Sunteți pe pagina 1din 28

Structurile de primire turistice Structurile de primire turistice, indiferent de forma de proprietate si organizare, se clasifica n functie de caracteristicile constructive, de calitatea

dotarilor si a serviciilor prestate1. n scopul protectiei turistilor serviciile de cazare si alimentatie publica se asigura numai n structuri de primire turistice clasificate. Prin structuri de primire turistice clasificate, n sensul prezentei hotarri, se ntelege orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii sau servirii mesei pentru turisti, mpreuna cu serviciile specifice aferente. Structurile de primire turistice includ: a)structuri de primire turistice cu functiuni de cazare turistica: hoteluri, hoteluri apartament, moteluri, hoteluri pentru tineret, hosteluri, vile turistice, cabane, bungalouri, sate de vacanta, campinguri, apartamente sau camere de nchiriat n locuinte familiale ori n cladiri cu alta destinatie, nave fluviale si maritime, pensiuni turistice si pensiuni agro-turistice si alte unitati cu functiuni de cazare turistica; b)structuri de primire turistice cu functiuni de alimentatie publica: unitati de alimentatie din incinta structurilor de primire cu functiuni de cazare, unitati de alimentatie publica situate n municipii, pe trasee si n statiuni turistice; c) structuri de primire turistice cu functiuni de transport: transport feroviar, transport rutier, transport fluvial, trasport maritim, transport pe cablu; d) structuri de primire turistice cu functiuni de agrement: club, casinol instalatii dei dotari specifice agrementului turistic; e) structuri de primire turistice cu functiuni de tratament balnear. METODOLOGIA DE CLASIFICARE A STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTICE Clasificarea structurilor de primire turistice se face de catre Ministerul Turismului care elibereaza certificatul de clasificare. Agentul economic proprietar sau administrator de structuri de primire turistice va solicita Ministerului Turismului clasificarea acestora cu minimum 60 de zile nainte de darea lor n folosinta. n termen de 60 de zile de la data nregistrarii cererii Ministerul Turismului va efectua verificarile necesare si va elibera certificatul de clasificare. n cazul n care nu sunt ndeplinite

criteriile pentru categoria minima de clasificare, Ministerul Turismului va comunica agentului economic motivul pentru care structura de primire turistica nu poate fi clasificata. n situatia n care s-au modificat conditiile care au stat la baza acordarii clasificarii, agentul economic este obligat sa solicite o noua clasificare a structurii de primire turistice n cauza n termen de 30 de zile de la aparitia modificarilor. Certificatele de clasificare eliberate vor fi preschimbate din 3 n 3 ani. Agentul economic va solicita preschimbarea certificatului cu cel putin 60 de zile nainte de expirarea termenului de 3 ani de la emiterea acestuia. n termen de 60 de zile de la data nregistrarii cererii agentului economic de preschimbare a certificatelor de clasificare Ministerul Turismului va proceda la reverificarea structurii de primire turistice n cauza si va elibera un nou certificat de clasificare, n masura n care sunt ndeplinite criteriile minime de clasificare pentru categoria respectiva. n caz contrar structura de primire turistica va fi clasificata la un nivel inferior. Daca nu sunt ndeplinite criteriile pentru categoria minima de clasificare, se procedeaza laretragerea certificatului de clasificare. Este interzisa functionarea structurilor de primire turistice fara certificate de clasificare, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor dect cea stabilita prin anexa la certificatul de clasificare. Placheta cuprinznd mentiunea "clasificat de Ministerul Turismului", sigla acestuia, nsemnele privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare se expun, la loc vizibil, n exteriorul cladirii, iar numarul de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor se afiseaza la receptie sau n spatiul de la intrarea n saloanele de servire a mesei, pentru a fi cunoscute de turisti. Certificatul de clasificare si anexa acestuia privind structura spatiilor se pastreaza, n permanenta, n structura de primire turistica n cauza, pentru a fi prezentate organelor de control abilitate. n scopul protectiei turistilor si al alinierii la standardele europene privind calitatea serviciilor agentii economici proprietari sau administratori de structuri de primire turistice au obligatia sa asigure ca activitatea acestor structuri sa se desfasoare cu respectarea urmatoarelor reguli de baza: a) mentinerea grupurilor sanitare n perfecta stare de functionare si curatenie; b) furnizarea apei calde la grupurile sanitare si n spatiile de productie din structurile de primire turistice unde acest criteriu este obligatoriu, potrivit normelor in vigoare; c) asigurarea unei temperaturi minime de 18 grade C n timpul sezonului rece n spatiile de cazare si de servire a mesei;

d) detinerea autorizatiilor: sanitara, sanitar-veterinara, de mediu si de prevenire si stingere a incendiilor - PSI, n cazul unitatilor pentru care, potrivit legii, este obligatorie obtinerea acestora; e) programul de functionare a discotecilor sau a altor unitati cu program muzical, organizate n aer liber, sa nu depaseasca ora 1,00 noaptea; f) functionarea structurilor de primire turistice numai n cladiri salubre, cu fatade zugravite si bine ntretinute; g) evitarea poluarii fonice, n sensul respectarii nivelului maxim de zgomot stabilit prin reglementari specifice; h) respectarea reglementarilor legale n vigoare ce privesc activitatea desfasurata prin structura de primire turistica; i) expunerea la loc vizibil a firmei cu denumirea si tipul unitatii si nsemnele privind categoria de clasificare. Certificatul de clasificare si autorizatia de functionare se retrag de catre personalul de specialitate al Ministerului Turismului atunci cnd nu sunt respectate una sau mai multe din regulile stabilite de lege. Restituirea certificatului de clasificare retras se va face dupa ce personalul de specialitate al Ministerului Turismului constata remedierea deficientelor semnalate. Ministerul Turismului va publica, periodic, lista cuprinznd structurile de primire turistice carora le-au fost retrase certificatele de clasificare si, respectiv, lista celor carora le-au fost restituite certificatele de clasificare. Publicarea se va face cel putin ntr-un cotidian central si cel putin n unul local din judetul n care sunt situate structurile de primire turistice n cauza. Ministerul Turismului va proceda la declasificarea structurilor de primire turistice n situatia n care constata nerespectarea criteriilor avute n vedere la clasificare. Constituie contraventii urmatoarele fapte, daca nu sunt savrsite n astfel de conditii nct, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni: a) desfasurarea activitatii n structuri de primire turistice neclasificate, cu certificate de clasificare expirate sau cu o alta structura a spatiilor dect cea stabilita prin certificatul de clasificare; b) nerespectarea criteriilor care au stat la baza clasificarii; c) neafisarea numarului de telefon al Ministerului Turismului si al Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor;

d) nscrierea unor informatii false privind tipul structurii de primire turistice si nivelul de clasificare n materialele de promovare, pe firme sau pe nsemnele prevazute la art. 5; e)continuarea desfasurarii activitatii n structura de primire turistica dupa retragerea certificatului de clasificare sau refuzul prezentarii, la solicitarea organelor de control, a documentelor de clasificare. Contraventiile prevazute se sanctioneaza cu amenzi. Contraventiile se constata si amenzile se aplica de catre persoanele anume mputernicite prin ordin al ministrului turismului. A. Structuri cu functie de cazare Prin structuri de primire turistice cu functie de cazare se ntelege orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, cazarii turistilor. n Romnia pot functiona urmatoarele categorii de structuri turistice cu functie de cazare:
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14. 15.

