Sunteți pe pagina 1din 256

Saptezeci de an

dela

infiintarea Societatii pentru

cultura

i literatura romana

In Bucovina"

(1862-1932)

Conferinte tinute in cadrul sarbarilor jubiliare.

vitumennommtuummin

1111

--1

11111111111111

1111E.

CERNAUTI, 1932.

Tipografia Mitropolitul Silvestru.

Proprietatea ,SocietAtit pentru cultura §i literatura roma. In Bucovina.

Saptezeci de ani dela infiintarea

Societatii pentru cultura

Conferinta rosin' la Radio-Bucure§ti, in ziva de 22 Mai 1932, de

d-1

prof. univ. GRIGORE

NANDR1$, pre§edintele

pentru cultura.

SocietAtii

aptezeci de ani dela infiintarea

Societgii pentru cultura.

Toll patriotii romiini, toti na-

sd aib'd mild

tionalii sinceri

de popor, de fiii for duhovnicesti

si sd sprijineascd Societatea in

folosul culturii poporului".

Gheorghe Hurmuzachi.

La intgi Mai 1932, s'au implinit 70 de ani dela in-

fiintarea Societgtii pentru cultura §i

literatura romang din

culturale din

Bucovina, una din cele mai vechi societati

cuprinsul Orli. Ctitorie a generatiei intelectualilor dela mij-

locul secolului precedent, in fruntea cgrora stateau Hurmu-

zache§tii,

Societatea pentru culturg a fost, pang la Unire,

caminul sufletesc al Romanilor bucovineni

de rezistenta nationals, de unde au pornit toate initiativele

vietii culturale §i nationale, initiative cari uneori n'au Camas

vietii romane§ti de pretutindeni.

farg repercursiuni asupra

§i

cetatea

for

Prin Societatea pentru cultura, Romanii din Moldova de

sus rapita la 1775 de Austrieci, s'au simtit,

intre

strainii

ce-i stgpaneau vremelnic, membri ai aceleea§i marl familii

nationale §i au pastrat contact sufletesc cu toate provin-

ciile

romane§ti.

Frunta§ii

vietii

culturale

§i

politice

ai

Romanilor de pretutindeni au fost membri ai

Societgtii

pentru cultura

cu Romanii bucovineni, prin prezenta lor, prin conferinte

Si

au pastrat contact sufletesc permanent

§i

scrisori,

prin

sprijinul

for moral

Si

material.

Vasile

VI

Alecsandri, Mihai Kogalniceanu, D. Bolintineanu,

Eliade

ROdulescu, Principe le

Grigore Mihai Sturdza, Alecsandru

Vlahuta, Alexandru Xenopol din regatul

au gravitat totdeauna aspiratiile

liber, are care

§i nadejdile Societatii, se

intalnesc,

in

viata Societatii pentru cultur5,

cu Ardelenii

Andrei *aguna,

Sterca-ulut,

Cipariu, Papiu Ilarianu §i alti

Gheorghe

Barit,

Timotei

carturari §i luptatori, dintre

can n'au lipsit nici Basarabenii prin Stamate, Vasile Stro-

escu, Polihromie Sarcu §i altii. Toti intelectualii Bucovinei au fgcut parte din aceastg

societate. Voi aminti cateva flume ale acelora cari au par-

ticipat

la

conducerea

ei :

Alecu, Gheorghe

§i

Eudoxie

Hurmuzachi, Mihai §i lancu Zotta, Ardeleanul Aron Pum-

nul, loan a lui Gheorghe Sbiera, mitropolitii Silvestru Morariu §i Vladimir Repta, Miron Calinescu §i Vasile

Gaina,

Ion

Calinciuc,

Victor

Stircea,

Tudor

Stefanelli,

Gheorghe Tofan, Dionisie Bejan Si lancu Flondor.

In jurul acestui altar de cultura nationals, s'au adunat

toti Romanii bucovineni pentru a tine vie flacgra con§tiintei

rationale pang la

venirea ceasului dreptatii

§i implinirea

visului generatiilor de luptotori

tatii pentru cultura au ridicat

national'.

Membrii Socie-

steagul libertatii in 1918 §i

au indrumat proclamarea

intregitg,

chemand apoi

realipirii Bucovinei la Moldova

care au fgcut

armatele romane,

cel dintai popas in

Palatul National

al

Societatii pentru

cultura, in 11 Noemvrie 1918, uncle au fost primite intr'un

camin fratesc.

Timp de §aptezeci de ani Societetea pentru culturg

a apgrat la marginea de nord a romanismului patrimoniul

stramo§esc, credincioasg ganduiui intemeietorilor ei, pe care

i 1-a transmis, in anul 1865, conducgtorul de pe atunci al

in testamentul spiritual

care i-a servit de indreptar de-alungul deceniilor : scopul

Societatii, Gheorghe Hurmuzachi,

VII

nostru, spunea Gh. Hurtnuzuchi, este sd cultivdm prin

culturci viata noastra de Romani in limba, datina ci

legea parintilor nostri, viata de Romani precum ne-a

fault sfOntul D-zeu, simlind sangele ilustru curgeind in

vinele noastre, pdstaind tezaurul, pentru care multi ne

urdsc, dar pe care nimeni nu ni-1 poate rapi vre ()data,

pa strand mdndria anticei noastre origini

ci cultivdnd

virtutile romane in inimile noastre

ma ni, toti nationalii sinceri

de fiii for duhovnice,sti

si sei

.Toli patriotii ro-

sd aiba mild de popor,

".

sptijineascii Societatea in

folosul culturii poporului". Aceasta a fost credinta gene-

ratiei bucovinene dela 1860 §i de ea s'a cglguzit Societatea

pentru cultura intemeiata de aceastg generatie.

Cultura poporului, sub toate aspectele ei, a fost tot-

deauna scopul activitatii Societgtii. Ea a urmarit acest scop

cu tenacitate, prin toate mijloacele pe care con§tiinta luminata

al tuturor intelec-

tualilor i le-au pus la dispozitie.

Societatea pentru cultura a tiparit cele dintai cgrti pentru

popor §i a subventionat lucrgri §tiintifice §i literare. La mi§-

a conducgtorilor ei Si spiritul

de jertfg

carea literary a epocei,

Society ii pentru literatura 91 cultura romOnd in Bucovina,

Societatea a participat prin Foaia

pe care a editat-o intre anii 1865 1869, sub conducerea lui

Gheorghe Hurmuzachi, Ambros Dimitrovitg §i loan a lui

Gheorghe Sbiera. Dintre scriitorii bucovineni, cari au colaborat

la aceastg revistg vom aminti pe Dimitrie Petrino §i pe Vasile

Bumbac. Acesta a publicat in coloanele acestei reviste un

fragment din epopea sa :

Descdlicarea lui Drago,c Vodd

in Moldova, cea mai reu§itg incercare de poezie epicg

in Moldova

romaneasca.

Dimitrie

Petrino trecand

apoi

liberg, a continuat activitatea literarg, Jar in 1875, and la

VIII

Cernguti strginii comemorau sfidgtor rgpirea Bucovinei Si

infiintau o Universitate germang, in locul unei Universitati

romane§ti pentru

care

lupta

Societatea pentru

culturg,

poetul bucovinean participa, cu o delegatie de Romani, la

serbgrile de doliu dela la§i.

liberg de atunci vom numi pe lacob Negruzzi, pe Gheor-

ghe Sion §i in deosebi pe Vasile Alecsandri, care a pu-

blicat regulat in aceasta revistg pang la disparitia ei.

a publicat Alecsandri poezia sa Du ice Bucovina, VeseM

Grading", apoi pasteluri, vodeviluri, cantonete §i Jurnalul

de calatorie in Africa.

Dintre colaboratorii

din Cara

Aici

Revista

a dispgrut,

dupa cinci ani de activitate, din

cauza conflictului ivit intre conducerea ei §i intre unii co-

laboratori, dintre cari mai ales Vasile Alecsandri §i Dimitrie

Petrino, nu puteau admite tendinta filologica pumnuleana,

care denatura limba §i ortografia romaneascl.

Intre anii 1881

§i

1884,

Societatea pentru

culturg

publicg

revista Aurora Romdnd condusg de profesorul

Ionitg Bumbac.

*

*

*

Un alt domeniu, cgtre care

§i-a indreptat activitatea

sa Societatea pentru culturg, a fost §coala. Stapanirea straing

ggsi in §coala cel mai bun mijloc de desnationalizare

a

paturii conducgtoare romane§ti. Elementele crescute in §coalg

strains erau apoi incadrate intr'un sistem biurocratic, care-i indeparta pentru totdeauna de sufletul neamului romanesc.

Vgzand conducgtorii Societgtii cg lupta lor,

inceputg

in

1872, pentru Infiintarea unei UniversitAti romane§ti la Cer-

prin Infiintarea Universitatii ger-

nauti, a fost zadarnicitg,

mane la 1875, au continuat

sa

revindice o catedrg de

limba

§i literatura romans,

care a fost infiintatg, primind

ca titular pe secretarul Societgtii, loan a lui Gheorghe Sbiera.

Pe de altg parte Societatea infiinteazg cicluri de conferinte,

IX

in localul Societatii pentru cultura, pentru a contrabalansa

propaganda Universitatii germane.

InvAtamantul secundar fiind complet german, Socie-

tatea lupta pentru deschiderea de paralele romane§ti pe

langa

§colile

secundare

§i

obtine sä

se

deschida

clase

romane§ti mai intai la Suceava §i apoi la Cernauti. Socie-

tatea tipare§te

pune la dispozitie §colilor, atunci cand in urma propagandei

ei insistente s'a introdus limba romans in invatamantul din

cele dintai manuale romane§ti, pe care le

Bucovina.

Grija ei nu se marginea numai la inzestrarea invata-

mantului cu manuale romane§ti,

ci se ocupa §i de selec-

prin preotii §i inva-

tatorii rurali §i de educatia nationala a acestui tirieret care

avea sä formeze patura intelectuala a Romanilor bucovineni.

In acest scop, Societatea incepe, in anul 1886, publicarea

tionarea elevilor pentru aceste §coli,

unei colectii de bro§uri destinate tineretului §colar :

Biblio-

teca pentru tinerimea romans, care in 1890 este conti-

nuata printr'o Bibliotecd pentru tinerimea adultd. Nume-

marinimoase de

roase

fundatiuni,

infiintate

de

suflete

Romani, i-au permis sä ajute prin burse §i subventiuni

pe tinerii universitari din Cernauti §i dela alte Universitati.

In acela scop, Societatea infiinteaza, in 1896, un camin pentru elevii romani, in care au primit educatie romaneasca,

in mediul strain

ora§enesc,

mii de

intelectuali

romani.

Caminul functioneaza pana astazi §i adaposte§te in el

tineri depe intreg cuprinsul

romanesc in Cernauti. Din 1896 pana astazi Societatea

pentru cultura adaposte§te in caminul sau cate 150 de

elevi in medie anuala.

tariff,

fiind

singurul internat

*

*

U.

