuitoare intre oameni; Dimnezeu e prezent dinamic, sacramental, in umanitatea rascumparata in Hristos in cei corporati in Trupui Sau. Misionarul adevarat al V.T. este Dumnezeu care a salvat poporul evreu; Istoria lui Israel = Istoria lui Dumnezeu cu poporul chemat la credinta. Apocaliptica iudaica astaptarea mesianica, speranta eliberarii ce a deviat de la sensul spiritual; = idee fantasmagorica de dominatie mondiala (comunitatile eseniene). 3.2 NOUL TESTAMENT, Hristos, care este esenial defapt n mesajul anunarea

Mntuitorului

const

mpriei lui Dumnezeu i a relaiei cu noul popor ales, noul Israel, dup ce vechiul Israel a refuzat pe Hristos .Noul Testament are un caracter misionar, iar inceputul teologiei misiunii coincide cu inceputul teologiei crestine, misiunea fiind mama teologiei. Temeiul misiunii este Revelatia si
46

autocomunicarea lui Dumnezeu in istorie. Imparatia lui Dumnezeu este mesajul central al Mantuitorului Hristos si inimia misiunii crestine. Aceasta Imparatie implica dimensiunea mantuirii esentiala dar mantuirea, eliberarea de rau de pacate include si vindecarea de boli fizice pentru a instaura in lume dreptatea, bucuria si pacea. Astefel misiunea semnifica propovaduirea si manifestarea Imparatiei universale a lui Hristos dar in acelas timp un dar al Duhului Sfant. Misiunea bisericii in lume incepe cu pogorarea Duhului Sfant peste apostoli a Cincizecimii. A intelege sensul misiunii dupa Noul Testament inseamna a intelege persoana si opera Mantuitorului Hristos. Prima Evanghelie, cea a lui Matei este in mod esential un text misionar prin referinte dese la Imparatia lui Dumnezeu exprimate in parabole. Expresia Eu sunt cu voi pana la sfarsitul veacurilor evidentiaza faptul ca credinta, asa cum arata Matei si adica ofera S.KIERKEGAARD un dute-vino paradigma opereaza neincetat. a contemporaneitatea, Evanghelistul

misiologica

ucenicului in misiune care adora pe Domnul Hristos si


47

implineste legea evanghelica a iubirii in contextul imbinarii ortodoxiei credintei, ortodoxia faptelor. Evanghelistul Matei scrie despre Evanghelia Imparatiei (4,23;9,35;24,14), Hristos care este punctul crucial al intregii istorii (Donald Senior) fiind implinirea fagaduintelor facute de Dumnezeu poporului ales. Sfantul Matei acorda lui Iisus titluri precum Emmanuel, Hristos, Fiul lui Dumnezeu, Fiul Omului, Domnul sau slujitorul. In capitolul 10 Evanghelistul relateaza trimiterea ucenicilor in misiune inainte de Invierea lui Hristos, misiune limitata la oile cele pierdute ale Casei lui Israel (10,6). Sfantul Ioan Gura de Aur interpretand acest capitol arata ca misiunea ucenicilor se savarseste prin porunca si puterea lui Hristos(Omilii la Matei 32,2). Cateva concluzii din perspectiva misiologica dupa Evanghelia Matei pot fi formulate astfel: Iisus Hristos este Domnul Inviat care trebuie sa fie adorat fiind cu noi pana la sfarsitul veacurilor. In numele si cu puterea Lui, Biserica boteaza si invata pe crestini ca trebuie sa implineasca vointa Tatalui si sa se iubeasca intre ei. Evanghelia are un caracter

48

misionar pentru ca Sfantul Matei vrea sa incurajeze pe membrii comunitatii sa dea marturie despre Hristos. Evanghelia dupa Marcu evidentiaza si accentueaza dimensiunea vindecatoare si ecsorcista a lucrarii Mantuitorului Hristos prin care se ilustreaza puterea Sa Dumnezeiasca si Imparatia lui Dumnezeu. Dupa cum Hristos face din cruce model pentru apostolat, tot asa biserica in misiunea ei va cunoaste suferinta, jertfa, crucificarea spirituala. Mesajul misionar al Safntului Marcu este unul radical, sub semnul imperativului, al deciziei si convertirii imediate pentru Hristos ca unica solutie pentru viata spirituala pentru mantuire: Mergeti in toata lumea si propovaduiti Evanghelia la toata faptura. Cel ce va crede si se va boteza se va mantui iar cel ce nu va crede se va osandi (16,15-16). Dumnezeirea Mantuitorului se evidentiaza mai ales prin vindecari si alungarea demonilor, prin puterea exercitata asupra naturii si prin manierea prin care reactioneaza oamenii la cuvintele si minunile Sale si mai ales fata de invierea Sa din morti. Toate aceste calitati prin care se manifesta numinos-ul fac ca El sa fie inteles ca revelatia
49

lui Dumnezeu ca prezenta lui Dumnezeu Insusi in Iisus din Nazaret. Evanghelia evidentiaza si aspectul autoritatii lui Hristos prin tilturile de Fiul eshatologic al Omului sau de Fiul transcendent al lui Dumnezeu, Domn al sambetei si altele. Sfantul Evanghelist Luca a introdus notiunea de istorie a mantuirii ce cuprinde trei perioade(H.Conzelmann) : a. Perioada lui Israel pana la Sfantul Ioan Botezatorul, b. Cea a lucrarii mesianice a Mantuitorului si c. Epoca Bisericii inaugurata in ziua Cincizecimii. Sfantul Evanghelist Luca face trecerea de la intelegerea experientei mantuitoare cu Hristos, a comuniunii cu El in perspectiva iminentei parosiei, la o viziune istorica a Bisericii. Ea era alcatuita la vremea sa ca o consecinta a activitatii misionare a Sfantului Pavel mai ales din crestini proveniti dintre neevrei. In finalul Evangheliei Mantuitorul se arata ucenicilor dupa inviere la Ierusalim poruncindu-le sa propovaduiasca in numele Sau pocainta la toate popoarele, incepand de la Ierusalim (24,47) pentru ca El este centrul sacru al lumii. O tema importanta in Evanghelia Sfantului Luca este aceea a penitentei, a pocaintei
50

pentru pacate (metanoia) ilustrata in parabola Fiului Risipitor cat si in Faptele Apostolilor prima carte de misiune si istorie crestina. Misiunea Bisericii are un caracter universal, Evanghelia adresandu-se tuturor, bogati si saraci deopotriva. Atitudinea lui Zaheu este luata ca exemplu de comportament pe care evanghelistul il asteapta de la cei bogati. Mesajul lui Hristos este si pentru Bogatul Nemilostiv al carui refuz ii atrage osanda vesnica. Sfantul Luca ne ofera o viziune integrala asupra misiunii Bisericii, o misiune pentru mantuire, asa cum a fost misiunea lui Hristos Insusi in sensul vertical al iubirii de Dumnezeu si in cel orizontal al iubirii de semeni (10,27). Darul Duhului angajeaza in misiune Biserica, dezvaluind acesteia imperativul ei misionar. Astfel, Duhul nedespartit de Hristos inaugureaza misiunea si ghideaza pe misionari, aratandu-le caile si metodele de misiune prin puterea revarsata peste Apostoli si peste ucenici, peste preotia Bisericii in general. Biserica este martora vietii, mortii si invierii lui Hristos. Ea comunica lumii adevarul lui Hristos

51

pentru viata si mantuire, mesaj universal, pentru toti oamenii. Sfantul Ioan Teologul, are un mesaj misionar unic si de o valoare deosebita. Evanghelia si celelalte scrieri ale sale exprima situatia comunitatii crestine dupa ruptura de templul ebraic, specificul hristologiei ioaneice, preexistenta Logosului, coeternitatea acestuia cu Tatal. Evanghelia a patra prezinta pe Iisus Hristos ca revelator unic al lui Dumnezeu cel Viu. Centrul conceptual al Evangheliei este constituit din imnul Logosului. Acest imn reda si statueaza originea, scopul si dimensiunile cosmice ale misiunii lui Hristos (Donald Senior). Hristos se prezinta pe Sine ca fiind lumina, calea, adevarul, viata, painea. Misiunea lui Iisus este aceea de a face cunoscut numele lui Dumnezeu. Hristos este Trimisul Tatalui pentru a-L face pe acesta cunoscut oamenilor. Textul misionar capital ioaneic este acesta: Caci Dumnezeu asa a iubit lumea, incat pe Fiul Sau Cel UnulNascut L-a dat, ca oricine crede in El sa nu piara, ci sa aiba viata vesnica. Caci n-a trimis Dumnezeu pe Fiul Sau in lume ca sa judece lumea, ci ca sa se mantuiasca prin El lumea
52

(3,16-17). Sensul misiunii este astfel unul cosmic. Sfantul Chiril al Alexandriei, care face un indemn mereu actual pentru misiunea Bisericii, acela de a lupta pentru dogmele Bisericii (Comentariu la Evanghelia Sfantului Ioan, 2,3). Pentru unii crestini, angajati in asa-zise misiuni de evanghelizare, Hristos este doar om, - e drept, unul de o moralitate deosebita peste care s-a revarsat cu prisosinta binecuvantarea Tatalui. Diferentele doctrinare dintre crestini sunt, de asemenea, un obstacol in articularea unei marturii crestine unitare, vizibile, entuziaste, curajoase pentru lumea secularizata de astazi. Evanghelia a patra relateaza pe larg si despre rolul Duhului Sfant in misiunea Bisericii. Capitolele 14-16 costituie o adevarata teologie a Duhului Sfant, numit Paracletul, Mangaietorul. Duhul este Cel care intareste, reconforteaza, mangaie pe ucenicii care nu Il mai au fizic pe Hristos langa ei. De altfel, Hristos Insusi fericeste pe toti crestinii care in istoria Bisericii Il vor marturisi in taina credintei prin Duhul Sau: Fericiti cei ce n-au vazut si au crezut (20,29). Duhul sustine aceeasi relatie datatoare de
53

viata de care s-au bucurat ucenicii in timpul slujirii pamantesti a lui Hristos. Astfel teognosia si marturia celor ce cred, prin prezenta si lucrarea Duhului se constituie in experienta misionara a comunitatii. Credinta, iubirea si slujirea lui Dumnezeu si a semenilor sunt porunci, imperative ale comunitatii rascumparate. Cu toate acestea adevarul lui Dumnezeu este universal, se adreseaza tuturor oamneilor de pretutindeni si dintotdeauna fiind singurul adevar spiritual si mantuitor pentru acestia in existenta lor mundana. De aceea, lumea trebuie evanghelizata, iar comunitatea crestina, Biserica lui Hristos locala si in universalitatea ei are o dimensiune si o vocatie misionare. Sfantul Ioan este Teologul iubirii divine, cel care numeste pe Dumnezeu Iubire (I Ioan, 4,8). De aceea, crestinii au vocatia sa dea marturie despre iubirea de Dumnezeu, deoarece ei sunt din Dumnezeu prin iubire. Doar o asemenea unire adevarata si organica cu Dumnezeu, pe care o capatam cand ne nastem prin iubire din Dumnezeu doar aceasta nastere ne poate aduce adevarata cunostinta de Dumnezeu. Pentru ca Dumnezeu este iubire, iubirea ne leaga, ne apropie
54

duhovniceste si ne uneste cu toate fapturile lui Dumnezeu si, mai inntai, cu oamenii. Cel ce isi iubeste fratele Il are pe Dumnezeu. Il cunoaste pe Dumnezeu, caci se naste din Dumnezeu. Dumnezeu trimite pe Fiul si pe Duhul Sau in lume pentru a intemeia Biserica, comunitatea sfintilor, pentru a da marturie despre El pentru ca toti oamenii in libertate sa-L cunoasca si sa-L iubeasca. Sfantul Pavel, considerat primul misionar si primul teolog crestin (David Bosch), datoreaza opera sa teologica si lucrarea misionara evenimentului intalnirii minunate cu Hristos pe drumul Damascului. Sfantul Apostol Pavel are o constiinta apostolica si misionara exemplare, invitand la concordanta deplina intre viata morala proprie si exigentele Evangheliei lui Hristos. Motivatia misionara in viziunea paulina este iubirea lui Dumnezeu (II Corinteni, 5), iar angajarea misionara are o dimensiune liturgica, sacerdotala si sacrificiala. Viata misionarului este o viata in Hristos prin purtarea in trup a omorarii Lui ca si viata lui Iisus sa se arate in trupul nostru (II Corinteni, 4,10). Capitolele din Epistola catre
55