hoteluri de 5,4,3,2,1 stele hoteluri apartament de 5,4,3,2 stele moteluri de 3,2,1 stele hoteluri pentru tineret de 3,2,1 stele hosteluri de 3,2 stele vile de 5,4,3,2,1 stele bungalouri de 3,2,1 cabane turistice, cabane de vanatoare, cabane de pescuit de 3,2,1 stele sate de vacanta de 3,2 stele campinguri de 4,3,2,1 stele popasuri turistice de 2,1 stele pensiuni turistice urbane de 4,3,2,1 stele pensiuni turistice rurale de 4,3,2,1 flori (margarete), pensiuni agroturistice de 4,3,2,1 flori (margarete) apartamente sau camere de nchirirat n locuinte familiale sau in cladiri cu alta destinatie de 3,2,1 stele structuri de primire cu functiuni de cazare pe nave fluviale si maritime de 5,4,3,2,1 stele

Potrivit normelor metodologice in vigoare2, prin urmatorii termenii se intelege: Hotelul este structura de primire turistica amenajata n cladiri sau n corpuri de cladiri, care pune la dispozitie turistilor camere, garsoniere sau apartamente dotate corespunzator, asigura prestari de servicii specifice si dispune de receptie si de spatii de alimentatie n incinta. Hotelurile compuse din apartamente sau garsoniere, astfel dotate nct sa asigure pastrarea si prepararea alimentelor, precum si servirea mesei in incinta acestora, sunt considerate hoteluri-apartament.

Motelul este unitate hoteliera situata, de regula, n afara localitatilor, n imediata apropiere a arterelor intens circulate, dotata si amenajata att pentru satisfacerea nevoilor de cazare si de masa ale turistilor, precum si pentru parcarea n siguranta a mijloacelor de transport. Hotelurile pentru tineret sunt structuri de primire turistice, cu dotari simple, adaptate cerintelor caracteristice tineretului, care asigura servicii de cazare, masa, agrement, pe baza unor regulamente de organizare interioara specifice. De regula, sunt amplasate n centre urbane universitare, statiuni si n alte zone turistice frecventate de tineret. Hostelurile sunt structuri de primire turistice cu o capacitate minima de 5 camere sau apartamente dispuse pe un nivel sau pe mai multe niveluri, amenajate, de regula, n cladiri cu alta destinatie initiala dect cea de cazare turistica. Cabanele turistice sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionnd n cladiri independente cu arhitectura specifica, care asigura cazarea, alimentatia si alte servicii specifice, necesare turistilor aflati n drumetie sau la odihna n zone montane, rezervatii naturale, n apropierea statiunilor balneare sau a altor obiective de interes turistic. Cabanele, n functie de amplasamentul lor, pot fi: 1.cabane situate n locuri usor accesibile (altitudine sub 1.000 m, cu acces auto pe drumuri publice); 2.cabane situate n zone greu accesibile (zone montane de creasta, izolate, fara acces auto pe drumuri publice). Cabanele din zona de creasta si alte amplasamente izolate, care nu ndeplinesc criteriile minime pentru categoria 1 stea, pot fi utilizate ca refugii turistice. Refugiile turistice sunt structuri de primire turistice, situate n locuri izolate si greu accesibile din zona montana, de regula la altitudini mari, avnd o capacitate redusa, un grad minim de confort si un numar redus de personal de deservire. Acestea nu se clasifica. Cabanele de vnatoare si de pescuit sunt structuri de primire turistice, de capacitate redusa, amplasate n zone bogate n fond cinegetic si de pescuit, care asigura conditii pentru cazare si servicii suplimentare specifice activitatii. Vilele sunt structuri de primire turistice de capacitate relativ redusa, functionnd n cladiri independente, cu arhitectura specifica, situate n statiuni balneoclimaterice sau n alte zone si localitati de interes turistic, care asigura cazarea turistilor si prestarea unor servicii specifice. Bungalourile sunt structuri de primire turistice de capacitate redusa, realizate, de regula, din lemn sau din alte materiale similare. n zonele cu umiditate ridicata (munte, mare) acestea

pot fi construite si din zidarie. Sunt amplasate n perimetrul campingurilor, satelor de vacanta, ca unitati independente n cadrul unor statiuni sau zone turistice sau ca spatii complementare pe lnga alte structuri de primire turistice. Asigura cazarea turistilor, precum si celelalte servicii prestate de unitatea de baza. Pensiunile turistice sunt structuri de primire turistice, avand o capacitate de cazare de pna la 10 camere, totaliznd maximum 30 de locuri n mediul rural, si pna la 20 de camere n mediul urban, functionnd n locuintele cetatenilor sau n cladiri independente, care asigura n spatii special amenajate cazarea turistilor n conditiile de pregatire si servire a mesei. Pensiunile agroturistice sunt pensiunile turistice care pot asigura o parte din alimentatia turistilor cu produse din productia proprie. Amplasarea pensiunilor turistice urbane, a pensiunilor turistice rurale si a pensiunilor agroturistice trebuie realizata n locuri ferite de surse de poluare si de orice alte elemente care ar pune n pericol sanatatea sau viata turistilor. Dotarile din camerele si din grupurile sanitare destinate turistilor vor fi puse n exclusivitate la dispozitie acestora. n interiorul acestora nu se admit lucrurile personale ale locatarului (articole de mbracaminte si ncaltaminte, bibelouri sau alte obiecte care ar putea stnjeni turistii). Spatiile pentru prepararea si servirea mesei n cazul n care sunt destinate si pentru consumatori din afara, numarul locurilor la mese fiind mai mare dect al celor de cazare, dar mai mic de 20 de locuri la mese, se clasifica ca unitatile de alimentatie pentru turism, potrivit normelor specifice elaborate de Autoritatea Nationala pentru Turism. Campingurile sunt structuri de primire turistice destinate sa asigure cazarea turistilor n corturi sau rulote, astfel amenajate nct sa permita acestora sa parcheze mijloacele de transport, sa si pregateasca masa si sa beneficieze de celelalte servicii specifice acestor tipuri de unitati. 1. Amplasarea campingului trebuie sa fie facuta n locuri de interes turistic ferite de zgomot sau alte surse de poluare, precum si de elemente periculoase pentru sanatatea si securitatea turistilor. 2. Elementul de baza al campingului este parcela de campare, aceasta reprezentnd o suprafata de teren bine delimitata si marcata, unde se poate parca mijlocul de transport si instala cortul sau rulota, asigurndu-se totodata suprafata libera necesara pentru miscarea si odihna a 4 turisti. Totalitatea parcelelor de campare reprezinta suprafata de campare amenajata. Capacitatea campingului se exprima n numar de locuri de campare si se determina prin nmultirea cu 4 a numarului parcelelor de campare, la care se adauga eventualele locuri de cazare n casute tip camping si/sau n bungalouri amplasate n incinta unitatii.

