GEO_1_TC_1 GEOGRAFIE cartografie 1

MULTIPLE CHOICE

Topografie

8)

1)

Ramurile Topografiei sunt: 1 generala (la zi), miniera (pag 11) 2 drumuirea, radierea 3 teledetectia, geodezia

Colatitudinea () apartine: 1 sistemului de coordonate geografice (pag 29 - 30) 2 sistemului de coordonate rectangulare 3 sistemului de coordonate polare
Colatitudinea() se defineste ca fiind unghiul format de axa polilor cu verticala locului in punctul considerat.

9)

2)

Erorile se clasifica in: 1 adevarate, masurate, medii 2 sistematice, intamplatoare (accidentale) (pag 41) 3 minime, medii, maxime

Sistemele de coordonate utilizate in topografie sunt: 1 geografice, polare, bipolare si rectangulare (pag 27) 2 geografice, kilometrice si carteziene 3 kilometrice, rectangulare si polare

3)

10)

Semnele conventionale explicative au urmatoarele caracteristici: 1 tin seama de scara 2 nu tin seama de scara (pag 158) 3 pastreaza forma obiectului redat

4)

Unghiul de declinatie magnetica este un unghi la centru format intre: 1 polul Nord magnetic si Polul Nord geografic (pag 27) si poate fi vestica (negativa) sau
estica (pozitiva).

Altitudinea relativa a unui punct situat pe suprafata topografica se determina fata de: 1 nivelul mediu al marii aleasa oficial drept suprafata de referinta 2 o suprafata de referinta oarecare (pag 106) 3 o suprafata oficiala de referinta
Prin altitudinea unui punct se intelege distanta masurata pe verticala acelui punct, de la suprafata de referinta pana la acel punct. Daca suprafata de comparatie sau de referinta este nivelul zero al marii, in acest caz altitudinea este absoluta. Cand suprafata de referinta nu corespunde cu nivelul zero al marii, ci este una oarecare, altitudinea este relativa.

2 polul Nord magnetic si un meridian geografic 3 un meridian magnetic si Polul Nord magnetic

11)

5)

Pe un plan topografic care urmeaza a fi multiplicat prin reducere sau marire se trece: 1 scara directa 2 scara numerica 3 scara grafica

La drumuirea sprijinita pe un punct de coordonate cunoscute se masoara si se trec in tabel : 1 punctele si distantele dintre ele 2 distantele, suprafetele 3 punctele, distantele si unghiurile (pag 94)

12) 13)

6)

La realizarea planurilor topografice: 1 se tine cont de curbura Pamantului 2 nu se tine cont de curbura Pamantului (pag 139) 3 se tine cont de curbura Pamantului, numai pentru scari mai mari de 1: 2000
Planul topografic este o reprezentare grafica conventionala, precisa, micsorata la scara, a unei suprafete mici de teren.

Coordonatele geografice se exprima in: 1 grade centesimale 2 grade sexagesimale (pag 30) 3 radiani sau miimi Ramurile cartografiei tematice sunt: 1 cartografia fizico geografica, cartografia umana si economica (pag 140) 2 cartometria, cartologia 3 cartografia matematica, cartoreproducerea

14)

7)

Polul Nord geografic este materializat in natura de catre: 1 Steaua Sudului 2 Steaua Polara 3 Ursa Mica

Corectiile aplicate distantelor masurate direct sunt: 1 de etalonare, de temperatura (pag 43) 2 de reducere la orizont, de panta 3 de panta, etalonare, temperatura
Corectiile sunt cantitati care, adaugate cu semnul lor la valorile eronate, dau valori juste (cele mai apropiate de valorile adevarate).

15)

In cazul proiectiilor azimutale, planul de proiectie este: 1 tangent la pol (pag 174) si paralel cu planul
ecuatorului.

21)

2 tangent la ecuator 3 tangent la meridian

La proiectiile echivalente se pastreaza nedeformate: 1 unghiurile 2 suprafetele (pag 173) 3 distantele

Clasificarea proiectiilor dupa deformari: Proiectiile conforme pastreaza nedeformate unghiurile. Proiectiile echivalente sau homalografice pastreaza nedeformate suprafetele. Proiectiile afilactice sau arbitrare nu pastreaza nedeformate nici unghiurile, nici suprafetele.

16)

Culorile pe hartile topografice sunt elemente de: 1 altimetrie 2 planimetrie (pag 156) 3 altimetrie si planimetrie
Elemente de altimetrie (relieful): curbe de nivel, cotele, semne conventionale specifice si indicatoare de panta (liniute scurte, perpendiculare pe curbele de nivel care arata sensul in care coboara panta). Elemente de planimetrie: semne conventionale caracterizate prin marime, forma si culoare.

22)

Curbele de nivel pot fi: 1 normale, principale, secundare, ajutatoare (pag 151) 2 normale, principale, secundare 3 principale, secundare, ajutatoare
Curba de nivel reprezinta o linie care uneste punctele de egala altitudine sau, astfel spus, este locul geometric al punctelor de aceeasi cota. Distanta masurata pe verticala intre doua curbe de nivel consecutive se numeste echidistanta. Curbele de nivel pot fi: principale (redate pe harti prin linii continue mai ingrosate); - normale (desenate prin linii continue); - ajutatoare (reprezentate prin linie subtire intrerupta); - accidentale (redate tot prin linie subtire intrerupta, dar cu segmente mai scurte).

17)

Drumuirea in circuit inchis caracterizeaza prin: 1 ridicare dintr-un singur punct 2 ridicare prin radiere 3 ridicare independenta (pag 98)

se

18)

Vernierul, piesa componenta a teodolitului serveste pentru: 1 citirea diviziunilor pe cele doua cercuri (pag 70) 2 calarea teodolitului dupa asezarea pe trepied 3 orientarea si centrarea lunetei cu ajutorul firelor reticul
Vernierele servesc la citirea fractiunilor de diviziuni de pe cercul orizontal si vertical si pot fi de doua felurile: rectilinii si curbilinii..

23)

In proiectiile arbitrare nu se pastreaza nedeformate: 1 unghiurile 2 suprafetele 3 distantele 4 unghiurile si suprafetele (pag 173)

24)

19)

Planurile directoare de tragere au fost intocmite la scara: 1 1:20000 (pag 22) 2 1:25000 3 1:10000

20)

In functie de instrumentele, principiile si metodele utilizate nivelmentul se imparte in doua mari categorii: 1 geometric, trigonometric 2 automat, fotogrametric 3 clasic, special (pag 107)
Altimetria sau nivelmentul constituie partea din topografie care se ocupa cu studiul instrumentelor si metodelor utilizate pentru masurarea, calcularea si reprezentarea pe planuri si harti a altitudinilor diferitelor puncte de pe suprafata topografica.

Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel: 1 doua curbe alaturate, opuse, dar cu valoare egala (pag 153) 2 doua perechi de curbe opuse, dar cu valoare egala 3 sunt marcate distinct cu ajutorul unui semn conventional
Caracteristici ale curbelor de nivel: - deplasandu-ne pe o curba de nivel, nici nu urcam, nici nu coboram; - pe orice drum s-ar merge intre doua curbe de nivel, se va parcurge aceeasi altitudine egala cu ecgidistanta; - doua curbe de nivel care se opun fata in fata sunt egale ca valoare; - curbele de nivel inainteaza pe dealuri (au o forma convexa) si se retrag spre amonte (au o forma concava); - curbele de nivel se pot atinge, dar nu se pot intretaia, exceptie facand reprezentarea prin curbe de nivel al stancilor aplecate, a surplombelor, etc. - cu cat curbele de nivel sunt mai dese, cu atat panta este mai mare si invers, cu cat sunt mai rare panta este mai mica; - cu cat curbele de nivel sunt mai multe, cu atat amplitudinea reliefului este mai mare si cu cat sunt mai putine amplitudinea este mai mica, cu conditia ca echidistanta sa fie aceeasi;

- cu cat o curba de nivel inchide in interiorul ei o suprafata mai mare, cu atat valoarea ei este mai mica (valabil pentru formele pozitive de relief; pentru formele de relief negative este invers); - cifrele care indica valorile curbelor de nivel se scriu in aceeasi culoare ca si curba, iar in locul in care se amplaseaza cifrele, curba de nivel se intrerupe; - valorile curbelor de nivel se dispun astfel incat baza lor sa fie indreptata spre piciorul pantei si totodata sa se respecte regula ca citirea hartii tinuta in pozitie normala sa se poata face dinspre suds au est.