Romani 9-11 exprima conceptia misionara a Sfantului Apostol Pavel si relatia stransa cu teologia sa, fiind un document al istoriei misiunilor, orientat catre viitor. Elementele, ideile-forta ale teologiei misionare a Sfantului Pavel pot fi clasificate dupa cum urmeaza: -Biserica este comunitatea noua in care membrii ei sunt in raporturi fratesti, iar legea comunitatii este iubirea si intrajutorarea; - Desi misiunea crestina se desfasoara in lipsuri si suferinta ea este fortificata de Hristos care asigura triumful Bisericii intru jertfa (II Corinteni, 12, 9-10); - Scopul misiunii crestine consta in propoveduirea Evangheliei, in impartasirea de harul mantuirii prin Duhul lui Hristos spre reconcilierea cu Dumnezeu si cu semenii. - Esentiala pentru misiune, in perspectiva subiectului misiunii, este credinta personala in Iisus Hristos mort si inviat pentru mantuirea lumii, o confesiune, o marturisire facuta pe temeiul relatiei cu Hristos in iubire si experienta spirituala.

56

Apostolul neamurilor a lasat Bisericii cele 14 epistole care nu sunt texte misionare in sens strict, ci corespondenta pastorala a autorului care raspundea la problemele pastorale particulare ale unei comunitati crestine. Predica si scrisul sau sunt conforme Traditiei (I Corinteni, 11,23; 15,3), misiunea sa este autentica, avand acordul, aprobarea autoritatii Bisericii, a Apostolilor. Academismul formatiei sale rabinice a fost bulversat de inopinatul eveniment de pe calea Damascului. Eruditia sa teologica a fost nevoita sa insereze dupa extaz si reflectie anahoretica pe Hristos care a devenit centrul de neclintit al credintei si propoveduirii sale. Sfantul Pavel este si ramane fidel in mod absolut lui Hristos care i-a aparut ophthe (I Corinteni, 15,8) in experienta de natura vizionara care sta la temelia vocatiei sale si care a determinat o schimbare radicala in viata sa. Experienta Damascului este o revelatie petrecuta in interioritatea tainica, in sufletul ales de Dumnezeu direct, de o maniera specifica profetismului ebraic. Aceasta viziune este concentrata in textul din epistola catre Romani (3,21-30). Iisus Hristos este Mesia cel asteptat,
57

Persoana istorica, prin care Dumnezeu a realizat planul Sau din vesnicie de mantuire a lumii. Experienta Damascului a facut din Sfantul Pavel un ambasador pentru Hristos si un slujitor al reconcilierii. Sfantul Pavel leaga misiunea sa pentru Hristos si Biserica Sa, apostolatul sau, de chemarea profetica a lui Isaia si Ieremiea (Romani, 1,1; Isaia, 49,1; Ieremia, 1,5; Galateni, 1,15). Datoria lui este aceea de raspandi, de a semana cunostinta lui Dumnezeu, cuvantul Sau, ca de la Dumnezeu, inaintea lui Dumnezeu, in Hristos (II Corinteni, 2,17). Cuvantul, propoveduirea sa este insotita de darul vindecarii si de alte semne si minuni, iar iubirea crestina nu consta doar in experienta interioara a bucuriei intalnirii cu cel iubit, ci se manifesta si concret, comunitar prin facere de bine, ajutor pentru cei aflati in lipsuri si suferinta, ajutoarele pentru sfinti (16,1). Mesajul misionar paulin este mereu actual si in orice situatie el poate fi interpretat spiritual, existential, reflectand datoria personala de intoarcere iminenta la Dumnezeu, de a avea mintea, gandul nous lui Hristos (2,16).
58

Omul din lume, tentat de atractiile exercitate de idolii acesteia, adulter, desfranare, necuratie, destrabalare, inchinare la idoli, fermecatorie, vrajbe, certuri, zavistii, manii, galcevi, dezbinari, eresuri, pizmuiri, ucideri, betii, chefuri si altele asemenea acestora (Galateni, 5,19-21), este chemat la eliberare spirituala prin Hristos, acceptand si intelegand suveranitatea Sa absoluta. Mantuirea lumii, sensul ontologic si existential al omului este dat de Hristos, care devine centrul vietii spirituale a omului: M-am rastignit impreuna cu Hristos si nu mai traiesc eu, ci Hristos traieste in mine (Galateni, 2,20). Sensul vietii omului in plan spiritual, prin care de fapt acesta se defindeste in primul rand ca fiinta umana, este acela de a cunoaste pe Dumnezeu si a fi cunoscut de Dumnezeu. Dumnezeu poate fi cunoscut prin credinta in El si cei pe care Acesta i-a trimis in lume prin credinta in Hristos, Fiul Tatalui intru Care locuieste trupeste toata plinatatea Dumnezeirii (Coloseni, 2,9). A fi cunoscut de Dumnezeu inseamna a fi chemat, ales, glorificat de catre Dumnezeu, a fi

59

in comuniune cu El in experienta teognosica a iubirii, dar al Duhului lui Hristos. Pentru ca omul sa cunoasca si sa fie cunoscut de Dumnezeu este necesara predica, anuntul kerigmatic esential, evanghelizarea, anume ca Hristos a murit pentru pacatele noastre dupa Scripturi; Si ca a fost ingropat si ca a inviat a treia zi (I Corinteni, 15,3-4). Aceste cuvinte exprima actele divine mantuitoare, sunt adresate omului, sunt compatibile si vin in intampinarea aspiratiilor sale spirituale, ale dorintei sale dupa Dumnezeu. Cuvantul Evangheliei se adreseaza tuturor, este pentru toti oamenii, are o destinatie universala: Caci nu este deosebire intre iudeu si elin, pentru ca Acelasi este Domnul tuturor, Care imbogateste pe toti cei ce-L cheama. Caci oricine va chema numele Domnului se va mantui (10,12-13). Pentru ca oamenii sa cunoasca pe Dumnezeu este absolut necesara existenta si lucrarea misionarilor, a trimisilor pentru a vesti Evanghelia, pentru ca oamenii sa auda adevarul lui Dumnezeu, adevarul mantuirii lor, a iubirii lor de catre Dumnezeu. Oamenii cred prin ascultarea cuvintelor Evangheliei propoveduite de Apostoli
60

si, apoi, de urmasii lor, episcopii si preotii Bisericii, ierarhia sacramentala a acesteia. Epistolele Efeseni si Coloseni prezinta eclesiologia paulina. In viziunea paulina, Biserica este calea si semnul misiunii cosmice a lui Hristos de mantuire a lumii (Donald Senior). Biserica este implinirea Celui ce plineste toate intru toti (Efeseni, 1,23). Hristos este atat Capul Bisericii cat si Domnul intregului univers. Strategia misionara a apostolului consta in implantarea Bisericii in marile centre ale lumii vremii sale ca de acolo Mireasa lui Hristos sa radieze stralucirea si frumusetea sa in toate zarile, integrand cat mai multi oameni pentru a face din ei, Trupul lui Hristos. O exigenta esentiala pentru misiunea crestina este cea a pastrarii unitatii Bisericii, pentru ca Hristos este unul si unul, logic si ontologic, este si Trupul Sau alcatuit din toti cei care cred si il marturisesc ca Dumnezeu. Cunoscut ca misionar prin excelenta, un geniu misionar al tuturor timpurilor, Sfantul Pavel, cel mai mare din cati sau pus vreodata in slujba Bisericii (Pr. Sabin Verzan), sugereaza anumite principii misionare:
61

Dorinta Sfantului Pavel este de a fi in cat mai multe locuri, de a intemeia cat mai multe comunitati, mai ales in inima marilor metropole pentru ca Evanghelia sa fie auzita de personalitati politice si culturale. Sfantul Pavel, in lumea religioasa a vremii sale, desi aducea un mesaj tulburator, inimaginabil pentru cei mai multi, incredibil, avea capacitatea si inteligenta de a lega noua invatatura de alte credinte religioase din terenul de misiune. Credintele vechi nu erau negate frontal, ci li se aratau limitele, neimplinirea. Relevant in acest sens este dialogul cu filosofii greci din Areopagul Atenei care au inaltat o statuie si Dunezeului necunoscut pe care Sfantul Pavel il identifica cu Hristos cel inviat. Efortul si straduinta de a predica Evanghelia cu sinceritate, cu devotament si disponibilitate integrale pentru adevarul lui Hristos pentru ca oamenii sa fie eliberati de pacat, de rau, carcterizeaza misionarismul paulin. Asa cum subliniaza un exeget, sinceritatea a fost puntea de aur pe care a intins-o Apostolul peste abisul neincrederii pe care lau deschis in suflete propoveduitorii atator doctrine false,
62

propoveduitori care urmareau adesea numai recoltarea de aplauze ieftine si interese personale (Pr. Prof. Sofron Vlad). Sfantul Pavel a fost un adevarat parinte, iubitor, plin de grija, de solicitudine, al membrilor comunitatilor infiintate prin misiunea sa si nascuti prin Evanghelie in Iisus Hristos (I Corinteni, 4,15). Comportamentul sau fata de fiii sai duhovnicesti tine perfect seama de diferentele de varsta, sociale, ceea ce denota un profil psihologic deosebit al apostolului. Apostolul compara in repetate randuri rolul sau fata de cei pe care i-a convertit la Hristos, cu rolul unei mame (I Tesaloniceni, 2,7) sau al unui tata (I Tesaloniceni, 2,11), caci el i-a nascut prin Evanghelie in Iisus Hristos (Pr. Vasile Mihoc, Epistola Sfantului Apostol Pavel catre Galateni. Studiu introductiv, traducere si comentariu). O consecinta a acestei relatii parintesti cu cei convertiti ai sai a fost corespondenta sa trimisa acestora, comunitatilor infiintate de el, carti canonice ale Noului Testament, normative pentru invatatura, morala, disciplina Bisericii. Aceasta adaptabilitate si disponibilitate a apostolului pentru o larga diversitate de convertiti, fiecare cu
63

