Limbajul este un mijloc verbal de comunicare, care se constituie n procesul comunicrii i se manifest n comunicare reciproc.

Prin limbaj poate fi transmis ntregul coninut al vieii psihice, omul transmite prin forme verbale ceea ce simte, intenioneaz, percepe. Limbajul este o activitate deosebit de complex, iar deprinderea sa este dificil i de lung durat. De la un copil la altul se observ deosebiri importante n ceea ce privete vrsta de debut a limbajului, claritatea cuvintelor i bogaia vocabularului. Copilului de la natere nu-i este prezent necesitatea de comunicare , aceast necesitate incepe s apar pe parcursul dezvoltrii copilului, ea fiind baza pentru apariia imitrii sunetelor vorbirii umane. Copiii ncep s invee nc din viaa intrauterina, atunci cnd aud i rspund la vocile familiare. Procesul de invare a limbajului de ctre copii se bazeaz pe mai multe feluri de experiene. Deprinderea limbajului presupune: buna funcionare a aparatului fonator; asimilarea, memorarea i adaptarea sistemului lingvistic la situaie; i in cele din urm, dorina copilului de a inelege si nevoia sa de a se exprima. ncepnd de la natere, parinii sau cei ce ingrijesc copilul implic bebeluul ntr-o serie de schimburi comunicative. Aceste comunicari nsoesc activitile fcute n comun de prini i copii, cum ar fi mbiatul, mncatul sau mbrcatul. Adulii comenteaz aciunile copiilor i deseori repet sau exagereaz vocalizarea. Aceste schimburi comunicative intre aduli i copii funcioneaz ca o form de interaciune social. Aceast interaciune social ajut la crearea intimitii dintre aduli i copii, crete interesul copiilor asupra mediului nconjurtor i creaz stimulii necesari pentru dezvoltarea n continuare a limbajului. Aceast dezvoltare se realizeaza n etape si faze dificile pe care copilul nu le resimte ca atare.

n procesul nsuirii limbajului particip 3 componente:

1,Componenta senzorio-motorie pe la 3 luni ncepe sa repete sunete pe care le va modifica, le va modula. Copilul se joaca cu vocea, asa cum se joaca cu minile. Pe la luna a 8-a ncepe sa imite modele sonore, apar onomatopeele. 2.Componenta intelectual cuvintele emise de adult, pe masura repetarii se integreaza n situatii, devin evocatoare, reprezentante pentru situatiile n care au fost emise de adult. Aceasta se ntmpla ncepnd cu sfrsitul primului an, cnd apare un fel de ntelegere globala a realitatii, care precede capacitatea copilului de a vorbi; 1

3. Componenta afectiv este data de sentimentul de dragoste al mamei fa de copil pe de o parte si de tonalitatea emotionala a reactiilor vocale ale copilului. Este o contopire afectiva a mamei si copilului, ntr-un joc n care si vorbesc si se imita unul pe celalalt.

Etapele parcurse de copil n nsuirea limbajului n perioada prunciei:

Prima etap pe care o parcurge copilul n nsusirea vorbirii este: etapa prefonetic (ntre 0 - 6 luni). La aceast etap copilul este lipsit nu numai de
vorbirea activa, ci si de capacitatea de ntelegere a vorbirii, chiar de difereniere a sunetelor. iptul este prima form de vocalizare la copil. Copilul nu posed vorbirea articulat, nu poate nelege vorbirea celor din jur, primele forme de comunicare non-verbal ncep s apar la 3-4 sptmni aceste forme fiind manifestate prin diferite expresii ale feei :surs, zmbet, gestica minilor etc., care pe parcursul dezvoltrii dau natere unor conduite comunicative complexe (ex: se cupleaz mimica i gestica, fapt care sporete posibilitaile de exteriorizare adecvat a unei stri afective). Totodat formele comunicrii non-verbale capt cu timpul o puternic ncrctur intenional(privirea capt nuane de plcere, ncntare sau, dimpotriv de nemulumire, repro, ea poate sugera solicitarea unui obiect sau starea de plictiseal n urma aciunii prelungite cu el). Spre sfritul primei luni de via se formeaz primele componente structurale ale necesitii de comunicare. Formare definitiv are loc la sfritul lunii a doua de via a copilului. La vrsta de 2-3 luni apare o reacie emoional-motorie a pruncului, care reprezint o form specific de comunicare cu adulii. La apariia adultului cunoscut, copilul ii ndreapt vederea spre faa acestuia, i zmbete, apar o serie de micri intense din mnue i piciorue. Aceast reacie a copilului este numita complexul nviorrii. Dac contactul emoional este acceptat de ctre omul matur, comportarea copilului devine i mai vioaie:el ncearc s spun ceva, gngurete. Complexul nviorrii nu este o reacie nnscut 2

