Sunteți pe pagina 1din 13

Cuprins 1. 2. 3. Harta tarii ...................................................................................................................................... 3 Scurt istoric ................................................................................................................................... 3 Indicatori fizico-demografici ........................................................................................................ 3 3.1. Suprafata................................................................................................................................ 3 3.2.

Strucutra administrativ teritoriala.......................................................................................... 3 3.3. Configuratie teritoriala .......................................................................................................... 4 3.4. Clima ..................................................................................................................................... 4 3.5. Resurse naturale si energetice ............................................................................................... 4 3.6. Avantaj competitiv ................................................................................................................ 4 4. Indicatori demografici: ................................................................................................................. 4 4.1. Populaie ................................................................................................................................ 4 4.2. Densitatea medie a populatiei ............................................................................................... 4 4.3. Durata medie de viata ............................................................................................................ 4 4.4. Raportul dintre populatia care domiciliaza in mediul rural si mediul urban ......................... 4 4.5. Rata natalitatii si a mortalitatii .............................................................................................. 4 4.6. Migratia populatiei ................................................................................................................ 4 4.7. Structura populatiei pe categorii de sex ................................................................................ 5 4.8. Structura populatiei dupa statutul marital ............................................................................. 5 5. Indicativi economici care definiesc performantele in structura economiei Norvegiei ................. 5 5.1. Produsul intern brut ............................................................................................................... 5 5.2. Venitul mediu pe locuitor ...................................................................................................... 5 5.3. Repartitia veniturilor pe categorii de populatie ..................................................................... 5 5.4. Structura cheltuielilor consumatorilor................................................................................... 5 5.5. Gradul de ocupare al fortei de munca ................................................................................... 5 5.6. Indicatori monetari si finianciari ........................................................................................... 5 5.7. Principalelor ramuri din diferite domenii de activitate .........................................................5 5.8. Investitii straine directe atrase ............................................................................................... 5 5.9. Investitiile Norvegiei in strainatate ....................................................................................... 5 5.10. Bariere tarifare ................................................................................................................... 6 5.11. Monopoluri ........................................................................................................................ 6 6. Infrastructura existenta ................................................................................................................. 6 6.1. Infrastructura rutiera .............................................................................................................. 6 6.2. Infrastructura feroviara .......................................................................................................... 6 6.3. Infrastructura aeriana............................................................................................................. 6 6.4. Infrastructura maritima .......................................................................................................... 6 6.5. Infrastructura militara ............................................................................................................ 6 7. Indicatori tehnologici .................................................................................................................... 6 7.1. Gradul de actualitate a tehnologiilor ..................................................................................... 6 7.2. Gradul de dotare cu automobile si vechimea medie a acestora............................................. 6 7.3. Densitatea retelei de televiziune prin cablu........................................................................... 6 7.4. Gradul de patrundere a retelei Internet, precum si a telefoniei fixe si mobile ...................... 6 7.5. Rolul afacerilor in societate................................................................................................... 6 7.6. Tipul si marimea afacerii....................................................................................................... 7 8. Indicatori socio-culturali............................................................................................................... 7 8.1. Limba nationala ..................................................................................................................... 7 8.2. Religia ................................................................................................................................... 7
Pagina 1/13