2 distanta redusa la orizont (pag 26) 3 ambele variante

Partea din topografie care se ocupa cu studiul instrumentelor si metodelor necesare determinarii pozitiei in plan a punctelor topografice de pe teren, in scopul traspunerii lor pe plan sau harta, se numeste planimetrie.

32)

25)

Fusul sferic, forma geometrica folosita in proiectiile cartografice reprezinta: 1 portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua meridiane (pag 33) 2 portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua paralele 3 portiunea de pe suprafata terestra delimitata de doua meridiane si doua paralele

Graficul pantelor, element exterior cadrului hartilor topografice, se construieste pentru urmatoarele tipuri de curbe de nivel: 1 normale si secundare 2 normale si principale (pag 147) 3 normale, principale si ajutatoare
Graficul de panta cu ajutorul carora se pot determina valorile pantelor fara calcule, deci mai rapid, obtinandu-se valoarea pantei exprimata in grade sexagesimale in functie de distant ape orizontala dintre curbele de nivel, de echidistanta si de scara. Aceste grafice sunt proprii fiecarei harti si sunt construite de obicei atat pentru echidistanta curbelor de nivel normale cat si pentru cea a curbelor de nivel principale.

26) 27)

Nivelmentul geometric masoara: 1 distante 2 unghiuri 3 cote (pag 111) La proiectiile conforme se pastreaza nedeformate: 1 unghiurile (pag 173) 2 suprafetele 3 suprafetele si distantele

33)

Planurile topografice propriu zise sunt intocmite la scara: 1 1:5000 1:20000 (pag 139) 2 1:500 1:5000 3 1:100 1:500
Clasificares planurilor dupa scara: - planuri topografice propriu-zise, intocmite la scarile 1:20000, 1:10000 si 1:5000 (ultimele numite si planuri topografice fundamentale); - planuri de situatie la scarile 1:2500, 1:2000, 1:1000, 1:500. - planuri de detaliu la scarile 1:100 si 1:50, utilizate in constructii.

28)

Panta reala a suprafetei topografice pe hartile cu curbe de nivel se determina: 1 perpendicular pe directia curbelor 2 oblic pe directia curbelor 3 in ambele moduri

34)

Caroiajul kilometric este un element

29)

Caroiajul kilometric sau reteaua geometrica de pe hartile topografice este un sistem de coordonate: 1 geografice 2 carteziene(pag 148-149) 3 polare
Caroiajul kilometric sau reteaua geometrica reprezinta un sistem de linii paralele cu axele de coordonate adoptate. Pe hartile in proiectie Gauss aceste axe sunt: proiectia ecuatorului si proiectia meridianului axial al fiecarui fus.

din: 1 exteriorul cadrului hartii 2 este cadrul hartii 3 interiorul cadrului hartii (pag 148)

Elemente din interiorul cadrului hartii sunt: caroiajul kilometric sau reteaua geometrica, elemente de planimetrie si altimetre, inscriptiile si culorile care contribuie la definirea semnelor conventionale.

35)

Diagramele fac parte din: 1 metodele topografice 2 metodele cartografice 3 metodele statistice (pag 200)
Intocmirea hartilor tematice metode de reprezentare: metode statistice (diagrama, cartograma, cartodiagrama); - metode cartografice (metoda semnelor, metoda arealelor, metoda fondului calitativ, metoda liniilor de miscare sau dinamice, metoda izoliniilor, metoda punctului).

30)

Raza medie a Pamintului considerat sfera este: 1 6128 km 2 6371 km (pag 49) 3 6871 km

31)

36)

Distanta masurata direct intre 2 puncte de pe harta topografica reprezinta: 1 distanta reala din teren

O linie neagra intrerupta, prezenta pe harta topografica in culori are urmatoarea semnificatie: 1 ogas sau organism torential

2 poteca sau drum de tara

(vezi Sinteza tabel Semne Conventionale intalnite pe hartile topografice)

3 perimetrul unor suprafete impadurite

37)

Proiectiile cartografice rezultatele: 1 cartometriei 2 cartologiei 3 cartografiei matematice (pag 172)

sunt

a putea fi reprezentate prin omoloagele lor d pe harta, cu conditia ca amandoua sa fie exprimate prin aceleasi unitati de masura. Pe harti scara este trecuta in trei feluri: scara numerica; scara directa; scara grafica.

42)

Proiectia cartografica reprezinta unul din elementele importante ale bazei matematice a unei harti si este procedeul cu ajutorul caruia se reprezinta suprafata curba a Pamantului pe o suprafata plana, harta. Prin transpunerea suprafetei curbe a Pamantului pe suprafata plana a hartii se produc o serie de deformari asupra lungimilor, suprafetelor si unghiurilor.

Cadrul geografic are la margini cifre ce reprezinta: 1 kilometri 2 grade, minute (pag 142) 3 metri
Cadrul hartilor se compune din: cadru interior, cadru geographic, cadru exterior sau ornamental. Cadrul geographic este trasat prin doua linii continue paralele, intre care sunt marcate prin segmente dimensiunile minutelor de latitudine laturile V si E, si de longitudine laturile N si S.

38)

Metoda cu zero in coincidenta se foloseste in ridicarile topografice pentru: 1 masurarea indirecta a distantelor 2 masurarea azimutelor (pag 73) 3 masurarea orientarilor
Unghiuri topografice: - orizontale (unghiul - unghi diedru format din intersectia a doua planuri verticale) - verticale (unghiul format de o distanta inclinata cu proiectia ei orizontala si unghiul Z format de verticala locului si distanta inclinata numit si unghi zenital). Metode de masurare a unghiurilor topografice orizontale cu teodolitul: - metoda simpla (varianta cu zerourile in coincidenta; varianta prin diferenta citirilor); - metoda repetitiei; - metoda reiteratiei; - metoda Screiber

43)

Harta topografica de baza a tarii, in proiectie Gauss Kruger este intocmita la scara: 1 1:20000 2 1:25000 (pag 22) 3 1:10000

44)

39)

Metoda drumuirii, folosita pentru indesirea punctelor cu coordonate cunoscute, poate fi efectuata in urmatoarele moduri: 1 in circuit 2 deschisa 3 independenta (pag 93) 4 toate variantele anterioare
Drumuirea este o metoda care indeseste reteaua de puncte de sprijin sau realizeaza independent o astfel de retea de puncte.

Proiectiile echivalente nedeformate: 1 unghiurile 2 suprafetele (pag 173) 3 distantele

pastreaza

45)

40)

Metoda radierii, folosita pentru indesirea punctelor de coordonate cunoscute se foloseste pornind de la: 1 un punct de drumuire cu coordonate cunoscute (pag 100) 2 o latura de drumuire cu coordonate cunoscute 3 un punct de triangulatie cu coordonate cunoscute

Proiectiile conforme nedeformate: 1 unghiurile (pag 173) 2 suprafetele 3 distantele

pastreaza

46)

41)

Curbele de nivel fac parte din urmatoarea categorie de metode de reprezentare a elementelor de altimetrie pe harti: 1 metodele statistice 2 semnele conventionale 3 izolinii
Izolinia se formeaza din unirea punctelor cu aceeasi valoare rezultand o linie sinuoasa, inchisa. Exemple de izolinii: curbe de nivel, izoterme, izobare, izohiete, etc

Scara directa se prezinta sub urmatoarea forma: 1 1: 25000 2 1cm pe harta = 100 m pe teren (pag 36) 3 bara cu segmente de lungimi
Scara de proportie este raportul constant dupa care distantele orizontale D de pe teren sunt micsorate pentru

47)

Suprafata totala a Pamantului este de 510.083.000 km2, din care uscatul detine: 1 1/3 (pag 49)

2 2/3 3 4/3

48)

Cartoreproducerea este o ramura a: 1 cartometriei 2 cartologiei 3 cartografiei (pag 12)

1 estica sau pozitiva 2 vestica sau negativa 3 ambele variante (pag 27)

54)

Ramurile cartografiei: cartologia, cartografia matematica sau teoria proiectiilor matematice, intocmirea hartilor, cartoreproducerea si cartometria. Cartoreproducerea sau editarea hartilor studiaza metodele si procedeele tehnice de editare a originalului hartii si de multiplicare a acestuia..

