Sunteți pe pagina 1din 21

CUPRINS Cap. I Definirea misiunii evaluarii............................................................................................2 I.1 Prezentarea intreprinderii evaluate..............................................................................2 I.2 Proprietarul participatiei evaluate...............................................................................2 I.

3 Scopul si utilizarea raportului de evaluare..................................................................2 I.4 Destinatarul raportului de evaluare.............................................................................2 Cap. II Obiectivul supus evaluarii.............................................................................................3 II.1 Scurt istoric.................................................................................................................3 II.2 Tipul intreprinderii.....................................................................................................4 II.3 Produsele S.C. Tools Machinery S.R.L.....................................................................4 II.4 Piata intreprinderii......................................................................................................5 II.5 Concurenta..................................................................................................................6 Cap. III Diagnosticul starii actuale...........................................................................................6 III.1 Bilantul contabil pe ultimii 2 ani si principalii indicatori........................................6 III.2 Analiza indicatorilor bilantieri................................................................................10 Cap. IV Diagnosticul situatiei viitoare....................................................................................13 IV.1 Cash-flow-ul previzionat pe urmatorii 2 ani.........................................................13 Cap. V Alegerea metodelor de evaluare.................................................................................14 V.1 Activul net corectat..................................................................................................14 V.2 Metoda valorii de rentabilitate.................................................................................16 Cap. VI Motivarea alegerii metodelor de evaluare...............................................................20 Bibliografie.................................................................................................................................22

Cap. I Definirea misiunii evaluarii


I.1. Prezentarea intreprinderii evaluate Tools Machinery ofera solutii integrate pentru prelucrare metal si lemn printr-o gama completa de masini-unelte profesionale, avand ca principal obiect de activitate comertul cu ridicata al masinilor-unelte. Tools Machinery ofera o gama completa de masini-unelte si scule profesionale cu peste 600 de produse care beneficiaza de cel mai bun raport calitate-pret. Firma a fost infiintata in anul 1999, fiind inregistrata la Oficiul Registrului Comertului cu numarul J26/2511/1999 si avand codul unic de inregistrare RO17835893. Din punct de vedere juridic, firma este o societate cu raspundere limitata, avand asociat unic pe Popescu Vasile, care indeplineste si functia de administrator. Capitalul social al firmei, subscris si varsat este de 200 RON si este divizat in 20 parti sociale in valoare de 10 RON fiecare. Capitalul social al societatii este integral privat, depus de unicul asociat. Firma are sediul social in Bucuresti, strada Fildesului, sector 3. I.2. Proprietarul participatiei evaluate Popescu Vasile administrator, unic asociat 20 de parti sociale x 10 Ron/parte sociala (in prezent ) = 200 RON. I.3. Scopul si utilizarea raportului de evaluare Obiectul lucrarii il constituie determinarea valorii de piata a S.C. Tools Machinery S.R.L. in vederea obtinerii unui credit pentru investitii de la BCR Bucuresti. I.4. Destinatarul raportului de evaluare Prezentul raport de evaluare are ca destinatar unicul asociat, respectiv Popescu Vasile. Lucrarea respect standardele ANEVAR legate de evaluarea ntreprinderilor.