mentalitatea sa, ancorata in culturi si traditii dintre cele mai diverse, este dovada, argumentul incontestabil si graitor de la sine despre principiul universalitatii Evangheliei. Evanghelia este pentru toate popoarele lumii. Un alt principiu misionar paulin vizeaza moralitatea, viata morala a crestinilor prin care ei dau marturie, in lumea cazuta prada pacatului si prin aceasta diavolului, forta personala activa si eficienta ce lupta evident impotriva lui Dumnezeu si a omului, antrenandu-l in intuneric existential, despre indreptarea in Hristos si locuirea Duhului Sfant in fiinta lor reinnoita prin har. Cine savarseste pacatul rastigneste a doua oara pe Hristos care a murit pentru pacatele oamenilor. Insusi trupul omului este templu al Sfantului Duh (I Corinteni, 6,19), iar pacatele care ofensau in modul cel mai profund si sensibil rigorismul moral al apostolului excludeau si lipseau pe om de vocatia sa ontologica de fiu al lui Dumnezeu si mostenitor cu sfintii al Imparatiei lui Dumnezeu. Sfantul Pavel, din experienta sa misionara de o avengura impresionata, in situatii dintre cele mai diverse,
64

favorabile uneori, dar de cele mai multe ori nefericite, judeca actele umane prin ochii si cu inima lui Hristos insusi, avertizand pe slujitorul lui Hristos, pe cel ce predica Evanghelia, de refuzul categoric al unor structuri osificate, incremenite in pacat, luptatoare impotriva Duhului Sfant, prada inlantuirii duhurilor rautatii. Indemnul sau este pentru lupta cea buna a credintei (I Timotei, 6,12) spre cucerirea, dobandirea vietii vesnice. In toate suferintele, umilintele, incercarile, primejdiile, chiar de moarte, omul lui Hristos, misionar si pastor al Bisericii Sale, este indemnat la statornicie si rabdare, la smerenie, cu ochii atintiti asupra lui Iisus, incepatorul si plinitorul credintei, Care, pentru bucuria pusa inainte-I, a suferit crucea (Evrei, 12,2). In ceea ce priveste situatia materiala, existenta cotidiana cu exigentele ei, apostolul propune ca aceia care propovaduiesc Evanghelia sa traiasca din Evanghelie (I Corinteni, 9,14), modest, smerit, cu buna cuviinta, pentru ca iubirea de argint este radacina tuturor relelor (I Timotei, 6,10).

65

V. MISIUNIEA BISERICII ORTODOXE IN CONTEXTUAL MISIONAR CRESTIN MONDIAL -misiune = lucrarea, activitatea bisericii; Consta in: - propovaduirea permanenta a Cuv. lui Dumnezeu; - un mod de viata, de comportament, o existenta crestina, eclesiala, intemeiata pe principiile evanghelice, omul are acces la acestea prin taina botezului, mirungerii si euharistiei. Misiunea Bis trebuie abordata :-execetic (analizand in perspectiva misionara textele evanghelice), cronologic (evocarea marilor perioade ale misiunii crestine) si analitic (enuntarea problemelor actuale). 5.1. MODELE ISTORICE ALE MISIUNII CRESTINE David Bosch identifica 6 perioade si termenul de paradigma(=metoda): 1.paradigma apocaliptica a crestnismului prima 2. p elenistica a per. patristice; 3. p catolicismului roman medieval; 4. p protestanta a Reformei; 5. p epocii moderne, numita a Luminilor;
66

utilizeaza

6. p ecumenica in curs de realizare. 5.2. MISIUNEA BIS PRIMARE In Bis Cincizecimii exista virtual toate darurile ce se vor manifesta in istoria Bisericii, este expresia plinatatii Bisericii avad o structura teandrica, divino-umana. - NT ilustreaza imaginea Bis in unitatea , sfintenia, catolicitatea si apostolicitatea ei, a BISERICII una dupa cred in Hr si a diversitatii eclesiale in ceea ce priveste numirile Bisericii. - intemeiata in si prin taina mantuitoare a lui Hristos, implinita si insufletita prin Duhul Sfant la Cincizecime. - Biserica este creatia cea noua, parabolele evanghelice (...) au o seminificatie eclesiala, si vizeaza Biserica in plenitudinea ei de har si de adevar, incluzand invatatura, Taine, cult, morala si spiritualitate, ierarhie sacramentala si poporul cel dreptcredincios. - II Cor 13, 13 Harul Domnului nostru Iisus Hristos, dragostea lui Dumnezeu Tatal si impartasirea Duhului Sfant sa afie cu voi cu toti fundamentul trinitar al Bisericii,

67

integritatea sa ontologica si dinamica ca dialog, comuniune si iubire intre Dumnezeu si oameni. -crestinii templu al Duhului Sfant si-l zidesc(templul) prin Sf Taine (Botez Mirungere si Euharistie) Titluri in NT pentru Biserica: 1. Poporul lui Dumnezeu laos tou Theou prin herta Fiului (tit 2.14, Efes. 2,10,14-15; I Pentru 2,9) prin botez fii ai lui Dumnezeu dupa har. 2. Trupul lui Hristos soma Hristou prin si impreuna cu Hr. 3. Templu al Duhului Sfant desemneaza - calitatea credintei si a vietii crestinului - cumuniunea vizibila, marturisitoare a dreptei credinte 4. Mireasa lui Hristos titlu eclesiologic - relatia reala din Dumnezeu si oameni, una a iubirii - relatia conjugala, relatia dintre Hristos si crestini, pe incredere si iubire, jertfa si libertate responsabila 5. Biserica este mediul comuniunii reale, dintre D-zeu si oameni, in rugaciune. (FA 2, 17-18; 20,28)
68

6. Biserica este orizontul comunicarii dintre oameni, al filantropiei strangere de ajutoare pentru sfinti (I Cor. 16,1; FA 4, 32-3; Matei 25, 34-36). - istorico-criticismului - Bis structurarea asteptarilor, a sperantelor apocaliptice ale poporului evreu, - crestinii Bis primare Iisus Hr regalitatea unica si vesnica promisa de D-zeu - Iisus din Nazaret Iisus al istoriei; - credintele si sperantele lor mesianice Iisus al credintei - Biserica primara secta = act de rea credinta miopie teologica.

5.3. MISIUNEA BISERICII PATRISTICE SI A CELEI ORTODOXE

- J. Meyendorf chiar daca nu a existat in teologia patristica si bizantina un tratat clasic de eclesiologie, Scriptura, Traditia,
69

Tainele,

cultul,

canoanele

ilustreaza

si

contureaza

dimensiunea eclesiala in complexitatea si inefabilul ei. - Biserica este misionara in insasi fiinta ei - B. Bobrinskoy - principiul misionar al Ortodoxiei pacificarea poporului si crestinarea lui - parohia, manastirea in comuniune si sub autoritatea episcopului semn al prezentei lui Hristos si a unitatii Bis in Hr - Biserica comuniune a oamenilor cu D-zeu, ca Trup al lui Hristos si Templu al Duhului Sf Bis este noua alianta a lui D-zeu, Noul Israel ales de D-zeu prin Hr si sfintit de Duhul Sf pt a da marturie desre marirea lui D-zeu in lume - Epistola catre Diognet ceea ce este sufletul pentru trup, aceasta sunt crestinii pentru lume - Pastorul lui Herma lumea a fost creata pentru Biserica - Ignatie al Antiohiei Biserica este comuniunea tuturor celor botezati, a celor ce participa la Euharistie, avand in centru pe ep, cu cele ceresti, cu D-zeu. - Sin I Ec Niceea 325 a formulat insusirile esentiale ale Bis: unitate, sfintenie, catolicitate
70

si

apostolicitate

- Sf Chiril al Ier. relatia dintre Bis si Duhul Sf prin Mirungere tot sufletul cresint este sfintit prin Duhul Sf - Sf Vasile relatia dintre Bis si Duhul Sf in perspectiva moralei eclesiale unirea Duhului cu sufletul nu prin atingere (trupesc si netrupesc) ci prin abtinerea de la pacate - Sf Atanasie si Chiril ai Alexandriei dezvolta o teologie a incorporarii umanitatii in Trupul lui Hr - Fer Augustin Biserica ca un Hristos deplin Christus totus, caput et corpus - experienta liturgica si sacramentala lepadarea grijii lumesti si intrarea anticipata, simbolica in Imp. lui D-zeu - functia esentiala a Bis de a manifesta si actualiza in aceasta lumea eshatonul, realitatea ultima a salvarii si mantuirii misiunea Bisericii consta in a realiza plinatatea eshatologica in timp, in istorie prin comuniune cu Hr, mai ales prin Euharistie si are ca finalitate sfintirea - are ca obiect omul si lumea, care ofera acesteia iubirea divina-agape

71

- confruntata cu gnosticismul Biserica a respins tendinta elenizarii crestinismului, semitizarii acestuia triumf a 3 adev crestine: a. canonicitatea VT, unitatea revelatiei, continuitatea dinamica dintre VT si NT b. venirea lui Hr in istoria oamenilor, intruparea lui Dzeu-Cuvantul c. credinta in inviere Repere paradigmatice ale misiunii bizantine si ortodoxe: Teologia ca disciplina intelectuala, dublata si nedespartita de experienta spirituala Centrarea eclesiologia a misiunii nu doar o functie a Bis. Bis este scopul misiunii Liturghi si Euharistia cultul divin Misiunea si unitatea crestina sunt interconectate Misiunea se intemeiaza in natura trinitara Mantuirea si viata nu se reduc la dimensiunea antropologica ci au o dimensiune cosmica

72

Ortodoxia este profund angajata misionar in societate Liturghia dupa Liturghie

5.4.