In masura in

care primejdia desnationalizarii, favori-

zata de regimul austriac,

cre§tea in Bucovina, Societatea

X

pentru cultura i§i intensifica rezistenta.

comunelor romane§ti instrainate, Societatea a pornit inainte

de razboiul Unit* noastre nationale o energica actiune

condusa de regretatul Gheorghe Tofan. Printr'un impozit

national benevol, s'au adunat fonduri pentru infiintarea de

§coli in comunele rutenizate. La izbucnirea rAzboiului, So-

cietatea pentru cultura intretinea 14 §coli cu 25 de clase,

frecventate de 1400 de elevi §i deschise o §coala normal

Pentru recucerirea

particulars in Cernauti, pentru formarea invatatorilor romani.

In mediul rural, ea a mai desvoltat o bogatA activitate prin

infiintarea de societati culturale, cursuri de analfabeti, con-

ferinte, serbdri. 0 deosebita atentie a dat Societatea pentru

cultura §i problemei rdze§e§ti din Bucovina, indreptanduii propaganda inspre tinuturile instrainate ale vechilor rdze§i.

*

Lipsind in viata Romanilor bucovineni o pAturd mij-

locie, Societatea pentru cultura, a infiintat un camin de

meseria§i §i comercianti romani. Acest camin, care functio-

neaza de peste 20 de ani §i este administrat astAzi de

Societatea meseria§ilor romani, adaposte§te cate 80-90 de

ucenici dela diferite meserii. Intre institutiunile culturale create

de Societatea pentru cultura, mai trebuie mentionatd Tipo-

grafia

Mitropolitul Silvestrua,

proprietatea

Societdtii,

opera initiata de mitropolitul Silvestru Morariu.

Urmarind intarirea

elementului romanesc in

aceste

linuturi supuse pe atunci dominatiei

pentru cultura a activat prin toate mijloacele de propa-

ganda. Pentru a opune teatrului permanent german din

straine,

Societatea

Societatea chema in

fiecare an trupe de teatru romanesc. Neuitate vor ramanea,

pentru generatia din preajma razboiului, turneele lui Petre

Liciu, Cazimir Belcot impreund cu maestrul Nottara,

Ari-

stide Demetriad, cari, prin reprezentatiile date in Cernauti

Cernauti,

valori de arta romaneascd,

XI

§i in oraple Bucovinei, au constituit

adevarate

triumfuri

ale artei romane§ti §i sarbatori de intarire sufleteasca pen-

tru Romanii bucovineni. La aceste sarbatori se adunau cu entusiasm Romanii din toate colturile tarii pentru a asista

lui Caragiale sau

Alecsandri, ca la adevarate liturghii ale sufletului romanesc.

la

trilogia

lui

Delavrancea,

la

piesele

Reprezentantii culturii romane§ti au fost primiti cu bucurie

frateasca de Societatea pentru cultura, iar §ezatorile Socie-

Mill scriitorilor romani, conferintele

lui

A. D. Xenopol

sau Vasile Parvan erau sarbatori rationale pentru Romanii

bucovineni. In anul 1906, Societatea participa la expozitia

din Bucure§ti, tiparind cu aceasta ocazie un volum despre

Romanii din Bucovina Si organizand un pavilion. Peste

2000 de tarani §i intelectuali condu§i la aceasta expozitie,

s'au intors cu nadejdea vremurilor care se apropiau in suflet.

In vara anului 1912, Societatea pentru cultura a che-

mat la Cernauti pe Aurel Vlaicu §i a organizat un meeting

de aviatie

la care au participat peste 30.000 de oameni.

Un fior de mandrie §i de nadejde

a

strabatut

sufletul

sburatorului din basme, care

s'a ridicat pe aripele paserii sale maestre deasupra Cerna-

utilor, indreptandu-se spre vechea frontiers artificiala care-i despartia de pamantul tarii libere. Aceasta manifestare sim-

Romani lor urmarind raidul

bolica a intarit credinta ca realizarea visului nutrit de gene-

ratii nu mai era departe.

* *

*

Angajata in atatea directii aceasta Societate de initiativa

particulars romaneasca n'a neglijat nici organizarea ei interns.

0 biblioteca bogata romaneasca §i o sala de lectura, cu

publicatiile romane§ti de pretutindeni, statea la dispozitia

publicului romanesc. A pus temelie §i

unui inceput de

pinacoteca romaneasca, in care locul de frunte it ocupa

Pastorita de Grigorescu, un dar duios de frate at poetului

XII

Alexandru Vlahuta,

bucovineana de Bucevschi, Maximovici, Ro§ca. Dintre toate

alaturi de un Luchian

§i de pictura

operele Societatii pentru cultura,

care sant continuate §i

astazi de conducatorii ei, imbogatirea pinacotecei va trebui

sporita pentru a

alcatui

in

acest

loc,

la marginea

tariff

intregite, un centru de arta romaneasca, cel mai eficace

mijioc de propaganda nationala.

Tot trecutul Societatii pentru cultura este o lupta de

aparare a traditiei romane§ti pe plaiurile incantatoare ale

Bucovinei, muzeu fara seaman al gloriosului trecut. Toata

activitatea

Unitatii

Societatii pentru cultura este inchinata

a

pregatit-o,

operei

nationale pe care

printr'o munca

neintrerupta in promovarea §i intarirea unitatii suflete§ti.

Credincioasa trecutului

ei

de 70 de ani, recunosca-

toare tuturor

inimilor generoase cari i-au sporit patrimo-

niul ei sufletesc Si material,

instrument de activitate culturall, Societatea pentru cultura

prefacand-o intr'un admirabil

reorganizata dupa razboi

§i

adaptata noii

vieti in statul

liber

Si

intregit,

i§i

continua calea aratata de generatiile

trecute, in convingerea ca initiativa particulars este nu numai

necesara, alaturi de initiativa

oficiala,

ci coiistituie §i prin

sine un excelent mijioc de educatie a masselor.

Din gandul la acest trecut de 70 de ani de lupta Si

de munca nationala, trebuie sa rodeasca porunca viitorului,

care nu poate fi

alta deck aceea a luminarii masselor,

a valorificarii

sufletului romanesc prin cultura, a consoli-

darii patrimoniului national prin opere spirituale.

Acesta este gandul cu care Societatea pentru cultura.

din Cernauti trece pragul celor 70 de ani dela infiintarea ei.

Grigore Nandri§.

Infiinlarea SocieNii pentru cubit'

(Conferinta linuta de d-1 C. L o g h i n la

Universitatea libera in ziva de 4 Aprilie 1932).

lnfiintarea Societatii pentru cultura1).

In 1 Mai c. se implinesc 70 de ani, decand exists Societatea pentru cultura §i literatura din Cernauti.

Istoricul Societatii pentru cultura Inca nu este

scris.

Rana

atunci voi incerca in randurile urmatoare, anticipand acest istoric,

sA expun prtmele faze, prin care a trecut Societatea pentru cul-

turA atunci cand a luat fiintA.

austriaca, care se

Bucovina, botezata astfel

de stapanirea

instaleaza aici samovolnic dela anul 1774 inainte, se adapteaza

numai cu greu nouii stari de lucruri. De0 ocupase acest colt de

inalte umane Si al unei

culturi superioare, Austria n'a putut Ali impuna noua stapanire

decal prin mijloace de intimidare §i asuprire, importand functionari

lard

in numele unor pretinse idealuri

straini,

desfiintand §colile romane§ti existente, deschizand altele

straine Si supunand din punct de vedere administrativ noua pro.

vincie cucerita centrului de administratie din Leov.

Cara, Austria vroia sa ne instraineze §i

Dupa ce ne-a luat

sufletul.

Si procesul acesta de instrainare, oricat de lent s'ar fi

dorit de stapanirea

desfa§urat,

ar

fi

dus desigur la

rezultatul

austriaca, daca nu s'ar fi produs evenimentele anului 1848. Vantul

revolutionar, care se abAtuse atat de naprasnic asupra apusului

Europei, §i-a trimis pans la not doar o adiere binefacatoare. Pe

de altA parte revolutionarii ardeleni §i mai ales moldoveni, trebuind

sa pribegeasca din patria lor, au gasit larg deschise casele fa-

miliilor boere§ti din Bucovina, unde au reu§it sa reaprinda scanteia

con§tiintei nationale.

In urma acestor evenimente, Rom Anii din Bucovina, indrumati

inteligent de fratii Hurmuzachi, §i-au formulat §i reprezentat cu

energie postulatele cu caracter national, reu§ind sA dobandeasca

1) Conferinta tinuta la Universitatea libel-A in 4 Aprilie 1932.

4

unele avantagii politice, in fruntea carora trebue sa punem cu

satisfactie deslipirea administrative a Bucovinei de Galitia. Aceasta

puternica rena§tere nationala, care se afirma atat de frumos in

coloanele ziarului : Bucovina (1848-1850), cel dintai ziar romanesc

de aici, n'a putut dainui deck pans la sfar§itul anului 1851, cand

guvernul austriac reintroduce absolutismul Si, in consecinta, inna-

bu§e in mugur orice incercare de manifestare nationala, la po-

poarele monarhiei.

Imprejurari

Imprejurari de nature externs au silit imperiul austriac sa

sa acorde, cel

politice. Profitand de acest prilej,

popoarele austriece, dornice de mai bine, au inceput sa se agite.

La not in Bucovina se fac primele alegeri pentru noua camera

revie in anul 1860 la regimul constitutional §i

putin paleativ, unele libertati

provincials

dieta tarii

in anul 1861 1). Con§tiinta nationala,,

care in Bucovina niciodatd dela anexare n'a incetat sa existe, a

inceput sa se manifeste din nou. Ca unul din rezultatele acestei

rede§teptari trebuie privita §i infiintarea celei dintai societati cul-

turale romane§ti a Bucovinei.

La Cernauti exista, Inca mai de mult, o societate interna-

tionala, un casinou cum se numea, in care se adunau intelectuali

ziare, a petrece cu jocul de

de toate nationalitatile, spre a ceti

cacti §i a discuta chestiunile dela ordinea zilei. Fiind o societate

fare culorit national, era, chiar prin aceasta voitA lipsa de culoare,

o societate cu tendinta de a germaniza ca limba §i a austriaciza

Sub masca

ca sentiment tot ce nu era Inca german §1 austriac.

internationalismului germanismul Si austriacismul Incercau sa se

furi§eze in sufletele cetatenilor sai.

Romanii, can

frecventau

aceasta societate, erau pe cale sa-§i desavar§easca instrainarea

de neam, dupe ce §coala germane §i limba oficiala prin birouri

ei oameni cu vadite inclinari spre cosmopolitism,

creiasera din

devenit aproape dogma de stat austriac. Deci pericolul instrainarii

complete a intelectualilor romani din Cernauti era foarte mare.

Atunci cativa tineri cu tragere de inima s'au gandit sA-1

abate, infiintand o societate, in care sa se cultive spiritul national,

isgonit de autoritati din §coala §1

viata

publicA.

In fruntea for

trebue sA punem pe

Cernauti

al

liceul din

catedrei de limba romans a lui Aron Pumnul, care

I.

Gh. Sbiera, suplinitorul

la

1) Prima sesiune a dietei se inaugureaza la 6 Aprilie 1861.

5

pe atunci zacea bolnav la pat. Suplinind catedra acestui Gh. Lazar

al Bucovinei,

I. Gh. Sbiera a inteles sä fie un adevarat Heliade

provincii, un vrednic urma§ al aceluia nu

Radulescu al

numai in invatamant, ci §i in indrumarea vietii publice romane§ti.

acestei

1. Gh. Sbiera elaboreaza un proect de statute pentru socie-

tatea : Reuniunea rorndna de lepturci In Cernciuti.