Cap. II Obiectivul supus evaluarii


II.1. Scurt istoric Societatea comerciala Tools Machinery S.R.L. reprezinta un brand dinamic si in plina ascensiune ce incorporeaza profesionalismul, performanta si dorinta de autodepasire. Societatea dispune de magazine proprii pe raza municipiului Bucuresti, cu tendinte de ascensiune pe teritoriul Romaniei. Printre principalele obiective ale firmei consta in a avea clienti multumiti de produsele si serviciile oferite. Prin intermediul firmei se comercializeaza o gama variata de scule electrice si accesorii, utilaje si echipamente pentru constructii, scule de mana, produse chimice profesionale, mecanisme, sisteme si accesorii profesionale pentru ridicare si ancorare, echipament de protectie. La achizitionarea produselor, clientii beneficiaza de servicii SERVICE si garantie. S.C. Tools Machinery S.R.L. a ales sa colaboreze cu parteneri ce au multa experienta n domeniu, de aceea produsele si serviciile sunt la cele mai ridicate standarde calitative astfel nct clientii sa fie multumiti un timp ndelungat de acestea. In plus, satisfactia resimtita de client va fi reflectata si prin prisma informatiilor si cunostintelor profesionale de specialitate acumulate in cursul activitatii, care vor fi puse la dispozitia partenerilor de afaceri. In ceea ce priveste relatiile cu furnizorii, acestea se caracterizeaza prin stabilitate. Din punct de vedere al numarului de angajati, acesta a variat de-a lungul timpului. Daca la inceputul anului 2000 firma avea un numar de 10 angajati, in prezent numarul a scazut la 7 angajati datorita desfiintarii unui punct de lucru. Astfel, din punctul de vedere al posturilor existente in societate, aceasta este alcatuita din administratorul societatii, un functionar economic, inspector protectia muncii, consilier vanzari, consultant vanzari, director vanzari, mecanic. In cadrul firmei, serviciile contabilitate si juridic sunt servicii externalizate. Astfel, contabilitatea este tinuta de un cabinet de expertiza contabila persoana fizica, iar pentru partea juridica se apeleaza la un specialist organizat tot ca si persoana fizica. Apelarea la externalizarea serviciilor a avut ca si obiectiv sustinerea reducerii cheltuielilor totale ale firmei. II.2. Tipul intreprinderii

S.C. Tools Machinery S.R.L. este o microintreprindere, deoarece are un numar de angajati < 10 (respective 6), o cifra de afaceri < 2 milioane de euro (respective 3. 115. 330 RON) si active totale < 2 milioane de euro. Cand pe o piata activeaza un numar redus de producatori, ne aflam in situatia de oligopol. Se va numi oligopol al cererii piata cu putini cumparatori si oligopol bilateral cea cu putini producatori si putini cumparatori. Problema oligopolistului este foarte diferita de celelalte tipuri de intreprinzatori. Pe pietele cu libera concurenta nici un participant nu poate sa influenteze rezultatele altei companii pentru ca nu are suficienta forta de a modifica preturile. In cazul monopolului nu exista concurenti care pot fi deranjati. Dar la oligopol, concurentii pot deranja mult. Orice oligopolist poate influenta beneficiile celorlalti concurenti. Eforturile de a-si imbunatati propriile rezultate provoaca inexorabil deteriorarea rezultatelor celorlalti. Astfel, in acest caz ne situam intr-o piata oligopol, deoarece exista numerosi concurenti carora aceasta intreprindere le face fata cu brio. II.3. Produsele S.C. Tools Machinery S.R.L.

Prin intermediul firmei se comercializeaza o gama variata de scule electrice si accesorii, utilaje si echipamente pentru constructii, scule de mana, produse chimice profesionale, mecanisme, sisteme si accesorii profesionale pentru ridicare si ancorare, echipament de protectie. Aspiratoare universale; Ciocane (rotopercutoare, demolatoare etc.) Fierastraie (circulare stationare, circulare, cu lant, verticale etc.); Masini de frezat, de gaurit, de gaurit cu diamante, de gaurit cu percutie, electrice; Polizoare de banc, drepte, unghiulare etc; Rindele, scule cu acumulatori, surubelnite cu impulsuri etc.; Slefuitoare cu banda, cu excentric etc. O a doua categorie de masini si echipamente comercializate: Echipamente pentru beton; Generatoare monofazate; 4

Generatoare stationare; Generatoare sudura; Generatoare trifazate; Roboti pornire; Motopompe (pentru ape curate, murdare si semimurdare); Accesorii; Cositori; Freze de zapada; Masini gazon, tractorase gazon etc. Cilindri vibrocompacti; Convertizoare rotative; Placi compactoare (grele, medii, usoare, etc.). II.4. Piata intreprinderii Piata reprezinta o categorie economic a productiei de marfuri in care isi gaseste expresie in totalitatea actelor de vanzare-cumparare privita in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara. Piata intreprinderii reprezinta gradul efectiv sau potenial de ptrundere n consum (utilizare) a produselor sau serviciilor unei organizaii specializate n producerea sau comercializarea lor. Indiferent de domeniul de activitate, piaa reprezint pentru orice ntreprindere elementul de referin pentru activitile pe care le desfoar. Cunoaterea pieei ntreprinderii este un obiectiv important care se realizeaz priun studierea structurii, capacitiii ariei pieei. Insa din punct de vedere al capacitatii pietei, elementul definitoriu pentru cunoasterea unei piete este cota de piata. Cota de piata pe care o detine aceasta intreprindere este de 4.5 . De asemenea, activitatea de pia cunoate un grad ridicat de concentrare teritorial n anumite zone i centre comerciale. Pentru cunoaterea ariei pieei, se studiaz gradul de concentrare a acesteia, fenomenele de gravitaia comercial s i capacitatea de atracie a cumprtorilor. 5