Casutele sunt spatii de cazare de dimensiuni reduse, realizate din lemn sau alte materiale similare, compuse, de regula, dintr-o camera si un mic antreu sau terasa si, uneori, dotate si cu grup sanitar propriu. Distanta ntre doua casute nu poate fi mai mica de 3 m, asigurndu-se totodata spatiul pentru parcarea unei masini. Bungalourile amplasate n interiorul campingurilor se clasifica o data cu acestea, potrivit criteriilor specifice din prezentele norme. Accesul la camping trebuie sa fie astfel conceput nct sa previna accidentele de circulatie n momentul intrarii si iesirii vehiculelor. La campingurile de 3 si 4 stele caile de acces trebuie sa permita circulatia n ambele sensuri. Reteaua de alei trebuie sa permita legatura dintre spatiile de campare-cazare si toate celelalte amenajari care asigura servicii (inclusiv cu terenurile pentru agrement). 3. Marimea campingurilor, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului sau mediului nconjurator. Toate campingurile trebuie sa aiba o mprejmuire care sa nu permita accesul n camping dect prin intrarile stabilite pentru turisti. Campingurile vor avea paza ziua si noaptea. 4. Alimentarea cu apa potabila trebuie asigurata prin racordarea la reteaua publica, iar n lipsa acesteia, prin realizarea de foraje proprii sau de alte lucrari de captare a unor izvoare din zona. Nu este permisa alimentarea cu apa din fntna neacoperita din care apa se scoate cu galeata sau cu alt mijloc similar. Distanta dintre gurile de apa amplasate pe suprafata de campare nu trebuie sa fie mai mare de 100 m. Alimentarea cu apa trebuie sa asigure pentru fiecare loc de campare-cazare (inclusiv pentru personal) minimum: - 60 l/zi, din care 20 l apa calda, n campingurile de 3 si 4 stele; - 50 l/zi n campingurile de 2 stele si 1 stea. 5. Grupurile sanitare comune trebuie sa fie amplasate ct mai central posibil, dar nu mai aproape de 20 m de cel mai apropiat spatiu de cazare (parcela, casuta sau bungalou) si nu mai departe de 100 m de cel mai ndepartat spatiu de campare-cazare.

Pardoseala la grupurile sanitare si din spatiile amenajate pentru spalatul lenjeriei si, respectiv, pentru pregatirea mesei trebuie sa fie cel putin mozaicata, cu panta de scurgere corespunzatoare, pentru a fi usor de ntretinut. Lavoarele vor fi izolate intre ele cu paravan. La campingurile de 4 stele compartimentul lavoarelor si al dusurilor trebuie sa fie separat de cel al cabinelor WC, iar fiecare cabina de dus va trebui sa cuprinda, separat de dusul propriuzis, un compartiment pentru dezbracare-mbracare, echipat cu scaun, oglinda, policioara si cuier. 6. La toate cladirile existente ferestrele vor trebui sa fie astfel construite nct sa poata fi deschise pentru aerisire. De asemenea, acestea vor fi astfel realizate nct sa permita montarea cu usurinta a unor plase mpotriva insectelor, la cererea turistilor. 7. Turistii cazati n casute si bungalouri beneficiaza de toate dotarile si instalatiile comune din cadrul campingurilor. 8. Casutele amplasate pe terenuri care nu permit si amenajarea unor spatii de campare (pentru montarea corturilor sau rulotelor) vor fi clasificate casute tip camping si vor dispune de dotari si servicii identice cu cele ale campingurilor de aceeasi categorie. 9. Casutele tip camping amplasate pe lnga alte unitati de cazare sau de alimentatie pentru turism, ca spatii complementare, vor dispune de grup sanitar comun, compartimentat pe sexe, n constructie nchisa, cuprinznd: - un lavoar la 30 de locuri; - o cabina dus la 50 de locuri; - o cabina WC la 30 de locuri. Satul de vacanta este un ansamblu de cladiri, de regula vile sau bungalouri, amplasat ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura turistilor servicii de cazare, de alimentatie si o gama larga de prestatii turistice suplimentare (agrement, sportive, culturale etc.). Amplasamentul trebuie sa asigure un microclimat favorabil, ferit de surse de poluare (zgomot, noxe etc.) si de alte elemente care ar putea pune n pericol securitatea si sanatatea turistilor. Marimea satului de vacanta, amplasamentul, stilul constructiv si coloritul diverselor constructii din cadrul acestuia nu trebuie sa aduca nici un fel de prejudicii peisajului si mediului nconjurator. Toate satele de vacanta vor avea o mprejmuire, accesul fiind dirijat si controlat. La unitatile de 3 stele vegetatia trebuie sa fie abundenta pentru a crea o ambianta agreabila.

Suprafata spatiilor verzi si a celor destinate pentru agrement si odihna reprezinta minimum 25% din suprafata totala a satului de vacanta. Popasul turistic reprezinta o structura de primire turistica de capacitate redusa, formata din casute si/sau bungalouri amplasate ntr-un perimetru bine delimitat, care asigura servicii de cazare si alimentatie, precum si posibilitati de parcare auto. Apartamentele sau camerele de nchiriat n locuinte familiale sau n cladiri cu alta destinatie sunt structuri de primire turistice constnd dintr-un numar limitat de spatii, care ofera servicii de cazare si posibilitatea prepararii hranei n bucataria folosita exclusiv de turisti sau n comun cu locatorul. Se pot organiza si spatii special amenajate pentru prepararea hranei destinate exclusiv turistilor. B. Structuri cu functie de alimentatie publica Prin structuri de primire turistice cu functie de alimentatie publica se ntelege orice constructii si amenajari destinate, prin proiectare si executie, servirii mesei pentru turisti. Potrivit normelor metodologice3 n Romnia pot functiona: 1. restaurant:

restaurant clasic restaurant specializat - cu specific pescaresc - cu specific vnatoresc - rotiseria = restaurant de mica capacitate unde se serveste carne sub forma de frigare, rotisor, chebab cu garnituri, etc. - restaurant zahana = este unitate gastronomica n care se serveste, la comanda, tot timpul zilei, produse (specialitati din carne de porc, vita, miel) si subproduse (rinichi, ficat, inima, splina, etc.), mici, crnati, etc. pregatite la gratar si alese de consumatori din vitrinele de expunere sau platourile prezentate de ospatari la masa

restaurant cu specific national, local, cu program artistic, etc.

2. braserie (asigura in tot cursul zilei servirea consumatorilor, in special cu preparate reci, un sortiment restrans de mancaruri, specialitati de cofetarie-patiserie, bauturi), 3. berarie, gradina de vara 4. bar 5. unitati de tip fast-food

fast-food - restaurant fast-food restaurant fast-food cu autoservire bufet tip expres si bistrou (este o unitate cu desfacere rapida, servirea se face de catre vnzator, iar plata se face anticipat) pizzerie snack-bar (o unitate caracterizata prin existenta unei tejghele-bar si servirea cu sortimente pregatite total sau partial in fata lor. Se servesc: crenvusti, pui fripti, carnaciori, precum si bauturi nealcolice reci sau calde si bauturi alcoolice intr-un sortiment redus)

6. cofetarie 7. patiserie, placintarie, covrigarie. B. Structuri cu functie de transport Clasificarea autocarelor se face de catre Regia Autonoma "Registrul Auto Romn" pentru toate autocarele si autobuzele nmatriculate n Romnia, detinute de persoane juridice sau fizice romne, care le utilizeaza pentru transportul de turisti n trafic intern si international si pentru transportul public de persoane n trafic international, potrivit prezentelor norme metodologice. Conform actelor normative in vigoare1, sunt definiti urmatorii termeni dupa cum urmeaza: . autocare - autovehicule destinate transportului de persoane, avnd cel putin 10 locuri pe scaune, inclusiv cel al conducatorului, cu exceptia transportului urban si suburban; . autocare clasificate pe stele - autocare utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international; autocarele clasificate pe stele pot fi utilizate si pentru transporturi publice de persoane n trafic international; . autocare clasificate pe categorii - autocare destinate transportului public de persoane n trafic international, dupa cum urmeaza: - autocare de scurta distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe distante de maximum 1.000 km pe sens; - autocare de medie distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane pe distante de pna la 1.500 km pe sens; - autocare de lunga distanta - autocare destinate efectuarii de transporturi publice de persoane, fara limite de distanta;