Alesei

spune I. Gh. Sbiera

intr'adins acest nume

nepretentios, modest de tot, una, fiinda nu §tiam cum va fi

imbrati§at de catra compatriotii cu vaza Si merito§i scopul

urmarit de mine, §i alta, fiindca nu voiam nici sä de§tept

in adversarii mi§carii nationaliste romane§ti nici prepusuri

neintemeiate, nici sa provoc greutati Si piedeci" 1).

I. Gh. Sbiera se pune in legatura cu cativa tineri, alcatuind

un comitet provizor din : Orest Renei de Hdreeni, Leon Popescul (preotul), baron Nic. Vasilco §i Leon Ciupercovici. Acest comitet

prezinta autoritatilor proectul de statute spre aprobare.

De unde a pornit indemnul pentru infiintarea acestei societati ?

Nu trebue sa-1 cautam in afara. Nu ne-a venit, dupd cum

care Inca nu se infiripasera

se crede, dela Astra ardeleand, cu

legaturi directe.

Infiintarea

acestei societati este rezultatul

firesc

al rena§terii nationale

care se produce dupd reintroducerea constitutiei austriece, in anul

1860. Ea este rodul ideilor nationaliste, samanate din bel§ug in

pamantul Bucovinei de A. Pumnul §i propagate cu atata entuziasm

de I. Gh. Sbiera

tualilor bucovineni, ie§iti din §coala germand, impotriva neglijarii

§i in servicii publice, este reactiunea

limbii romane§ti in §coala

instinctului national impotriva intentiei de germanizare §i instrainare.

al celei de a doua rena§teri nationale

§i

fratii Hurmuzachi, ea este protestul intelec-

lui A. Pumnul la infiintarea Reu-

niunii de leptura se vede mai intai din limba pumnulista, in care

e redactat proectul de statute. Dar se mai vede clar §i din prin-

In art. I al statutelor se

cipiile, can stau la baza nouii societati.

spune ca Reuniunea va fi un centru de adunare pentru barbatii,

cari vreu sa se familiarizeze cu progresele limbii §i literaturii

Influenta covar§itoare a

romane. In sala

ei de cetire nu se vor ceti numai scrierile pe-

') Cfr. : Familia Sbiera dupa traditiune

gi

istorle

si

Amintiri din viata

6

riodice, gazetele Si mai ales cartile, potrivite cu misiunea societatii,

ci se vor discuta §tiintific §i problemele 1).

Precum se vede, scopul societatii este schitat destul de vag,

evident pentru a nu da autoritatilor prilej de neaprobare a sta-

tutelor. Desigur tot pentru motive de oportunitate a fost introdus

un articol (4), care spune ca membru al societatii poate fi fiecare

barbat cult, nepatat, farA deosebire de nationalitate,

in afara de

junimea studioasa (Ultima restrictie a fost impusa de autoritatile

austriece, cari n'au permis, dupd cum se pusese in proect, ca §i

tinerimea studioasa se poata frecventa societatea, evident cu in-

Oricat de internationals ni s'ar

parea, in baza acestui articol de statut, structura societatii, totu§i

voirea

directorului

institutului).

nu intalnim in ltsta membrilor pe nici un neroman.

Dace din litera statutelor nu rezulta cu evidenta caracterul

national al societatii

a venit cineva care sä-1 accen-

tueze foarte evident. Ace la a fost Alecu Hurmuzachi, la care co-

mitetul provizor apelase, ca la un om cu mare trecere, sa inau-

gureze noua societate.

statutele erau redactate de romani, dar

functionari ai statului austriac

Cu drept cuvant, Al. Hurmuzachi i§i dobandise acest

loc

de cinste in randurile Romani lor bucovineni. Al patrulea fiu, dupd

al venerabilului agA Doxachi

Constantin, Eudoxie §i Gheorghe,

Hurmuzachi, Alecu era omul alit in focul revolutiei dela 1848,

redactorul

principal

al ziarului :

Bucovina, organ de confesiune

nationalists nu numai a generatiei bucovinene dela 1848, ci §i

a generatiei revolutionare din toate provinciile romane§ti,

barbatul care a inchegat §i a cultivat prietenii trainice cu pribegii

el era

ardeleni

§i

moldoveni dela

1848, mai pe scurt el era eel mai

caracteristic reprezentant al generatiei romane§ti dela 1860. Om

dintr'o bucata, admirator §i protector al lui A. Pumnul, boer liber

pe actiunea sa, predicatorul nationalismului integral, Al. Hurmu-

zachi deschide in ziva de 1 Mai 1862 adunarea constitutive printr'un

admirabil : Cuveint de deschidere 2), in care a putut sa spund pe

fate scopurile nouii societati.

') In original : § 1. Reuniunea romand de lepturd are sd fie un centru de adunare pentru bdrbatii cari vreu sd se facd cunoscuti cu progresele den

limba ci literatura roll:dna. Ea va sierbi nu lzumai unei lepture amosurate

in aceastil privintd de scripte periodice, de gazete si mai ales de card, ci 'Inca

ci unei conversatiuni tdidtoarie in derepciunea sciintiald.

') Aparut in Cern5uti la loan Eckhardt 1862.

7

Societatea noastra, spune Al. Hurmuzachi, s'a nascut

in puterea ideii de con§tiinta §i demnitate nationala, recu-

noscuta ca principiu de toate popoarele

civilizate.

Dupa

ce respinge ideea cosmopolitismului ca ceva nesincer, apard

cu toata caldura sufletului sau entuziast ideea individualitatii

nationale, Vara de care un popor nu poate sa existe.

Dace este un adevar, astazi mai presus de toata in-

doiala, continua Al.

Hurmuzachi, ca §llinta este putere,

atunci este tot a§a de adevarat, ca cultura este viata. Am

samtit trebuinta culturei, fiindca am samtit trebuinta vietii,

adeca a vietii cu con§tiinta de sine adeca trebuinta ca sä

traim ca acei

ce santem §i sa nu ne perdem in noianul

unei multimi necaracterizate de indjvizi, ci sa ne desvoltam

cu fiinta pe care o avem din fire, dupa plecarile, insu§irile

Si facultatile geniului propriu, sä nu incetam de a fi romani

cand dorim §i cercam a ne cultivi, ce §i pe tdramul acesta,

§i mai cu seams pe acesta, sa fim §i sa remanem romani,

ca cultivindu-ne .sa nu ne departam, sa nu ne instrainam

,,natiunii, poporului,

a caruia fii santem, ce den contra sä

contribuim §i noi dupd puterile noastre, sä aducem Si noi

partea noastra la cultura lui,

imparta§indu-ne totodata §i

noi la rezultatele fratilor no§tri . Reuniunea pe care o inauguram

vie, cea mai fericitoare §i binecuvantata marturie,

astazi este cea mai

ca am

samtit adanc asta trebuinta, ca ne-am patruns de necesi-

tatea a ne de§tepta den amortirea, in care am zacut un

timp prea indelungat §i a incepe o viata noud, maica as

zice o viata vie, adeca nu lanceda, vegetatoare, pasiva §i

de§arta ca pand acum, ci de§teapta, cugetatoare, incordata

spre un scop maret §i serios, active, cu un cuvant : o viata

morals §i de cultura.

Iata care este in general scopul acestei reuniuni, scop

nobil §i binecuvantat, scop de cultura, de propa§ire inte-

suala, scop de pace Si de infratire 1).

Adunarea constitutive din

1 Mai 1862 a fost prezidata de

boerul lancu Costin

ca pre§edinte de varsta. Dupa cuvantul lui

') Din Al. Hurmuzachi, Cuvent de aeschidere pg. G--7.

8

Al. Hurmuzachi §i dupa adoptarea proectului de statute se pro-

cedeazA

la

alegerea primului comitet.

Pre§edinte a

fost ales :

Mihai Zotta, dar fiind bolnav, societatea a fost condusa de vice-

pre§edintele ei: Al. Hurmuzachi. Secretarul societatii a fost desem-

nat I. Gh. Sbiera. In primul comitet au mai intrat : Ion Calinciuc,

Aron Pumnul, Alex. Costin §i Leon Ciupercovici, iar ca supleanti:

Orest Renei, Leon Popescul §i baron Nicolae Vasilco.

S}

7

mss

Daca Al. Hurmuzachi este cel

dintai conducator al societatii, I.

Gh. Sbiera este intemeietorul §i

sufletul ei. Dela dansul a pornit

initiativa infiintarii, el i-a elaborat

primal proect de statute,

el

a

intervenit pentru aprobarea lor.

*i

dupa infiintare

I. Gh. Sbiera

este cel mai insemnat factor al ei,

ramanand in comitet, cu putine

intreruperi, pans in anul 1896.

In calitate de secretar al socie-

tatii, el angajeaza o larga cores-

, pondenta cu barbati §i societati

din Bucovina, Ardeal

Romania. Nu lasa nici o scrisoare

mai ales

§i

kR2

Mihai Zotta.

fara

raspuns, .cauta

sa

infiripe

prietenii

noui

§i

sa cultive pe

cele vechi,

face parte din toate

comisiunile societatii

la inceput societatea lucra numai in co-

misiuni

facea in scris

§i ni s'au pastrat

diferite referate,

mai pe scurt

numai cel mai devotat, dar §i cel

I. Gh. Sbiera a fost dela inceput pana tarziu nu

mai activ membru al tuturor

comitetelor, din care a facut

parte. Daca societatea, chiar dela

inceputul

atat de trainice §i s'a

impus atat de repede celei mai largi atentii a opiniei publice, se

existentei

ei,

a prins

radacini

datore§te duor factori :

prestigiului, de care se bucura in lumea

romaneasca de aici

§i devotamentului

Si de pretutindeni

Al. Hurmuzachi, precum

i harniciei lui I. Gh. Sbiera.

De aceea

nici inceputurile societatii n'au fost a§a de grele

Entuziasmul acelor zile §i

precum sant de obicei inceputurile.

al acelor oameni a

trecut repede peste aceste

greutati.

Ideea

9

societatii a fost imbrati§ata §i promovata cu toata caldura. Aceasta

se vede §i din numarul mare de membri, care se inscriu.

la constituire se inscriu

for spore§te in cursul primului an la 221. (Astazi societatea are cam 350 membri). Cetind lista membrilor, intalnim nume pline

Chiar

in societate

183 de membri. Numarul

°I

ti

I. Gh. Sbiera.

de evocari istorice ca: Hurmuzachi, Carste, Vasilco, Zotta, Catargiu,

Flondor, Grigorcea, Bendela, Goian, Costin, Lupul, Onciul, Petrino,

Starcea, Tabora, 'Hutu], Giurgiuvan

.

a.

Facand statistica membrilor inscri§i,

constatam a din 185

membri, 71 au fost preoti, 62 boeri §i 52 functionari de diverse

categorii. Deci monopolul vietii publice romane§ti din Bucovina

10

it mai detinea Inca boerimea moldoveneasca. Cand se va scrie

istoria acestui colt de Cara,

se va vedea ce imens rol national a

jucat, in cursul anilor, aceasta boerime, pang ce s'a instrainat §i

Inca pang la 1860 aceasta boerime mai era

in primele randuri de lupta pentru cauza romaneasca din Buco-

a disparut cu totul.

vina §i numai putine erau dezertiunile.