Numarul companiilor din acest sector de activitate a crescut in perioada 2005-2008, de la valoarea de 62.602 in anul 2005, la valoarea de 69.938 in anul 2008, pentru ca in anii 2009 si 2010 numarul acestora sa scada semnificativ, ajungand la 34.713 de companii prezente pe piata. Aceasta tendinta de scadere a numarului de companii care practica comertul cu ridicata este explicata prin faptul ca a avut loc orientarea accelerata a cumparatorilor catre hypermarketuri si retaileri, ceea ce a dus la disparitia unui numar mult mai mare de mici comercianti. II.5. Concurenta Principalii concurenti ai S.C. Tools Machinery S.R.L. sunt : Delta Machine Panczel & Co SNC S.C. Unic Grup Met S.R.L. Tovas Eurogrup

Cap. III Diagnosticul starii actuale


III.1. Bilantul contabil pe ultimii 2 ani si principalii indicatori Bilantul, ca document de sinteza contabila, este principala sursa informationala pentru toti tertii interesati de viata unei societati. Informatiile furnizate de acesta servesc nu numai raportarii unor date obligatorii cerute de organismele publice, ci si unei analize financiare a activitatii desfasurate de societate Conform bilantului, elementele de activ si de pasiv sunt prezentate in tabelul urmator:

ACTIV Nr. crt DENUMIRE I ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 6 2009 8.086

LEI 2010 11.936

II

- imobilizari corporale nete - imobilizari necorporale - imobilizari In curs - imobilizari financiare ACTIVE CIRCULANTE-TOTAL - stocuri - furnizori-debitori - clienti - alte creante - disponibilitati banesti - alte valori CONTURI DE REGULARIZARE TOTAL ACTIV (I+II+III)

7.555 188 253 90 10.879 3.263 3.604 45 3.911 56 16 18.981

9.855 800 577 704 18.337 7.338 15 5.212 27 5.720 25 36 30.309

III IV

CAPITALURI Nr.crt DENUMIRE I CAPITAL PROPRIU - TOTAL - capital social - rezerve - profit net - profit repartizat - profit net nerepartizat - alte fonduri (subventii pentru investitii) II III PROVIZIONARE SI REZERVE DATORII TOTAL - Imprumuturi - furnizori - clienti creditori - alte datorii IV V CONTURI REGULARIZARE TOTAL PASIV (I+II+III+IV) 2009 17.546 4.683 622 5.863 5.863 12.241 1.435 242 8 1.185 18.981

LEI 2010 25.612 4.683 622 10.092 10.092 20.307 4.698 2.270 298 2.130 30.309

Situatia neta: Situatia neta reprezinta diferenta dintre activul total si datoriile totale contractate la o prima si principala evaluare (contabila) a intreprinderii la data incheierii exercitiului. Aceasta ecuatie fundamentala a bilantului exprima situatia neta a intreprinderii, respectiv in averea neta a actionarilor. SITUATIA NETA = ACTIV - DATORII SN2009= 18.981 1.435 = 17.546 lei SN2010= 30.309 4.698 = 25.611 lei In perioada analizata situatia neta este pozitiva si crescatoare, ca efect al unei gestiuni economice sanatoase. Aceasta situatie arata atingerea obiectivului major al gestiunii financiare, si anume maximizarea valorii capitalurilor in 2010 fata de 2009 a crescut cu 8.065 lei (45.9%). Activele circulante au crescut ca valoare absoluta de la 10.879 lei in 2009 si respectiv 18.337 lei in 2010. In cadrul activelor circulante, ponderea cea mai mare o au disponibilitatile banesti, clientii si stocurile. Fondul de rulment: Fondul de rulment este expresia realizarii echilibrului financiar pe termen lung si a contributiei acestuia la infaptuirea echilibrului finantarii pe termen scurt. FONDUL DE RULMENT = SURSE PERMANENTE - ALOCARI PERMANENTE = (CAPITALURI PROPRII + DATORII FINANCIARE) - IMOBILIZARI NETE In perioada analizata fondul de rulment are urmatoarele valori: FR2009 = 17.546 lei - 8.086 lei = 9.460 lei FR2010 = 25.611 lei - 11.936 lei = 13.675 lei Din analiza efectuata rezulta ca intreprinderea dispune de o marja de siguranta care sa-i asigure o protectie impotriva evenimentelor neprevazute. Nevoia de fond de rulment: 8