Orientarea unei drepte () este definita de: 1 unghiul format intre o directie din teren si o directie de referinta (pag 27) 2 unghiul dintre doua directii diferite din teren 3 unghiul dintre dreapta respectiva si directia nord-geografic
Orientarea unei drepte este unghiul format de o directie de referinta si directia considerate de pe teren. Daca directia de referinta este nordul magnetic, orientarea este magnetica, iar daca este nordul geographic este geografica.

49)

Cronograma, metoda de reprezentare grafica pe hartile speciale, se foloseste pentru: 1 comparatii intre fenomene cu valori si marimi diferite 2 reprezentarea dinamicii fenomenelor (pag 204) 3 ambele variante
Cronograma sau historiograma se utilizeaza pentru reprezentarea dinamicii fenomenelor intr-un sistem de coordinate rectangular.

55)

Metodele de baza utilizate in altimetrie

50)

sunt: 1 triangulatia si echerajul 2 nivelmentul geometric, nivelmentul barometric si nivelmentul trigonometric (pag 107) 3 toate metodele de mai sus
Felurile nivelmentului: 1)- nivelment classic: a)- nivelmentul geometric sau direct; b)- nivermentul trigonometric sau indirect; c)- nivelmentul barometric sau fizic; d)- nivelmentul hidrostatic. 2)- nivelment special: a)- nivelmentul motorizat sau automat; b)- nivelmentul fotogrammetric.

Numerotarea cadranelor in cercul topometric se face: 1 in sensul miscarii acelor de ceasornic (pag 39) 2 invers fata de sensul miscarii acelor de ceasornic 3 in ambele sensuri, in functie de metoda folosita la masuratori
Cercul trigonometric numerotarea cadranelor se face in sens invers miscarii acelor de ceasornic. Cercul topometric cadranele se numeroteaza in sensul direct al miscarii acelor de ceasornic.

56)

51)

Corectia de panta masuratorilor topografice este: 1 pozitiva 2 pozitiva sau negativa 3 negativa (pag 60)

aplicata

Harta la scara 1:25000 este considerata la scara: 1 mare (pag 139) 2 mijlocie 3 mica

57)

Corectii aplicate distantelor masurate direct: - Corectia de etalonare a panglicii; - Corectia de temperature; - Corectia de reducere la orizont sau corectia de panta. Aceasta corectie este negative si ca atare intotdeauna se scade din distanta inclinata. - Corectia de reducere la nivelul marii

Legatura dintre teodolit si trepiedul acestuia se realizeaza prin intermediul unei piese care se numeste: 1 furca 2 ambaza (pag 65) Ambaza = suportul teodolitului 3 vernier

58)

52)

Corectia de panta se face folosind: 1 functiile trigonometrice (pag 60) 2 teorema lui Pitagora 3 functiile trigonometrice sau teorema lui Pitagora

Teritoriul Romaniei se incadreaza in fusele 34 si 35, a caror longitudine estica este cuprinsa intre: 1 180- 300 (pag 145) 2 120- 340 3 240- 360
Peste teritoriul tarii noastre se suprapun fusele 34 (180 - 240) si 35 (240 300) longitudine estica si zonele latitudinale K (400 440), L (440 480), M (480 - 520) latitudine nordica.

53)

Declinatia magnetica poate fi:

De fapt, numai zona L (440 480) acopera in intregime tara noastra; zonele K si M numai partial, prima sudul tarii, iar a doua, nordul tarii.

59)

Teritoriul Romaniei se incadreaza in zonele de latitudine K, L, M; zona L acopera cea mai mare parte a teritoriului si se incadreaza intre valorile: 1 400-440 latitudine nordica 2 440-480 latitudine nordica (pag 145) 3 480-520 latitudine nordica

2 mareste imaginea reala si materializeaza axa de vizare 3 ambele variante (pag 67)
Intregul sistem optic al lunetei are urmatoarele functiuni: ocularul mareste imaginea reala, mica si rasturnata formata de obiectiv, iar reticulul, prin centrul reticul, materializeaza axa de vizare.

65)

Toleranta reprezinta: 1 media ecartului maxim 2 limita minima a ecartului maxim 3 limita maxima a ecartului maxim (pag 41)

60)

Forma matematica cea mai apropiata de forma reala a Pamantului este: 1 elipsoidul de revolutie 2 elipsoidul de rotatie (pag 49-50) 3 geoidul

66)

61)

Pentru determinarea latimii unui riu cu ajutorul echerului topografic se folosesc: 1 relatiile dintre doua triunghiuri asemenea (pag 64) 2 relatiile dintre unghiurile si laturile triunghiurilor dreptunghice 3 teorema lui Pitagora, generalizata
Echerul topographic sunt instrumente cu ajutorul carora se pot trasa pe teren unghiuri drepte. Ele pot fi cu oglinzi si cu prisme, fiecare cu doua variante: echer simplu si ecgher dublu.

Metoda liniilor in miscare utilizata pentru redarea dinamicii unor fenomene este o metoda: 1 statistica 2 cantitativa 3 cartografica (pag 218) 4 toate variantele
Intocmirea hartilor tematice metode de reprezentare: metode statistice (diagrama, cartograma, cartodiagrama); - metode cartografice (metoda semnelor, metoda arealelor, metoda fondului calitativ, metoda liniilor de miscare sau dinamice, metoda izoliniilor, metoda punctului).

67)

62)

Semnalizarea punctelor topografice se realizeaza pentru a se obtine: 1 marcarea punctelor 2 observarea de la distanta a punctelor (pag 54) 3 ambele variante
Semnale utilizate pentru semnalizarea punctelor topografice: jalonul, baliza, piramide, semne speciale instalate pe cladiri. Uneori mai pot fi utilizate drept semnale si cosuri de fabrici, turnuri, crucile de pe turlele bisericilor, semnale pe arbori. Semnalizarea este operatia prin care, prin intermediul unor semnale, se face posibila observarea punctelor topografice de la distanta.

Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru: 1 masurarea onghiului de orientare dintre doua directii din teren 2 masurarea directa a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte 3 masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte (pag 67)

68)

Jalonarea in teren a unui aliniament in linie dreapta are drept scop efectuarea unor masuratori corecte: 1 a unghiurilor orizontale 2 a unghiurilor verticale 3 a distantelor (pag 55) 4 toate variantele anterioare

63)

Declinatorul, una dintre anexele teodolitului, este utilizat impreuna cu acesta pentru: 1 masurarea unghiurilor verticale 2 masurarea unghiurilor orizontale 3 masurarea orientarilor magnetice (pag 7273)

69)

Cu ajutorul teodolitului pot fi masurate unghiuri: 1 numai in plan orizontal 2 numai in plan vertical 3 ambele variante (pag 66)
Instrumente de masurare a unghiurilor topografice: echerul topographic, teodolitul.

64)

70)

Functiile lunetei unui teodolit constau

din: 1 apropie si rastoarna imaginea reala

Lungimea Ecuatorului este egala cu urmatoarea valoare rotunjita: 1 35.008 km 2 40.058 km (pag 49) 3 50.075 km

71)

Valoarea adevarata a unei marimi 1 se poate determina cu instrumente de mare precizie 2 nu se poate determina instrumental (pag 40) 3 se poate determina prin masuratori successive
Valoarea adevarata reprezinta raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata.