. transport turistic - componenta de baza a pachetului de servicii turistice care, prin prestatii specifice reglementate de Ministerul Transporturilor, asigura ocazional deplasarea n scop turistic a unui grup de persoane, prin intermediul unei agentii de turism; . transport public de persoane - activitate de transport de persoane, planificata (transport de linie) sau neplanificata (transporturi ocazionale), efectuata pe baza de tarife stabilite conform reglementarilor n vigoare; . comisia de clasificare - comisie nsarcinata cu verificarea autocarelor si autobuzelor si cu acordarea clasificarii corespunzatoare; . responsabilul comisiei - persoana desemnata sa coordoneze activitatea comisiei de clasificare si sa semneze n numele acesteia documentele care se elibereaza, n conformitate cu prezentele norme metodologice si cu viza specialistului nominalizat de Ministerul Transporturilor; . certificat de clasificare - certificat eliberat de comisia de clasificare, prin care se atesta gradul de confort al unui autocar sau autobuz; . nsemne ale clasificarii acordate - panouri nscriptionate cu simbolurile categoriei de clasificare sau cu numarul de stele, datele de identificare ale emitentului si ale autocarului si care se monteaza pe exteriorul autocarului; . I.R.U. - Uniunea Internationala a Transporturilor Rutiere (International Road Transports Union); . M.T. - Ministerul Transporturilor, autoritatea de stat n domeniul transporturilor rutiere; . R.A.R. - Regia Autonoma "Registrul Auto Romn" . C.C.R.A.R. - Comisia autoritatii competente, desemnata de Ministerul Transporturilor - R.A.R. - de clasificare a autocarelor si a autobuzelor. Reguli generale privind clasificarea autocarelor si a autobuzelor Clasificarea autocarelor si a autobuzelor se efectueaza la sediul R.A.R. din Bucuresti si la reprezentantele sale judetene. Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism este constituita din 3 specialisti desemnati de R.A.R. 1) , dintre care unul este responsabilul comisiei si 1-2 specialisti desemnati de catre Ministerul Transporturilor si Ministerul Turismului. Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism functioneaza la sediul R.A.R. din Bucuresti, calea Grivitei nr. 391, sectorul 1. Comisia trebuie sa respecte prevederile Actului de angajament privind admiterea n sistemul international de clasificare a autocarelor, semnat de R.A.R. la I.R.U.

Comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism elibereaza certificatele si nsemnele aferente clasificarii acordate n urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe baza cerintelor cuprinse n Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism (pct. 5 din prezentele norme metodologice). Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor functioneaza n fiecare judet, n cadrul reprezentantelor R.A.R. Comisia este formata din doi specialisti ai R.A.R., dintre care unul este responsabilul comisiei, si un specialist desemnat de Ministerul Transporturilor din cadrul Serviciului rutier din judetul respectiv. Comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor care se nfiinteaza n municipiul Bucuresti este organizata si functioneaza independent de comisia de clasificare pe stele. Comisiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor elibereaza certificatele si nsemnele aferente clasificarii acordate n urma verificarii autocarelor. Autocarele se verifica pe baza cerintelor cuprinse n Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor (pct. 6 din prezentele norme metodologice). Documentele necesare pentru clasificarea autocarelor a) Solicitarea clasificarii pe stele a autocarelor de turism n vederea prezentarii la comisia de clasificare pe stele a autocarelor de turism, detinatorul va prezenta urmatoarele documente: - cererea de clasificare a autocarului, ntocmita de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de transport (conform modelului din anexa nr. 1); - copie de pe licenta de transport de persoane n trafic intern si/sau international; - copie de pe cartea de identitate a vehiculului; - copie de pe certificatul de nmatriculare a autocarului n Romnia; - declaratia agentului economic care solicita admiterea n Sistemul international al I.R.U. privind respectarea conditiilor de clasificare a autocarelor de turism. b) Solicitarea clasificarii pe categorii a autocarelor si a autobuzelor n vederea prezentarii la comisia de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor, detinatorul va prezenta urmatoarele documente: - cererea de clasificare completata de proprietar sau de cel care exploateaza mijlocul de transport (conform modelului din anexa nr. 2);

- copie de pe licenta de transport de persoane n trafic intern si/sau international; - copie de pe cartea de identitate a vehiculului; - copie de pe certificatul de nmatriculare a autocarului n Romnia. Convocarea comisiei de clasificare Dupa primirea cererii de clasificare si dupa analizarea documentelor anexate, responsabilul comisiei decide convocareaacesteia, comunicndu-se solicitantului data, locul si tariful 1) aferent verificarii autocarelor. Data programata pentru verificarea autocarelor se comunica, cu minimum doua zile n avans, specialistilor nominalizati de catre Ministerul Transporturilor si, dupa caz, de catre Ministerul Turismului. Verificarea autocarelor se face, de regula, la sediul comisiei. n situatia n care detinatorul solicita clasificarea la aceeasi data a cel putin 5 autocare, verificarea se poate efectua la locul de garare a acestora, cu plata cheltuielilor de deplasare. La data programata pentru verificarea autocarelor, detinatorul acestora va face dovada achitarii tarifului comunicat si va prezenta n original certificatele de nmatriculare si cartea de identitate a vehiculului. Conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism Pentru clasificarea pe stele a autocarelor de turism se aplica Sistemul international al I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism, adaptat la legislatia din Romnia. Verificarea ndeplinirii criteriilor de apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare2). Autocarele pot fi clasificate dupa una dintre procedurile urmatoare: a)individual; b)prin constructorul de autocare. Clasificarea da posibilitatea: a) eliberarii unui certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 3. Acest certificat va fi tiparit n limba romna si n limba franceza. O copie de pe certificatul de clasificare se va pastra la bordul autocarului; b) aplicarii pe autocar a nsemnelor I.R.U., cuprinznd stelele indicnd clasa de confort acordata, simbolurile echipamentelor, conform modelelor din anexa nr. 11, numerotatia I.R.U., numarul de nmatriculare a autocarului, numarul de locuri si perioada de valabilitate. nsemnele clasificarii acordate vor avea dimensiunile 320 mm X 330 mm si vor fi conform modelelor din anexa nr. 9. nsemnele se vor amplasa pe exteriorul autocarului, unul pe partea dreapta, lnga usa de intrare a pasagerilor, si unul pe peretele din spate.