Nevoia de fond de rulment reprezinta expresia realizarii echilibrului financiar pe termen scurt, a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante. NEVOIA DE FOND DE RULMENT = ALOCARI CICLICE - SURSE CICLICE = (STOCURI + CREANTE) - DATORI DE EXPLOATARE Daca aceasta diferenta este pozitiva, atunci ea semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Daca nevoia de fond de rulment este negativa, atunci ea semnifica un surplus de surse temporare (ciclice) in raport cu nevoile corespunzatoare de capitaluri circulante. In perioada analizata nevoia de fond de rulment are urmatoarele valori: NFR2009 = (3.263+3.3665 + 90) - 1.435 = 5.583 lei NFR2010 = (7.338+704 + 5.290) - 4698 = 8.634 lei Se constata ca in toti cei doi ani nevoia de fond de rulment are valori pozitive ceea ce semnifica un surplus de nevoi temporare in raport cu sursele temporare. Daca fondul de rulment la un moment dat (al incheierii exercitiului contabil) este superior nevoii de fond de rulment, atunci excedentul se regaseste sub forma unei TREZORERII NETE, concretizata in disponibilitati banesti, in conturi bancare si in casa. Trezoreria neta : Trezoreria neta pozitiva este rezultatul intregului echilibru financiar al intreprinderii. In cazul unei trezorerii nete pozitive se poate vorbi chiar de o autonomie financiara pe termen scurt. TREZORERIA NETA = FOND DE RULMENT - NEVOIA DE FOND DE RULMENT Inregistrarea unei trezorerii nete pozitive in cadrul mai multor exercitii succesive demonstreaza o rentabilitate economica ridicata si posibilitatea plasarii rentabile a disponibilitatilor banesti pentru intarirea pozitiei intreprinderii pe piata. Trezoreria neta negativa (FR, NFR) semnifica un dezechilibru financiar, un deficit monetar acoperit prin angajarea de noi credite pe termen scurt. Aceasta situatie evidentiaza dependenta intreprinderii de resursele financiare externe. In acest caz se urmareste obtinerea celui mai mic cost de procurare al noilor credite, prin negocierea mai multor surse de astfel de capital.

Chiar daca trezoreria neta negativa evidentiaza o anumita dependenta financiara, aceasta nu trebuie interpretata implicit ca o stare de insolvabilitate. Daca fondul de rulment permite finantarea integrala a nevoii de fond de rulment, atunci intreprinderea poate evita dependenta sa fata de resursele de trezorerie. O intreprindere poate fi rentabila fara a avea in mod automat o trezorerie neta. Trezoreria neta (TN) aferenta celor trei ani analizati are urmatoarele valori: TN2009 = FR2009 NFR2009 = 9.460 lei - 5.583 lei = 3.877 lei TN2010 = FR2010 NFR2010 = 13.675 lei - 8.638 lei = 5.037 lei III.2. Analiza indicatorilor bilantieri In cadrul analizei pe baza ratelor, principalele obiective constau in studierea succesiva a cel putin trei dimensiuni financiare ale intreprinderii: rentabilitatea, lichiditatea si structura financiara. Aceste rate caracterizeaza modalitatile de realizare a echilibrului financiar pe termen lung si pe termen scurt, apreciaza importanta indatorarii asupra gestiunii financiare a intreprinderii. 1. Rata de finantare a imobilizarilor (rata fondului de rulment) evidentiaza conditiile de finantare ale imobilizarilor. RFRF = Capitaluri permanente / Active imobilizate nete RFRF 2009 = 17546 / 8086 = 2.17 RFRF 2010 = 25612 / 11936 = 2.15 O valoare supraunitara a acestor relatii semnifica fapul ca ansamblul imobilizarilor e finantat din resurse durabile ( capitaluri permanente), ceea ce corespunde unui fond de rulment in valoare absoluta. 2. Rata lichiditatii generale (RLG) lichiditatea generala reflecta posibilitatea

componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile. RLG = Active circulante / Datorii exigibile pe termen scurt 10