la copil, ce se manifest n mod legic la aceast vrst. Apariia lui este o manifestare a condiiilor pozitive de educaie i servete drept indiciu al nivelului de dezvoltare psihic a copilului. Complexul nviorrii este hotarul dintre perioada nou-nscutului i prunciei. Dezvoltarea de mai departe a vorbirii se evideniaz de obicei de dou laturi : vorbirea pasiv i vorbirea activ. n cadrul laturii pasive dezvoltarea ncepe de la intonaie. La a patra lun de via copilul la nceput prinde nu sensul cuvintelor ci intonaia cu care ele sunt pronunate, tonul emotiv general.
Psihologul V.S.Muhina, n jurnalul observaiilor asupra gemenilor si, descrie urmtorul fapt(copiii aveau 4 luni): odat ea privea cu copiii diferite ilustraii. Pe una din ele era reprezentat un lup i un iedu. Cu o voce grosolan Muhina a spus: Acesta-i lupul , iar pe un ton plcut: Acesta-i ieduul . Dup ce a ntrebat cu acelai ton: Unde-i lupul? copiii i artau corect. Unde-i ieduul? de asemenea corect. Dup aceasta Muhina a schimbat intonaia. ntrebarea despre lup a fost adresat pe tonul, cu care s-a vorbit despre iedu. Copiii artau ieduul. Apoi cu acelai ton au fost ntrebai despre iedu. Copiii iari au indicat ieduul. Dup ce a schimbat din nou vocea grosolan ntrebndu-i de lup , copiii au indicat lupul.

La aceast vrst intonaia cu care a fost pus ntrebarea determin nelegerea de ctre copil a vorbirii. De regul comunicarea emotiv pe baza nelegerii limbajului adultului i face mare placere copilului. La aceast etap relatiile de comunicare cu adultul sunt de tip (direct-direct), adica adultul i ofera copilului un obiect, producnd o stimulare directa a analizatorilor acestuia, iar copilul raspunde tot direct, facnd gestul de apucare a obiectului.

A doua etap parcurs de copil n nsuirea vorbirii este: etapa gnguritului (ntre 6- 10 luni). La aceast etap vocalizrile copilului se organizeaz
parial n seturi respective de sunete; ele au o funcie de antrenament, de fortificare pentru vorbirea ulterioar ns pronunia copilului este nc greit, alterat, el fiind incapabil nc s disting pronunia corect sau incorect a persoanelor din jur, sau s observe particularitile vorbirii proprii. La vrsta de aproximativ ase luni, n afar de intonaie, copiii ncep treptat a difereniaz i partea ritmic n vorbire, timbrul i tonalitatea n limbajul maturului.

La nceput, si cel mai bine, sunt pronuntate vocalele a si o, apoi i, u, e. Pronuntia consoanelor apare putin mai trziu, mai nti cu consoanele surde (m, n, t, p, b), care pun mai putine probleme de pronuntie. n jumatatea a doua a primului an de via la prunc se dezvolt auzul fonematic care este foarte important n nsuirea de mai departe a limbajului, totodat se dezvolt i latura activ n vorbirea copilului , el incepe a bolborosi, apar vocalizri care se aseamn deja mai mult cu vorbirea uman, el ncepe a pronuna silabe: (ma, da, na, ba, ta ) i unele mbinri de sunete ( agu .a.) Dupa vrsta de 7 luni relatia de comunicare dintre copil i adult este de tip (verbaldirect). Se realizeaza o relatie ntre cuvntul pronuntat de adult si continutul sau de semnalizare, n momentul n care adultul spune cuvntul care desemneaza un obiect obisnuit pentru copil, acesta cauta cu privirea obiectul. n jurul vrstei de nou luni copilul deosebete mai multe cuvinte din vorbirea adultului i nelege semnificaia lor, i recunoate numele i se ntoarce cnd este chemat, poate arta cu mina obiectul numit de adult (n cazul n care acest lucru s-a efectuat de mai multe ori pe parcurs). Deasemenea la aceast vrst copilul reproduce anumite aciuni drept rspuns la cuvintele omului matur. n memoria copilului se acumuleaz treptat un numr dat de cuvinte.