77)

Hartile speciale, pe care se scoate in evidenta un anumit element al peisajului se clasifica in: 1 fizico-geografice si social-economice 2 geografice generale si speciale tematice 3 fizico-geografice si tematice speciale
Clasificarea hartilor dupa continut: 1) -harti generale; 2)harti tematice sau speciale (harti geografice; harti speciale social-economice) speciale fizico-

72)

Lungimea medie a unui arc meridian cu valoare de 10 este de: 1 110.135 m 2 109.135 m 3 111.135 m (pag 49)

78)

Coordonatele bipolare sunt alcatuite

73)

Elementele de altimetrie sunt reprezentate pe hartile topografice prin: 1 cote, curbe de nivel (pag 150) 2 curbe de nivel, diagrame 3 indicatoare de panta, curbe de nivel
Elemente de altimetrie (relieful): curbe de nivel, puncte cotate, semne conventionale specifice si indicatoare de panta (liniute scurte, perpendiculare pe curbele de nivel care arata sensul in care coboara panta). Elemente de planimetrie: semne conventionale caracterizate prin marime, forma si culoare.

din: 1 un unghi de orientare si lungimea unei laturi 2 lungimea unei laturi si doua unghiuri de orientare (pag 29) 3 un unghi de orientare si lungimea a doua laturi

79)

Metoda punctului face parte din: 1 metodele statistice 2 metodele cartografice (pag 221) 3 metoda drumuirii

80)

74)

Azimutul unei drepte reprezinta: 1 unghiul dintre doua directii diferite din teren 2 unghiul dintre dreapta respectiva si directia nord-geografic 3 unghiul masurat in plan orizontal intre o directie din teren si o directie de referinta

Curbele de nivel foarte apropiate au urmatoarea semnificatie: 1 panta mare (pag 154) 2 panta mica 3 panta medie
Cu cat curbele de nivel sunt mai dese, cu atat panta este mai mare.

81)

75)

Harta topografica in proiectie Gauss Kruger are forma de: 1 patrat 2 trapez (pag 144) 3 dreptunghi

Ce semn conventional se foloseste pentru a diferentia un mamelon de o dolina ? 1 indicatoarele de panta (pag 155) 2 curbe de nivel ajutatoare 3 curbe de nivel secundare
indicatoare de panta (liniute scurte, perpendiculare pe curbele de nivel care arata sensul in care coboara panta).

82)

76)

Reteaua de puncte care alcatuiesc reteaua geodezica se realizeaza prin urmatoarele procedee: 1 triangulatie, intersectie si drumuire (pag 77) 2 intersectie, drumuire si echeraj 3 triangulatie, echeraj si radiere
Metodele utilizate in ridicarea in plan a unei suprafete sunt: triangulatia, intersectia, drumuirea, radierea si echerarea. Primele trei se folosesc pentru realizarea si indesirea retelei de puncte de sprijin, de stat sau locale, si ultimele doua pentru determinarea pozitiei in plan a punctelor de detalii.

Ce semnificatie au curbele de nivel foarte numeroase si apropiate ? 1 diferenta de nivel redusa intre punctele extreme 2 diferenta de nivel mare intre punctele extreme 3 diferenta de nivel si panta mare intre punctele extreme (pag 154)

83)

Semnificatia semnului conventional linie-doua puncte trasat pe fond portocaliu este: 1 limita de municipiu 2 limita de judet 3 frontiera de stat

84)

Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan vertical sunt: 1 echer topografic si eclimetru 2 eclimetru si nivela 3 teodolit, eclimetru

unei marimi (pag 40),

adica de acelasi operator, cu aceleasi instrumente si, pe cat posibil, in aceleasi conditii de mediu.

2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem 3 valoarea medie a masuratorilor

85)

Instrumentele folosite in topografie pentru masurarea unghiurilor in plan orizontal sunt: 1 statie totala, echer topografic 2 teodolit, nivelmetru, echer topografic, busola 3 echer topografic, busola

92)

Valoarea masurata reprezinta: 1 valoarea adevarata a unei masuratori 2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem 3 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei marimi (pag 40)

86)

Deformarile generate de sistemele de proiectie se produc asupra: 1 lungimilor si distantelor 2 lungimilor, distantelor si unghiurilor 3 unghiurilor si suprafetelor (pag 172)

93)

87)

Ramurile topografiei sunt: 1 topografie generala 2 altimetria 3 nivelmentul

In cazul topografiei se deosebesc doua parti distincte: planimetria si altimetria (nivelmentul). Pe langa topografia propriu-zisa, cunoscuta sub denumirea de topografie generala si care se executa pe suprafata terestra, mai exista si o topografie care se practica in subteran si numita topografie miniera.

Valoarea medie reprezinta: 1 valoarea adevarata a unei masuratori 2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem 3 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei marimi 4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori (pag 40) si este valoarea cea
mai propiata de valoarea adevarata.

94)

88)

Valoarea adevarata reprezinta: 1 valoarea rezultata in urma unei masuratori 2 raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata (pag 40) 3 valoarea medie a masuratorilor

Valoarea medie reprezinta: 1 valoarea adevarata a unei masuratori 2 raportul dintre valoarea adevarata si valoarea masurata 3 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a unei marimi 4 media aritmetica a valorilor individuale (pag 40)

89)

95) Ecartul reprezinta:

1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite 2 raportul dintre valoarea adevarata si valoarea masurata 3 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime (pag 40) 4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori

Valoarea adevarata reprezinta: 1 raportul dintre valoarea medie si valoarea masurata 2 raportul dintre marimea masurata si unitatea de masura adoptata (pag 40) 3 valoarea medie a masuratorilor

90)

Valoarea adevarata reprezinta: 1 raportul dintre valoarea medie si valoarea masurata 2 o notiune abstracta a marimilor, catre care tindem sa ne apropiem (pag 40) 3 valoarea medie a masuratorilor

96) Ecartul reprezinta:

1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite 2 diferenta dintre valoarea medie si valoarea masurata 3 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime (pag 40)

91)

Valoarea masurata reprezinta: 1 oricare dintre termenii unui sir de valori obtinute la masurarea in aceleasi conditii a

4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori

102)

97) Ecartul reprezinta:

1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite 2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime (pag 40) 3 media geometrica a masuratorilor efectuate asupra unei marini 4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori

Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie: 1 ecartul maxim ecartul 2 ecartul maxim toleranta (pag 41) 3 ecartul maxim valoarea medie 4 ecartul maxim valoarea masurata

103)

98) Ecartul maxim reprezinta:

Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita conditia: 1 ecartul maxim ecartul 2 ecartul ecartul maxim 3 toleranta ecartul maxim (pag 41) 4 ecartul maxim valoarea masurata

1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite 2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime 3 diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare la aceeasi marime(pag 40) 4 media aritmetica a valorilor individuale ale unui sir de masuratori

104) Erorile instrumentale se clasifica in:

1 adevarate, masurate, medii 2 sistematice, constante (pag 42) 3 minime, medii, maxime
Eroarea reprezinta diferenta de marime si sens dintre valoarea masurata si valoarea adevarata.