RLG 2009 = 10879 / 1435= 7.58 RLG 2010 = 18337 / 4698= 3.90 Valoarea supraunitara a ratei dovedeste ca, cel putin pe termen scurt, intreprinderea are capacitatea de a-si achita datoriile exigibile. 3. Rata lichiditatii reduse (RLR) exprima capacitatea intreprinderii de a-si onora datoriile, pe termen scurt, din creante si disponibilitati. RLG = (Creante + Disponibilitati) / Datorii exigibile pe termen scurt RLG 2009 = 5.27 RLG 2010 = 2.34 Valoarea supraunitara a ratei evidentiaza faptul ca stocurile de materii prime, materiale, nu sunt finantate prin datorii pe termen scurt (avansuri primite de la clienti) . In general raportul este subunitar si nu produce dificultati in conditiile in care unitatile coporative dispun de stocuri de buna calitate si previziuni de trezorerie corecta. In teoria economica se arata ca o rata cuprinsa intre 0,8 1 % ar reprezenta o solvabilitate partiala. 4. Rata lichiditatii imediate (RLI) caracterizeaza capacitatea de rambursare a datoriilor, tinand cont de incasarile existente. RLI = Disponibilitati / Datorii imediat exigibile RLI 2009 = 2.73 RLI 2010 = 1.22 O rata a lichiditatii imediate mai mare decat 0,3 se apreciaza ca ar fi corespunzatoare . Capacitatea de plata este corespunzatoare cand unitatea corporativa dispune de lichiditati si alte valori transformabile imediat in maneda necesara acoperirii obligatiilor scadente. O valoare ridicata a acestei rate nu poate fi o garantie a solvabilitatii daca restul activelor de exploatare au un grad redus de lichiditate. Mentinerea capacitatii de plata este rezultatul unei activitatii eficiente desfasurate de intreprindere in sectorul de aprovizionare, productie, comercializare etc. Pentru ca intreprinderea sa faca fata datoriilor totale, trebuie sa calculeze rata solvabilitatii pe termen lung. 5. Rata solvabilitatii pe termen lung (RSTL) RSTL = Activ total/Datorii totale = (Capitaluri proprii +Datorii totale)/Datorii totale RSTL 2009 = 18981 / 1435 = 13.22 11

RSTL 2010 = 30309 / 4698 = 6.45 Valoarea raportului mai mare de 1,5 arata ca intreprinderea are capacitatea de a-si achita obiligatiile banesti fata de terti. Intreprinderea poate fi solvabila chiar daca la un moment dat din lipsa de lichiditati nu prezinta capacitatea de plata. Solvabilitatea este generala si depinde de o activitate rentabila, iar lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii poate fi temporara daca intreprinderea se bazeaza pe o solvabilitate generala. O valoare < 1,5 evidentiaza riscul de insolvabilitate generala, care este generata de neincasarea clientilor si a altor lichiditati si a unei valori negative a fondului de rulment. 6. Rata levierului (L) reflecta gradul in care capitalurile proprii asigura

finantarea activitatii intreprinderii. L = Datorii totale / Capitaluri proprii L2008 = 4698 / 25612 = 0.18 Cu cat rata levierului financiar este mai mare ca 1 cu atat intreprinderea va depinde mai mult de creantierii ei. Daca este subunitara (< 1) banca va acorda in continuare imprumuturi in conditii de garantie sigura.

Cap. IV Diagnosticul situatiei viitoare


IV.1 Cash-flow-ul previzionat pe urmatorii 2 ani Profitul net se stabilizeaza la 20 % din CA. Necesarul de fond de rulment se estimeaza stabil ca marime relativa la 30 % din CA. Elemente CA Cresterea CA Profitul net Necesarul fond de rulment Variatia necesarului de fond de rulment Anul de baza 90.691 8.634 Anul 2011 96.586 6.5 % 19.317 28.976 20.342 Anul 2012 418.836 23.06 % 83.767 125.651 96.675