Procedura de clasificare individuala Clasificarea individuala este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de clasificare procedeaza la verificarea autocarului prezentat n conditiile prevazute de prezentele norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de prezentele conditii de clasificare si elibereaza, n cazul ndeplinirii cerintelor, un certificat conform modelului din anexa nr. 3 si nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate. Autocarele vor fi prezentate, n scopul verificarii, la comisia de clasificare. Verificarile se vor efectua n fiecare an. Vigneta de valabilitate aplicata pe nsemnele de clasificare va fi valabila timp de un an. n cazuri justificate (prevazute la pct. 4.3.), verificarile se pot efectua si la sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor. Orice verificare a comisiei de clasificare este nsotita de un raport de verificare conform modelului din anexa nr. 8. Raportul de verificare se ntocmeste n doua exemplare, dintre care un exemplar se preda detinatorului autocarului. Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului poate cere o repetare a verificarilor, n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa solutionarea observatiilor comisiei de clasificare la verificarea initiala. n cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita din nou tariful de verificare. Daca autocarul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va trebui, nainte de a putea purta nsemnele de clasificare ale aceleiasi clase de confort, sa fie readus n starea pe care a avut-o la clasificare, n asa fel nct sa satisfaca din nou aceste conditii si sa fie prezentat comisiei de clasificare pentru a primi o noua clasificare. Detinatorul autocarului trebuie sa permita, n orice moment si fara aviz prealabil, efectuarea inspectiei de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau la locul de garare. Procedura de clasificare prin constructorul autocarelor In conditiile determinate de comisia de clasificare, constructorii de autocare din Romnia care fabrica n serie un acelasi tip, corespunznd conditiilor prescrise n prezentele conditii de clasificare, pot sa elibereze ei nsisi certificatul de clasificare, la cererea clientilor. Autocarele respective trebuie sa fie omologate de tip pentru circulatia pe drumurile publice din Romnia si sa respecte prevederile amendamentelor n vigoare ale Regulamentului nr. 36 O.N.U.-E.C.E. sau, dupa caz, ale Regulamentului nr. 52 O.N.U.-E.C.E. Certificatele de clasificare vor fi puse la dispozitia constructorului de catre comisia de clasificare, avnd completate datele corespunzatoare clasificarii obtinute de tipul respectiv de autocar. Constructorul va completa datele de identificare a cumparatorului si a autocarului.

Constructorul autocarelor va nregistra certificatele de clasificare pe masura eliberarii lor si va tine o evidenta privind numarul, data eliberarii, titularul certificatului. Constructorul va admite orice verificari din partea comisiei de clasificare. nsemnele corespunzatoare clasei sau claselor de confort certificate de constructor se vor elibera detinatorului de catre comisia de clasificare, n baza semnarii Declaratiei de angajament a agentului economic care solicita admiterea n Sistemul international I.R.U. de clasificare a autocarelor de turism. Constructorul nu va acorda nici un certificat de clasificare fara sa se fi constatat, de catre comisia de clasificare, prin examinarea unuia sau a mai multor autocare de acelasi tip de constructie, fabricate n serie, ca aceste tipuri satisfac conditiile prevazute n prezentele norme metodologice. Comisia de clasificare va indica, daca este cazul, modificarile ce trebuie efectuate asupra tipului de constructie prevazut, pentru a putea acorda constructorului dreptul precizat mai sus. Constructorul va trebui sa se angajeze n scris ca: a) va respecta conditiile de clasificare pe stele a autocarelor de turism din Sistemul international al I.R.U.; b) va permite comisiei de clasificare sa examineze si alte autocare de acelasi tip de constructie, n orice moment pe parcursul productiei n serie a tipului considerat; c) va informa comisia de clasificare asupra oricaror modificari ale proiectului sau specificatiei, indiferent de importanta lor, nainte de a le aplica. Toate hotarrile comisiei de clasificare vor fi notificate n scris constructorului. Aceasta hotarre va fi datata si numerotata. Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului trebuie sa solicite prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda daca autocarul satisface criteriile de clasificare n vigoare la data respectiva. Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare n certificatul de clasificare. De asemenea, comisia de clasificare nlocuieste vigneta de valabilitate acordata anterior, amplasata pe nsemnele exterioare. n cazul n care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare se constata ca autocarul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea deficientelor constatate. n cazul n care la reverificare se constata n continuare nendeplinirea criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag nsemnele acordate anterior. Comisia de clasificare elibereaza un nou certificat si noi nsemne corespunzatoare clasei de confort si criteriilor pe care le ndeplineste autocarul.

Retragerea clasificarii acordate Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si nsemnele corespunzatoare, n urmatoarele cazuri: - modificarea autocarului de o maniera care afecteaza modul de ndeplinire a criteriilor de clasificare avute n vedere la verificarea anterioara; - nscrierea unor informatii false privind clasificarea obtinuta de autocar(e), n materialele de promovare sau de reclama sau pe nsemnele exterioare; - la solicitarea organelor mputernicite ale Ministerului Transporturilor si, respectiv, ale Ministerului Turismului (pentru autocarele de turism), cnd se constata contraventii la prevederile Hotarrii Guvernului nr. 951/1995. n cazul n care un autocar clasificat n clasa de confort * (o stea) nu mai ndeplineste criteriile respective, detinatorul este obligat sa nu l mai foloseasca n scopul transportului de turisti. n cazul n care autocarul si schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage, noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului, n conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. n cazul retragerii clasificarii acordate anterior, detinatorul trebuie sa faca o noua solicitare de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice. Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se va face de catre Directia generala transporturi terestre din Ministerul Transporturilor si cu avizul Ministerului Turismului. Decizia data n solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de contencios administrativ. Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor se va comunica imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate dupa achitarea de catre detinatorul autocarului a contravalorii certificatului si/sau a nsemnelor. Comisia poate sa solicite si o reverificare a autocarului. Conditiile de clasificare pe categorii a autocarelor si a autobuzelor Pentru clasificarea pe categorii a autocarelor si a autobuzelor se aplica criteriile de apreciere cuprinse n prezentele norme metodologice. Verificarea ndeplinirii criteriilor de apreciere se efectueaza de catre comisia de clasificare. Clasificarea este solicitata comisiei de clasificare de catre detinator. Comisia de clasificare procedeaza la verificarea autocarului/autobuzului n conditiile prevazute de prezentele

norme metodologice, se asigura ca acesta satisface conditiile prescrise de acestea si elibereaza, n cazul ndeplinirii cerintelor, un certificat de clasificare conform modelului din anexa nr. 4 si nsemnele corespunzatoare categoriei de confort certificate. Detinatorul autocarului/autobuzului trebuie sa permita, n orice moment si fara aviz prealabil, inspectia de catre reprezentantii comisiei de clasificare, daca acesta se afla la sediu sau la locul de garare. Autocarele/autobuzele vor fi prezentate, n scopul verificarii, la comisia de clasificare din judetul n care si are sediul detinatorul.Verificarile se vor efectua n fiecare an. Ecusonul de valabilitate aplicat pe nsemnele de clasificare va fi valabil un an de zile. n cazuri justificate, verificarile se pot efectua si la sediul detinatorului care solicita clasificarea autocarelor/autobuzelor. Orice verificare a comisiei de clasificare este nsotita de un raport de verificare conform modelului din anexa nr. 8. Raportul se ntocmeste n doua exemplare, dintre care un exemplar se preda detinatorului autocarului/autobuzului. Daca rezultatul este negativ, detinatorul autocarului/autobuzului poate cere o repetare a verificarilor, n termen de 30 de zile, n cadrul tarifului achitat, dupa ce a solutionat observatiile comisiei de clasificare n cursul verificarii initiale. n cazul depasirii limitei de 30 de zile, se achita integral tariful de verificare. Daca autocarul/autobuzul nu mai satisface conditiile prescrise pentru clasificarea sa, acesta va trebui, nainte de a putea purta nsemnele de clasificare ale aceleiasi categorii, sa fie readus n starea pe care a avut-o la clasificare, n asa fel nct sa satisfaca din nou aceste conditii si sa fie prezentat pentru o noua clasificare. Comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare si nsemnele de clasificare n conditiile enumerate n Hotarrea Guvernului nr. 951/1995 si n prezentele norme metodologice. Prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare nainte de data expirarii valabilitatii certificatului de clasificare, detinatorul autocarului/autobuzului trebuie sa solicite o noua verificare pentru prelungirea valabilitatii acestuia. Prelungirea valabilitatii se acorda, daca la reverificare autocarul/autobuzul satisface conditiile si criteriile de clasificare n vigoare. Prelungirea valabilitatii se mentioneaza de catre comisia de clasificare n certificatul de clasificare. De asemenea, comisia de clasificare nlocuieste vigneta de valabilitate acordata anterior, amplasata pe nsemnele exterioare. n cazul n care la verificarea pentru prelungirea valabilitatii certificatului de clasificare se constata ca autocarul/autobuzul nu mai satisface criteriile de clasificare, se solicita rezolvarea deficientelor constatate. n cazul n care la reverificare se constata n continuare nendeplinirea