PRINCIPII ALE MISIOLOGIEI ORTODOXE

Biserica Ortodox folosete cu precauie termenul de misiune pentru a face distincie de prozelitismul catolic, protestant i mai ales neoprotestant. O Biseric nu poate fi un spaiu misionar pentru ali cretini. Biserica ortodox a face n mod clar o distincie ntre Misiune, n sensul de vocaie a Bisericii de a proclama Evanghelia, i misiuni, ca activiti evanghelizatoare ale unei confesiuni/denominaiuni ntr-un spaiu necretin, legate de multe ori de aciunea de colonizare. Pentru Ortodoxie, misiunea se identific cu tradiia i continuitatea Bisericii n timp, cu transmiterea credinei de la o perioad la alta i de la o generaie la alta. Obiectivul misiunii este de a pstra poporul n credin ntr-o

73

comunitate istoric permanent, Evanghelia i Euharistia fiind legate n permanen. Prin misiune, n sens ortodox, se nelege mrturia despre Dumnezeul cel viu- Treimea. Sensul misiunii este de a transmite viaa de comuniune care exist n Dumnezeu, nu doar transmitere de adevruri morale, intelectuale, etc. Modelul originar al misiunii este cel din viaa intratrinitar. Centralitatea lui Hristos. Versetul Filipeni 2,11: s mrturiseasc toat limba c Domn este Iisus Hristos ntru slava lui Dumnezeu este fundamentul i inima teologiei. Logosul ntrupat se afl n centrul misiologiei cretine. Misiunea ortodox se aseamn cu misiunea lui Hristos, n contextul luptei spirituale cu rul, cu pcatul. Misiunea este o cale a jertfei, a Crucii i implic convertirea de la pcat la virtute. Dumnezeu actualizeaz actul chenotic hristic prin Biserica Sa. Scopul misiunii Bisericii este acela al recapitulrii umanitii i universului n Hristos. Misunea ortodox are i o dimensiune pnevmatologic i sacramental ntruct e inseparabil legat de Duhul Sfnt. Persoanele Sfintei Treimi nu sunt separate, Hristos i
74

Biserica Sa nu se separ de Duhul Sfnt. Prin Duhul Sfnt, care lucreaz mai ales n Biseric n Sfintele Taine i slujbe, omul este incorporat deplin n Biseric, prin conlucrarea cu harul i prin efortul lui personal (ascez). Accentuarea aspectului mistagogic (de trire n particular) al vieii cretine trebuie s se fac n paralel cu mrturia vizibil, concret, public a calitii, a vredniciei de cretin. Conceptul ortodox de misiune depinde de nelegerea naturii Bisericii. Lucrarea lui Hristos se continu n Biseric. nc de la nceput misiunea este lucrarea (activitatea) Ei. Proclamarea Evangheliei e inseparabil legat de Biseric, nu este separaie ntre misiune i Biseric. Biserica nu este doar o uniune de oameni legai de anumite interese. Misiunea nu nseamn proclamarea unor idei teoretice i principii de comportament, ci implic formarea (nu informarea) de cretini. Apostolicitatea este de o mare importan, pentru c incorporarea n Biseric se face pe temelia Apostolilor i a Proorocilor, ntr-o continuitate nentrerupt. Fiecare membru are responsabilitatea de a da mrturie prin viaa sa.

75

Proclamarea Evangheliei prin doxologie i Liturghie. Rugciunea i Evanghelia din Liturghie au un rol de prim rang. Mrturisirea implic i cult (nchinare). Liturghia recapituleaz i proclam evenimentele importante din istoria mntuirii, anticipeaz mpria ce va s vin i actualizeaz prezena Euharistic a lui Hristos. Misiunea ortodox este structurat pe Liturghie i pe Sf. Taine. Dup Euharistie urmeaz trimiterea cu pace s ieim, prin care fiecare credincios devine un apostol. Prin dimensiunea doxologic, propagand, liturgic, de misiunea se difereniaz ortodox de este ideologie. Misiunea

inseparabil legat de preoie. Libertatea religioas nseamn libertate de cult. Liturghia apare ca un rspuns i o necesitate la oferta lumii secularizate (sport, divertisment ieftin, etc.). n Biseric, arta liturgic (icoane, imne, etc) nu are o valoare doar estetic, ci mai ales valoare teologic, de deschidere spre mpra lui Dumnezeu. n Ortodoxie, Evanghelia se propovduiete n Liturghie, n Taine i n celelalte servicii divine, cele 7 Laude. n cultul

76

ortodox, Sf. Scriptur este izvorul i temelia vieii liturgice i spirituale a Bisericii. Biblia este vie n Liturghie. Pr. Stniloae (dup un model al lui Florovski) prezint o structur a rugciunii: a). Adresarea ctre Dumnezeu: -se exprim prezena lui Dumnezeu i trirea omului a prezenei Lui b). Aducerea aminte (aspectul anamnetic) : -faptele minunate ale lui Dumnezeu, ncrederea omului in El i n actualitatea lucrrii Lui c) Cererea propriu-zis d) Slvirea lui Dumnezeu n Treime e) cuvntul Amin- confirmare doxologic- fidelitatea lui Dumnezeu Dimensiunea duhovniceasc personal ce o completeaz pe cea cultic, public. Idealul cretin este sfinenia, prin mprtire din sfinenia lui Dumnezeu, iar Biserica are numeroase exemple n persoana martirilor, sihatrilor, cuvioilor, etc. Sfinenia ca ideal cretin este confruntat cu o nou gnoz, cu ocultismul,cu dorina de a
77

crea o lume i o credin nou. n Rsrit, spiritualitatea, mistica iluminatoare de natura personal are puterea de a salva de la asaltul modernitii. nelegerea i propovduirea Scripturii e legat de trirea ei pe calea sfineniei. Contextualizarea Evangheliei n cultura naional, a universalului cretin n particularul local principiu de baz i nseamn relaia dintre cultura naional i credina cretin. Inculturaie= 1.etimologic- inseria de valori noi n motenirea cultural-spiritual 2. n viziunea cretin de azi- micarea ce exist n culturile locale prin care cretinismul este prezentat i formulat pentru a fi trit de acea comunitate. Inculturaia dpdv misionar este procesul de evanghelizare prin care cretinismul e asimilat de o cultur pentru a fi trit i exprimat ntr-un mod propriu i potrivit acelei culturi. Integrarea cretinismului n cultura etnic=indigenizarea. Istoria popoarelor ortodoxe s-a identificat cu Ortodoxia, care i-a dat form. Misiunea n slujba Bisericii, Biserica n slujba naiunii=Biserica a aprat nteresele poporului chiar mpotriva clasei conductoare i a autoritilor. Orice
78

Biseric local este un prototip n snul unei comuniti universale. Dimensiunea ecumenic a Ortodoxiei. Ortodoxia se numete pe sine n cadrul micrii ecumenice forma actual, istoric, vzut a Bisericii Universale nemprite din primele veacuri. Ea pstreaz fondul dogmatic, structura liturgic i ordinea canonic pe care se reazm unitatea Bisericii Universale. Ecumenism provine de la oikumene: oikeo,ein- a locui. Oikumene nseamn lumea locuit, casa oamenilor i implic ideea de universalitate i unitate a omenirii. Ecumenism= 1.teologic-unitatea creaiei 2.cretin- universal, catolic, valabil pt toi oamenii. Unitatea cretin a fost mrturisit nc de la nceput de prinii apostolici (Sf. Ignatie ) . 3.n sens actual-aciunile cretinilor ce au dus la creearea unor foruri sau organisme ecumenice (de unire). nceputul ecumenismului e considerat c a avut loc n 1910 la Edibourgh, Scoia. Cel mai important for este Consiliul Ecumenic al Bisericilor.

79

Prin participarea n CEB, Ortodoxia ntreine un dialog cu celelalte confesiuni i i face cunoscut tezaurul de valori, dei n moment se afl ntr-un impas ntruct valoarea promovat acum este diversitate fr discernmnt. Biserica se caracterizeaz i astzi n lucrarea misionar prin CREDINA n Prini, Apostoli i martiri, prin SPERANA n prezena noastr n lume n cadrul providenei divine i prin IUBIRE.

5.5.

PARADIGMA MISIONAR A BISERICII ROMANOCATOLICE

n Evul Mediu, misiunea catolic a fost marcat lingvistic de latina medieval ntre 600-1500 i de concepia naturii umane czute n pcat i moartea substitutiv a lui Hristos de sorginte augustinian . Aceast teologie creaaz o viziune dualist: cetatea terestr (lumea) trebuie supus cetii cereti (Biserica Romei). Motto: Silete-i s intre
80

(Luca 14,23). ---pretenia Romei la autoritate suprem, rzboaie religioase, convertiri forate, etc. Misiunea Occidental coincide cu era colonizrii, iar civilizaia superioar (European dpdv tehnic, economic i militar) impunea cultura ei, inclusiv religioas. Iezuiii utilizeaz pentru prima dat noiunea de misiune n sens clasic=trimiterea de oameni ai Bisericii pentru a converti pe necretini. Aceast datoria a fost asumat de unii regi, apoi de pap prin De propaganda fide. Pn la conciliul II Vatican, cei ce nu treceau sub autoritatea papei erau anatematizai, exclui, avnd la baz concepia tomist c fiecare are locul su n univers pentru a ajunge la armonia celor dou lumiterestr i cereasc. Astzi misiunea B.C. a luat o direcie nou datorit spiritului ecumenist, democratic. Mai exist un model eclesiologic augustinian la baz care spune c orice botez este valid pentru c Hristos este Cel ce boteaz, dar este roditor doar prin aderarea la Biserica Romei, singura biseric adevrata, al crui cap este urmaul Sf. Petru-papa fiind principiul unitii. Aceast pretenie de supremaie a papei strbate istoria prin diferite
81

acte n care a fost afirmat: bula Unam Sancta-papa Bonifaciu 1995. VIII 1302; decretul conciliar Unitatis Redintegratio, enciclica Ut unam sint a lui Ioan Paul II din

5.6.

MISIUNEA REFORMEI

IN

PERSPECTIVA

BISERICILOR

Textul misionar care exprima esenta misiunilor protestante este din Romani 1; 16-17: ,, Caci nu ma rusinez de Evanghelia lui Hristos, pentru ca este putere a lui Dumnezeu spre mantuire a tot celui ce crede, iudeului intai si elinului. Caci dreptatea lui Dumnezeu se descopera in ea din credinta sis pre credinta, precum este scris: Iar dreptul din credinta va fi viu Misionarismul protestant are cinci caracteristici: 1 Justificarea prin credinta 2 Coruptia totala prin pacat a naturii umane
82

3 Dimensiunea subiectiva a mantuirii spre deosebire de scolastica ce considera teologia mai mult ca o ,,scientia argumentativa 4 Afirmarea rolului individului si a responsabilitatii personale a acestuia prin sacerdotiul intregului popor a lui Dumnezeu 5 Rolul central al Scripturii in viata Bisericii, cu consecinta imediata ca predica, cuvantul este superior imaginii, ca auzirea este mai importanta decat vederea, mergand pana la a considera sacrament chiar cuvantul-,,verbum visible(Calvin), ,,sacralizandu-se Biblia insasi Suprimand ordinile monahale, protestantii s-au lipsit de un instrument important pentru misiune Pentru protestanti, in general, unitatea de credinta inseamna pastrarea identitatii confesionale cat mai aproape de originea, de forma ei apostolica. Specific protestantismului (Luther, Calvin) este conceptia eclesiologica despre Biserica eveniment, opus institutiei , conceptie eclesiologica traditionala. Biserica este evenimentul adunarii credinciosilor pentru celebrare, cand
83

se

predica

curat

Evanghelia

si

se

administreaza

sacramentele conform Scripturii. Biserica Anglicana, membra a lumii protestante, este adepta a conceptiei eclesiologice a ramurilor Bisericii. Conform acestei conceptii, toate Bisericile, Ortodoxa, Romano-Catolica sau protestante, reprezinta Biserica Universala, sunt in fiinta lor adevarata Biserica.