12

Indicatori I. Cash flow operational = profit net + amortizare - cresterea NFR II. Cash flow pentru investitii = - achizitii mijloace fixe + vanzari de mijloace fixe III. Cash flow din activitate de finantare = intrari de credite - rambursari de credite Cash-flow total = I + II + III Factor de actualizare = 1/(1+a)i Cash-flow actualizat = cash-flow total x factor de actualizare a = 0,85 g = 0,05

Anul 2011 11975 = 19.317 + 13000 - 20.342 -5.000 = -5.000 2.000 2.000 8.975 0,54 4.847

Anul 2012 92 = 83.767 + 13000 - 96.675 -2.500 = -2.500 2.500 2.500 92 0,29 27

Valoarea reziduala = Profit net I / (a-g) = 24.146 lei Valoarea intreprinderii = CFi / (1+a)i + VR/(1+a)n = 7.055 lei

Cap. V Alegerea metodelor de evaluare


Datorita faptului ca domeniul de activitate al acestei intreprinderi este domeniul engross, comercializarea masinilor-unelte, vom utiliza urmatoarele 2 metode de evaluare: Activul net corectat (ANC ) si Metoda valorii de rentabilitate (VR).

13

V.1.

Activul net corectat Necesitatea corectarii bilantului contabil si constituirii unui bilant economic, care sa

reflecte mai aproape de realitate patrimonial net al unei intreprinderi, rezulta din necesitatea depasirii incovenientelor metodei activului net contabil. In esenta, activul net corectat reprezinta marimea capitalului necesar pentru a reconstitui patrimonial net existent al intreprinderii la nivelul valorii reale de utilitate a acestuia. Modul de calcul al ANC este: ANC = activul contabil corectat datoriile totale corectate (pe termen scurt, mediu si lung) Aplicarea metodei ANC la S.C. Tools Machinery S.R.L. Situatia activelor si datoriilor firmei la 31.12.2010 (Lei) Elemente patrimoniale I. I. Active imobilizate 1. Imobilizari necorporale - Cheltuieli de constituire Cheltuieli de dezvoltare Brevete, licente, marci comerciale Alte imobilizari 0 0 10.432 Valoarea contabila 800 500 300 0 -500 -300 0 0 Corectii Valoarea corectata

necorporale - Fond comercial 2. Imobilizari corporale - Terenuri - Constructii - Echipamente 3. Imobilizari financiare

3.000 2.000 5.432 704 14

Titluri de participare Imprumuturi pe termen lung

330 374

II. 1.

2. 3.

acordate Active circulante Stocuri - Materii prime - Produse finite - Marfuri Creante Clienti Disponibilitati

7.338 2.112 4.200 1.026 5.239 5.745 30.258 0

-600 -500

3.600 526

banesti - In lei TOTAL ACTIV: - Imprumuturi pe termen lung

- Furnizori - Alte datorii TOTAL DATORII Informatii suplimentare:

2.583 2.130 4.713

-500

1.630

1.Cheltuielile de dezvoltare sunt reprezentate de cheltuilei efectuate de societate pentru realizarea unui nou produs care insa nu s-au finalizat printr-o inovatie, astfel ele sunt nonvalori economice. 2.Stocurile de marfuri au fost depozitate necorespunzator si ca urmare s-a inregistrat o depreciere fizica a unui numar de 50 de bucati a caror valoarea contabila totala era de 500 de lei. 3.Stocurile de produse finite include si un lot care a fost refuzat de beneficiar ca urmare a unor deficient calitative.Prin negociere cu un alt client se poate vinde stocul respective cu o reducere de 600 lei. 4.In categoria altor datorii sunt incluse si avansuri primate de la un client in suma de 500 lei (nu se ia in calcul). ACTIV NET CORECTAT = 28.858 4.213 = 24.645 lei (valoarea intreprinderii)

15

V.2.