105)

99) Ecartul maxim reprezinta:

1 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la marimi diferite 2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime 3 diferenta dintre valoarea cea mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare la aceeasi marime (pag 40) 4 patratul ecartului minim

Erorile constante fac categoria: 1 erori accidentale 2 erori sistematice 3 erori instrumentale (pag 42)

parte

din

106)

Erorile sistematice fac categoria: 1 erori accidentale 2 erori constante 3 erori instrumentale (pag 42) 1 eroare = - corectie 2 eroare < corectie 3 eroare > corectie

parte

din

107) Intre erori si corectii exista relatia:

Intotdeauna corectia este egala si de semn contrar cu eroarea. E=-c

100) Toleranta reprezinta:

1 limita maxima a ecartului maxim (pag 41) 2 diferenta dintre doua masuratori succesive referitoare la aceeasi marime 3 diferenta dintre valoarea cae mai mare si valoarea cea mai mica a masuratorilor referitoare la aceeasi marime 4 patratul ecartului minim

108) Eroarea este:

1 egala si de semn contrar corectiei 2 egala si de acelasi semn cu corectia 3 mai mica dacat corectia

101)

Pentru ca o masuratoare sa fie valabila este necesar sa fie indeplinita urmatoarea conditie: 1 toleranta ecartul 2 toleranta ecartul maxim 3 toleranta valoarea medie 4 ecartul maxim toleranta (pag 41)

109) Suprafata topografica reprezinta:

1 suprafata geoidului 2 suprafata elipsoidului 3 suprafata terestra (pag 26)
Suprafata topografica este suprafata terestra pe care se executa masuratori topografice.

110) Suprafata topografica reprezinta:

1 suprafata uscatului fara fundul oceanelor pe care se executa masuratori topografice

2 suprafata uscatului si fundul oceanelor pe care se executa masuratori topografice 3 suprafata terestra pe care se executa masuratori topografice (pag 26)

punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic

114)

111) Ridicarea topografica reprezinta:

1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic (pag 26) 2 complexul de operatiuni executate pe teren pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 3 complexul de operatiuni executate in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan

Ridicarea topografica reprezinta: 1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic (pag 26) 2 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 3 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic

115)

112)

Ridicarea topografica reprezinta: 1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic (pag 26) 2 complexul de operatiuni executate pe teren pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 3 complexul de operatiuni executate in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic

Unghiurile topografice sunt: 1 orizontale si verticale (pag 26) 2 unghiurile masurate fata de Soare 3 unghiurile masurate fata de Steaua Polara
Unghiuri topografice: - orizontale (unghiul - unghi diedru format din intersectia a doua planuri verticale) - verticale (unghiul format de o distanta inclinata cu proiectia ei orizontala numit si unghi de panta si unghiul Z format de verticala locului si distanta inclinata numit si unghi zenital).

116)

Unghiurile

topografice

orizontale

sunt: 1 unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri orizontale 2 unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri unul orizontal si unul vertical 3 unghiurile diedre formate de intersectia a doua planuri verticale (pag 26)

113)

117)

Ridicarea topografica reprezinta: 1 complexul de operatiuni executate pe teren si in birou pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic (pag 26) 2 complexul de operatiuni executate pe teren cu aparatura topografica, pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a punctelor de pe suprafata topografica in scopul obtinerii unui plan topografic 3 complexul de operatiuni (matematice si grafice) executate in birou, pentru determinarea pozitiei in plan si spatiu a

Unghiurile topografice verticale sunt: 1 unghiuri de panta si unghiuri zenitale (pag 26; 77) 2 unghiurile cu valoare egala cu: 360 valoarea unghiul orizontal 3 unghiurile cu valoare diferita de: 360 valoarea unghiul orizontal

118)

Din categoria unghiurilor topografice verticale fac parte: 1 unghiurile formate de distanta inclinata cu directia fata de Soare 2 unghiurile formate de distanta inclinata cu directia fata de Steaua Polara 3 unghiurile formate de distanta inclinata cu verticala locului (pag 26) numit si unghi zenital.

10

119)

Din categoria topografice verticale fac parte: 1 unghiurile formate de distanta directia fata de Soare 2 unghiurile formate de distanta proiectia ei pe orizontala (pag
unghi de panta

unghiurilor inclinata cu inclinata cu 26) numit si

125)

In sistem centesimal este adevarata

3 unghiurile formate de distanta inclinata cu directia fata de Steaua Polara

relatia: 1 90 valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta 2 90 + valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta 3 100g valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta

120)

In sistem centesimal: 1 suma valorii unghiului zenital si unghiului de panta este egala cu 100g 2 suma valorii unghiului zenital si unghiului de panta este egala cu 360 3 suma valorii unghiului zenital si unghiului de panta este egala cu 90
sistemul sexazecimal (00 3600); sistemul centesimal (0g 400g);

126)

a a a

Distanta inclinata reprezinta: 1 distanta masurata pe directia nord sub un unghi orizontal 2 distanta masurata pe elipsoid sub un unghi vertical 3 distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi vertical (pag 26)
Distanta inclinata este distanta de pe suprafata topografica situata sub un anumit unghi vertical.

121)

In sistem centesimal: 1 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 200g 2 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g 3 suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90

127)

Distanta inclinata reprezinta: 1 distanta masurata pe suprafata topografica numai fata de un unghi de panta 2 distanta masurata pe suprafata topografica sub un unghi fie de panta fie zenital (pag 26) 3 distanta masurata pe suprafata topografica numai fata de un unghi zenital

122)

In sistem sexagesimal: 1 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 200g 2 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 100g 3 suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90

128)

Distanta redusa la orizont reprezinta: 1 proiectia pe un plan orizontal a distantei inclinate (pag 26) 2 proiectia pe un plan vertical a distantei inclinate 3 proiectia distantei inclinate pe linia orizontului

123)

In sistem sexagesimal: 1 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 200g 2 suma valorii unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 180 3 suma valorilor unghiului zenital si a unghiului de panta este egala cu 90

129)

124)

Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si = unghiul de panta, cu ce relatie se poate calcula distanta redusa la orizont: 1 D=Lcos (pag 26) 2 D=Lsin 3 D=Ltg

In sistem sexagesimal este adevarata relatia: 1 90 valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta 2 90 + valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta 3 100g valoarea unghiului zenital = valoarea unghiului de panta

130)

Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si = unghiul zenital, cu ce relatie se poate calcula distanta redusa la orizont: 1 D=Lcos 2 D=Lsin (pag 26) 3 D=Ltg

11

131)

Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si = unghiul zenital, cu ce relatie se poate calcula distanta inclinata: 1 L=D/cos 2 L=D/sin (pag 26) 3 L=D/tg

136)

132)

Daca notam: D = distanta redusa la orizont, L = distanta inclinata si = unghiul de panta, cu ce relatie se poate calcula distanta inclinata: 1 L=D/cos (pag 26) 2 L=D/sin 3 L=D/tg

Altitudinea relativa a unui punct reprezinta: 1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct (pag 26) 2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului 3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul geoidului la acel punct

137)

133)

Altitudinea unui punct reprezinta: 1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de referinta la acel punct (pag 26) 2 distanta masurata sub un unghi de panta, de la o suprafata de referinta la acel punct 3 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata topografica la acel punct

Diferenta de nivel dintre doua puncte: 1 distanta masurata pe verticala locului intre suprafetele de nivel corespunzatoare celor doua puncte (pag 26) 2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului la suprafata elipsoidului 3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul geoidului la centrul elipsoidului
Diferenta dintre altitudinile a doua puncte este diferenta de nivel.

138)

Diferenta de nivel dintre doua puncte

134)

Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta: 1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct 2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel zero la acel punct (pag 26) 3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul elipsoidului la acel punct

poate fi: 1 numai pozitiva 2 numai negativa 3 fie pozitiva fie negative (pag 106; 107)

139) 140)

Orientarea unei drepte este: 1 un unghi (pag 27) 2 o lungime 3 o diferenta denivel Orientarea unei drepte este: 1 unghiul format de o directie de referinta si directia considerata pe teren (pag 27) 2 unghiul format de directia Soarelui si directia considerata pe teren 3 unghiul format de o directie de referinta si directia Soarelui
Orientarea unei drepte este unghiul format de o directie de referinta si directia considerate de pe teren. Daca directia de referinta este nordul magnetic, orientarea este magnetica, iar daca este nordul geographic este geografica. Unghiul format de cele doua directii de referinta se numeste declinatie magnetica si ea poate fi vestica (negative), sau estica (pozitiva).