5.7. MISIUNEA CRESTINA IN MODERNISM

1. Perioada iluminista a marcat in special lumea protestanta dar si pe cea romano-catolica, avand efecte si pentru popoarele ortodoxe. 2. filosofia luminilor functiona dupa schema subiectobiect, obiectul fiind rezervat unei cercetari stiintifice a elementelor ce constituiau ansamblul realitatii care, de altfel nu mai era perceputa in perspectiva unei unitati armonioase si coerente. Noile descoperiri din stiintele naturii si, mai
84

ales, cele tehnice polarizau si mai mult un sistem dualist structurat cartezian in cele doua elemente separate res cogitas si res extansa, respectiv omul si natura care nu mai era inteleasa ca fiind creatia lui Dumnezeu. 3. Iluminismul respinge ideea de finalitate a lumii, de sens divin al acesteia si plinirea ei in Dumnezeu (Efes 1,23) inlocuind principiul finalist, teologic si metafizic. 4. Ideea de progress infinit devine standardul omului illuminist, proiectul autodepasirii fiind unul ,,atragator si provocator, aducand permanent noi descoperiri. 5. Religia este redusa la un ansamblu de opinii private, detasata de ansamblul faptelor public recunoscute (David Bosch), ceea ce explica rupture teologie-stiinta, 6. Modernitatea vine cu principiul optimist ca toate problemele sunt susceptibile de a fi rezolvate, ca totul poate fi explicat, ca nu poate exista la infant un domeniu al necunoscutului, un mister inaccesibil. 7. Gandirea umana consider ape oameni ca indivizi emancipati si autonomi, emancipate de autoritatea si legislatia eclesiala, religioasa in primul rand, chiar daca de
85

exemplu, Luther, inspirit de Augustin, considera individual mai intai in relatia sa cu Dumnezeu si Biserica. Nu credinta in Dumnezeu, ci credinta in umanitate reprezinta aspectul essential al crezului iluminist. Indivizii egali isi disputa sansele la progress si fericire iar autarhia lor ii propulseaza spre responsabilitatile sociale asumate intr-un regim al libertatii subiective ce elimina orice absolut. O consecinta a acestei viziuni si atitudini existentiale, este urmatorul paradox: pe de o parte fiintele umane dobandesc mai multa importanta decat Dumnezeu, iar pe de alta parte ele nu se mai disting fundamental de animale si de plante Modelul de gandire illuminist, modernist va avea impact asupra viziunii crestine in plan teologic si anthropologic. Omul nu mai este pacatos, pacatul devine ,,o notiune pur moralizanta, iar natura umana este esential buna. Omul isi este autosuficient, gandirea si fapta sa sunt normative, fara raportarea la Dumnezeu si lucrarea Sa. Kant, Marx, Durkheim, Freud vad in religie un ,,reziduu preistoric.

86

Iluminismul a adus o modifiacare in relatia BbisericaStat. Daca de la Constantin cel Mare pana la epoca iluminista, relatiile Biserica-Stat se caracterizau in general printr-un fel de simbioza, iluminismul proclamasepararea Bisericii de Stat. In aceasta perioada se va evidentia misionarismul protestant, amplificat de 3 factori, asa cum considera D.Bosch: a) ,,Marea Trezire in coloniile britanice din America de Nord; b)aparitia metodismului in Anglia; c)reinnoire evanghelica in Biserica Anglicana. Misiunile crestine occidentale se pot caracteriza prin 3C: ,,crestinism-comert-civilizatie. Dreptul de a avea o opinie personala in interpretarea Scripturii, a dus la manifestarea unei noi orientari religioase, aceea a denominatiunilor crestine, sectele in perspectiva misiologiei ortodoxe, adevarate ,,organizatii paraeclesiale. Dat fiin contextual socio-politic imprimat de iluminism, misiunea Bisericii s-a desfasurat progresiv, misiologia s-a structurat ca stiinta, iar motivatia misionara a fost inteleasa in perspectiva iubirii si suveranitatii divine, a Revelatiei
87

scripturistice, inteleasa ca mesajul lui Dumnezeu pentru intreaga umanitate chemata la impartasirea de darurile sale, la comuniunea harica cu Sine. In teologie, K.Barth a creat prin ,,teologia crizei o rupture majora de traditia teologica libera. Dupa ,, generatia eului trebuie sa urmezeastazi ,,generatia lui noi intr-un orizont al comunicarii si comuniunii. Redescoperirea acestor premise inseamna, de fapt, o redescoperire a unei identitati uitate, articulate la marea traditie crestina a participarii la misterul finite, al participarii la dumnezeiasca fire (II Petru; 1,4). In aceasta atmosfera apare ideea ecumenismului, a dorintei de a cunoaste si a participa la taina persoanei celuilat, cu respectful libertatii lui, al modului in care percepe si isi asuma responsabil realitatea. Paradoxal, secolul al XIX-lea, cand principiile iluminismului au fost la moda, a fost considerat si ,,secolul misiunilor, datorita zelului misionar al tuturor Bisericilor, facilitate si de dezvoltarea tehnicii si comunicarii mai rapide intre oameni si popoare,. Miscarile pietiste si fundamentalist,
88

evanghelismul American si-au facut simtite prezenta in orizontul misiunii crestine, conturandu-se astfel noi modele de perceptie a crestinismului.

5.7.

MISIUNEA ECUMENIC.

BISERICII PERCEPII

CONTEXTUAL ALE

ECUMENICE

MISIUNII BISERICII

n context ecumenic misiunea Bisericii lui Hristos poate fi neleas n funcie de diversitatea teologic i eclesiala astfel: Biserica mpreun cu ceilali are la baz o rennoire a eclesiologiei nsi; Biserica universal este prezenta unde lucrarea liturgic i filantropica a Bisericilor locale mrturisesc i realizeaz comuniunea cu Hristos Domnul Misiunea Bisericii ca Missio Dei promulgator, K. Barth - nvtura despre Sf. Treime este temeiul misiunii cretine
89

excluznd eclesiologia sau soteriologia; ea duce la trimiterea Bisericii n lume (o alt micare), asemenea Fiului de ctre Tatl i Duhului de la Tatl prin Fiul Misiunea ca slujire pentru mntuire n centru avnd mntuirea, ca obiectiv religios primordial (teologia misionar dependenta de teologia mntuirii); mntuirea eliberarea de superstiia religioas, asteptatea bunstrii i progresul umanitii; aceasta viziune a influenat teologia tradiional i interpretarea soteriologic(totus Christus) Misiunea cutarea dreptii , forma misiologica care exprim exigenta evanghelic a setei i dorinei de dreptate, ca factori ai organismului social; justiia social este esena tradiiei profetice a V.T. i a Predicii de pe Munte; angajarea socio-politica este datorie cretin Misiunea c evanghelizare termen polisemantic, mai vechi ca cel de misiune, el se gsete n N.T.; din perspectiva misiologilor Th. Ohm i J. Verkuyl, misiunea este primar i evanghelizarea secundar iar dup alii, ele sunt sinonime cu toate c nu ar trebui confundate, termenul de misiune fiind

90

mult mai cuprinztor semantic; term. evanghelizare act liber care ateapt un rspuns liber- convertirea; Misiune contextualizare, term. contextualizare apare n anii 70, definind modul n care mesajul misionar al Bisericii s-a incarnat n viaa celor care, de alte culturi, l-au mbriat Misiunea c eliberare, se manifest sub mai multe forme n teologia hispanica i amerindiana din America de nord; dup G. Gutiez eliberarea se realizeaz prin trei nivele: -eliberarea de situaiile sociale, de opresiune i marginalizare -elib. de orice servitute personal -elib. de pcat, care rupe prietenia cu Dumnezeu i oamenii Misiune i inculturatie termen introdus de catolici i preluat de protestani denumete noiunea prin care se exprima traducerea credinei cretine ntr-o cultur; relaia Biserica cultura local: niciodat credin i expresia cultural nu se acoper complet, astfel din puntul critic de vedere al incubaiei, nici cultura local nu trebuie distrus prin evanghelizare i nici nu poate fi acceptat n totalitate; ea trebuie s fie creatoare i dinamica prin
91

convergenta Trup al lui Hristos Misiunea confesiuni i

tuturor

Bisericilor,

spre

catolicitate(plenitudinea Bisericii), spre unitatea Bisericii, mrturie comun, competiia dintre a contribuit la erodarea

dominaiuni

credibilitii evanghelice n spaiile necretine; certurile i disputele dintre misionari generau nencredere, fiind necesar la lucrarea misionar o mrturie comun despre Hristos, aceast dorin fiind germenele ecuemnismului sec. al XX- lea; unitatea n Biserica putea fi temeiul unei misiuni cretine autentice unitate n misiune i misiune n unitate; esenial pentru unitate este termenul mrturie, Bisericile avnd posibilitatea de a mrturisi n unitatea credinei pe Hristos euharistic, mpreun cu Tatl i cu Duhul Sfnt; unitatea n ecumenism este posibil numai acolo unde oamenii se accept unii pe alii n ciuda diferenelor dintre ei Misiunea minister al ansamblului poporului lui Dumnezeu, J. Moltman teologia cretin nu va mai fi numai o teologie pentru preoi i pastori ci, n aceeai msur, o teologie pentru laici n relaie cu vocaiile lor n
92

lume; dac n catolicism, exagerrile au dus la clericalism n ortodoxie, unitatea dintre ierarhie i credincioi arata comunicarea i impreuna-lucrarea pentru mrturia cretin i extensia Trupului tainic al lui Hristos n Biserica Sa; apostolatul laicilor-crestinii sunt desemnai prin Botez i Mirungere, Celul de baz a Bisericii, ei fiind parte integrant a misiunii Bisericii; ierarhia slujitoare n iubire, pentru mntuire i viaa venic cu Hristos, este modelul i structura cretinismului primar Mrturia cretin printre adepii altor religii n sensul clasic, misiunea a reprezentat convertirea la Hristos i Biseric, aceasta era considerat cucerirea i substituireaoricrei alte forme de religie i nlocuirea cu religia cretin a Revelaiei; dorina unei singure i unice religii ct i eliminarea rezboaielor religioase au antrenat spirite precum ale lui Raymond Lullus, Nicolae Casanus, Bartolomeo de las Csa; excluderea religiei duce la inventarea de false religii, ideologii pseudo religioase eshatologiste, orizontaliste; natura uman are oroare de vid iar dac o religie dispare, alta i va lua locul(A. Toynbee); n
93

atitudinea cretinismului fa de celelalte religii sunt identificate urmtoarele maniere de abordare: -exclusivismul refuzul oricrei valori ale altei religii; -cretinismul constituie mplinirea tuturor religiilor, acestea fiind o preparatio evanghelica -relativismul consider din pc. de vd. iluminist i deist c religiile sunt condiionate istoric iar realitatea ultim este numit diferit de celelalte religii; misiunea presupune dialog cu celelalte religii Misiune i teologie n ultimele decenii, reflecia misiologica a teoretizat dimensiunea misionar intrinsec(n esen) a Bisericii; misiunea Bisericii este aspectul caracterului extravertit al iubirii lui Dumnezeu semnificnd slujire, vindecare i reconcilierein umanitarea divizat i traumatizat; teologia nceteaz s mai fie teologie fr caracterul su misionat; misiologia are o dublafunctiune: -dimensional privete relaia teologiei cu lumea -intenionala Biserica se confrunt i rspunde problemelor i interpelrilor vremii