A treia etap n nsuirea vorbirii este: etapa lalaiunii (ntre 10-12

luni). n a treia etapa intervin mutaii hotrtoare. Copilul ncepe s aud sunetele vorbirii n conformitate cu trsturile lor fonematice. El pronun seturi repetative de silabe care se organizeaz mai amplu, complex, apropiindu-se treptat de o pseudoconversaie prin care copilul tinde sa imit ceea ce aude n jurul sau. Vorbirea lui se menine nc incorect, dar apar unele sunete intermediare ntre sunetele pronunate de copil si cele pronunate de adult. Dup luna a zecea copilul se centreaz pe cuvinte, chiar dac acestea snt imitri de sunete (pisica este miau-miau, cinele este ham-ham), ele au pentru copil neles de propoziii, dovad c el nelege mai mult dect poate s exprime. Ele l ajut pe copil s-i exprime dorinele, strile afective de simpatie i antipatie, i permit s realizeze conduite relativ complexe, cum ar fi stimularea, imitaia la cerere, care vor contribui la dezvoltarea sa psihic. Cercetrile au artat c, cu ct activitatea verbal a copilului n aceast perioad este mai intens, cu att probabilitatea ca el s dispun (mai trziu) de un coeficient de inteligen mai ridicat este mai mare.

Dup vrsta de 11 luni, relatia de comunicare este de tip (direct-verbal). Adultul arata copilului un obiect, iar acesta l denumeste sau l cere.

A patra etap : etapa primelor cuvinte (n jurul vrstei de 12-15 luni). Iniial
se produc vocalizri combinate cu lalaiuni sub form similar a cuvintelor pentru ca mai apoi s apar un ,,smbure de cuvnt propriu zis. Aceasta este etapa crucial pentru progresul ulterior al copilului n asimilarea limbajului. Nu avem de a face cu un cuvnt n sine, ci un element, caruia atribuindu-se o anumita semnificatie ajunge sa ndeplineasc o funcie ca atare. La aceast etap relaia de comunicare cu adult este de tip (verbalverbal). Stimularea verbala provoaca raspuns, chiar daca acest raspuns este doar o repetare a cuvntului pronuntat de adult. Procesul dezvoltrii fonematice se desvrete, vorbirea activa ajunge la un nivel de corectitudine aproape complet, copilul deja i formeaz imagini auditive fine i difereniate att ale cuvintelor ct i ale sunetelor distincte. Cu toate cele acumulate pe parcursul prunciei, copilul intr n prima criz n procesul dezvoltrii psihice criza de la un an. Perioada dat se caracterizeaz prin faptul c nu putem spune ferm copilul vorbete sau nu. Avem de-a face cu o perioad latent a nsuirii de ctre copil a limbajului, perioad care poate dura 3-4 luni. Anume n cadrul ei apare vorbirea autonom, care servete drept trecere de la perioada copilului ce nu vorbete la perioada vorbirii active, aceast trecere este considerat drept sfritul perioadei crizei de la un an i nceputul unei noi perioade n dezvoltarea psihic i formarea personalitii copilului.

Dezvoltarea limbajului n copilria fraged:

La sfritul primului an de via majoritatea copiilor pronun cteva cuvinte cu neles (pn la 20 de cuvinte, n principiu substantive), raspunde prin gesturi la intrebari simple, executa comenzi simple, poate da sau arata la cerere anumite obiecte, indica 3-5 imagini dintr-o carte cand sunt denumite, arata 3 parti ale corpului, deasemenea copilul este contient deja de ceea c prin intermediul limbajului poate obine satisfacerea unor trebuine. Una din funciile de baz ale vorbirii care se dezvolt este funcia de comunicare ns la aceast etap ea poart doar un caracter situativ.