criteriilor, certificatul se anuleaza si se retrag nsemnele acordate anterior. Comisia de clasificare elibereaza un nou certificat si noi nsemne corespunzatoare categoriei si criteriilor pe care le ndeplineste autocarul/autobuzul. Retragerea clasificarii acordate n afara de cazul mentionat la pct. 6.2.3., comisia de clasificare poate retrage certificatul de clasificare, precum si nsemnele corespunzatoare, n urmatoarele cazuri: - modificarea echiparii autocarului/autobuzului, constatata la reverificare sau de catre organele mputernicite, de o maniera care afecteaza modul de ndeplinire a criteriilor de clasificare avute n vedere la data respectiva; - la solicitarea organelor mputernicite ale Ministerului Transporturilor, cnd se constata contraventii la prevederile Hotarrii Guvernului nr. 951/1995. n cazul n care un autocar/autobuz clasificat n categoria III nu mai ndeplineste criteriile respective, detinatorul este obligat sa nu l mai utilizeze ca autovehicul destinat transportului public de persoane n trafic international. n cazul n care autocarul/autobuzul si schimba detinatorul, certificatul de clasificare se retrage, noul detinator fiind obligat sa solicite clasificarea autocarului/autobuzului, n conformitate cu prevederile prezentelor norme metodologice. n cazul retragerii clasificarii acordate, detinatorul trebuie sa efectueze o noua solicitare de acordare a clasificarii, cu respectarea prevederilor prezentelor norme metodologice. Contestatiile privind retragerea clasificarii se adreseaza Inspectoratului rutier din cadrul Ministerului Transporturilor. Solutionarea contestatiei se face de catre Directia generala transporturi terestre din Ministerul Transporturilor. Decizia data n solutionarea contestatiei poate fi atacata la instantele de contencios administrativ. Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor Pierderea sau deteriorarea certificatelor de clasificare si/sau a nsemnelor se va comunica imediat comisiei de clasificare care le-a eliberat. Comisia de clasificare poate elibera duplicate dupa achitarea de catre detinator a contravalorii certificatului si/sau a nsemnelor. Comisia de clasificare poate, n aceste cazuri, sa solicite si o reverificare a autocarului/autobuzului. D. Structuri turistice cu functie de agrement Agrementul reprezinta o alta componenta de baza a serviciilor turistice, deoarece asigura odihna activa a turistilor (o caracteristica fundamnetala a vacantelor n zilele noastre, conturnd cadrul necesar petrecerii placute si instructive a timpului liber).

Agrementul ndeplineste o serie de functii: vizeaza destinderea si recomfortarea fizica a turistului,, precum si divertismentul si dezvoltarea capacitatilor sale; la nivel psihic, activitatile cultural-distractive si instructiv-educative au ca obiect crearea unei atmosfere dedestindere, amuzament si comunicare, contribuind la mbogatirea cunostiintelor turistului; au un rol nsemnat n cresterea eficientei economice a activitatii turistice ntr-o zona, statiune, complex turistic; poate determina cresterea competitivitatii statiunilor turistice.

Agrementul se poate clasifica: 1. n functie de destinatia sa: agrement nautic (de litoral) agrement montan - de vara si de iarna

2. n functie de spatiul de desfasurare: agrement nchis (club, hotel, cinema, discoteca, .) agrement n aer liber (gradini publice, parcuri de distractie, stadioane, .)

3. n functie de numarul de participanti agrement individual agrement de grup

4. n functie de scopul sau agrement de competitie agrement ca scop n sine

5. n functie de vrsta participantilor agrement pentru copii agrement pentru tineri

agrement pentru adulti agrement pentru vrsta a 3-a

6. n functie de pret agrement gratuit agrement cu pret mic agrement cu pret mediu agrement de lux

Pentru a obtine avizul si autorizatia de functionare, structurile de primire cu functiuni de agrement trebuie sa ndeplineasca urmatoaresle conditii: 1. amplasamentul trebuie sa fie n perimetrele delimitate ca spatiu pentru agrement, stabilite de primari; 2. functionarea echipamentelor de argrement sa nu prezinte nici un fel de pericol sau risc de accidentare a turistilor; 3. dotarile de agrement sa fie ntr-o perfecta stare de functionare, ntretinute corespunzator (vopsite, salubre) si sa aiba un aspect estetic care sa raspunda exigentelor unui turism civilizat; 4. exploatarea echipamentelor de agrement sa nu conduca la poluarea fonica saude alta natura a mediului si sa nu perturbeze n nici un fel desfasurarea activitatii n structurile de primire turistice; 5. structurile de agrement nautic vor fi delimitate prin balize si vor fi asistate de echipe SALVAMAR, dotate cu ntregul echipament de salvare necesar. Structurile de primire turistice cu functiuni de agrement care nu ndeplinesc conditiile prevazute de lege vor fi dezafectate de catre administratorii acestora pna la deschiderea sezonului estival. n caz contrar, dezafectarea se va efectua pe cheltuiala detinatorilor de structuri de primire turistice cu functiuni de agrement. Constituie contraventii, daca nu sunt savrsite conform legii, urmatoarele fapte: a. desfasurarea de activitati de agrement n statiuni turistice fara autorizatie de functionare;

b. nerespectarea conditiilor n baza carora s-au eliberat avizul Ministerului Turismului si autorizatia de functionare.

Contraventiile se sanctioneaza cu amenzi de catre personalul cu atributii de control din cadrul Ministerului Turismului, precum si de persoanele mputernicite de primari. Agrementul montan (sporturile montane) Serviciile de transport pe cablu sunt considerate deopotriva mijloc de deplasare si de agrement, si au un rol important n dezvoltarea turismului montan (n special al celui de iarna). Numarul instalatiilor de acest fel este n extindere. Conform actelor normative n vigoare[1], prin: prtie de schi pentru agrement se ntelege acea parte a domeniului pentru schi amenajat, care este destinata practicarii schiului pentru agrement n conditii de siguranta pentru schiori; traseul de schi pentru agrement acea parte a domeniului pentru schi amenajat,care face legatura ntre prtiile de schi.

Omologarea prtiilor de schi se face de catre Ministerul Turismului-Directia generala de autorizare si control impreuna cu consiliile judetene n cadrul unor comisii special amenajate, pe baza constatarilor facute la fata locului. Administratorii prtiilor sau traseelor de schi pentru agrement vor solicita omologarea lor cu cel putin 45 zile nainte de darea n exploatare a acestora. n acest scop se vor depune la MTCT urmatoarea documentatie: cerere de omologare; certificat constator de la oficiul registrului comertului, din care sa rezulte obiectul de activitate alsocietatii comerciale, datele de ideintificare din certificatul de nmatriculare; copiea de pe documentul legal care confera dreptul administratorului sa exploateze prtia sau traseul de schi; fsia prtiei sau a traseului de schi pentru agrement, cu detalii privind amplasarea instalatiei de stransport pe cablu, portiunile abrupte, plcurile de copaci, curbele si eventualele intersectii cu drumurile carosabile, cu traseele instalatiilor detransport pe cablu si cu alte prtii, locurile de amplasare a indicatoarelor de semnalizare si a balizelor; schita profilului prtiei; fotografia de ansamblu a prtiei de shci alpin, cu dimensiunile de 18cmx24cm, realizata de preferinta de pe versantul opus; autorizatia de mediu, obtinuta n conformitate cu prevederile legii protectiei mediului nr.137/1995.