94

Misiunea lucrare n sperana, religia are dimensional o structur eshatologica, iar eshatologia elementul purttor de speran n religie; J. Moltmann acolo unde exist speran, exist religie; trind ntre cele dou veniri ale lui Hristos, timpul actual este un timp al misiunii n Duhul Sfnt, fiind caracteristica cea mai important a acestei perioade intermediare; sperana eshatologic afirma c mpria lui Dumnezeu a venit deja, vine i va veni prin misiunea Bisericii n lume; Misiunea Bisericii n lume, pentru c aceasta s devin Biseric, semnul i sacramentul mpriei lui Dumnezeu, se deruleaz pe baza evenimentelor mntuirii, respective ntruparea lui Hristos i jertf Sa pe Cruce. nvierea cea de a treia zi, nlarea la cer, Pogorrea Sf. Duh la Cincizecime i Parusie i n lucrarea teandrica, n comuniunea iubitoare i mntuitoare sinter Dumnezeu i lumea rscumprat i sfintitaprin rspuns la chemarea divin.

95

5.8.

BISERICA, CONFESIUNE, DENOMINATIUNE SECTA, CULT RELIGIOS, NOI MISCARI RELIGIOASE.

Varietatea culturilor in care se manifesta azi sfanta, soborniceasca si apostolica Biserica

una,

(formula

elaborata la Sin I si II Ec. in Simbolul de credinta niceoconstaninopolitan) a lui Hristos sunt diferente legitime care s-au manifestat in toata istoria crestina, fara ca prin aceasta sa se rupa unitatea ecleziala. In perspective ortodoxa, Biserica una si adevarata, continuatoare a Bisericii Cincizecimii, exista in istorie pana astazi si se actualizeaza deplin in Biserica Ortodoxa, Biserica Apostolilor si a Parintilor, fidela acestora si modului de a intelege si a trai pe Hristos si invatatura Sa. refacerea unitatii presupune revenirea la invatatura Bisericii celei una a primului mileniu crestin prin : -convertire, in logica acribiei canonice;
96

-iconomie. Tragedia interna a Bisericii: separarea eretica sau schismatica de Biserica cea una ( dupa Sin IV- Biserici Orientale, 1054confesiunea romano-catolica, 1517confesiunile protestante, 1534- confesiuni anglicane, ulterior , in spatiul Reformei, multe denominatiuni)tensiuni intercrestine Biserica = - instituitie divino-umana, comuniunea oamenilor cu Dumnezeu; -are ca fundament: lucrarea rascumparatoare a lui Hristos; -Trupul Tainic al lui Hristos; -incepe istoric la Cincizecime prin pogorarea Sf. Duh; -are ca scop mantuirea oamenilor. Sens laic: adunare politica a poporului; Sens religios: comunitatea crestina locala/ Biserica universala. Etimologie; Ekklesia care traduce pe qahal (ebraica)
97

Qahal IHWH=eklesia tou Kiriou= Adunarea poporului lui Dumnezeu = lacas de cult, casa = imparateasca, casa Imparatului. Dumnezeu este Imparatul. Confesiunea= comunitate crestina rupta de Biserica una. -structurata intr-un organism propriu, in jurul unei persoane sau in baza unei marturisiri. D.p.v. orthodox A. romano catolicism; B. Protestantism. Biserica Romano-Catolica. -Temelia Bisericii una din primul mileniu; Elemente de separare: -1054 factori ai schismei: teologici, politici, culturali, ambitii personaleanatema cardinalului Humbert; -orientare scolastica: rationalism, argumentare silogistica, sistematizarea doctinei dupa metoda filosofica; -Mistica inspirata din Augustin si Plotin.

Imparatia lui Dumnezeu inaugurata la Cincizecime

98

-Conciliul de Trident (1545-49; 51-52; 62-63): formularea teologiei scolastice, valabila pana la Concililu II Vatican, impune autoritar primatul papal, dogmatizat la Conciliul I Vatican. -concilii ecumenice fara ceilalti crestini; -episcopil Romei se substituie lui Hristos (pot elabora dogme). Diferente principale: 1. Filioque; 2. Primatul si infailibilitatea papala; ( !!!) 3. Doctrina sacramentala, cu caracterul indelibil al Hirotoniei si Mirungerii, natura Cununiei, Euharistia cu azima si fara epicleza; 4. Dogmele mariale: Immaculata Conceptio, Assumptio, Mater Ecclesiae; 5. Purgatoriul si Judecata particulara. Confesiunile protestante. -expresia Reformei, curent sructurat in urma protestului unor principi germani fideli ideilor lui Martin Luther la Dieta de la Speyer din 1529
99

-baza doctrinara si de organizare doctrinara: cartile simbolice ale ortodoxiei protestante (Confessio Augustana, Formula de Concordie) Principii teologice (rigoarea protestanta): 1.Solus Christus: Iisus Hristos este unicul Domn si Mantuitor, S-a jertfit odata pentru totdeauna, nu se mai poate adauga alta jertfa, Liturghia nu reactualizeaza unica Lui jertfa. 2. Sola Scriptura. Scriptura este singura autoritate in materie de credinta si viata crestina resping Traditia si autoritatea ierarhica a Bisericii, simbolurile de credinta au valoare secundara pt. interpreatarea Bibliei. 3. Sola Gratia. Mantuirea este exclusiv darul lui Dumnezeu, fara a mai fi necesar efortul uman. 4. Sola Fide. Credinta este singura mantuitoare. Ea este relatia personala, increzatoare prin care omul accepta darul iertarii lui Dumnezeu. Nu sunt necesare dreapta credinta si faptele. Faptele sunt un rod al credintei, manifestarea ei externa, de aceea constituie un tot (credinta+fapta).

100

5. Preotia obsteasca si egalitatea tuturor membrilor Bisericii. Resping preotia sacramentala, faptul ca preotul sau episcopul sunt organele vazute ale Preotului si Arhiereului Hristos. Ortodoxia: fara preot nu exista Biserica si Tainele ei. Cultul Religios =termen prin care statul, secularizat, recunoaste pe baza unei marturisiri de credinta functionarea Bisericii, a diverselor confesiuni si denominatiuni crestine, a altor religii (iudaism, islamism) In Romania sunt recunoscute 14 culte (vezi pg. 217). Denominatiunea Sau Secta =structura religioasa de o mare diversitate crestina aparuta in lumea moderna, mai ales anglo- saxona; biserici noi initiate de un lider spiritual. Caracteristici: libertate religioasa, toleranta, pluralism. Secta Sequor,-sequi, a urma (un lider); seco,-are, a taia. Grupul care se rupe de Biserica prin falsificarea Bibliei, a invataturii de credinta. Practica prozelitismul , se datoreaza in parte
101

ignorantei teologico-spirituale, are consecinte negative la nivel social, familial, institutional. Erezia Haeresis=alegere, preferinta, opinie separate; refuz al invataturii adevarate a Bisericii (ICor, 11,9), a practicii ei, consecinta a mandriei (Gal 5,20). Este o intelegere gresita ce duce la ruperea de Biserica. In Sf Scriptura erezia este secta cu invatatura ei gresita si rupture acesteia de comunitatea drept marturisitoare. In lb latina erezie= invatatura gresita, secta = comunitatea eretica. Noile Miscare Religioase Sincretiste: amestec de elemente crestine, oculte, spiritiste, religii orientale. Categorii: -Cu fundament crestin (sec XIX XX): irvingienii, Adunarile lui Dumnezeu, Adventistii, Iehovistii, Mormonii. Caracteristici: milenarism apocaliptic, fundamentalism, fals Mesia care pretinde supunere neconditionata de la mambrii grupului;

102

-Cu fundament ocultist: teosofia, spiritismul, scientologia, New-Age; -Cu fundament religios oriental musulmn (Bahaismul), sau budist, hinduist, taoist, zen (Meditatia transcedentala, Hare Krishna, Bhagwan). Misiunea Bisericii: -a face cunoscut membrilor ei cine este Hristos, de a avea viata in Hristos, inttrucat credinciosul este fiu al lui Dumnezeu si frate al lui Hristos, de a-L marturisi prin fapta si cuvant; Centrul vietii misionare si spirituale: Sf. Euharistie. -a preveni. Rolul credinciosilor: -cunoasterea credintei (docrtina, spiritualitate); -participarea la cult; -marturisirea credintei prin cuvant si fapta; -dechidere fata de preot; Statul roman asigura libertate religioasa a tututror cultelor. In multe alte state europene Biserica este despartita de
103

autoritatea statala. Caracterul privat al religiei este o ide de sorginte kantiana, iluminista, neintemeiata biblic.

VII. ISTORIA MISIUNII CRESTINE 7.1. ISTORIA MISIUNII IN NOUL TESTAMENT

Trimiterea in misiune este o noutate absoluta a Noului Testament. Evanghelia nu se adreseaza doar evreilor, ci si neamurilor. formata Daca la inceputcomunitateadinIerusalim nu totusi exista avea si un aspecte dincrestinievrei

caractermisionarpronuntat,

evidentealemisiunii la neamuri. Sf. Petru boteaza pe sutasul Corneliu justificand lucrarea misionara pe doua argumente: Noi, Apostolii, care am mancat si am bautimpreuna cu El, dupa ce a inviat din morti, suntem martori a tot ceea ce a facut El in Tara iudeilor si in Ierusalim;
104

Iisus ne-a poruncit noua sa propovaduimpoporului si sa marturisim ca El a fostranduit de Dumnezeujudecator al celor vii si al celormorti (F.A. 10, 41-42). La Antiohia, al doileaoras ca importanta, ucenicii lui Hristoss-aunumitpentru prima data crestini, un cuvant nou dar si o idee noua, legata de numele lui HristosInsusi si de opera Sa mantuitoare. Damasceste un altloc de misiunecrestinaprimara. Dupa istoriculbisericescEusebiu al Cezareii, dupa traditie, lui Toma i s-a incredintatpentrumisiuneacrestina sa mearga in Partia, lui Andrei in Scitia, lui Ioan in Asia. Petru a predicat in Pont, Galatia , Bitinia, Capadocia si Asia Mica, Bartolomeu in Arabia sudica, Matei la iudei si la alte neamuri, Simon Zelotul in Persia si Babilon, Matia in Etiopia. Cei 70 de ucenici ii insoteau pe Apostoli, sau lucrau singuri, dar in colaborare cu Apostolii. Cei mai importanti sunt Barnaba, Ioan, Marcu. Alti ucenici sunt : medicul Luca, Sila, Timotei, Tit, Carpus precum si femei devotate care au adus misiunii crestine primare servicii deosebite.