Dupd 1860, cand numarul boerilor cu sentimente romane§ti

incepe sa scads §i influenta for

locul o alts categorie de Romani :

sa se diminueze, vine sa be

is

preotimea, care de acum se

inghesue spre locul de frunte,

pe care-1 va detine multa vreme.

Nici functionarii romani, putini cati

din randurile Reuniunii romane.

Intre

ii

aveam, nu lipseau

ei intalnim

chiar

§i

un

ofiter

activ

infanterie,

austriac,

tine

care

capitanul

cu

orice

Teofii Romanovici, din Reg. 41

pret sä fie membru al societatii,

de*i corespondenta cu societatea o poarta in limba germand.

Numarul mare al membrilor se explica §i prin faptul, ca se

Si cei mai multi

admiteau in societate ,i membri din provincie.

membri erau din provincie, mai ales din judetul Suceava. Astfel

societatea, la Infiintarea ei, cuprindea aproape totalitatea intelec-

tualilor romani din Bucovina. Reuniunea romans din Cernauti era

de fapt societatea culturala a intregii Bucovine.

Entuziasmul celor dintai membri se

manifests

§i sub alts

forma. Chiar la infiintare membrii societatii semneaza sume mai

marl in folosul fondurilor ei.

membri semneazd suma de 3.381 fl. v. a. §i 10 galbeni. In cursul

subscriptii suma de 2.362

anului se incaseaza in contul acestor

fl. 50 cr. v. a. I fl. argint §i 10 galbeni (In valuta noastra peste

In

primul an de existenta cei 221

180.000 lei). Cotizatia de membru era

anual dela 12 fl. in sus

(in valuta de azi aproape 1.000 lei,

cotizatia

actuala 120 lei) §1-

se considera ca

datorii de onoare in scopul sustinerii acestui

institut nova national" ').

a sporit

chiar dela inceput prin foarte multe donatii din afard. In primul

Pe Tanga

cotizatiile

membrilor, averea societatii

an de existenta sant 22 de donatori,

cari

au donat

la un loc

759 fl. 40 cr.

§i

7 galbeni

(in valuta de azi cam : 64.000 lei).

Intre donatori. intalnim nume ca acestea :

Carste, Flondor, Grigorcea, Vasilco, Zotta §. a.

Hurmuzachi, Catargiu,

Vin §i donatiuni

5 Dintr'o scrisoare a lui Const. Andrievici din 14 Lillie 1863.

11

de peste hotarele Bucovinei, ca din Romania dela Const. Hurmu-

zachi, din Basarabia dela Petriceicu Hasdeu si Const.

poetul. Aceste fonduri au fost plasate sigur si rentabil in obli-

gatiuni de stat austriece, asa ca intregul prisos de bani disponibii

a fost transformat in fond inatacabil si producator.

Stamati,

cifre si le comparam cu indi-

ferenta din zilele noastre, devenim oarecum sceptici de adevarul

lor. Parca nu ne vine a crede c'au existat candva, in vremuri nu

si timpuri. Pentru a intelege mai

Cand cetim aceste nume

asa oameni

si

prea indepartate,

bine starea de spirit de atunci, sa ne fie permis a aduce marturia

unui calator contemporan, strain

de Bucovina.

Prin 1862 sau

1863 ne-a

vizitat

un scriitor moldovean, Al. Pelimon, care in

romanul sau : Jidavul carnatar", Moldova si Bucovina ')" ne de-

scrie unele interesante impresii din Bucovina.

El spune ca daca in

Cernovitul" de atunci descalecau

oaspeti din Romania, atunci, toti Romdnii, profesori,

studenti,

preoti, seminaristi ci mai multi boeri proprietari le deschideau

bratele de a-i primi cu afabilitate. Din toate partile curgeau

invitatiuni si vizitele nu mai incetau" 2).

Si autorul ne descrie cum eroii romanului sau au fost in-

vitati si au participat la un banchet, dupd toate indicatiile, in casa

unui Hurmuzachi. Dupd terminarea banchetului, autorul ne isto-

riseste cum cucoanele se retrag in apartamentele lor, iar barbatii

se constituie inteo camera", alegand un presedinte si un vice-

Este intere-

santa, pentru cunoasterea starii de spirit de atunci, aceasta parte

a banchetului. Inainte de a incepe toasturile Intaiu s'a gasit de

cuviinta sa se ca'nte de toti in cor, stand in picioare, cu fruntile rddicate ci cu paharele pline in (mini:

presedinte, pentru a incepe desbaterile si toasturile.

Degeaptd-te Romane din somnul eel de moarte,

In care te-adancird barbarii de tirani.

cantecul acesta

s'a

cantat de cloud ori, acompaniat

fiind de toata banda instrumentals si de piano-fottele de

alaturi, care

a facut

atata

rasunet, precum

ar

face un

Te Deum triumfal cantat in catedrala Romei"

Pe urma,

continua Pelimon,

s'a hotarit de toata camera a tine fie-

care cate un discurs

si toti

a inchina cu paharele pline

') Ap5rut in anul 1663 in tipografia Rasidescu din Bucurelti

12

cand se va termina. Discursurile insa sa priveascd mai mult

inflorirea Romanilor Si interesele patriei lor?). Si despre ce s'a vorbit la acest banchet ?

Intai s'a vorbit de improprietarirea teranilor in Moldo-

sant pro-

Romania, caci ei,

ca niste Romani, si

cari toti

,,prietari,

se

interesara

de

soarta

intregei

natiuni :

insa

adaugara ei, nu cu chipul cum s'a proectat de Comisiunea

Centrals dela Focsani, nici dupd legea ce a votat-o Camera,

ci cu un chip avantagios pentru natiune

sä corespunda articolului scris in Conventiune :

tirea soartei teranilor

§i care in adevar

imbunata-

Da, da, sa se improprietareasca satenii, sa fie precum

ai lui Dragon §i'n timpii

era in

timpii

lui Radu Negru,

acelor Romani mari, care au radical Ceara la demnitate ; Si ei sa pastreze aceste pamanturi, sa le apere cu sangele

lor

zisera cu o singura voce toti Romanii.

La aceasta chestiune multi cerura voia dela presedinte

de a vorbi

si

toti sustinura cu cea mai mare caldura

dreptul de imbunatatirea

soartei

teranilor §i paharele tu-

turor se

radicara in

sus cu sgomot, urand in fericirea

tuturor satenilor romani 2).

Un alt mesean Andreescu

evident un Andrievici, adecd

Silv. Morariu Andrievici, mitropolitul de mai tarziu

urmatoarea cuvantare :

tinu si el

Daca o mare parte din pamantul Bucovinei se AA

astazi in

mainile

strainilor,

gresala

a fost a Romanilor,

inchinain dar un toast

pentru luminarea §i desteptarea Romanilor, sä nu mai vanda

la streini pamantul, in care au trait parintii §i strabunii lor,

ci sa Si -I tie pentru sine si pentru copii 3).

pentruca ei 1 -au vandut acelora

SA

Se tinura Si alte toasturi. Sbiereanu

evident I. 'Oh. Sbiera

vorbi

electoral in Moldo-Romania, un

anume Iliescu (??) pentru imbunatatirea soartei clerului roman in

Coats Romania, un anume Leon, ca until ce fusese ostas, in sa-

pentru largirea cenzului

') Op. cit. pg. 256.

2) Op. cit. pg. 258.

8) Op. cit. pg. 258.

la

nAtatea oastei romitne$ti g in gloria stindardelor ei" (observati

ca pana acuma toate toasturile s'au ridicat in cinstea Romani lor

de dincolo); altii pentru scoala romaneasca din Suceava, cineva

pentru episcopul greco-oriental

(pe atunci Eugenie Hacman !),

altul impotriva abuzului, cu care se imphrteau parohiile vacante

(deci Hacman nu era de fata !), un alt toast fu incontra ,propa-

gandei ce cauta a suci min file adeveiratilor patriotia (aluzie

probabila la propaganda panslava, care prindea radacini in Bu-

covina), iar un batrcin

.

.

.

cu fruntea radioasd, cu un par alb,

cu o fizionomie prelungd, cu o statura de militar batriin, semaneind

a un soldat din timpul lui Napoleon cel Mare toasts pentru

reconstituirea Poloniei, la care toll Romdnii strigara :

Polonia

.

Traiasca.

Toasturile continuara pana in zorii zilei, cand se incheiarA

iardsi cu executarea corului: Desteapta-te Romane.

Iata care era atmosfera si spiritul timpului aceluia. lea din

care entuziasm a rasarit Reuniunea de leptura, despre care acelal

Pelimon in aceeas carte are aceasta explozie de entuziasm:

Lauda acelor buni patrioti ce au luat initiativa (in-

fiintarii Reuniunii), laudA sexului frumos, al caruia concurs

,,fu

considerabil

prin

tot felul de oferte pentru Reuniunea

Romans de leptura la altarul nationalitatii romane

Doam-

nele Bucovinei din toate partile inavutira acest stabiliment

cu volume pretioase pentru biblioteca lui ;

mobilele si tot

fondul necesariu pentru intretinerea sa s'a adunat de clan-

sele prin colecte

pela Cernauti au de o sacra datorie de a vizita acest ase-

zamAnt. Aci se impart cunostinte si se comunica ideile ;

,,aici se incAlzesc inimele de focul patriei si de amorul na-

Toti Romanii locuitori aici sau trecatori

tionalitAtii,

aci se sting urile si certele cu alti populi ;

aci

se fac to(i frati si se iubesc, pentruca unde e lumina pere

discordia, cade prejudiciul, moare minciuna, traind numai

adevarul

nostri romAni din Bucovina, din Cernauti, din toate tar-

si

dreptatea

Felicitam de aceasta pe fratii

gurile

si

din

toate starile

si

toate satele :

preoti-parohi de

de toate conditiunile, fonctionari, teologi,

proprietari,

studenti, doamnele romane, sexul ce merita a fi iubit si

I) Op. cit. pg. 261 §I 262.

14

adorat, cari au luat initiativa,

au conlucrat, au contribuit

§i contribuesc Inca la intretinerea §i desvoltarea unui ase-

menea institut

toti Romanii din Moldo-Romania

§i de pretutindeni de o asemenea fapta §i urmeze exemplul

Afle

Romanilor din Bucovina, in toate

guletele, unde ei locuesc ').

politiile

§i'n toate. tar-

Acestea sant impresiile §i cuvintele unui strain despre starea

de spirit de atunci §i despre infiinlarea Reuniunii dela Cernauti.

Pentru a-§i indeplini scopul, Reuniunea a deschis (la 26 Aai

1862) in incaperile Righetti (senior)') o sala de cetire, unde pune

la dispozitia membrilor diferite ziare §i reviste romane§ti §i straine.

Tot pentru acela§ scop Reuniunea, chiar dela infiintare,

i§i

intemeiaza o

biblioteca de carti

cei

§i in alte limbi. In

la 358 volume. Ea s'a injghebat

dintai donatori de carti gasim

romane§ti

scurta vreme biblioteca ajunge

mai ales din

donatii.