8.3. Educatia (nivel si structura)................................................................................................... 7 8.4. Obiceiuri si traditii ................................................................................................................ 7 8.5. Familia in Norvegia ............................................................................................................... 7 8.6. Rolul femeii in societate ........................................................................................................ 8 8.7. Importanta muncii in societate .............................................................................................. 8 8.8. Modalitati de petrecere a timpului liber ................................................................................ 8 9. Coordonate ale mediului politic ................................................................................................... 8 9.1. Climat politic ......................................................................................................................... 8 9.2. Tipul de guvernare ................................................................................................................ 8 9.3. Sistemul partidelor politice ................................................................................................... 9 9.4. Existenta claselor sociale ...................................................................................................... 9 9.5. Minoritatiele .......................................................................................................................... 9 9.6. Greve ..................................................................................................................................... 9 10. Caracteristici ale mediului juridic ............................................................................................. 9 10.1. Sistemul juridic national .................................................................................................... 9 10.2. Legislatia nationala si internationala ................................................................................. 9 10.3. Facilitati acordate investitorilor straini .............................................................................. 9 10.4. Respectarea drepturilor de propietate ................................................................................ 9 10.5. Nivelul coruptiei ................................................................................................................ 9 11. Caracteristicile mediului comercial .......................................................................................... 9 11.1. Retele de distributie...............................................................................................................9 11.2. Centre comerciale .................................................................................................................. 9 11.3. Deprinderi de cumparare locale .......................................................................................... 10 11.4. Increderea consumatorilor ................................................................................................... 10 12. Caracteristici ale mediul de marketing ................................................................................... 10 12.1. Agentii de publicitate si de cercetare a pietei ...................................................................... 10 12.2. Posturi de radio si de televiziune nationale ..................................................................... 10 12.3. Cotidiene si reviste de specialitate economica ................................................................ 10 12.4. Volumul investitiilor in publicitate.................................................................................. 10 13. Situatii de risc ridicat .............................................................................................................. 10 13.1. Atentate teroriste ................................................................................................................. 10 13.2. Consumul de droguri ....................................................................................................... 10 13.3. Sentimentul de nesiguranta al cetatenilor ........................................................................ 10 14. Alte particularitati ale macromediului tarii ce ar putea influenta activitatea de marketing international. ...................................................................................................................................... 10 14.1. Uzante comportamentale ..................................................................................................... 10 14.2. Mancarea si bautura ......................................................................................................... 11 14.3. Vestimentatia norvegienilor ............................................................................................ 11 15. Bibliografie ............................................................................................................................. 12

Pagina 2/13

FISA DE MARKETING A TARII NORVEGIA


Norvegia sau Regatul Norvegiei este un stat n Europa de Nord, situat n vestul Peninsulei Scandinave, ntre Oceanul Atlantic (Marea Nordului), Oceanul Arctic (Marea Barents i Marea Norvegiei), Federaia Rus, Finlanda i Suedia. Este divizat in 19 districte. Orae principale ale Norvegiei sunt: Oslo (capital statului), Bergen, Trondheim, Stavanger, Kristiansand, Drammen, Skien, Troms i Molde. 1. Harta tarii

2. Scurt istoric Descoperirile arheologice arat c teritoriul Norvegiei a fost locuit cel trziu ncepnd din anii 10000 .Hr. Majoritatea istoricilor consider c nucleul populaiilor care au colonizat Scandinavia se afl n Germania de astzi. n primele secole d.Hr. Norvegia de azi era mprit n mici regate. Conform tradiiei, Harald Hrfagre a reuit s uneasc aceste regate n 872 d.Hr., n urma Btliei de la Hafrsfjord din Stavanger, devenind astfel primul rege al unei Norvegii unite. n 1319 Suedia i Norvegia au fost unite de regele Magnus Eriksson. n 1349 pesta a omort ntre 50 i 60 % din populaie, rezultnd o perioad de declin social i economic. Politica regal a epocii a nsemnat o serie de uniuni personale ntre rile nordice. Norvegia, Danemarca i Suedia au ajuns s fie stpnite de regina Margrethe I a Danemarcei, cnd s-a creat uniunea de la Kalmar. Dup ce Danemarca-Norvegia a fost atacat de Marea Britanie, a intrat ntr-o alian cu Napoleon, dar rzboiul a dus la condiii grele de via i la foametea din 1812. Cum regatul Danemarcei a fost printre statele nvinse n 1814, a fost obligat s cedeze Norvegia n favoarea regatului Suediei, n timp ce vechile provincii norvegiene Islanda, Groenlanda i Insulele Feroe au ajuns s depind de coroana danez. Norvegia a profitat de ocazie pentru a-i proclama independena, adoptnd o Constituie bazat pe modelul american i cel francez, iar prinul danez Christian Fredrik a fost proclamat rege la 17 mai 1814. Asta a cauzat izbucnirea rzboiului ntre Suedia i Norvegia. Aliana cu Marea Britanie i SUA de pe vremea rzboiului a fost continuat n perioada postbelic. 3. Indicatori fizico-demografici 3.1. Suprafata (loc 68 in lume): 385.155 km, din care 7% apa. 3.2. Strucutra administrativ teritoriala: Teritoriul Norvegiei este mprit n 19 uniti administrativ-teritoriale, numite fylker: Oslo, Akershus, stfold, Hedmark, Oppland,
Pagina 3/13