105

Cel care a contribuit cel mai mult la raspandirea Evangheliei si a caruicontributie in domeniul practicii si teologiei misionare este imensa, este Sf. Ap. Pavel. Prin cele trei calatorii misionare, Apostolul neamurilor a propovaduitcuvantul Evangheliei intemeind Biserici din Orient si pana la Roma.[ I calatorie misionara (45-48), a II-a calatorie misionara (51-54), a III-a calatorie misionara (5458)]. Dupa epoca apostolica, urmand exemplul Apostolilor urmasii lor, episcopii si preotii Bisericii au predicat cuvantuladevarului si au intemeiat Biserici.

7.2 ISTORIA MISIUNILOR CRESTINE

Istoria misiunii crestine poate fi impartita astfel : Epoca Apostolica si in contextul lumii greco romane, cu mentiune specifica asupra celor trei calatorii a Sf. Ap. Pavel.

106

Evul mediu european. la barbari , si in Orient la mongoli si musulmani. Misiunile in America Latina si Extremul Orient incepand cu sec. al XVI-lea. Dupa criza misiunii in sec. al XVIII lea, avantul misionar al secolelor XIX si XX. 7.3 MISIUNEA CRESTINA IN PRIMUL MILENIU

Crestinismul s-a raspandit mai intai mai mult la orase, orase care se aflau la intretaierea marilor drumuri comerciale ale timpului. Sec. IcunoastecrestinareaTransioardaniei, a Antiohiei, Egiptului, Greciei, Romei, iar sec. al II lea a Persiei, Bazinul Marii Mediteranei si a N Africii, provinciile Frigia, Pisidia, Bitinia. Sf. Iustin Martirul si Filosoful scrie ca nu exista popor la care sa nu fie propovaduit Hristos. Crestinismul s-a raspandit si la parti, mezi, elamiti, mesopotamieni, armeni,
107

frigieni, capadocieni, in Asia Mica, la mauri pana in Spania, Galia si Britania, in partilesarmatiilor, dacilor, germanilor, scitilor. Din Siria, Evanghelia s-a raspandit in Mesopotamia cu centru crestinEdesa, primul orascrestin din lume. Din Egipt samanta Evangheliei a ajuns in Etiopia. Crestinismul a ajuns si in Peninsula Arabiei, dar si in Tracia, apoi in Macedonia, Pen. Balcanica, Scitia Minor unde au existat si martiri. Roma a reprezentat un centru de raspandire a crestinismului in toata Italia, dar si in Africa de Nord. In acea perioada se pot identifica mai multe aspecte ale misiunii crestine. Astfel dupa Eusebiu al Cezareii, unii misionari crestini zideau biserici pe temeliile apostolilor , altiiimparteau avutul in folosul celor lipsitidupa care plecau departe de casa, savarsind lucrul de evanghelisti . In sec. III-IV, crestinisnmul se extinde catre Vest si Nord pana la frontierele Rinului si Dunarii. Un rol providential in istoria crestinismului la avut imparatul Constantin cel Mare care la anul 313 a dat libertate crestinismului prin edictul de la Milan.
108

In

Rasaritdupa armeni sau crestinatgruziniii sau georgienii, in Africa, etiopienii au fost crestinati oficial de Edesiu si Frumentiu. Popoarele germanice si celtice au primit si ele crestinismul. Gotii au fost convertiti de ep. Wulfila ; lombarzii sau crestinat gratie printeseiTheodelinda ; francii condusi de Clovis ( au fost convertiti la anul 496 datorita si sotiei sale cu nuumele Clotilda. O glorie nepieritoare in misiunea crestina a mileniului Ieste Bizantul. Activitatea misionara a Bizantului se poate imparti in doua perioade deosebit de rodnice : -una a sec. IV- VI, cu apogeu in epoca imp. Justinian (construieste biserica Sf. Sofia) -adoua in sec. IX-XI in perioada dinastiilor macedonenilor. Raspandireacrestinismului se datoreaza si activitatiimisonare pline de zel a Parintilor Bisericii, a monahilor : Sf. Ilarin, Simeon Stalpnicul, Sf. Sava etc.

109

Cea mai frumoasa pagina de misiune bizantina, consemnata in istoria bisericesca universala este cea a crestinarii slavilor prin Metodie si Chiril. La Constantinopol s-a botezat la 864 si tarul bulagarilor Boris. La 965 cneazul polon Mieczislaw al II- lea s-a casatorit cu ceha Dubrowka, crestina,imbratisind si el crestinismul oriental. In convertirea rusilor primul pas l-a facut printul Vladimir, care s-a botezat in 988. 7.4.MISIUNI ORTODOXE

Misiunile au aparut in Rasaritul crestin, mai intai cu predica Apostolilor, apoi cu crestinarea popoarelor, si se intinde pe mai bine de 10 secole numai in Europa. Misiunea Bisericii este sa dea marturie in lume despre Hristos, sa mentina un dialog neintrerupt intre Hristos si lume.Dupacrestinarea Europei, si mai ales, dupacrestereainfluienteiturcesti in Orientul Apropiat si Balcani, apoidupacaderea C-pol, popoarele ortodoxe au fost
110

in imposibilitate de a dezvolta o lucrare misionara organizata. Singura tara ortodoxa care a avut posibilitatea sa faca misiune crestina a fost Rusia. Un rol misionar deosebit au avut Tarile Romane, care au ajutat pe crestinii din Balcani si Orientul Mijlociu cu numeroase danii si carti de ritual. Se pot distinge 4 perioade de misiune in istoria Bisericii Ruse: Prima perioada se intinde de la botezul locuitorilor Kievului pana la cucerirea mongola. A doua perioada misionara, se deschide prin invazia mongolilor si se intinde pana in sec. XV. Calugarii au un rol major in misiunea la necrestini prin raspandireacuvantuluiEvangheliei si prin civilizarea celor convertiti. In Nord, in sec. XIII, s-au convertit ciuzii si karelii. La tatari, primii misionari crestini au fost prizonierii de razboi, dintre care s-a distins Sf. Stefan de Perm. Activitatea lui este un model de misiune crestina pentru ca se manifesta prin 4 elemente misonare:

111

Insusirea limbii pentru comunicarea mesajului Evangheliei. Sf. Stefan a compus un alfabet zyrian in care a tradus Evanghelia si Liturghia. A zidit o biserica magnifica pentru acele timpuri, aratand astfel frumusetea religiei la care se converteau. A intemeiat o scoala in care cei convertitiinvatau scrierea si citirea, imbogatindu-sicunostiintele religioase si alte cunostiinte. S-a ocupat de asistenta sociala, organizand colecte in Rusia printre cei convertiti. Perioada a 3-a (sec. XVI-XVIII) este una in care Biserica a trait sub tutela statului. Dupa victoria rusilor asupra tatarilor din Kazan, este cunoscuta misiunea la tatari a episcopului Gurie care a convertit mii de pagani, a intemeiat o manastire si oscoala misionara. Secolul al XVII-lea este secolul colonizarii Siberiei, dar si unul a marilor framantari interne pentru Biserica Rusa (Rascolul). Rusia s-a apropiat de China, care in urma pacii de la Kiachtapermite statului rus sa trimita 4 preotiortodocsi la Pekin, o misiune ortodoxa fara o

112

reusita deosebita. In Siberia de Est activeazaincepand cu anul 1682 un grup de 13 misionari. Perioada a 4-a cuprinde sec. XIX si inceputul sec. XX, pana in 1917, si in aceasta perioada misiunea crestina rusa are un caracter eclesiastic mai pronuntat ,distingandu-se si prin rezultatele ei. Macarie Glukharev a facut misiune la triburile din Altai. Ioan Veniaminov, inainte de a fi mitropolit al Moscovei, a facut misiune la aleutini, eschimosi si alte triburi din Alaska si Estul Siberiei. In 1870 s-a intemeit la Moscova Societatea Misionara Ortodoxa, de asemenea au luat fiintasocietatile misionare Sf.Nunia si Societatea Palestina. Misionarii rusi au activat si in China, Coreea sau Japonia. Apostolul Japoniei este Nicolae Kasatkin, el invatand perfect limba japoneza si s-a adaptat caracterului poporului japonez si a creat un cler activ, a intemeiat scoli, a facut opera sociala, a tradus Biblia si alte lucrari teologice in japoneza. Misiune ortodoxa in perioada dominatiei comuniste in Europa de Est a facut Biserica Greciei, prin centrul ortodox interconfesional Porefthendes.
113

7.5.CONFIGURATIA ACTUALA A ORTODOXIEI I Biserici Ortodoxe autocefale. Vechile Patriarhate. Patriarhia C-pol ocupa rangul intai in randul Bisericilor Ortodoxe, conform can. 28 de la Sinodului 4 Ec. Are resedinta la Istambul, este organizata in 40 de dioceze. Scurt Istoric La 11 Mai 330 s-a inaugurat orasul C-pol, vechiul Bizant pe malul Bosforului. In aprilie 553, ImpJustinian acorda patriarhului Epifanie al C-pol titlul de Patriarh Ecumenic, iar in anul 588, un sinod local hotaraste ca totiintaistatatorii Bisericii din C-pol sa poarte numele de Patriarh Ecumenic. La 29 Mai 1453, C-pol este desfiintat, iar sediul Patriarhiei este restrans la cartierul Fanarului. Patriarhia Alexandrieiocupa locul al doilea in randul Bis Ortodoxe, conform aceluiasican. 28 de la Sin. 4 Ec. Este organizat in 8 mitropolii, din care 4 in Egipt. Scurt istoric
114

In sec. I, Sf. Ap. Marcu organizeaza prima comunitate crestina in Egipt. In sec. II-V, la Alexandria functioneaza cea mai celebra scoalacrestina. Patriarhia Antiohiei si a intregului Orient ocupa locul 3 potrivitcan. 28, are resedinta la Damasc. Scurt istoric In anul 50 d Hr. este intemeiata prima Biserica la Antiohia, unde pentru prima data cei care credeau in Hristos au primit numele de crestini. Sec. III-IV, la Antiohia functioneaza o scoala teologica de exegeze biblica. Patriarhia Ierusalimului potrivit can. 28 de la Sin. 4 Ec. este ridicata la rang de Patrarhie, a patra in ierarhia Bisericilor vechi apostolice, avandresedinta la Ierusalim. II Biserici nationale autocefale Patriarhia Moscovei este autocefala din anul din 1448, fiind patriarhie din 1589, avandresedinta la Moscova, Rusia si peste 50 de dioceze.