n evoluia limbajului la copil pot fi evideniate mai multe stadii. Dup Zlate identificm urmtoarele stadii: 1)stadiul cuvntului fraz n care copilul exprim atitudini afective i mintale i care conin o mare ncrctur informaional. Acest stadiu se ntinde de la 1 an la 1 an i jumtate. La aceast etap dezvoltarea limbajului activ al copilului decurge destul de lent, el nsuete de la 30-40 pn la 100 cuvinte, pe care le folosete destul de rar, in majoritatea cazurilor acelasi cuvnt este folosit pentru situatii diferite, nu are ntotdeauna aceeasi valoare, i, poate reprezenta o fraza intreaga, de exemplu daca spune "bobo" el vrea sa exprime "mama da-mi o bomboana". Este, de asemenea, perioada "generalizarii", in care numeste "tata" toti barbatii pe care ii vede sau spune "pisu" pentru toate animalele. El a inteles sensul unui cuvant si il aplica pentru tot ce i se aseamana. Copilul poate inventa, de asemenea, cuvinte proprii: "tu-tu" sau brum-brum reprezinta mainile. nelege i denumirea unor proprieti ale obiectelor (mare, mic , bun, ru). Nu difereniaz toate sunetele, cu greu difereniaz d-t, d-k, z-s, e-. Utilizeaz cuvinte izolate, care servesc ca propoziii, n unele situaii de comunicare emoional cu adulii i n momentul aciunilor independente continu lalaia. Funcia reglativ a cuvintelor este slab dezvoltat, unele cuvinte-propoziii se completeaz prin mimic, gesturi, intonaie 2)Stadiul pre-frazei dureaz de la 1 an i jumtate pn la 2 ani. La aceast etap se contureaza vrsta ntrebarilor. Cnd ntreaba asta ce este? numele si obiectul sunt totuna pentru copil, este expresia nevoii de orientare. Indica mai mult actiuni posibile dect obiecte. Dup 1,5 ani se observ o schimbare brusc, copilul manifest iniiativ, el ncepe nu numai s cear de la alii denumirea obiectelor, dar face ncercri de a pronuna cuvintele ce denumesc aceste obiecte Copilul pronun cuvintele unele dup altele n ordinea importanei pe care acestea par s o aib pentru el. Copilul este capabil deja sa formeze propozitii simple, tempoul dezvoltrii limbajului sporind simitor. Difereniaz toate sunetele, repet cu uurin cuvintele pronunate de cei din jur , att cele nelese, ct i cele nenelese. Apare limbajul telegrafic, n care copilul foloseste cteva cuvinte, care nu sunt flexionate conform normelor limbii, iar prepozitiile si conjunctiile lipsesc. La sfritul celui de al doilea an de via copilul utilizeaz pn la 300 de cuvinte. 3) Stadiul preconceptelor (dup 2 ani) se afl dup opinia lui Piaget, la jumatatea drumului ntre general i individual( nu are nca valoarea generala a unei clase dar nici nu este individualizat pe deplin). La aceast vrst micuul nelege propoziiile, n care se vorbete despre evenimente din trecut , din viitor, repet uor fraze ntregi, nsuete