Metoda valorii de rentabilitate Aceasta metoda este cunoscuta sub denumirea de metoda capitalizarii profitului net sau

metoda capacitatii beneficiara sau metoda de evaluare prin rezultate. Esenta acestei metode deriva din teoria utilitatii, care confera o anumita valoare unui bun cumparat , numai in masura in care cumparatorul (investitorul) realizeaza o satisfactie din achizitia respective , in cazul proprietatii , aceasta satisfactie se reflecta prin castigurile viitoare realizabile din exploatarea obiectului proprietatii. Astfel vom avea doua probleme de rezolvat: a) Determinarea marimii profitului net reproductibil; b) Stabilirea coeficientului multiplicator sau a ratei de capitalizare. a) Profitul net reproductibil Profitul net reproductibil nu se identifica cu profitul net contabil, care este deformat fie de reglementarile financiar-contabile, fie de fluctuatiile intamplatoare sau conjucturale ale indicatorilor pe baza carora se calculeaza profitul net reproductibil Profitul net reproductibil este un profit corectat, punctul de pornire in calcularea acestui indicator reprezentandu-l analiza evolutiei nivelului si structurii cheltuielilor intreprinderii evaluate. Profit brut contabil +/- Cheltuieli economice corectate = Profit brut corectat Impozit pe profit brut corectat = Profit net corectat Determinarea profitului net reproductibil pentru S.C. Tools Machinery S.R.L., pe baza contului de profit si pierdere la data de 31.12.2010 Elemente patrimoniale C.A. Productia imobilizata 16 Valoarea contabila 390.236 200.453 Ajustari -5.000 Valori ajustate 385.236 200.453

Alte venituri din exploatare Total venituri din exploatare Cheltuieli cu materii prime Cheltuieli cu personalul Amortizarea imobilizarilor corporale Alte cheltuieli din exploatare Total cheltuieli din exploatare Rezultatul din exploatare Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul financiar Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar Rezultatul brut Impozitul pe profit Rezultatul net 1.

45.203 635.892 42.900 30.100 1.500 -400 -5.000

45.203 630.892 37.900 30.100 1.100

105.200 179.700

-220 -2.000

102.980 172.080

456.192

458.812

3.912 2.467 1.445 0 0 0 457.637 732.22 384.415

3.912 2.467 1.445 0 0 0 460.257 73.641 386.616

Cifra de afaceri include si venituri de 3.00 lei dintr-un contract de vanzare de marfuri

catre un client extern care ulterior si-a lichidat afacerea.Aceasta a fost singura tranzactie pe piata respective si nu se astepata in viitor tranzactii similare.

17

2. sunt:

S-au inregistrat venituri din inchirierea unui spatiu in suma de 2.000 lei.aceasta

cladire nu este utilizata in activitatea curenta a societatii, iar cheltuielile referitore la active o Amortizare = 400 lei o Impozit pe proprietate = 220 lei 3. 4. Societatea a inregistrat cheltuieli legate de o amenda in suma de 2.000 lei. Cheltuielile cu materiile prime au fost afectate ca unul din furnizorii interni si-a orpit

temporar activitatea ceea ce a facut ca aprovizionarea sa se realizeze temporar din import la costuri cu cc. 5.000 lei mai ridicata. PROFIT NET REPRODUCTIBIL = 386.616 lei b) Rata de capitalizare

Rata de capitalizare este un divizor prin intermediul caruia profitul net reproductibil , cashflow-ul net sau dividentul , adica un venit net , se transforma in capital , respectiv valoare a investitiei , indiferent de forma in care este realizata. Utilizarea ratei de capitalizare pentru transformarea unui venit net este de natura unei marime anuale egala. VR = PNr / C VR = PNr x K K = 1/ C unde: VR = valoarea de rentabilitate PNr = profitul net reproductibil C = rata de capitalizare Astfel : Costul capitalului propriu = Profit net reproductibil / ANC = 386.616 / 24645 = 15,86 Nu avem capital imprumutat. Rata de capitalizare = Costul capitalului propriu x Ponderea capitalului propriu in total capital = 15,86 x 100 % = 15,86 % Estimam o rata de crestere g = 5 %

18

Valoarea capitalului investit =Profit net reproductibil / Rata de capitalizare Rata de crestere + Valoarea activelor dinafara exploatarii = 386.616 / 15,86 5 + 10.000 = 34 377 lei Valoarea capitalului propriu (Valoarea intreprinderii) = Valoarea capitalului investit Credite = 34 377 lei