115

De Patriarhia Moscovei depind ca Biserici autonome si exarhate urm. Biserici Ortodoxe: - Biserica Ortodoxa din Ucraina B.O. a rutenilor albi, Bielorusia B.O. din Estonia B.O. din Lituania De Patriarhia Moscovei depind canonic: - Exarhatul Europei Apusene cu res. La Londra - Exarhatul Europei Centralei cu res. La Budapesta - Exarhatul Americii de Nord cu res. La New York Scurt istoric In anul 988 are loc crestinarearusilor prin cneazul Vladimir de Kiev, iar in anul 1448, prin alegerea primului mitropolit de neam rus, B.O.Rusa se considera autocefala. In anul 1593 Patriarhia Rusa primeste locul al 5 lea in ordine onorifica, dupa cele patru patriarhate de Rasarit. Patriarhia Serbiei este autocefala din anul 1879, fiind cu rang de patriarhie din anul 1920 si are resedinta la Belgrad. Scurt istoric
116

In anul 732, activitatea primilor crestini misionari greci in serbiamarcheazainceputurilecrestinismului. In 863 se desfasoara misiunea fratilor Chiril si Metodiu, iar in 870-880 are loc crestinarea definitiva a sarbilor. In 1219 Biserica Ortodoxa Sarbaobtine autocefalia si ragul de Arhiepiscopie, iar in 1346 sinodul de la Skopje ridica Biserica Sarba la rang de patriarhie. In 1458 patriarhia este desfintata de turci, insa in 1879, patriarhul ecumenic acorda Tomusul de autocefalie Bisericii Sarbe, care in anul 1920 este ridicata la rang de patriarhie. Patriarhia Romaniei este autocefala din 1885, ridicata la rang de patriarhie in anul 1925, cu res. la Bucuresti. Patriarhia Bulgara este autocefala din 1872, fiind ridicata la rang de patriarhie din 1953, cu res. la Sofia. Patriarhia Georgiei este autocefala din 556 si patriarhie din 1918, are res. la Tbilisi. Arhiepiscopia Ciprului este autocefalabdin 431, de la Sin. 3 Ec., are res. la Nicosia. Arhiepiscopia Ateneieste autocefala din 1850, cu res. la Atena.
117

Mitropolia Varsovieieste autocefala din 1924, recunoscuta de Patriarhia Ecumenica , iar din 1948 este recunoscuta de Patriarhia Moscovei. Arhiepiscopia Albaniei este autocefala din 1973, are res. la Tirana. Mitropolia Cehoslovacieieste autocefala din 1923 prin recunoastere de catre Patriarhul Ecumenic si din 1951 de catre Patriarhia Moscovei. Mitropolia Ortodoxa din America este autocefala din 1970, cu res. la New York. III Bisericile Ortodoxe autonome: Biserica Ortodoxa din Muntele Sinai se alfa la manastirea cu acelasi nume, ridicata de imp. Justinian I in anul 528, este autonoma din 1575. Biserica Ortodoxa din Finlanda este autonoma din 1923, sub jurisdictia Patriarhiei Ecumenice. Biserica Ortodoxa din Japonia este autonoma din 1970, sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei.
118

Biserica Ortodoxa din China este autonoma din 1957, sub jurisdictia Patriarhiei Moscovei. IV Biserici Ortodoxe Canonice aflate sub jursdictia Patriarhiei Ecumenice Biserica Otodoxa Greaca Carpato-Rusa din America; Arhiepiscopia Ortodoxa Rusa din Vestul Europei; Biserica Ortodoxa Ucraineana din America; Episcopia Ortodoxa Albaneza din America; Sinodul Belarus al Bisericilor ortodoxe din America de Nord; Biserica Ortodoxa Ucraineana din Canada; V. Biserici Ortodoxe cu probleme canonice Crestinii de rit vechi (Rusia); Biserica Ortodoxa Rusa din afara Rusiei; Biserica Autocefala a Ucrainei; Biserica Ortodoxa Autocefala din Belarus; Biserica Ortodoxa a Macedoniei;

119

Bisericile Ortodoxe cu vechiul calendar (stiliste) din Grecia si Romania. VI Bisericile Ortodoxe Orientale (precalcedoniene) Biseriile Ortodoxe Orientale sunt comunitati cu tendinta monofizita care s-au separat de Ortodoxie in urma Sinodului de la Efes (431). Biserica Copta cu sediul la Cairo, Egipt, isi are originea in comunitatea condusa de Dioscur I, patrh. Alexandriei care a sustinut monofizismul la Calcedon. Biserica Siriana din India are o istorie comuna cu Biserica Siro-Iacobita. Ea este autonoma si autocefala din anul 1912. Biserica Siro-Iacobitaprovine din vechea Patriarhie a Antiohiei de care s-a separat dupa 451. Biserica Armeana. Armenia s-a crestinat oficial la inceputul sec. IV de catre Grigore Luminatorul, in anul 520, Biserica Armeana accepta hristologia lui Sever al Antiohiei, devenind autonoma fata de Biserica Antiohiei.

120

Biserica Etiopiana.Etiopia a fost increstinata de Edesiu si Frumentiu in sec. IV, dar in sec. VIII se izoleaza de Imperiul Bizantin, adoptandhristologiaprecalcedoniana. 7.6. MISIUNI ALE BISERICII ROMANO-CATOLICE 1.Dup 1054- se organizeaz cruciadele, pentru eliberarea Locurilor sfinte,czute n mna musulmanilor: -Se nfiineaz ordine monahale pt misiunea i catolic:ioaniii,templierii,teutonii,franciscanii dominicanii(sec XIII); - dup intrarea cruciailor se trimit misionari, - n Extremul Orient,celebrul cltor veneian Marco Polo a avut oarecare succes crestin misionar in China; Fanatismul musulman,ciuma neagr,marile distane geografice au fcut ca aceste misiuni s nu dea roade,s fie sporadice -Importante: misiunile catolice din N.Europei,unde s-a botezat Olaf,regele Norvegiei,apoi au fost cretinai finlandezii prin cruciadele suedeze din 1157,1191,1202;
121

2.A doua perioad de crestinare,sec.XVI-XVII,cnd Roma pierde arii extinse din cauza protestantismului i merge ctre teritoriile descoperite:America(Centrala si de Sud),dar i Asia Oriental. - Ajutai de ordinul nou infiinat al iezuiilor-Ignaiu de Loyola,care acum aveau un al 4-lea vot misionar- votum missionis. Descoperirea Americii-Cristofor Columb.Regii Spaniei si Portugaliei au avut monopolul evanghelizrii aici,pe care leau cucerit i exploatat. cuceritorii cretini: cruzi i avizi de bogie,mpiedic misiunea cretin. 1494-tratatul de la Tordesillas- se impart zonele de influen colonial ntre Spania(n Vestul continentului descoperit) i Portugalia(n Est) Misionarii,ptruni de zel deosebit ,se considerau apostoli Urmeaz pagini negre in istoria cuceririi i evanghelizrii:comer cu sclavi. Spaniolii ajung i n insulele Canare,n Filipine; Portughezii- Africa de Sud si Sudul Asiei;
122

Francisc Xavier,iezuit,ajunge n China,Japonia,moare in 1552,numit i patron al misiunilor; Dup aceste episoade misiunea romano catolic se centralizeaz sub patronatul pontifical. -1622-papa Grigorie XV nfiineaz De propagandae fide,prin aceasta nelegnd s fac propagand nu numai la necretini,ci i la cretinii care s-au desprit de ea,ortodoci sau protestani. -nfiineaz colegii:Collegium Germanicum,Collegium graecorum,cu scop prozelitist; -1658 la paris,Societatea misiunilor Strine de F .Pallu - femeile se angajeaz n misiuni cretine, ex.Surorile Sf.Iosif la Cluny sau Congregaia Notre Damme pt fete; -1911 ia fiin Institutul Naional pentru cercetri misionare lng Universitatea din Munster,din eforturile lui Josef Schmidlin i Robert Streit; - se editeaz reviste misionare,papii dau enciclici misionare; Astzi- peste 1.000.000.000 de credincioi romano-catolici n Europa(state cu cretini majoritari catoliciItalia,Spania,Portugalia,Frana,Polonia),America Central i
123

de

Sud,SUA

Canada,Asia(Filipine).Romano-catolii activiti misionare n Africa i

desfsoar

ample

Asia,precum i n Australia. 7.7. MISIUNI PROTESTANTE I NEO-PROTESTANTE - pn n sec XVIII-misiuni nu prea numeroase - important e misiunea protestant n India i Indonezia i pt indienii din America - pietismul e important n realizarea misiunii protestante,de a redescoperi prima iubire experiat de cretinii din nceput -centrul deradiere a pietismului a fost Halle,unde s-a nfiinat i prima catedr de misiologie protestant; -revoluia industrial d un suflu nou misiunilor,multe societi misionare fiind finanate de bancheri i industriai; -misiunea merge mn n mn cu comerul i civilizaia(cei 3 C) -misionarii:n Africa,India,Oceania.

124

-societi

misionare:Misiunea

Baptist

cu

sediul

la

Londra,Societatea olandez a misiunilor,Consiliul american al misiunilor -n 1914- aprox.45000 misionari activau n lume i peste 300 societi misionare. - n snul protestantismului de astzi s-au manifestat i primele semne ale micrii ecumenice. Originile ei:-sec XIX,micrile tineretului cretin protestant i asocierile sale n scopul unei educaii cretine prin studiul Bibliei i ntalniri pt rugciune comun.Organizatia e numit Y.M.C.A-Asociaia cretin a tinerilor,Londra 1844 de George Williams;scop-unirea eforturilor pt extinderea mpriei lui Hristos printre tineri. e preluat de Consiliul Ecumenic al Bisericilor. 7.8. CONFERINE MISIONARE: -sec XX,misiunea cretin devine prioritar,lumea

protestant organizeaz conferine: 1.Edinbourgh 1919


125

-1200 delegaii din lumea protestant -tem- Evanghelizarea lumii n aceast generaie -conferina reprezint nceputul organizat al micrii ecumenice moderne 2.Ierusalim 1928. -tema- Mrturia noastr este Iisus Hristos 3.Tambaram(Madras India)1938 -tema-Misiunea mondial a Bisericii 4.Witby-Canada 1947 -tema:o lume,un Hristos 5.Willingen-Germania 1952 -tema:misiune sub Cruce 6.Achimota-1957-1958 -tema-misunea cretin este a lui Hristos,nu a noastr 7.Mexico-City 1963 -tema- misiune n 6 continente 8.Bangkok-Thailanda 1972-1973 -mntuirea lumii astzi 9.Melbourne-Australia 1980 -Vie mpria Ta
126

Altele;Pattaya(Thailanda)1980,San singur speran.Evanghelizarea n diverse culturi

Antonio(Texas)1989,Salvador de Bahia(1996)- Chemai la o -multe grupri neoprotestante folosesc nc prozelitismul pentru misiune,sunt bine tezaurul organizai i bine i finanai,desconsidernd dogmatic,liturgic

canonic al Bisericii ortodoxe.

127