repede cuvintele i frazele auzite. Apar ntrebrile: unde? cnd? de ce? . Copilul vorbete la orice ocazie din proprie iniiativ. Limbajul devine tot mai emoional. 4) Stadiul frazei gramaticale( dupa 2 ani i cateva luni) la aceast etap copilul exprima de obicei: judecati, relatii, notiuni, ex: Pa-pa nseamna mi este foame, taitai nseamna vreau sa mergem. Un rol important in etapa primelor propozitii l are creativitatea. Multe din primele propozitii ale copiilor reprezinta creatii lingvistice ce nu apar in limbajul adultilor. Contextul, la fel ca si in cazul primelor cuvinte, joaca un rol important in intelegerea primelor propozitii. Pe masura ce numarul propozitiilor simple folosite creste, numarul cuvintelor singulare va scade iar propozitiile vor deveni din ce in ce mai elaborate Copilul deja poate nelege povestirea adulilor despre evenimente i obiecte, cu care nu s-a ntlnit n propria experien, dar care i sunt cunoscute din auzite, reproduce uor versuri i cntece auzite anterior. 5) Stadiul structurii sintactice debuteaz la vrsta de 3 ani. Copilul ncepe s foloseasc propoziii alctuite din 2-3 cuvinte. Apar propoziii compuse, care nu ntodeauna sunt corect alctuite. Vocabularul conine toate prile de vorbire cu excepia gerunziului i a participiului. 6) Stadiul diferenierii formelor gramaticale (debuteaz n cursul celui de al 3-lea an). ndeosebi a pronumelui personal,in special persoana nti singular, ceea ce dovedeste existena constiintei de sine. Vocabularul lui se imbogateste cu prepozitii (in, sub), articol (un, o), pronume (eu, tu). Construieste primele coordonari: "mama a plecat si tata este in gradina". ncepe a vorbi cu propoziii dezvoltate, apar propoziiile secundare, care nu ntodeauna sunt corect construite grammatical. Povestete despre cele vzute n cteva fraze, dar cu ntrerupere, poate reda o poveste sau povestire cu ajutorul ntrebrilor. Tot atunci debuteaza cea de a II-a vrsta a ntrebarilor. Copilul nu urmareste sa cunoasca att numele obiectelor ct ratiunea lor de a fi. Este vrsta lui pentru ce?, de ce?, la ce e bun?. La aceast vrst deja sunt active majoritatea funciilor limbajului: cea de comunicare copilul exprim ceea ce vede, aude, simte, vrea, funcia reglatorie declaneaz aciuni cu ajutorul limbajului, dar predominant este funcia ludic copilul se joac i exerseaz vorbind.

Dezvoltarea limbajului la copilul precolar:

7

Perioada celei mai autentice copilarii este stadiul copilului prescolar. Aceast perioad se caracterizeaza prin transformari importante n planul dezvoltarii somatice, psihice si relationale deasemenea este n plin expansiune limbajul i au loc progrese spectaculoase privind construcia frazei. Perioada celei de a doua copilrii se subdivizeaz n 3 etape: - Etapa precolarului mic ( 3-4 ani). Aceast vrst mai este numit i vrsta Deceluilor deoarece copilul la aceast pune zilnic pn la 400 ntrebari, majoritatea din ele ncepnd cu De ce?. ntre 3 i 4 ani, copiii au acumulate deja multe cunostiinte legate de limbaj. Se manifesta relatia strnsa ntre cognitiv si comunicativ prin gndirea cu voce tare. Ei au un vocabular activ destul de larg si inteleg functiile cuvintelor in legatura cu referirea unor obiecte si actiuni. De asemeanea, ei sunt capabili sa intretina o conversatie, putand vorbi despre diverse teme cu diverse persoane. Totusi, dezvoltarea limbajului, in special cresterea vocabularului si a indemnrii conversationale, continua, pronunia nu este nc perfect, sunt posibile omisiuni (cnd este vorba de mai multe consoane alturate), substituiri (zoc n loc de joc sau sase n loc de ase), inversiuni de sunete (se refer la schimbarea ordini fonemelor din cuvinte: prentu n loc de pentru) La aceasta vrsta, vorbirea poate fi afectata de blbial. Acest lucru se intampla deoarece ideile vin in mintea copilului mai repede decat acesta le poate comunica, fie prescolarul este emotionat, n mod normal aceasta dispare n cteva luni. - Etapa precolarului mijlociu ( 4-5 ani). Prescolarul mijlociu adora sa povesteasca si de multe ori vorbeste singur in timp ce desfasoara activitati zilnice. Copilul este interesat de toate aspectele vietii si este foarte important ca parintii sa discute cu acesta, pe teme cat mai diverse. Are loc trecerea treptat a funciei de comunicare de la caracterul situativ la vorbirea contextual, prin intermediul creia copilul descrie diverse situaii, ntmplri. Limbajul se dezvolt mai amplu prin intermediul jocurilor care devin mai complicate, apar jocurile pe roluri ("de-a doctorul" sau "de-a mama si de-a tata"), astfel copilul dorind s reproduc viaa adultului, jocul telefonului in care copiii incearca sa-i copieze pe adulti, copiii pot lega adevarate discutii cu receptorul de jucarie, ceea ce ii ajuta sa-si perfectioneze miscarile articulative. Se dezvolt i limbajul intern, care este structurat pe baza mecanismelor vorbirii sonore, cuprinde componente auditive, vizuale i kinestezice, precum i componente eferente motorii. Vorbirea interioar are o funcie cognitiv, dar i de reglaj. Concomitent cu dezvoltarea limbajului are loc i dezvoltarea celor mai importante funcii ale sale i