Intre

dintre localnici : membrii familiei Hurmuzachi (110 vol.), I. Costin,

V. Ianovici §i altii ; dar mai ales multi din Ardeal : A. T. Laurian,

P. Ilarian, Aug. Saguna §. a. §i din Romania : T. Codrescu (75 vol.),

Al. Odobescu,

I. Negruzzi, Cezar Boliac, V. Alecsandri, Al. Pe-

limon, G. Tautu §. a.

Biblioteca a sporit §i prin cumparari. La procurarea cartilor romane§ti societatea intampina mari greutati. Mai intai, pentruca

nu cuno§tea editurile din Romania, carora sa li se adreseze.

Si

apoi, pentru ca

striaca, care-i urmarea orice pas.

sa comande cateva carti dela o librarie din Iasi, politia din Cer-

nauti, foarte vigilenta, ii cere imediat, printr'o rugare private,

era in de aproape supravegheata de politia au-

Astfel, cand societatea voe§te

lista cartilor comandate.

Pentru a scapa de aceasta cenzura vexatorie, comitetul sau

mai exact I. Gh. Sbiera cauta §i gase§te un om de incredere la

Mihaileni, care trece, fara controlul politiei,

Astfel societatea i§i putea aduce orice

carti

car(ile peste granita.

voia din Romania.

De§i nicaeri in statute nu se spune acest lucru, limba ofi-

ciala a Reuniunii a fost

cea romaneasca. Toate actele societatii

sant redactate numai in limba romans

§i

scrise

dela inceput

1) Op. cit. pg. 248-249.

2) Unde a fost ? Dupa Pelimon pg. 248, in ,piste case mari, in mijlocul pietei, in fatA de biserica catolicA°, adeca in str. Regina Maria, colt cu strada

G-ral Mircescu.

15

numai cu alfabet latin. Cat priveste actele venite dela autoritatile

austriece i scrise in limba germana, comitetul le raspunde numai

in romaneste. Pentruca el stetea pe punctul de vedere al consti-

1861, care admitea intrebuintarea

oricarei limbi nationale din monarhie in contact cu autoritatile.

Atitudinea aceasta darza a comitetului a determinat chiar

unele autoritati, ca de pilda dieta Orli (pe atunci capitan al ei

chiar primaria din Cernauti (aceasta

pans in anul 1871), desi primarii n'au fost niciodata romani, sa

tutiei austriece din 26 Febr.

era Eud. Hurmuzachi)

§1

raspunda sau chiar sä

se adreseze societatii in limba romans.

Numai Landespresident-ul si directorul Scoalei reale superioare or-

todoxe din Cernauti, H. Tausch, si al liceului gr. or. din Suceava,

I. Menek, ambele scoli create si sustinute cu banii fondului bisericesc

ort. rom., nu voiau sa corespondeze decat in limba germana. Rana

chiar si oficiul postal, care la inceput refuza sa primeasca cores-

pondents scrisa in romaneste, vazand energia cu care conducerea

se aco-

societatii perzista in aceasta atitudine, n'avu incotro

mon' §i

si

el ').

Societatea se folosea de limba romans chiar in actele ei

adresate autoritatilor centrale din Viena. Le insotea, cel mutt, de o traducere germana. Iar cand Landespresident-ul cere societatii

o traducere in germana a statutelor,

ele trebuiau sa fie sanctionate de imparat

predate spre aprobare

I. Gh. Sbiera, Mtn)

sedinta

a

comitetului, propune sa protesteze impotriva acestui

lucru, dar numai dupd ce

statutele vor fi

sanctionate

§i daca

aceas0. sanctionare se va comunica tot in limba germana.

Vestea infiintarii Reuniunii a fost

primita cu mare insufle-

tire intre si peste hotarele Bucovinei. Tot ce este intelectual roman

bucovinean se inscrie ca membru si contribue cu bani

si

carti

la sporirea averii

societatii.

Contributii

identice au venit si din

Ardeal, Romania si Basarabia. Interesul ce 1-a trezit noua Reu-

niune se poate constata §i din intinsa corespondents, ce se leaga

intre societate si barbati si institutii din Coate provinciile roma-

intereseze de

A. Pumnul, de scrierile lui, de ortografia societatii g. a. B. Petri-

ceicu Hasdeu, intr'un moment de inspiratie scrie si o oda la

adresa Reuniunii 2).

nesti. Scrisori din afara Bucovinei veneau sa

se

1) Cfr. I. Gh. Sbiera, op. cit. pg. 174. 2) Publicata in Junimea literarA', a. IX nr. 1, 1912.

16

Astfel prin aceasta Reuniune se

restabilesc

legaturile de

prietenie intre Romanii din Bucovina Si celelalte provincii roma-

ne§ti Si se reia

mului dela 1851.

contactul intrerupt prin introducerea

absolutis-

Judecand dupa calduroasa primire

to

s'a facut Reuniunii,

comitetul

§i-a dat seama ca trebuie sa-i largeasca sfera de acti-

vitate, pentru a corespunde necesitatilor impuse de interesele

nationale. Indeosebi membrii din provincie,

foarte numero§i la

inceput, voiau sa aiba §i ei

Oarecari

avantagii dela societate.

A§ezamantul atat de modest conceput la Cernauti nu putea ra-

mane o simpla reuniune de lectura, ci trebuia transformat intr'o

Al. Hurmuzachi, acest

mereu tank §i entuziast animator spre viata nationala, a triteles

ca Reuniunea dela Cernauti, daca e sa corespunda unei necesitati

societate

culturala cu larga ramificare.

largi, nu se poate limita numai la cat

statute, ci trebuie sä iradieze viata vie in jurul ei.

se angajase prin primele

In cuvantarea de deschidere a celei de a doua adunari ge-

nerale

a Reuniunii (26 Mai 1863),

Al. Hurmuzachi trebuie sa

constate ca in toate privintele am ramas in urma celorlalte po-

poare din monarhia austriaca §i ca numai prin activitate incordata

am putea dobandi pozitiunea ce o meritam ca sä nu fim priviti

ca o nul& Intre natiuni", ca o multime lipsita de conctiinta

individualitatii noastre ca natiune", ca o materie crud& lipsit&

de suflet, despretuitd de unii, framdntata ci folosita de altii".

In Cara noastra avem nevoie de functionari romani, de savanti,

arti§ti,

avocati,

medici,

tehnicieni,

meseria§i,

industria§i

§.

a.

Trebuie sa-i avem

ne vom stradui in cadrele acestei Reuniuni, din

care putem face ceea ce Ardelenii au facut din Astra lor.

niunea, spune el, este institutiunea cea mai nationala din patrie,

Reu-

§i-i vom avea, spune Al. Hurmuzachi, daca

vom munci

Si

iar sustinerea §i consolidarea ei a devenit pentru not toti o cauza,

o datorie de onoare nationala

Deaceea Inca in aceasta adunare generala se discuta

§i

se

adopts un nou proect de statute. Ce modificari s'au adus ? Mai intai Reuniunea i§i schimba cu desavar§ire titlul. Avea sa se numeasca :

Sotietatea bucovineand pentru literatura Si cultura poporului roman

1) Din procesul verbal al Adunkii generale.

17

(observati asemanarea cu :

tura romans

Si

cultura

Asociatiunea transilvana pentru litera-

poporului roman !),

dar guvernul n'a

permis decat titlul : Sotietatea pentru literatura

in Bucovina.

,Fi

cultura ronza nd

In ce prive§te scopurile urmarite de societate,

ele se preci-

sprijini §i intari cultura na-

zeaza astfel : societatea va raspandi,

tionala in toate

directiile de

activitate,

editand studii 0 tratate

*tiintifice, acordand premii §i ,burse pentru promovarea diferitelor

ramuri de Ytiinta gi arta, inlesnind studiile 0 straduintele culturale

ale altora. De0 de astadata se accentueazd in

statute caracterul

national

al

societatii, totu0 membrii se primesc fail privire la

nationalitate, religiune 0 cetatenie.

Proectul, astfel votat de adunare, a fost inaintat guvernului

spre aprobate in 3 lunie 1863, dar nu obtine sanctiunea Impa-

ratului decat dupa multe greutati 0 dupa un an 0 ceva de a§-

teptare (29 August 1864). Statutele n'au fost aprobate de guvern

a§a cum au fost propuse. Guvernul a cerut 0 societatea a trebuit

sa introduce cateva modificari. Schimbarea din titlu am amintit-o

mai sus. Pe langa aceasta, guvernul a impus in

statute dispo-

zitiile ca adunarea generals sa se Vila numai in Cernauti, iar in

in provincie, atunci numai intr'un orag unde

caz ca

s'ar

tinep

exists o autoritate politica, ca adunarea sä fie anuntata guvernului

cu 14 zile inainte,

ca pre§edintele

ales de adunare sa ceara 0

sa obtina confirmarea guvernului 0 ca statutele sa nu se poata

modifica decat cu aprobarea prealabila a guvernului.

Cum se vede, guvernul i0 asigura un larg amestec in tre-

burile Societatii pentru literatura, luandu-i aproape orice libertate

de mi§care. Statutele noui intra

in vigoare

la 1 lanuarie

1865,

cand incepe sa functioneze Sotietatea pentru literatura 0 cultura

romans in Bucovina.

Acest eveniment, Gh. Hurmuzachi, care intre timp ajunsese

la conducerea societatii, it considers de mare importanta nu numai

pentru viata societatii,

Bucovina.

ci

pentru intreaga viata romaneasca din

Inca nu s'au implinit trei ani, spune Gh. Hurmuzachi, 0 D-voastra ati samtit acum pornirea progresului limbistic

in Bucovina, puterea magica a de0eptarii samtului national

prin cultivarea 0 imbrati§area scumpei limbi nationale

18

Ziva de astazi

va ramanea pentru Ora noastra

pururea neuitatA, va face epoca in istoria desvoltarii limbii, literaturii §i culturii romane in Bucovina, in istoria samtului

nostru national" ').

Aceasta adunare generalA n'a

dat societAtii numai statute

o hainA mai potrivita §i mai larga, ci i-a adus

noui, croindu-i

lui Gh. Hur-

§i un conducator destoinic §i energic in persoana

muzachi. Ce-i drept, adunarea alege ca

pe episcopul Eugenie Hacman. Alegerea se datore§te amintirii,

ce-o lasase tinuta frumoasa a lui E. Hacman in mi§carea roma-

neascA din Bucovina dela 1848, dar nu mai era meritata in urma

pre§edinte

al societatii

atitudinii,

pe care o adoptase dela anul 1860 Inainte, cand se

pune deacurmezi§ul tuturor cererilor cu caracter pronuntat roma-

nesc.

E. Hacman se desintereseaza complet de societate, de§i

tar ceva mai

tarziu, in urma supararii pe comitetul care-i ceruse o contributie

pentru societate, o parase§te chiar. A ramas sa conducA societatea

Gheorghe Hurmuzachi, ales in aceea§ adunare (1863) vicepre§e-

dinte, tar din anul 1865 pre§edinte al societatii.

tate Gheorghe Hurmuzachi rAmane !Ana la moartea sa, intamplata

in 13 Mai 1882.

organizator al Societatii in forma ei noud. Despre personalitatea

lui Gheorghe Hurmuzachi in alts conferinta.

G. Hurmuzachi este adevAratul intemeietor §i

conteaza ca pre§edinte §i in anul urmator (1864),

In aceasta cali-

Constantin Loghin.