135)

Altitudinea absoluta a unui punct reprezinta: 1 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata de nivel oarecare la acel punct 2 distanta masurata pe verticala locului de la o suprafata geoidului (pag 26; 47) 3 distanta masurata pe verticala locului de la centrul geoidului la acel punct
Masuratorile geodezice se executa pe o suprafata fizica (topografica), iar prelucrarea acestora se face pe o suprafata matematica cunoscuta sub denumirea de suprafata de referinta. Pentru masuratori altimetrice, suprafata de referinta este geoidul, astfel incat originea altitudinilor se considera a fi suprafata de nivel zero, suprafata Oceanului Planetar. Pentru planimetrie se foloseste suprafata elipsoidului de referinta, pe care se proiecteaza suprafata topografica.

141)

Directia de referinta orientarea unei drepte este: 1 nordul magnetic (pag 27) 2 directia paralelelor 3 verticala locului

pentru

142)
12

Directia de referinta orientarea unei drepte este:

pentru

1 nordul geographic (pag 27) 2 directia paralelelor 3 verticala locului

Aceste coordinate permit rezolvarea urmatoarelor probleme: - calculul distantei din coordonate; - calculul orientarii unei drepte; - calculul suprafetei unui poligon.

143)

Daca directia de referinta este nordul magnetic, orientarea dreptei este: 1 magnetica (pag 27) 2 geografica 3 geometrica

150)

Sistemul de coordonate rectangulare face posibil: 1 calculul distantei din coordinate (pag 27) 2 calculul unghiului de panta 3 calculul altitudinii

144)

Daca directia de referinta este nordul geografic, orientarea dreptei este: 1 magnetica 2 geografica (pag 27) 3 geometrica

151)

Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: 1 calculul orientarii unei drepte (pag 27) 2 calculul unghiului de panta 3 calculul altitudinii

145)

Declinatia magnetica reprezinta: 1 unghiul format de directia nordului magnetic cu verticala locului 2 unghiul format de directia nordului magnetic cu directia nordului geographic (pag 27) 3 unghiul format de directia nordului geografic cu verticala locului

152)

Sitemul de coordonate rectangulare face posibil: 1 calculul suprafetei unui polygon (pag 27) 2 calculul unghiului de panta 3 calculul altitudinii

153)

146) 147) 148) 149)

Declinatia magnetica poate fi: 1 numai pozitiva 2 numai negativa 3 fie pozitiva fie negative (pag 27) Declinatia magnetica negativa este: 1 decinatia magnetica vestica (pag 27) 2 decinatia magnetica estica 3 decinatia magnetica sudica Declinatia magnetica pozitiva este: 1 decinatia magnetica vestica 2 decinatia magnetica estica (pag 27) 3 decinatia magnetica sudica Sistemul de coordonate rectangulare face posibila: 1 determinarea pozitiei in plan fata de doua directii de referinta ce se intersecteaza sub un unghi drept (pag 27) 2 determinarea pozitiei in spatiu fata de doua directii de referinta ce se intersecteaza sub un unghi drept 3 determinarea pozitiei in spatiu fata de centrul elipsoidului
Coordonatele rectangulare permit determinarea pozitiei in plan a punctelor in raport de doua directii de referinta care se intersecteaza sub un unghi drept in punctual 0 numit originea sistemului de coordinate. Pe directia meridianului se considera coordonata X iar pe directia ecuatorului coordonata Y.

Latitudinea este definita ca: 1 unghiul format de verticala locului n punctul respectiv cu planul ecuatorului (pag 30) 2 unghi diedru format ntre planul meridianului punctului cu planul meridianului de origine 3 unghi diedru format ntre planul meridianului zero cu planul planul ecuatorului

154)

Longitudinea este definita ca: 1 unghiul format de verticala locului n punctul respectiv cu planul ecuatorului 2 unghi diedru format ntre planul meridianului punctului cu planul meridianului de origine (pag 30) 3 unghi diedru format ntre planul meridianului zero cu planul planul ecuatorului
Longitudinea, notata cu , este definite ca unghiul diedru care are drept muchie axa de rotatie a Pamantului si ca fete planul meridianului origine si planul meridianului punctului considerat.

155)

Masurarea unghiurilor pe teren cu teodolitul se incadreaza la: 1 masuratori directe 2 masuratori indirecte (pag 129) 3 si indirecte si directe

156)

Masurarea distantelor pe teren cu ruleta se incadreaza la: 1 masuratori directe (pag 57) 2 masuratori indirecte

13

3 si indirecte si directe

3 nivelmentul special

157)

Masurarea distantelor pe teren cu teodolitul se incadreaza la: 1 masuratori directe 2 masuratori indirecte (pag 129) 3 si indirecte si directe

165)

158)

Din categoria nivelmentului special face parte: 1 nivelmentul trigonometric 2 nivelmentul automat (pag 107) 3 nivelmentul clasic

Masuratorile conditionate sunt: 1 numai masuratori directe 2 numai masuratori indirecte 3 masuratorile care trebuie sa indeplineasca anumite conditii

166)

Din categoria nivelmentului special face parte: 1 nivelmentul trigonometric 2 nivelmentul motorizat (pag 107) 3 nivelmentul clasic

159)

Din categoria nivelmentului clasic face parte: 1 nivelmentul geometric (pag 107) 2 nivelmentul automat 3 nivelmentul special
Felurile nivelmentului: 1)- nivelment classic: a)- nivelmentul geometric sau direct; b)- nivermentul trigonometric sau indirect; c)- nivelmentul barometric sau fizic; d)- nivelmentul hidrostatic. 2)- nivelment special: a)- nivelmentul motorizat sau automat; b)- nivelmentul fotogrammetric.

167)

Din categoria nivelmentului special face parte: 1 nivelmentul trigonometric 2 nivelmentul fotogrammetric (pag 107) 3 nivelmentul clasic

168)

La proiectiile echivalente deformate: 1 unghiurile si suprafetele 2 suprafetele 3 distantele si unghiurile (pag 173)

sunt

160)

Din categoria nivelmentului clasic face parte: 1 nivelmentul direct (pag 107) 2 nivelmentul automat 3 nivelmentul special

Clasificarea proiectiilor dupa deformari: Proiectiile conforme pastreaza nedeformate unghiurile. Proiectiile echivalente sau homalografice pastreaza nedeformate suprafetele. Proiectiile afilactice sau arbitrare nu pastreaza nedeformate nici unghiurile, nici suprafetele

169)

161)

Din categoria nivelmentului clasic face parte: 1 nivelmentul trigonometric (pag 107) 2 nivelmentul automat 3 nivelmentul special

La proiectiile echivalente nu sunt deformate: 1 unghiurile si suprafetele 2 suprafetele (pag 173) 3 distantele si suprafetele

170)

162)

Din categoria nivelmentului clasic face parte: 1 nivelmentul indirect (pag 107) 2 nivelmentul automat 3 nivelmentul special

Punctul de perspectiva este echivalent cu: 1 punctul de vedere (pag 173) 2 centrul proiectiei 3 cel mai indepartat puct de centrul de proiectie ce se gaseste in planul de proiectie
Punctul de vedere sau punctul de perspectiva este punctul din care se considera ca pleaca razele proiectante.

163)

Din categoria nivelmentului clasic face parte: 1 nivelmentul barometric (pag 107) 2 nivelmentul automat 3 nivelmentul special

171)

164)

Din categoria nivelmentului clasic face parte: 1 nivelmentul hydrostatic (pag 107) 2 nivelmentul automat

Punctul central al proiectiei este: 1 punctul de vedere 2 punctul aflat in centrul suprafetei pe care se face proiectia (pag 173) 3 cel mai indepartat puct de centrul elipsoidului ce se gaseste in planul de proiectie
Punctul central al proiectiei este punctal situat de obicei in centrul suprafetei ce se proiecteaza.