anume: funcia de comunicare, de fixare a experienei cognitive, i de organizare a activitii. - Etapa precolarului mare ( 5-6/7 ani). Precolarul mare are o vorbire fluenta, o pronuntie corecta si vorbeste cu incredere, desi poate avea dificultati in exprimarea unor idei sau evenimente complicate, se manifest primele forme ale gndirii logice, orientate spre observarea i sistematizarea particularitilor obiectelor; se amplific atenia voluntar. La vrsta de 6 ani copiii au n vocabular aproximativ 3-3,5 mii de cuvinte, deasemenea n vocabular apar substantive noi precum i verbe, pronume, prepoziii .a., tot la aceast vrst ncepe dezvoltarea vorbirii explicative. Conversatiile cu colegii de joaca includ de obicei o serie de dialoguri in care fiecare participant vorbeste pe rand. In plus, copiii invata sa isi modifice mesajele corespunzator nivelului de intelegere al ascultatorului. La vrsta de 6 7 ani copii poseda bazele vorbirii orale externe, nsa fara o instruire speciala la ei nu se pot forma deprinderi de vorbire scrisa, deoarece aceasta functie este limitata de dezvoltarea insuficienta a mecanismelor de limbaj scris. Totui cu ajutorul instruirii copilul ncepe treptat s practice citirea i forma scris a limbajului. In momentul inceperii scolii, limbajul copiilor este foarte asemanator cu cel al adultilor. Ei si-au insusit elementele sintactice, semantice si pragmatice de baza ale limbii materne. Totusi, dezvoltarea limbajului va continua, din copilarie, prin adolescenta, pana la maturitate.

Concluzie:
9

nvatarea limbajului este atat un proces social cat si un proces de dezvoltare. Pentru a stapani o limba, copiii trebuie atat sa interactioneze cu alti vorbitori, mai competenti, cat si sa exploreze diverse aspecte ale sistemului lingvistic. Din primele sale ore de viata, nou-nascutul este capabil sa reactioneze la intonatiile unei voci. Acesta fiind inceputul comunicarii care nu inceteaz sa se dezvolte. De-a lungul lunilor, copilul trece prin diferite etape, fiecare bogata in felul ei. Totusi, chiar exprimata prin simple sunete, vointa copilului este totdeauna aceeasi: de a comunica. Pe parcusul primilor ani de invatare a limbajului, copiii creaza, testeaza si revizuiesc ipotezele lor privitoare la folosirea limbajului. Dup care vorbirea este dezvoltat prin jocuri verbale(repet cuvinte care I se par deosebite, formeaz cuvinte caudate, niruie silabele sau cuvintele pentru a obine rezultate de efect etc.) Cu ct copilul vorbeste mai mult, cu att vorbete mai bine plus la toate copiii absorb foarte repede orice cuvant auzit, chiar daca nu-i inteleg sensul. De aceea este necesar ca vocabularul copilului sa fie modelat i monitorizat de ctre adult. Deasemenea este nevoie ca adultul saincurajeze bebelusul sa vorbeasca repetand unele cuvinte este nevoie sa vorbeasc ct mai des copilasului, pronuntand cuvintele in mod clar si distinct , cntatul i cititul i poate oferi copilului un model bun de exprimare oral. Adultul trebuie s reacioneze la orice metoda de comunicare utilizata de copil i s o ncurajeze de exemplu, atunci cnd arata cu degetul sau face diverse gesturi, deoarece n acest proces de insusire a limbajului, parintii au un rol foarte important, deoarece ei reprezinta modelul pe care copilul il imita de la o varsta foarte mica. De aceea, in primul rand parintele trebuie sa vorbeasca foarte corect, sa nu stlcesca cuvintele si sa nu-l incurajeze pe copil sa o faca, chiar dac la o prim vedere aceasta pare amuzant, adulii trebuie sa il corecteze de cate ori este nevoie fara a deveni insa un factor frustrant pentru copil. n toate etapele dezvoltarii copilului vorbirea exercita o influenta uriasa asupra formarii tuturor proceselor psihice si joaca un rol de seama n reglarea comportamentului si activitatii acestuia.

10