1) Din Foaia Sot. a. 1 1665, pg. 6

8.

Gheorghe Hurmuzachi

(Cu prilejul implinirii de 50 ani dela moartea lui).

Conferinid tinuta la Institutul de limbd

§i istorie din Cernauti in 26 Martie 1932.

Gheorghe Hurmuzachi1).

(Cu prilejul implinirii de 50 ani dela moartea lui).

In 13 Mai c. se implinesc 50 de ani dela moartea lui Gh.

Hurmuzachi. Cu toate ca a trecut atata vreme dela moartea lui,

opera

lui

este aproape complet necunoscuta. Trebuie

s'o

ur-

marim in ziarele §i revistele timpului, s'o reconstituim din arhiva

Societatii pentru culture,

s'o completam din protocoalele steno-

grafice ale desbaterilor dietei Orli

Pand astazi Inca nimeni nu s'a ocupat de opera intreaga a acestui

i ale parlamentului din Viena.

barbat. Gh. H. incepe sa

fie

uitat §i

este pace. Omul acesta

s'a sbuciumat prea mutt pentru binele acestui neam, ca sa merite o atare soarta.

reconstitui, cu

De aceea sa ne fie permis a reinvia

§i

a

acest prilej, personalitatea lui

tentia de a fi complet in incercarea aceasta.

Gh. Hurmuzachi Fara a avea pre-

Gh. Hurmuzachi este al treilea fiu at lui Doxachl Hurmuzachi

§i vine dupd Constantin §i Eudoxiu. S'a nascut in 17 Septemvrie

1817, a frecventat liceul din Cernauti

i a studiat dreptul la uni-

versitatea din Viena. A volt sa fie functionar,

dar dupd 2 ani a

renuntat la cariera administrative ce §i-o alesese

i s'a dedicat gospo-

dariei, ajungand dela anul 1854 inainte, dupa despagubirea fratilor

§i surorilor sale pentru partea lor, singurul mo§tenitor al mo§iei

Cernauca, patrimoniul familiei. Mo§ia aceasta o vinde mai tarziu

lui Petru Petrino, cumnatul sau

§i

tatal poetului Dim. Petrino,

primind in schimb cloud imobile in Viena 2).

Crescut in casa parinteasca in

cultul

ideii nationale, Gh.

Hurmuzachi a fost amestecat in toate actiunile cu caracter national.

Mai intai

il intalnim in

valtoarea evenimentelor dela 1848 din

1) Conferint§ tinutA la Institutul de limbA si istorie,CernAuti, in 26 Manic 1932.

2) Cfr. T. Balan : Mosia Cernauca si familia Hurmuzachi, CernAuli, 1925,

22

Bucovina. Apreciind la

justa proportie evenimentele acestui an,

fratii (Hurmuzachi §i-au impartit rolurile §i sarcinile.

Constantin, fratele mai mare, nu mai era in Bucovina. Trecuse

mai de mult in Moldova, unde, intrand in magistrature, a ajuns pand la cel mai inalt grad in aceasta cariera : prim-pre§edinte al

Curtii de casatie §i ministru de justitie. Ca om politic a avut un

in divanurile adhoc, contribuind la marea opera a

rol

hotaritor

Unirii Principatelor.

Eudoxiu s'a pus, in anul 1848, in fruntea mi§carilor politice

ale Romanilor din Bucovina, straduindu-se sa le dea o directie

nationala, corespunzatoare aspiratiunilor noastre de neam autohton

al acestei tari. Numai acestei conduceri circumspecte §i energice

Romanii bucovineni ii datoresc avantagiile politice, ce le-au ob-

desfacerea administrative a Bucovinei de

Galitia, autonomia Bucovinei, o catedra de limba romans la liceul

german din Cernauti §i altele.

Si lul Gheorghe Hurmuzachi i-a revenit un rol bine deter-

minat §i cu mare raspundere in aceasta mi§care. Familia Hurmu-

tinut cu acel prilej ca :

zachi, angajata cu

recunoscut ca principala" arms de lupta politica este presa.

toti

membrii ei in aceasta mare actiune, a

Si

Gheorghe Hurmuzachi a fost destinat sa fie redactorul unui ziar,

care s'a numit

Bucovina ", gazeta romaneasca pentru

politica,

Ziarul a aparut intre 16 Octomvrie 1848 §i

2 Octomvrie 1850. Gheorghe Hurmuzachi i-a fost dela inceput

religie Si literature ".

directorul nu numai cu numele, ci §i cu toata munca §i raspun-

derea. Numai la inceputul

anului 1849 i§i asociaza in redactie

pe fratele sau Alecu, iar spre sfar§itul anului (dela 28 Octomvrie

1849) ii cedeaza acestuia cu totul redac(ia ziarului1).

Ce a insemnat acest ziar pentru Romanii din Bucovina §i

sä face Gheorghe Hurmuzachi din

de pretutindeni, ce a

§tiut

aceasta gazeta provinciala,

este

foarte greu sä cuprindem in

cateva cuvinte. El a facut din acest ziar defensorul intereselor

nationale, intelectuale ci materiale a Bucovinei", reprezentantul

dorintelor ci nevoin(elor ei, organul bucuriilor ci suferintelor ei".

Ziarul Bucovina" nu s'a limitat sa ramana o gazeta regionals

bucovineana. Pentru cei dela -Bucovina", Ardelenii erau fratii

lor,

iar Moldova

1) Cfr. T. Balan :

§i Muntenia cele cloud surori". In coloanele

Frain Oh.

si

Al. Hurmuzachi

si

ziarul

Bucovina'',

23

Bucovinei" se duce lupta pentru calcatele drituri" ale fratilor

ardeleni" 0 se supun unui aspru 0 permanent rechizitoriu sterile

politice

din Principate, mai ales din Moldova, infierandu-se con-

tinuu §i energic teroristnal lard' pild'd" al lui Mihail Sturza.

Doua stint

principiile supreme, in numele carora

milita

ziarul Bucovina" :

ideea nationala romaneasca .i ideea unitatii

de neam. Dar pe aceasta din urma n'o concepea a§a cum s'a

infaptuit in zilele noastre, in cadrele unui

independent, ci fratii Hurmuzachi, ca de

stat romanesc unitar

altfel 0 conducatorii

ardeleni de atunci §i de mai tarziu, proectau o unire a tuturor

Romanilor sub sceptrul

1i

obladuirea Imparatului dela Viena.

Aceasta este ideea Austriei federative, in care fiecare nationalitate

sa

alcatuiasca un

stat

national

autonom,

marele ducat

al Romanilor". Aceasta idee

intre

cari

Romanii

a

fost framantata

permanent de unii barbati

bata de ultimul Imparat

politici ai Austriei §i in sfar0t apro-

austriac,

dar numai dupd ce a lost

complet compromise, adeca in momentul prabu0rii Austriei (1918).

Pena azi

apreciem

acest

ziar nu numai pentru ideile ce

profesa, ci 0 pentru frumoasa limbs, in

care era scris.

Limba

ziarului, mai ales in timpul directiei lui Gheorghe Hurmuzachi,

era curate, arhaica. Nu se observa Inca nimic din teoriile

vistice de mai tarziu ale lui Aron Pumnul, deli ardeleanul lucra

in redactia ziarului.

ling-

Ala cum a fost scris, darz 0 hotarit

sistat de mai multe on in cursul aparitiei

a fost

confiscat 1i

cu colaboratorii

pe

cari

i-a

avut

amintim numai pe Eudoxiu, Gheorghe 0

Alecu Hurmuzachi, A. Pumnul, A. Tr. Laurian, Andrei Mure§anu,

probabil M. Kogalniceanu 0 Gh. Barit, in partea literara : Ir. Po-

rumbescu, V. Alecsandri, Gh. Sion 0 a.

Bucovina" a insemnat

glasul con0iintei romane0i de aici 0 de pretutindeni, arma de

lupta

generatiei

impotriva drepturilor inculcate,

organul reprezentativ

al

dela 1848 §i primul dig puternic impotriva austriaci-

zarii lente a intelectualului roman.

Ziarul a trebuit sd apuna, fiindca imparatia austriaca, dupd o Hann incercare de vag constitutionalism, a revenit la indelung

probatu-i absolutism. Urmeaza 9 ani de guvernare absolutists.

abrogata in De-

In anul 1860 se introduce din nou constitutia

cemvrie 1851. Noui sclipiri de nadejde la popoarele din imparatia

In Bucovina se fac primele alegeri pentru noua diets

austriaca !

24

a tarii (1861). Intre cei alesi a fost

di Eudoxiu Hurmuzachi, care

ajunge in scurta vreme capitan al tarii (Landeshauptmann).

Pe cand Eudoxiu Hurmuzachi, in aceasta calitate,

a facut

tot ce i-a stat in putinta pentru pastrarea

romanesc al

8i

afirmarea caracterului

acestei

provincii,

fratii Gheorghe si Alecu Hurmu-

zachi s'au pus sä organizeze pe Romani pe baze strict nationale.

Aceasta organizare se putea face in cadrele unei

asociatii

cu

caracter politic sau cultural. De o organizatie politica in sensul celor de astazi nu putea fi vorba, caci pe atunci politica faceau

numai boerii si acestia erau organizati in

clasa

for boereasca.

Numai intr'o organizatie culturala puteau intra

1i

neboerii adeca

intelectualii sau inteligenta", cum i se spunea pe atunci. Ideea

acestei asociatiuni a pornit dela I. Gh. Sbiera, pe atunci profesor-

suplinitor, si dela alti tineri intelectuali romani. Ei au luat initia-

tive infiintarii

unei societati culturale

§i

apeleaza la Alecu Hur-

muzachi sä le-o inaugureze. Astfel la 1 Maiu 1862 is fiinta in

Cernauti prima societate culturala romaneasca sub numele de :

Reuniunea romans de lepturd din Cermiuti. Conducatorul ei este

Gratie ascendentului, de care se bucura

ales Alecu Hurmuzachi.

Alecu Hurmuzachi in

cercurile romanesti din Bucovina, ideea

societatii a fost imbratisata cu .multa caldura in toate paturile

si 52 functionari

romanesti din Bucovina. 62 boeri,

71

preoti

romani s'au grabit sa se inscrie

dela inceput

intre membrii

societatii. In cursul primului an numarul membrilor a sporit la

221 (astazi sant vre-o 350' membri).

In urma entuziastei primiri ce s'a facut nouii

societati, Al.

Hurmuzachi

dat seams ca ea nu putea ramane o simple

reuniune de lecture,

ci

trebuia transformata intr'o

societate cu

program cultural. De aceea, Inca

in

cea de a doua adunare

generala (din Maiu 1863), se hotareste transformarea Reuniunii

intr'o societate culturala, care este actuala Societate pentru cul-

turd si literaturd din Bucovina. Conducatorul ei nu mai ramane,

din motive de sanatate, Al. Hurmuzachi, ci

Hurmuzachi, care-si pastreaza aceasta demnitate pana la moartea

este ales Gheorghe

1882, deci timp de aproape doua

sa, intamplata in

13 Mai

decenii.

Sub presedentia lui Gheorghe Hurmuzachi, Societatea pentru

culture

si

literatura, deli numai in primele ei inceputuri, a cu-

noscut o rapids ascenziune

o perioada de inflorire. El a stiut

25

sa faca din societate pivotul,

viataZromaneasca din Bucovina. Societatea pentru cultura a de- venit un adevarat centru al Romani lor din Bucovina.