14

172)

Din punctul de perspectiva se considera ca: 1 pleaca razele de proiectie (pag 173) 2 se intalnesc razele proiectate 3 nu se ating razele proiectate

173)

Scara reprezentarii indica: 1 raportul dintre elementele de pe elipsoid si cele de pe planul de proiectie (pag 173) 2 raportul dintre elementele planul de proiectie si cele de pe suprafata topografica 3 numarul de semne conventionale utilizate

- principale (redate pe harti prin linii continue mai ingrosate, avand echidistanta multiplu de 5 a echidistantei curbelor de nivel normale); - normale (desenate prin linii continue. Pentru echidistanta acestora s-au adoptat anumite valori in functie de scara hartii si de relief); - ajutatoare (reprezentate prin linie subtire intrerupta; au echidistanta jumatate din echidistanta curbelor de nivel normale); - accidentale (redate tot prin linie subtire intrerupta, dar cu segmente mai scurte; au echidistanta egala de obicei cu jumatate din cea a curbelor ajutatoare sau un sfert din cea a curbelor normale).

178)

174)

Reteua geografica este formata din: 1 meridiane si paralele (pag 173) 2 numai meridiane 3 numai paralele

Reteaua geografica este reteaua formata din meridiana si paralele considerate pe globul terestru.

175)

Echidistanta curbelor de nivel reprezinta: 1 distanta orizontala intre doua puncte consecutive ale aceleasi curbe de nivel 2 distanta pe verticala intre doua curbe de nivel consecutive (pag 150) 3 distanta intre punctele de altitudine extrema ale aceleasi curbe de nivel

Reteua cartografica rezulta din: 1 proiectia meridianelor si paralelelor pe planul de proiectie (pag 173) 2 proiectia meridianelor pe planul de proiectie 3 proiectia paralelelor pe planul de proiectie
Reteaua cartografica rezulta din proiectarea retelei geografice pe planul de proiectie.

179)

176)

Reteua kilometrica reprezinta: 1 un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate rectangulare (pag 173) 2 un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate geografice 3 un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate polare
Reteaua kilometrica este un sistem de drepte paralele la axele sistemului de coordonate rectangulare, cu ajutorul carora se pot stabili coordonatele X si Y ale punctelor de pe harta.

Curbele de nivel principale au echidistanta egala cu: 1 multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale (pag 151) 2 multiplu de 5 a echidistantei curbelor ajutatoare 3 multiplu de 5 a echidistantei curbelor accidentale

180)

Curbele de nivel ajutatoare au echidistanta egala cu: 1 multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale 2 jumatate din echidistanta curbelor normale (pag 151) 3 un sfert din echidistanta curbelor normale

181)

177)

Curba de nivel reprezinta: 1 linia care uneste punctele de egala altitudine (pag 150) 2 linia care uneste punctele in lungul unui rau 3 linia care uneste punctele in lungul cu aceeasi temperature
Curba de nivel reprezinta o linie care uneste punctele de egala altitudine sau, astfel spus, este locul geometric al punctelor de aceeasi cota. Distanta masurata pe verticala intre doua curbe de nivel consecutive se numeste echidistanta. Curbele de nivel pot fi:

Curbele de nivel accidentale au echidistanta egala cu: 1 multiplu de 5 a echidistantei curbelor normale 2 jumatate din echidistanta curbelor normale 3 un sfert din echidistanta curbelor normale (pag 151)

182)

Pe hartile topografice inseuarile sunt relevate de curbele de nivel astfel: 1 doua curbe de nivel care se intersecteaza 2 doua perechi de curbe de nivel opuse si cu valoare altitudinala egala (pag 153) 3 doua perechi de curbe de nivel opuse una principala si una ajutatoare

15

183)

Planurile topografice de situatie sunt intocmite la scara: 1 1:5000 1:20000 2 1:500 1:2500 (pag 139) 3 1:100 1:500
Clasificares planurilor dupa scara: - planuri topografice propriu-zise, intocmite la scarile 1:20000, 1:10000 si 1:5000 (ultimele numite si planuri topografice fundamentale); - planuri de situatie la scarile 1:2500, 1:2000, 1:1000, 1:500. - planuri de detaliu la scarile 1:100 si 1:50, utilizate in constructii.

1 L (pag 145) 2R 3A

188)

In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: 1 M (pag 145) 2R 3V

184)

Planurile topografice de detaliu sunt intocmite la scara: 1 1:5000 1:20000 2 1:500 1:2500 3 1:50 1:100 (pag 139)

189)

185)

In cadrul indicativului foi de hata topografica fusul sferic in care se gaseste harta este notat cu: 1 litere de la A la V 2 cifre arabe de la 1 la 60 (pag 145) 3 literele alfabetului grec

In cadrul indicativului foi de harta topografica zona sferica in care se gaseste harta este notata cu: 1 litere de la A la V (pag 145) 2 cifre arabe de la 1 la 60 3 literele alfabetului grec
Sistemul de proiectie cilindrica transversala Gauss-Kruger si proiectia stereografica-1970 au ca baza de plecare proiectia folosita pentru harta internationala la scara 1:1000000 si care consta in proiectarea emisferelor nordica si sudica, fiecare pe cate un con drept. Suprafata Pamantului a fost impartita in mod unitar in fasii paralele cu ecuatorul de cate 40 in latitudine si in fuse de cate 60 in longitudine, delimitate cu ajutorul meridianelor. Fusele in longitudine se numeroteaza cu cifre arabe de la 1 la 60 (3600:60=60 fuse), incepand de la meridianul de 1800 in sens invers acelor de ceasornic. Zonele sferice de cate 40 in latitudine se noteaza cu litere majuscule ale alfabetului latin (de la A la V), incepand de la ecuator spe nord sis pre sud. Peste teritoriul tarii noastre se suprapun fusele 34 (180 240) si 35 (240 300) longitudine estica si zonele latitudinale K (400 440), L (440 480), M (480 - 520) latitudine nordica. De fapt, numai zona L (440 480) acopera in intregime tara noastra; zonele K si M numai partial, prima sudul tarii, iar a doua, nordul tarii.

190)

In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se gaseste harta poate fi notat cu: 1 34 (pag 145) 2 45 3 25

191)

In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, fusul sferic in care se gaseste harta poate fi notat cu: 1 35 (pag 145) 2 45 3 21

192)

Suprafata Pamantului este impartita in suprafete corespunzatoare foilor de harta cu scara 1:1 000000, dimensiunile acestor trapeze sunt: 1 4 latitudine si 6 longitudine (pag 144;145) 2 10 latitudine si 10 longitudine 3 1 latitudine si 1 longitudine

186)

In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera: 1 K (pag 145) 2R 3S

193)

Numerotarea fuselor in longitudine se realizeaza pornind de la: 1 meridianul de 0 2 meridianul de 180 (pag 145) 3 meridianul de 360

194)

187)

In cadrul indicativului foi de hata topografica, pe teritoriul Romaniei, zona sferica in care se gaseste harta poate fi notata cu litera:

Pentru hartile realizate pana in anul 1971 este considerata suprafata de nivel zero: 1 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Baltica (pag 105;106) 2 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Azov

16

3 suprafata corespunzatoare nivelului zero la Marea Neagra

Pentru harta de baza a tarii noastre este considerat ca suprafata de nivel zero, nivelul zero al Marii Baltice in portul Kronstadt; pentru planurile intocmite in scopuri utilitare, incepand din anul 1971, s-a revenit la suprafata de nivel a Marii Negre in portul Constanta..

201)

Pe cercul orizontal al teodolitului sunt citite valorile: 1 unghiurilor verticale 2 unghiurilor orizontale 3 ambele variante

195)

Firele stadimetrice aflate in tubul reticul al lunetei teodolitului sunt folosite pentru: 1 clarificarea firelor reticule 2 masurarea directa a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte 3 masurarea indirecta a distantelor orizontale sau inclinate dintre doua puncte (pag 129)
In ridicari stadimetrice (tahimetrice) distantele se masoara indirect, pe cale optica sau stadimetrica, iar diferentele de nivel se determina prin nivelment trigonometric (indirect).