Termenul de solutionare a cererii de omologare este de 30 de zile de la data nregistrarii documentatiei la Ministerul Turismului. Daca sunt ndeplinite criteriile minime obligatorii de omologare, MTCT va emite certificatul de omologare Agrement nautic Conform normelor in vigoare[2], prin: agrementul nautic reprezinta activitatile cu scop recreativ sau sportiv efectuate cu echipamente specifice si/sau cu ambarcatiuni de agrement nautic n apele nationale navigabile; ambarcatiunea de agrement nautic reprezinta orice ambarcatiune destinata sa fie utilizata n scopuri sportive si recreative; zona de agrement nautic este aria delimitata vizibil, formata dintr-o suprafata de teren situata pe malul unei ape navigabile, destinata amplasarii echipamentelor si ambarcatiunilor de agrement nautic si lansarii acestora la apa, si luciul de apa adiacent acesteia, delimitat prin balize de restul apei navigabile, destinat practicarii agrementului nautic.

Activitatea de agrement nautic se poate desfasura numai n zone de agrement nautic, stabilite n baza planului de urbanism al zonei, n perimetre delimitate ca spatii pentru agrement stabilite de primari cu acordul ministerului. Pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic cu scop lucrativ titularus zonei de agrement nautic trebuie sa detina certificat de autorizare turistica si autorizatie de functionare. Certificatul de autorizare turistica se elibereaza de MTCT, n baza documentatiei depuse de solicitant. Certificatul de autorizare turistica se sollicita cu cel putin 30 de zile nainte de darea n folosinta a zonei de agrement nautic, n baza urmatoarelor documente: a. cererea de eliberare a certificatului de autorizare turistica; b. copia certificatului de inmatriculare la registrul comertului; c. planul privind perimetrul delimitat ca spatiu de agrement nautic conform planului urbanistic al zonei; d. copia actului de detinere legala a dreptului de folosinta asupra terenului si sprafetei de apa din componenta zonei de agrement nautic; e. fisa privind descrierea zonei de agrement nautic cu privire la dotarile si echipamentele de care dispune, precum si activitatile de agrement ce urmeaza sa fie desfasurate; f. schita privind amplasarea cu delimitarea perimetrului unde sunt situate dotarile si echipamentelecare deservesc zona de agrement nautic. n termen de 30 de zile de la data nregistrarii cererii agentului economic, MTCT procedeaza la verificarea zonei de agrement nautic si acorda certificatul dea autorizare turistica numai daca sunt indeplinite conditiile privind amenajarea, echiparea si dotarea zonei de agrement nautic.

Titularul zonei de agrement nautic are obligatia de a depune o coppie de pe certificatul de autorizare turistica la primaria din raza teritoriala in care se afla zona de agrement pentru obtinerea autorizatiei de functionare. Certificatul de autorizare turistica se retrage de personalul de specialitate al MMTCT in urmatoarele situatii: a. nerespectarea criteriilor de amenajrea, echipare, dotare si a regulilor privind desfasurarea activitatii zonei de agrement nautic; b. nedetinerea autorizatiei de functionare emise de primarie; c. nedetinerea autorizatiei sanitare, de mediu si protectia muncii. Controlul activitatii de agrement nautic se realizeaza de: a. b. c. MTCT - cu privire la detinerea certificatlui de autorizare turistica, respectarea exactitatii amplasamentelor zonelor de agrement nautic si a criteriilor minime; Ministerul Sanatatii si Familiei - cu privire la respectarea normelor igienico-sanitare; Ministerul Apelor si Protectiei Mediului - cu privire la respectarea prevederilor legale referitoare la: delimitarea si regimul zonelor de protectie a surselor de apa si a ariilor naturale protejate, protectia calitatii apei, a aerului si a solului, precum si nivelurile de zgomot; Ministerul de Interne - cu privire la respectarea reglementarilor privind regimul de frontiera; Persoane mputernicite de primari - cu privire la detinerea autorizatiei de functionare si respectarea amplasamentelorzonelor de agrement nautic.

d. e.

Criteriile privind amenajarea, echiparea, dotarea zonelor de agrement nautic, precum si regulile privind desfasurarea activitatii n acestea Zonele de agremetn nautic trebuie amenajate, echipate si dotate de catre titularii acestora dupa cum urmeaza: a. zonele de agrement nautic se amenajeaza n perimetrele stabilite ca spatii de agrement, conform planului urbanistic al zonei aprobat;

b. perimetrul zonei de agrement nautic sa fie marcat vizibil, iar culoarele de lansare la apa si limitele zonei de agrement nautic sa fie delimitate prin balize; c. zona de agrement nautic trebuie sa dispuna de post de salvare, post de prim ajutor si grup sanitar n incita sau la o distanta de maximum 200 m de la incinta;

d. zona de agrement nautic trebuie sa dispuna de panou de semnalizare privind: denumirea zonei de agrement nautic, titularul acesteia, activitatile ce pot fi desfasurate n incinta, precum si programul de functionare, drepturile si obligatiile turistilor, redactat n limba romna si n doua limbi de circulatie internationala;

e.

agentii economici care desfasoara activitate de agrement nautic au obligatia sa afiseze tarifele practicate pentru fiecare tip de ambarcatiune; agentii economici trebuie sa expuna la loc vizibil o coppie a certificatului de autorizare turistica si a autorizatiei de functionare emise de primarie; titularul zonei de agrement nautic trebuie sa dispuna de sistem de semnalizare a conditiilor meteo n vederea desfasurarii, respectiv ncetariii activitatii de agrement nautic, dupa caz; personalul care asigura serviciile de agrement nautic trebuie sa poarte echipament de luccru adecvat si ecuson cu denumirea societatii,numele si functia; personalul care asigura serviciile de agrement nautic trebuie sa aiba conduita ireprosabila n relatiile cu turistii si cel putin un angajat pe schimb sa cunoasca una dintre limbile de circulatie internationala; titularul zonei de agrement nautic este obligat sa asigure recipiente n numar suficient pentru colectarea reziduurilor;

f.

g.

h.

i.

j.

k. sa fie afisate la loc vizibil pentru turisti numerele de telefon ale conducerii agentului economic care detine certificatul de autorizare turistica, precum si ale Ministerului Transporturilor, Constructiilor si Turismului si ale Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorilor. Titularii zonelor de agrement nautic trebuie sa respecte urmatoarele reguli privind desfasurarea activitatii: a. sa respecte aria si profilul activitatilor ce pot fi practicate in zona de agrement nautic, potrivit aprobarii acordate prin ordin al ministrului transporturilor, contructiilor si turismului, respectiv potrivit autorizatiei de functionare emise de primaria in a carei raza teritoriala se afla zona de agrement nautic;

b. sa respecte dreptul de folosinta publica a culoarelor de lansare la apa; c. sa nu permita accesul inotatorillor in perimetrul de apa delimitat ca zona de agrement nautic;

d. sa nu permita turistilor sa depaseasca limita marcata a perimetrelor de apa atribuite zonei de agrement nautic; e. prin ntreaga activitate sa nu creeze nici un fel de disconfort turistilor aflati pe plaja, n apa sau n structurile de primire turistice cu functiuni de cazare, alimentatie publica, agrement; sa respecte orarul stabilit pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic.

f.