Gratie conducerii intelepte a lui Gh. Hurmuzachi, societatea

Si -a interes rostul : a distribuit burse unor tineri romani dela uni-

versitatile din Viena gi Leov

pe atunci nu era Inca o univer-

caruia sa graviteze toata

in

jurul

sitate

in

Cernauti

a infiripat printr'o

larga corespondents

7

'41156,-

Gheorghe Hurmuzachi.

legaturi cu societatile romanesti culturale de aiurea,

a numit ca

cei dintai membri onorar

provinciile romanesti.

ai

ei

barbati proeminenti din toate

In timpul acesta (1865--1869)

societatea a editat gi prima

revista de cultura gi literatura din Bucovina : Foaia Sotiet'dtii, care,

si multe lucruri banate in

material, totusi a fost o adevarata revista literara. Aici s'au framantat

deli a avut multe greseli in redactare

toate chestiunile romanesti de interes

politic, social gi cultural.

Revista are §i o importanta literara. Aici gi-au facut debutul

cei

doi

poeti bucovineni :

Dimitrie Petrino

gi Vasile Bumbac.

26

In coloanele acestei reviste a aparut fragmentul de epopeie a lui

Vasile Bumbac : Descalecarea lui Drago§ in Moldova, incontestabil

cea mai reu§ita incercare de epopeie romaneasca. Daca numai

aceasta opera ar fi aparut in Foaia Sotietatii, ea Inca §i-ar fi im- plinit rostul. Dar importanta ei consta §i in alte directii.

In coloanele revistei a colaborat constant, dela primul numar

pand aproape de ultimul, V. Alecsandri, desigur un titlu de stra-

putut mentine aceasta pretioasa

lucire pentru revista. Ea ar

fi

colaborare

speta

limba

Ti

poate

ar fi atras §i altele, daca redactia,

fi

in

I. Gh. Sbiera,

§f

o

n'ar

avut ambitia sä impuna revistei o

in orice caz destul

ortografie, daca nu personals,

de stranie chiar §i pentru impiejurarile de atunci. Daca revista

n'a alunecat cu totul pe aceasta periculoasa panta, meritul revine

iara§i lui Gheorghe Hurmuzachi, care,

al comitetului redactional, putea, cand se interesa de redactie, sa

in

calitate de pre§edinte

tempereze

considerabil

zelul

celor

ce voiau

sa reformeze cu

orice pret limba §i ortografia romans.

Foaia

Sotietatii

a

fost de

aitfel singura revista, care §i-a

meritat numele de revista a Societatii pentru cultura, caci cealalta,

Aurora Romanci,care apare intre 1880-1884 Si este redactata de

prof. I. I. Bumbac, este mai degraba un organ personal al re-

dactorului ei,

care se complace §i el in rolul de reformator, cel

putin de ortografie, avand pe langa aceasta §i pretentie de nu-

velist §i poet.

Revenind la

timpul din

uitam ca activitatea societatii

jurul

anului 1866, trebuie sä nu

intr'o vreme foarte

se desfa§oara

putin prielnica manifestarilor de natura

culturala.

In

monarhie

bantuiau seceta, holera, foamete, criza financiard, iar un incendiu

a mistuit §i casa, in care era adapostita societatea.

Inteadevar, spune Gheorghe Hurmuzachi in cuvan-

adundrii generale din 23 lanuarie

1867, nu se nume§te acela o§tean viteaz, care porne§te la izbanda pe cale neteda §i cuprinde dupa placul sau taram,

tarea de deschidere a

ora§e §i cetati intarite 0 parasite,

neintampinand nicaeri

vre-un armat; ci numai acela care cutrope§te fiecare palms

de loc numai dupd lupta Brea §i inver§unata cu toate pie-

decele §i cu toate mijloacele de rezistenta ale resbelului ').

27

Sub conducerea lui Gh. Hurmuzachi,.Societatea pentru cul-

turd se dedica intensiv unei probleme vitale romanesti : problemei

scolare. Constatand ca invatarnantul public din Bucovina neglijeaza

istoria nationald a Romanilor, SOcietatea pentru cultura, dupd std-

ruinte zadarnice in

curs public regulat de istoria Romanilor (1868), dar este impie-

decata de guvern la infaptuirea proiectului pe motiv ca prin tinerea

aceasta privinta,

hotareste sd deschidd un

acestor cursuri ar aluneca pe panta politics"

(

der Verein

auf das politische Gebiet hintibergreifen wurde). Numai dupd alte

stdruinte de doi ani si dupd modificarea statutelor in acest sens,

societatea are voie sä tiny conferinte publice (1870)1).

In ce priveste scoala primary de stat, societatea este chiar

solicitata sa intervie. Consiliul scolar al Orli avea nevoe de ma-

nuale romanesti pentru aceste scoli. Neavand bdrbati competenti

in mijlocul sau, Consiliul scolar a apelat la concursul Societatii

pentru culturd. Ea deleagd din sanul sau o comisiune specials,

care in cursul celor dintai 4 ani de activitate (1870-1874) a cen-

zurat respective a alcatuit din nou 16 manuale romanesti pentru

§colile

primare din Bucovina si Ardeal.

In acest timp societatea se intereseazd de aproape

si

de

scoala secundard. In toamna anului 1881 se deschid primele clase

paralele romanesti la liceul ortodox din Suceava, liceu germanizat,

creat cu banii fondului bisericesc ort. rom. Pentru ca sä nu se

repete ceea ce s'a lacut cu liceul din Suceava §i cu

din Cernauti, unde s'a introdus, provizor, limba germand si

coala reald

au

fost angajati, tot provizor, profesori germani, in lipsd de manuale

§i

profesori romani, societatea

a initiat si a suportat cheltuielile

pentru tiparirea manualelor necesare romanesti. Cel dintai manual

a fost cel al lui Samuil Isopescul, profesor la liceul din Suceava. Societatea era dispusa sa angajeze 3.000 cor. in tiparirea acestor

carti,

dar a

fost

dispensata de acest sacrificiu prin interventia

fondului bisericesc,

pentru tiparirea manualelor romanesti.

care pune

la "dispozitie

fondurile necesare

In anul 1879 Societatea pentru culturd

isi

cumpArd o cas5

proprie in str. Stefan cel Mare No.

fostului Colosseum.

7, unde sty scum cladirea

9 AmAnunte in

Societatii.

conferinta urrnatoare

Str5cluintele pe teren

§colar ale

28

lath numai cateva din realizarile pozitive ale societatii

pe

cele negative le-am omig

din timpul pre§edentiei lui Gh. Hur-

muzachi. 5i el lucra intensiv pentru societate. Nu era persoana

decorative ca multi din

numai numele, ci desfa§ura o munca personals de fiecare zi.

ceilalti

pre§edinti,

cari

i

i

imprumutau

dului

Lupta §i munca necurmata, spune el intr'o adunare

generala, este partea omului, care inceteaza numai cu cea

,,din urma rasuflare a lui. Lupta §i munca insa nu inceteaza

nici vre-odata la o sotietate, care este menita a lucra pentru

binele poporului, caci poporul este nemuritoriu" 1).

Cand parerea lui Gh. Hurmuzachi despre misiunea indivi-

atat de inalta, cu atat mai inalta va fi conceptia sa

este

despre misiunea unei societati.

Dace spiretul

este erriatiunea dumnezeirii :

ideea

adevarului

atunci

§i

atunci §i

a intelep-

productul sau luminat

ciunii

are parte la divinitate;

§i ideea sotietatii

noastre, inaltata fiind °data de sufletele noastre catre ceriu,

nu va mai peri cu noi" 2).

De aceea Gh. Hurmuzachi Linea

foarte sus

la demnitatea

Societatii pentru culture, la prestigiul ei moral.

aceasta privinta sant doua amanunte. Primul :

Caracteristice in

Comitetul tariff trimite Societatii pentru culture o :

Nota, prin

care ii cere avizul asupra cartilor ce urma sa le comande pentru

biblioteca tariff. Secretarul societatii, M. M. Calinescu, raspunzand

acestei

note,

i§i

incepe adresa :

Inaltul Comitet al Orli.

Gh.

Hurmuzachi §terge acest titlu §i scrie in loc : Nota, facand urma-

toarea observatie marginala :

pentru d-1 secretar al so-

Observare pentru acte

§i

cietatii cu poftirea supravegherii : am gre§i contra demnitatii

societatii romane§ti literarie din Bucovina, dacd ea ar co-

respunde cu comitetul Orli

,,Notam.

Forma §tearsa de mine de pe inscrisul acesta este

,,forma de raport sau suplica, care se intrebuinteaza numai

de cei inferiors catra autoritatile superioare. Societatea im-

periala de geologie (geologische Reichsanstalt), Academia

almintrelea decat numai per

') Cfr. Foaia Sot a III nr. 3.

29

de §tiinte, comisiunea centrals de statistics, toate aceste

societati corespund cu comitetele tarilor prin note. Ba chiar

§i societatea agronomic& de aice. Poftesc deci sa se tina §i

la societatea noastra randul ce i

se cuvine in prezent

precum §1 pentru cel mai indepartat viitor

Celalt amanunt :

Secretarul societatii, tot M. Calinescu, el insu§i preot, con-

" ).

cepuse o adresa catra venerabilul"

consistor, terminand cu :

'

117:;Ailt9

T-Isa

511-'

M. M. CAlinescu.

Binevoiti a priori asigurarea" etc. La acestea Oh. H. face

matoarea notA marginala :

ur-

lnsemnare. Venerabilului" este prea mult; §i eu unul

nu pot subscrie aceasta ; las §edinte, de este in plecare.

Nici binevoiti a primi" in loc de primiti, este prea

mult pentru mine. Venerabil" vrea sA zica verehrungs-

wiirdig in propriul inteles §i nu hochwiirdig, cum o traduc

unii arbitraminte.

sä o subscrie

d-1

vicepre-

,,Prea onoratul consistoriu este prea

destul dupd socotinta mea §1 tot acea intitulare de mai

') Din arhiva Soc. pt. cult. Nr. 14 1872.

30

nainte ob§te§te adoptata, and scrie toata lumea :

cinstitul consistoriu".

prea

Numai sub conditiunea acestor doug schimbari pot

eu unul subscrie

aceasta hartie. Almintrelea trimiti-ti-o

d-lui vicepre§edinte. 12/X 1873" 9.

Aceasta nota este §i un pretios document al vremii :

din

el cunontem starea de spirit,

zachi in toiul luptelor pentru autonomia bisericeasca

nilor din Bucovina. Si Gh. Hurmuzachi a fost, dupa cum vom

de care era stapanit Gh. Hurmu-

a Roma-

vedea mai jos,

cel mai vajnic luptator al ei.

El a luptat pentru aceasta autonomie §i pentruca vedea in ea afirmarea caracterului romanesc al Bucovinei. Inca din co- loanele Bucovinei 1-am cunoscut pe Gh. Hurmuzachi ca mare

nationalist §i aderent convins

spune la o adunare generals :

al unitatii noastre de neam. El

Ideea culturii nationale, careia i-am inchinat cea mai

sancera dragoste a noastra §i dupa putinta ostenelele

§i

sacrificiile noastre, ne-a impreunat §i ne-a legat cu legaturi

nevazute, dar puternice pre unul de altul" ').