Cap. VI

Motivarea alegerii metodelor de evaluare

Deoarece nu exista retete infailibile de genul in cazul X folositi metoda Y , insa exista cateva criterii de care trebuie sa se tina seama pentru asigurarea comparabilitatii rezultatelor obtinute prin metode diferite, dar si pentru evitarea situatiilor de incomparabilitate, am utilizat aceste doua metode de evaluare: Activul net corectat si Valoarea de rentabilitate deoarece am considerat ca sunt cele mai potrivite metode pentru a pune in evidenta valoarea acestei intreprinderi, din domeniul en-gross. Activul net corectat face parte din categoria metodelor patrimoniale, iar metoda valorii de rentabilitate este o metoda bazata pe venit. Astfel, consideram ca cel mai important factor al selectiei metodelor este cantitatea si calitatea datelor, informatiilor disponibile, deoarece o evaluare are la baza adunarea surselor informationale, prelucrarea, gruparea si analiza datelor, prin studierea documentatiei puse la dispozitie, vizite la sediul societatii, studierea documentatiei financiar-contabil, chiar si interviuri cu diverse persoane din cadrul societatii. Evaluarea unei societati comerciale vizeaza stabilirea valorii afacerii la un moment dat, masurarea avutiei reale si a potentialului acesteia de a-si marii bogatia in perioada urmatoare. Aceasta inseamna ca evaluarea societati comerciale nu reprezinta doar stabilirea valorii unor proprietati sau bunuri din patrimoniul acesteia, ci si determinarea capacitati firmei de a genera fluxuri (profit) la dispozitia proprietarului sau, avandu-se in vedere ca obiectul de evaluat este un bun care are capacitatea de a crea alte bunuri. Acest raport de evaluare este intocmit cu scopul de a oferi informatii utilizatorilor externi de informatii contabile, precum bancile, in vederea obtinerii de catre aceasta societate comerciala a unui credit pentru investitii. Acest credit pentru investitii este solicitat de intreprindere deoarece managerii firmei doresc dezvoltarea acesteia, in vederea cresterii profitului. 19

Am utilizat metoda activului net corectat pentru a transforma bilantul contabil intr-un bilant economic. Astfel, in urma aplicarii metodei activului net corectat , am obtinut valoarea intreprinderii in cuantum de 24.645 lei, fata de valoarea activului din bilantul contabil in suma de 30.258 lei. Se constata o diferenta de - 5.613 lei, ceea ce inseamna ca valoarea intreprinderii a scazut cu 5.613 lei (18,55 %), din cauza non-valorilor. Esenta metodei valorii de rentabilitate deriva din teoria utilitatii, care confera o anumita valoare unui bun cumparat, astfel ca dupa determinarea marimii profitului net reproductibil si stabilirea coeficientului multiplicator sau a ratei de capitalizare ,am ajuns la concluzia ca valoarea intreprinderii este in suma de 34 377 lei. Aceasta suma raportata la profitul brut obtinut de catre intreprindere in anul de baza (2010) de 457.637 lei , conform contului de profit si pierdere , respectiv 7.5 % , ne va arata masura in care cumparatorul sau investitorul va realiza o satisfactie din achizitia acestei intreprinderi, iar aceasta satisfactie se va reflecta prin castigurile viitoare realizabile din exploatarea obiectului acesteia. O banca este interesata de aceasta valoare obtinuta, deoarece in caz de litigiu, va putea recupera valoarea pagubita prin vanzarea intreprinderii. In concluzie, se poate aprecia ca aceasta metoda reflecta valoarea unei intreprinderi determinata in functie de profitabilitatea ei trecuta, prezenta si/sau viitoare. In opinia noastra, cea mai semnificativa valoare pentru aceasta intreprindere este cea obtinuta in urma aplicarii metodei activului net corectat, deoarece eliminand non-valorile, am aratat adevarata valoare a intreprinderii si am realizat un bilant economic.

20

Bibliografie
1. Ion Ionita - Evaluarea afacerilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2009 2. Ion Stancu Finante.Teoria Pietelor Financiare, Finantele Intreprinderilor, Analiza si Gestiunea Financiara, Ed. Economica, Bucuresti, 1997 3. Liviu Spataru, Alina Stancovici - Eficienta si evaluarea afacerilor, Ed. Economica, Bucuresti, 2010 4. Mitica Pepi Evaluarea afacerii, Ed. Ex Ponto, Constanta, 2006 5. Victor Dragota, Laura Obreja Management financiar, Vol 1, Analiza financiara si gestiune financiara operationala, Ed. Economica, Bucuresti, 2003 6. www.biblioteca.ase.ro

21