202)

Metoda intersectiei este utilizata in planimetrie pentru: 1 indesirea punctelor de triangulatie (pag 90) 2 indesirea punctelor de drumuire 3 indesirea punctelor de echerare
In scopul indesirii punctelor din reteaua de sprijin realizata prin triangulatie, se aplica metoda intersectiei care este de doua feluri:intersectia inainte si intersectia inapoi.

203)

196)

Corectia de panta este: 1 intotdeauna negative (pag 60)

intotdeauna se scade din distanta inclinata.

Metoda drumuirii este utilizata in planimetrie pentru: 1 indesirea punctelor de intersectie (pag 77) 2 indesirea punctelor de radiere 3 indesirea punctelor de echerare
Metode utilizate in ridicarea in plan a unei suprafete sunt: triangulatia, intersectia, drumuirea, radierea si echerarea. Primele trei se folosesc pentru realizarea si indesirea retelei de puncte de sprijin, de stat sau locale, si ultimele doua pentru determinarea pozitiei in plan a punctelor de detalii.

si ca atare

2 intotdeauta pozitiva 3 fie negativa fie pozitiva

197)

Masurarea distantelor indirect se realizeaza cu: 1 ruleta 2 teodolitul 3 teodolit tahimetru (pag 129)

204)

Elipsoidul de referinta face parte din: 1 baza matematica a hartilor (pag 226) 2 baza altimetrica a hartilor 3 baza geografica a hartilor
Baza matematica a hartilor se compune din: elipsoidul de referinta, proiectia cartografica, punctele de baza, sistemul de coordinate, scara, cadrul hartilor si sistemul de impartire pe foi si nomenclatura. Baza altimetrica a hartilor este constituita din cotele punctelor determinate fata de o suprafata de nivel de referinta. Baza geografica a hartilor totalitatea elementelor de hidrografie, relief, localitati, cai de comunicatie, etc. de pe o harta..

198)

Masurarea distantelor prin unde se bazeaza pe: 1 masurarea lungimii de unda 2 masurarea frecventei undei 3 masurarea timpului parcurs de unda (pag 61)

199)

Echerul topografic se utilizeaza

205)

pentru: 1 masurarea unghiurilor pe harti 2 pozitionarea unui punct pe un aliniament 3 trasarea unghiurilor drepte pe planuri (pag 61)
Echerul topographic sunt instrumente cu ajutorul carora se pot trasa pe teren unghiuri drepte.

Cotele punctelor determinate fata de o suprafata de nivel fac parte din: 1 baza matematica a hartilor 2 baza altimetrica a hartilor (pag 226) 3 baza geografica a hartilor

206)

200)

Pe cercul vertical al teodolitului sunt citite valorile: 1 unghiurilor verticale (pag 69) 2 unghiurilor orizontale 3 ambele variante
Pe cercul vertical se masoara unghiurile verticale .

Totalitatea elementelor hidrografie, relief, localitati si cai comunacatie fac parte din: 1 baza matematica a hartilor 2 baza altimetrica a hartilor 3 baza geografica a hartilor (pag 226)

de de

207)

Proiectia cartografica face parte din: 1 baza matematica a hartilor (pag 226) 2 baza altimetrica a hartilor 3 baza geografica a hartilor

17

208)

Sistemul de coordonate face parte

din: 1 baza matematica a hartilor (pag 226) 2 baza altimetrica a hartilor 3 baza geografica a hartilor

209) 210) 211)

Scara face parte din: 1 baza matematica a hartilor (pag 226) 2 baza altimetrica a hartilor 3 baza geografica a hartilor Cadrul hartilor face parte din: 1 baza matematica a hartilor (pag 226) 2 baza altimetrica a hartilor 3 baza geografica a hartilor Sistemul de impartire in foi si nomenclatura fac parte din: 1 baza matematica a hartilor (pag 226) 2 baza altimetrica a hartilor 3 baza geografica a hartilor

valoare va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 64x25.000=1.600.000:50.000=32. 30

3)

Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 64 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 64x25000=1.600.000:50.000=32mm . 32

4)

212)

Pentru hartile realizate dupa 1971 este considerata suprafata de zero: 1 suprafata corespunzatoare nivelului la Marea Baltica 2 suprafata corespunzatoare nivelului la Marea Azov 3 suprafata corespunzatoare nivelului la Marea Neagra (pag 106)

anul nivel zero zero zero

Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:100.000 este de 15 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 15x100.000=1.500.000:25.000-60min. .. ..60

213) 214)

5)

Nivelul zero se masoara cu: 1 medimaremetru 2 nivelmetru 3 teodolitul Nivelul zero se masoara cu: 1 medimaregraf 2 barograf 3 teodolitul

Altitudinile reperului zero fundamental se masoara cu ajutorul unor aparate numite medimaremetre sau medimaregrafe.

Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:25.000 este de 18 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 18x25.000=450.000:50.000=9mm 9

6)

COMPLETION

1)

Pe hartile in culori, raurile sunt trasate cu culoarea ALBASTRU ..

2)

Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:10.000 este de 150 mm. Ce

Distanta dintre 2 puncte masurata pe o harta topografica la scara 1:1.000 este de 250 mm. Ce valoare in mm va avea aceeasi distanta pe o harta cu scara 1:25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 250x1.000=250.000:25.000=10 10

18

7)

Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 36 mm2. Ce valoare in mm2 va avea aceelasi lac reprezentat la scara 1: 5.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 2x2=4; 36x4=144 144

37000 .

12)

8)

Suprafata unei pasuni de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 64 mm2. Ce valoare in mm2 va avea aceeasi pasune reprezentata la scara 1: 25.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 2,5x2,5=6,25; 64:6,25=10,24 10,24

Un lac are o suprafata reala de 2,25 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest lac, reprezentat pe o harta topografica la scara 1.25 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 36 .

13)

9)

Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:25.000 este de 888 mm2. Ce valoare in mm2 va avea acelasi lac reprezentat la scara 1: 50.000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 2x2=4; 888:4=222 222

Un lac are o suprafata reala de 1,25 km2. Ce valoare in mm2 va avea acest lac, reprezentat pe o harta topografica la scara 1.100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 125 .

14) 15)

Pe hartile in culori, curbele de nivel sunt trasate cu culoarea MARO.. Un poligon are o suprafata reala de 1 km2. Ce valoare in cm2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura). 1

10)

Suprafata unei alunecari de teren de pe harta topografica la scara 1:10.000 este de 442 mm2. Ce valoare reala in m2 va avea aceasta alunecare de teren. (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 44200

16)

11)

Suprafata unui lac de pe harta topografica la scara 1:100.000 este de 37 mm2. Ce valoare reala in m2 va avea acest lac? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura)

Un poligon are o suprafata pe harta de 1 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:100 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura). 1

17)

Un poligon are o suprafata pe harta de 100 cm2. Ce valoare in Km2 va avea acest poligon, reprezentat pe o harta topografica la scara 1:50 000 ? (scrieti numai valoarea fara unitate de

19

masura).

23)

18)

Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in Km va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 1

19)

Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44 si longitudine 25 . Ce valoare are latitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100 000? - (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 44

Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:25000 este de 4 cm. Ce valoare in m va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 1000

24)

20)

Lungimea unui segment pe harta cu scara 1:100000 este de 4 cm. Ce valoare in km va avea acest segment in realitate? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 4

Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1723 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:250000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 1723

25)

21)

Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1523 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100000? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 1523

Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1123 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu +10 m pozitia suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 1113

26)

22)

Coordonatele geografice ale unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 sunt latitudine 44 si longitudine 25 . Ce valoare are longitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:100 000? - (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 25

Altitudinea unui punct marcat pe harta cu scara 1:50000 este de 1223 m. Ce valoare are altitudinea acestui punct reprezentat pe harta cu scara 1:25000 daca se modifica cu 10 m pozitia suprafetei de nivel zero ? (scrieti numai valoarea fara unitate de masura) 1233
TESTELE DE EVALUARE CONSTAU DIN 25 DE NTREBRI, PENTRU O DURAT DE 30 DE MINUTE.

20