Si Gh. Hurmuzachi era mereu preocupat de ideea unitatii

culturale. Om cu viziune clara §i judecata limpede, Gh. Hurmu-

zachi vedea just infaptuirea acestei unitati prin intermediul unitatii

de limbs. Si Gh. Hurmuzachi ne apare din actele, pe cari le-am

gasit in arhiva Societatii pentru cultura, ca cel mai entuziast apo-

logist al unitatii de limbs in Bucovina. Astfel,

de pilda, cand

Asociatia nationala din Arad is

initiativa unei actiuni

comune

pentru creearea unei ortografii

unitare

romane§ti

§i

apeleaza

§i

la

Societatea pentru cultura, comitetul

societatii, mai exact

Gh. Hurmuzachi

se cunoa§te dupa scris, limbs Si ortografie

raspunde entuziast apelului, fiinda §i el este convins ca

unitatea poporului in limbs §i literatura e legea suprema,

trebuie sa conduca toate lu-

crarile §i staruintele fiilor luminati. Poporul roman, se

spune mai departe, respinge toate incercarile spre a ras-

turna fara necesitate unitatea limbii, odorul cel mai pretios

care in Imparatia spiritului

al nationalitatii sale, secretul existintii seculare §i talismanul

viitorului sau".

') Din arhiva Soc. pt. cult. Nr. 48/1b73. 2) Adunarea gen. a Soc. pt. cult. din 23 Ian. 1867.

31

Si Gh. Hurmuzachi continua atat de inflacarat :

Limbs romans, scumpa mo§tenire

dela

no§tri, au ajuns prin intunerecul

secolilor, prin

strabunii

vijeliile

trecutului, dupa atatea lupte cu Huni §1 cu Avari, cu Turci

§i cu Tatari, omogena, una §i nedespartita pans la

noi,

in secolul al XIX, carele se mandre§te a

fi inaintat mai

mult cultura Romanilor decat toti

tocmai noi sa fim acei, cari am voi sa isbim in

limbii, cari am voi sa zugrumain mandria §i mangaerea

unitatea

noastra, simbolul maret al unitatii

poporului romanesc ?

premergatorii

sai.

Si

Nu ne-au mai ramas alte de facut pentru luminarea

fericirea lui ?

§i

Credem ca nu se va afla roman bun §i fiu sincer

al natiunii, care sa nu cheme blastamul ei

asupra barba-

tilor, cari vor putea §i nu vor voi a contribui spre a se

delatura desbinarea amenintatoare in sanul limbii materne".

Se poate o mai calda pledoarie a

unitatii de limbs? A

avut Alecu Russo mai puternice accente pentru unitatea ei?

Dar aceasta unitate nu era amenintata numai in afara, prin

deosebirile de limba dintre diferitele provincii locuite de Romani,

periclitata in launtru, intre Romanii aceleea§ provincii

Bucovina, vom spune

Cei ce

ea era

romane§ti. Pentru a ne limita numai la

ca aici se creease un curent de separatism

lingvistic.

citesc paginile de frumoasa limbs romaneasca din

ziarul

,,Bu-

covina" nici nu pot banui ca peste vre-o dotia decenii limba

aceasta se va schimba cu totul. Pricina acestei radicale schimbari

este Aron Pumnul. Fostul profesor dela Blaj §1 apoi dela liceul

german din Cernauti are incontestabile, de§i nu exclusive merite pentru rede§teptarea Romanilor din Bucovina. Con§tiinta roma-

neasca la Romanii din Bucovina a existat totdeauna. Si atunci

cand a venit A. Pumnul in Cernauti, in 1848, con§tiinta aceasta,

sustinuta de membrii familiei Hurmuzachi §F inviorata de refu-

giatii politici moldoveni §i ardeleni ai acelui an, era foarte pu-

ternica. Venit din patria pedantismului latinist, din Ardeal, Aron

avea pasiunea

preocuparilor lingvistice §i mania reformarii limbii. Credea, ca

Pumnul

binecuvantata

sa-i

fie memoria

§i conationalii sai din Ardeal, ca o limba poate fi

modificata

dupa capriciile unor savanti

populare, atunci cel

§i impusa maselor, daca nu largi

ale

acestui neam. Bine

putin intelectuale

32

intentionat si

Pumnul voia sA impuna limbii vorbite anume forme gramaticale

si neologisme, poate logice in constructia lor, dar contrare sim-

tului firesc al limbii. Nu este locul sA ne ocupam de teoriile

lingvistice ale lui A. Pumnul, de limba si ortografia lui, pe cari

inspirat din

preocupari cu caracter national, A.

ar fi voit sa ni le impund. Amintesc numai cateva :

pentru su-

fixul

bil A. Pumnul scria-ver (veneraver), pentru tiune

ciune

(naciune), pentru grupul de consoane -ct-pt (obiept, efept), pentru

suf. tiv-tiv (lucrativ pentru activ), pentru

a neaccentuat a

si in neologisme (ca-

rapter-caracter), cateodata a transcris prin

ae (saelutare), ste inlocuit prin sce (pence)

s.

a. ').

Ori cat de inacceptabile le-am

gasi astazi aceste forme si

formatiuni,

ele au avut pe atuncia derenti foarte con-

intre cari amintim pe I. Gh. Sbiera,

acceptat reformele

care nu numai ca a

vin§i,

lingvistice ale

lui Pumnul, ci

a cautat

sa le completeze §i mai ales sa le aplice

sisa le impund din situatiunile, pe cari

le ocupa ca profesor de liceu, mai tarziu

Aron Pumnul

de universitate, ca

pentru cultura, ca alcAtuitor nl cenzor de

secretar

al

Societatii

manuale didactice, ca scriitor de carti etc. etc.

In concluzie spunem ca prin adoptarea acestor forme limba

romans din Bucovina, ca de altfel

se divizeze in douA : jos limba poporului, arhaica, frumoasA si

si

cea din Ardeal,

risca

sa

poetics, sus limba literara, artificiala, rigida, afonA

orice poezie. Se sApa astfello:prapastie intre tarani si intelectuali.

Pericolul trebuia evitat ni inlaturat cu orice mijloace. Lupta

impotriva limbii latiniste a fost indarjita in Principate. Acolo un

Al. Russo, un V. Alecsandri, un M. Kogalniceanu, un Balcescu,

un T. Maiorescu au luptat cu toate mijloacele impotriva separa- tismului ardelean. Campania aceasta a avut succes desavarsit in

Romania veche, care insa nu era atat de amenintata de pericolul

sl

lipsita de

iimbii latiniste.

Pericolul cel mare era in Ardeal si in Bucovina.

Reactiunea impotriva limbii latiniste in Ardeal si Bucovina, daca

') AmAnunte in conferinta d-lui V. Morariu : Foaia SotfetAtii.

33

era vorba sa alba succes, trebuia sä se producl §i sA se exercite

permanent chiar din sanul §i in sanul acestor provincii. In Ardeal

lupta impotriva limbii latiniste

a fost dusa de reprezentantii bi-

sericii ortodoxe, fiind considerate totodatd ca o lupta impotriva

bisericii unite de acolo.

Cine a dus in Bucovina lupta impotriva pumnulismului sau

a ciunismului, cum 1-a botezat V. Alecsandri ? In Bucovina lupta

aceasta a fost dusa de trei oameni :

de D. Petrino

(in bro§ura

sa : Putine cuvinte despre coruperea limbii romane, Cernauti, 1869)

§i de fratii Alecu §i mai ales Gheorghe Hurmuzachi.

Pentru a ne

limita,

in

aceasta

privintA, numai

la

con-

tributia fratilor Hurmuzachi, n'avem cleat sa deschidem Foaia Sot. (1865-1869). Acolo vom intalni doua feluri de limbs : de

o parte, limba pumnulista scrisa de I. Gh. Sbiera

§i de colabo-

ratorii biserice§ti ai revistei (M. Mitrofanovita, Samuil Andrievici,

C-tin Andrievici, M. Calinovschi = M. Calinescu), pe de alta, limba

curate, frumoasa a fratilor Alecu §i Gheorghe Hurmuzachi.

Cine cite§te procesele verbale ale §edintelor Societatii pentru

culture, va intalni acela§ lucru. Limba lui Gheorghe Hurmuzachi

este cea neao§ romaneascA. Si un lucru sA nu uitam :

nici

in

Foaia Sot., nici in procesele verbale de §edinte, limba lui Alecu

§i Gheorghe Hurmuzachi nu este pe deplin respectata. Acolo

redactorul Foii, I. Gh. Sbiera, dincoace secretarul

schimba ate ceva din limba fratilor Hurmuzachi, de§i nu cuteza,

din respect fata de persoane, sa scalcieze cu totul.

§edintelor mai

Chiar numai din aceste acte oficiale am putea trage con-

cluzia, ca pe atunci (1865 1880) in Bucovina era intre pumnuli§ti

§i nepumnuli§ti o lupta surds, care de altfel se evidentiaza atat de strident in bro§ura mai sus citata a lui D. Petrino.

De fapt, conflictul acesta era §i puternic §1 permanent. Aceasta

o putem constata din insemnarile dela arhiva

Societatii pentru

culture.

Protagonistul

curentului

antipumnulist, chiar in sanul

era Gheorghe Hurmuzachi, pre§edintele ei in curs de

aproape doua decenii. Si cum Gheorghe Hurmuzachi, dupd cum

societatii,

am vazut mai sus, avea obiceiul notelor marginale pe actele so-

cietatii, santem pe deplin orientate asupra naturii §i intensitatii

conflictului.

34

Sa dam cateva exemple :

Secretarul societatii M. M. Calinescu,

el

insusi un infocat

pumnulist, scria intr'un raport al Societatii cuvantul :

Gh. Hurmuzachi sterge cuvantul

adaugand pe margine :

si -1

lucra(ivitate.

activitate,

inlocue§te cu :

Lucrativitatea

fares

indoiala cel mai disgratios si

toata limba romaneasca cea fru-

disarmonios cuvant din

moasa, usoara, ling si melodioasa ! Lucrativitate si semenii

lui : obiectivitate, bibliotecariale

In loc sa ne apropiem limba noastra cea putin des-

voltata de cea mai inaintata si frumoasa a fratilor de peste

Carpati, noi ne vom instraina asa cu totul unii de catre

altii. Nu destul ca ne-au separat soarta,

recunoa§tem cum ca noi insine cei ce scriem radicam de

noi nu vroim sa

bung voie in toate zilele in limba noastra cea comund (?!)

noi pareti de despartire intre noi si intre ei,

Aceste spre

justificarea

opiniunilor

mele limbistice

separate.

SA'

fiu

scuzat, dar nu-mi pot calca pe inima. Unmassgebliche,

unvorsichtige Bedenken 1) V

In acela§ raport secretarul M. Calinescu scrie : simpatie bine-

voitoarie, far Gheorghe Hurmuzachi adnoteaza pe margine :

(Binevoitoari-a-a-a-a-a-a!

Ce

terminatiune armonioasci !

Parcel este

Vrand nevrdnd iti vine a ccinta).

conzpuscl dupes Manualul de armonie muzicald2).

Si continua Gheorghe Hurmuzachi :

(Sa am iertare amicala din partea stimatului d. se-

creta