Analiza comparativa intre scrutinul de lista si scrutinul uninominal

Scrutinul reprezinta modalitatea in care alegatorii desemneaza candidatii sau , modul de alegere al deputatilor , potrivit caruia se voteaza fie cate un singur deputat , fie mai multi deputati dintre candidatii mentionati in buletinul de vot .Asfel avem in sistemul electoral scrutinul de lista si cel uniniminal . Votul uninominal este un tip de scrutin menionat n legislaia sistemelor electorale, practicat n SUA i Marea Britanie. Acest tip de scrutin reprezint modul de alegere direct al unor candidai individuali, opus sistemului de alegere pe liste ntocmite de ctre partidele din viaa politic a unui stat. Votul uninominal este un sistem de vot majoritar, se bazeaz pe o procedur majoritar (votul pe liste fiind un sistem proporional) i este ntlnit i sub formula Ctigtorul ia totul. Principalele caracteristici ale acestui tip de vot constituie faptul c permite apariia unor guverne stabile ca urmare a majoriti stabilite prin vot, dar i faptul c are drept consecin nereprezentarea segmentului de electorat care a votat candidatul (sau lista) nvins.

Vot uninominal majoritar relativ - 1 tur de scrutin Vot uninominal majoritar absolut - 2 tururi de scrutin dac n primul tur de scrutin nu sunt obinute 51% din voturi de ctre un candidat

Scrutinul uninominal nseamn c ntr-o circumscripie electoral se alege un singur mandat, iar alegtorul poate acorda un singur vot. Acest mod de votare poate fi realizat ntr-un singur tur (denumirea tiinific este: sistem electoral majoritar cu scrutin uninominal ntr-un singur tur, situaie n care candidatul care obine cele mai multe voturi, indiferent de numrul acestora, este declarat ctigtor) sau n dou tururi (caz n care este necesar obinerea majoritii absolute a voturilor exprimate; dac o asemenea majoritate nu este ntrunit, se organizeaz un al doilea tur n care majoritatea simpl este suficient). O alternativ a votului majoritar uninominal cu un tur este votul uninominal alternativ. n circumscripii electorale cu numai un loc, votanii trebuie s pun pe buletinul de vot toi candidaii n ordinea descresctoare a preferinei. Cel care ntrunete majoritatea absolut ca prim preferin este ales ctigtor. Dac niciunul nu obine o astfel de majoritate, ultimul de pe list este eliminat, iar voturile sale se mpart celorlali candidai urmnd preferina a doua. Procedura se repet pn cnd unul dintre candidai reuete s obin majoritatea absolut n calitate de prim preferin. Pe scurt, este mecanism de votare direct a unor candidai individuali i nu desemnarea n totalitate a unei liste fixe ntocmit, pe baza unor criterii netransparente, de ctre un partid. Ofer o personalizare mai mare a votului, astfel nct alegtorii pot s opteze ntre candidaturi nominale i nu ntre liste, la ntocmirea crora nu au avut niciun cuvnt de spus i n care apar multe persoane necunoscute i fr valoare, din punctul lor de vedere.

Scrutinul uninominal este folosit in tara noastra la alegerea primarilor oraselor si comunelor. Scrutinul de lista reprezinta desemnarea , in aceeasi circumscriptie electorala , a mai multor deputati . In cazul scrutinului de lista , alegatorii voteaza nu un singur candidat , ci o lista de candidati , alegatorii neputand modifica cuprinsul listei , ci numai sa-si dea votul pentru una din liste . n cazul scrutinului de lista, exista doua tipuri de solutii de transformare a voturilor in mandate: 1. metoda resturilor celor mai puternice; 2. metoda celei mai puternice medii; Metoda resturilor cele mai puternice Pentru aceasta aceasta metoda se utilizeaza coeficientul simplu , iar pentru locurile neatribuite se utilizeaza regula resturilor cele mai puternice .Aceasta metoda este favorabila partidelor mici . Dar ea prezinta un inconvenient , putand da nastere la paradoxuri matematice ce previn evolutia ciudata a resturilor. Metoda mediei cele mai puternice Se aplica coeficientul simplu si fiecare loc neatribuit este afectat succesiv fiecarei liste, adaugandu-se locurilor deja obtinute. Se calculeaza pentru fiecare lista raportul voturi/locuri. Locul este atribuit acelei care are cea mai mare medie de voturi pe loc. Aceasta metoda favorizeaza net partidele mari. Ea este acum vigoare in Spania, Portugalia, Islanda, Israel, Olanda, Finlanda,Turcia, Bulgaria, Estonia si Romania. Scrutinul de lista este cunoscut de majoritatea statelor dezvolatate , caruia i-au fost aduse modificari potrivit carora , in circumscriptia in care o lista a obtinut majoritatea absoluta , ea obtine toate mandatele , anulandu-se astfel ,reprezentarea proportionala. Avantaje si dezavantaje Sistemul de vot uninominal nu garanteaz c votul popular este bine reprezentat n rezultat. Exist i exemple mai ciudate, cum este cazul alegerilor parlamentare din 1926 din Canada, n provincia Manitoba. Aceast provincie avea 17 parlamentari, iar rezultatul a fost dup cum urmeaz: Partidul Conservator, cu 42,2% din voturi nu a avut niciun parlamentar ales; n schimb, Partidul Liberal-Progresist, cu 19,5% din voturi a avut 7 parlamentari, Partidul Liberal, cu 18,4% din voturi, 4 parlamentari; Partidul Progresist, cu 11,2% din voturi, 4 parlamentari, iar Partidul Muncitoresc, cu 8,7% din voturi a avut 2 parlamentari. Explicaia acestui rezultat este c, cu 3 excepii, Partidul Liberal-Progresist, Liberal, Progresist i cel Muncitoresc au avut candidai unici. Scrutinulu uninominal ar avea si avantajul ca politicienii corupti sau compromisi nu se mai pot strecura in parlament sub acoperirea listelor de partid. Votul direct pentru un cadidat sau altul exprima mai exact optiunea electoratului. De asemenea, generarea unei majoritati parlamentare are ca efect o mai mare stabilitate politica.

Scrutinul de lista este preferat pentru considerentul ca acesta inlatura posibilitatea de coruptie electorala si de presiune guvernamentala .Scrutinul de lista favorizeaza , intr-un sistem de reprezentare proportionala ,reprezentarea minoritatilor , dand astfel posibilitatea de reprezentare cat mai exacta a tuturor curentelor sociale . Scrutinul de lista corecteaza eroarea scrutinului uninominal de a reprezenta prea mult interesele locale , in detrimentul intereselor generale .