E. Structuri turistice cu functie de tratament balnear

Potrivit Ordonantei nr. 109/2000[3], prin statiune balneara se ntelege localitatea sau/si arealul care dispune de resurse de substante minerale, stiintific dovedite si traditional recunoscute ca eficiente terapeutic, de instalatii specifice pentru cura si care are o organizare ce permite acordarea asistentei medicale balneare n conditii corespunzatoare. Prin statiune climatica se ntelege localitatea sau/si arealul situat n zone cu factori climatici benefici si care are conditii pentru asigurarea mentinerii si ameliorarii sanatatii si/sau a capacitatii de munca, precum si a odihnei si reconfortarii. Prin statiune balneoclimatica se ntelege localitatea sau/si arealul care ndeplineste att conditiile ndeplinite de statiunea climatica, ct si cele ndeplinite de statiunile balneare. Prin areal se ntelege o zona delimitata topo-geo-climatic din localitate sau din afara acesteia care are factori naturali de cura. Prin factori naturali se ntelege ansamblul elementelor fizice/chimice terapeutice, sanogene naturale. Sunt considerati factori naturali: apele minerale terapeutice, lacurile si namolurile terapeutice, gazele terapeutice, ansamblul elementelor fizico-chimice/climatice ale litoralului marin si factorii sanogeni ai principalelor tipuri de bioclima a Romniei, inclusiv de la nivelul grotelor si salinelor. Prin asistenta medicala balneara se ntelege totalitatea serviciilor medico-sanitare efectuate sub forma de cura n statiunile balneare, climatice sau balneoclimatice, prin utilizarea unuia sau a mai multor factori naturali si a unor factori fizici, terapeutici produsi artificial, conform unor proceduri definite metodologic, precum si prin dieta, medicatie, psihoterapie si educatie sanitara. Localitatile sau/si arealele stabilite ca fiind statiuni balneare, climatice sau balneoclimatice sunt delimitate prin planuri de urbanism si de amenajare a teritoriului. Specificul statiunii respective si profilul de cura sunt determinate de tipul predominant de factori naturali. Statutul de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica se acorda prin Hotarre a Guvernului, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea, dupa caz, a populatiei implicate, pe baza normelor tehnice unitare, elaborate, n conditiile legii, de Ministerul Sanatatii, Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, Ministerul Industriei si Comertului, cu avizul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale. Autorizatia de functionare, din punct de vedere medico-balnear si al valorificarii terapeutice a factorilor sanogeni naturali, a unitatilor medico-balneare si de recuperare din localitatile cu statut de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica este obligatorie si se elibereaza la cerere, pe o durata de 5 ani, de catre Ministerul Sanatatii si Familiei, la propunerea Institutului National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie." Autorizatia de functionare se prelungeste, la cerere, la expirare sau ori de cte ori se schimba calitatea factorilor naturali, constatata de organele de specialitate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati publice, abilitate de lege, prevazute la alin. (1).

Pentru acordarea statutului de statiune balneara, climatica sau balneoclimatica sunt necesare: studii complexe de analiza a factorilor naturali din arealul respectiv, efectuate de institutii de specialitate; stabilirea de catre Ministerul Sanatatii, prin institutia sa specializata - Institutul National de Recuperare, Medicina Fizica si Balneoclimatologie -, a perimetrelor de protectie sanitara si prevederea acestora n planurile de urbanism si amenajare a teritoriului; instalatii pentru valorificarea factorilor naturali; unitati sanitare, inclusiv baze de tratament, cu personal medico-sanitar corespunzator si acreditat n conditiile legii, adecvate acordarii asistentei medicale balneare si de recuperare; cai de acces, infrastructuri urban-edilitare, telecomunicatii; amenajari pentru odihna si relaxare.

Tipurile de afectiuni pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare, medicina fizica si balneologie. Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare sunt urmatoarele[4]: reumatismul inflamator cronic; sechelele algice si disfunctionale ale bolilor osului - osteopenie, osteonecroze, osteopatii genotipice si endocrine, malformatii si altele asemenea; deficitele posturale de aliniament - cifoze, scolioze, dezaxari si altele asemenea; sechelele posttraumatice ale aparatului locomotor - os, tendon, muschi, ligament, nerv cu localizare unica sau multipla; starile post chirurgical-ortopedice - artropatii, osteotomii, tenoplastii, ligamentoplastii, osteosinteze, neurorafii si altele asemenea; monoplegiile, hemiplegiile si paraplegiile; maladia Parkinson; scleroza multipla; boli neurologice ereditare si degenerative;

sechelele encefalopatiilor infantile; cardiopatia ischemica cronica, inclusiv sechelele de infarct; bronhopneumopatia obstructiva cronica; sindroame restrictive ventilatorii - toracoplastii, pahipleurite, fibroze pulmonare, cifoscolioze si altele asemenea; tulburarile sfincteriene; astmul bronsic; afectiunile neoplazice.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de terapie fizicala sunt urmatoarele: sindroamele algice ale tesuturilor moi; nevritele si nevralgiile; boala varicoasa si insuficienta circulatorie venoasa; afectiuni ORL - rino-sinopatii cronice, faringolaringite cronice; ginecopatii cronice - metroanexite, algii pelvine de cauze variate si altele asemenea; sindroame psihosomatice algice pe fond anxios-depresiv.

Afectiunile pentru care pacientii beneficiaza de asistenta de recuperare si/sau terapie fizicala n functie de stadiul de evolutie sunt urmatoarele: reumatismul degenerativ; alte forme de reumatism - infectios, secundar, metabolic, endocrin, neuropatic; cervicoradiculite si lomboradiculite; algoneurodistrofiile; polinevritele si poliradiculonevritele; sindromul de ischemie arteriala periferica; astmul bronsic;

sindromul de deconditionare.

1 Potrivit Hotararii nr. 1328 din 27 decembrie 2001 privind clasificarea structurilor de primire turistice 2 Ordin 510/2002 - Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif si complet de Ordonanta 188/2003, Ordonanta 911/2003) 3 Ordinul 510/2002- Norme metodologice privind clasificarea structurilor de primire turistice (modif si complet de Ordonanta 188/2003, Ordonanta 911/2003)
1 ORDIN nr. 85 din 26 iulie 1996 pentru aprobarea Normelor metodologice privind clasificarea autocarelor utilizate pentru transporturi turistice n trafic intern si international si pentru transporturi publice de persoane n trafic international

[1] Hot.Guv. 511/2001 privind unele masuri de organizare a activitatii de agrement n statiunile turistice [2]
Hot.Guv. 452/2003 pentru desfasurarea activitatii de agrement nautic ; Ordinul 292/2003 pentru aprobarea Normelor metodologice privind desfasurarea activitatii de agrement nautic

[3] ORDONANTA nr. 109 din 31 august 2000 privind statiunile balneare, climatice si balneoclimatice si asistenta medicala
balneara si de recuperare

[4] Potrivit Hot.

nr. 1154 din 23 iulie 2004 privind aprobarea Normelor tehnice unitare pentru realizarea documentatiilor complexe de atestare a functionarii statiunilor balneare, climatice si balneoclimatice si de organizare a ntregii activitati de utilizare a factorilor naturali