Buskerud, Vestfold, Aust-Agder, Finnmark, Hordaland, Mre og Romsdal, Nordland, NordTrndelag, Rogaland, Sogn og Fjordane, Sr-Trndelag, Telemark, Troms, Vest-Agder. 3.3.Configuratie teritoriala: Norvegia, denumita si tara fiordurilor, ocup partea vestic a Peninsulei Scandinave, avnd 2.542 km de granie. Teritoriul rii este strbtut de Alpii Scandinavici, muni vechi, n mare parte erodai, cu aspect de platouri n zona central, puternic accidentate de vi adnci, dominate de culmi muntoase, cu piscuri nalte (alt. max. 2469 m vf. Galdhpiggen), n sud-vest, scznd n nlime spre nord-est i cobornd brusc spre vest, formnd aici rmurile abrupte i crestate de fiorduri. Pe litoral, cmpiile ocup suprafee foarte restrnse. Alte piscuri: Glittertind (2405 m), Snhetta (2286 m), Rondane (2183 m), Gausta (1883 m), Borge (1703 m). Ruri: Glomma, Otra, Lagen, Klar, Tana. Numeroase lacuri, dintre care mai mari sunt Mjsa, Femunden, inclusiv cel mai adnc lac din Europa (Hornindalsvatnet 515 m). Munii sunt acoperii la mari nlimi de gheari i zpezi persistente, iar la altitudini mai joase de pduri de conifere. Fauna: lupi, vulpi, elani, hermeline, balene, peti, psri. Norvegia este strbtut (i mprit n dou pri) de cercul polar arctic (de nord). 3.4. Clima: Desi este o tara nordica are o clima moderata, cu veri racoroase si cu ierni blande. Curentul cald al Golfului face ca Norvegia sa aiba o clima mai calda fata de alte tari situate la aceasi latitudina. De-a lungul coastei predomina un climat maritim. La Oslo, temperatura medie inregistrata in luna ianuarie este de 5oC, iar in luna iulie este de 28oC. 3.5.Resurse naturale si energetice: ar cu economie puternic dezvoltat, bazat pe industrie diversificat, pe servicii n transporturi i comer. Dispune de bogate resurse de subsol (petrol, gaze naturale, minereuri de fier, cupru, zinc, plumb, molibden, pirite) i de un substanial potenial hidroenergetic, n baza crora s-a dezvoltat intens electrometalurgia (feroaliaje, oeluri, aluminiu, nichel, cupru). Ramuri industriale n ascensiune: construcii de maini (nave, echipamente i utilaje electrotehnice, maini unelte), prelucrarea lemnului, fabricarea hrtiei, industria chimic (ngrminte azotoase, carbid), textil i de confecii, alimentar (produse lactate, margarin, conserve de carne i de pete). n agricultur predomin creterea animalelor (bovine, porcine, ovine), producia de cereale (orz, ovz, secar) i de cartofi. Pescuit intens (somon). 3.6. Avantaj competitiv Norvegia: - are a patra flota din lume ca marime (dupa Grecia, Japonia si SUA) si una dintre cele mai mari industrii ale pescuitului (dupa Japonia). - genereaza cea mai mare putere electrica din lume pe cap de locuitor - are cel mai mare procentaj de abonati la telefonia mobila (45%), dupa Finlanda (48%) 4. Indicatori demografici: 4.1. Populaie (locul 117): 4.920.305 locuitori 4.2. Densitatea medie a populatiei: 16 loc./km 4.3. Durata medie de viata : 78,2 ani pentru brbai i 82,7 ani pentru femei (in 2007) 4.4. Raportul dintre populatia care domiciliaza in mediul rural si mediul urban: 74% mediul urban, 26% mediul rural. 4.5. Rata natalitatii si a mortalitatii: Natalitate: 11,5 nateri/ 1 000 loc Mortalitate: 3,7 decese/ 1 000 loc 4.6. Migratia populatiei:
Pagina 4/13

Numrul de imigrani din Norvegia este in prezent de aproximativ 601.000 persoane, ceea ce corespunde la 12% din totalul populaiei. n 2011 rata de migraia net a fost de la 42.622 persoane. Din totalul de 600.922 de imigranti, 42% au cetenie norvegian. Oraele cu cei mai multi imigrani sunt Oslo (27%) i Drammen (22%). Cei mai multi dintre imigranii din Norvegia sunt de origine polonez , suedez , pakistaneza , irakiana i somaleza. 4.7. Structura populatiei pe categorii de sex: 2.466.000 barbati, 2.458.000 femei (2011) 4.8. Structura populatiei dupa statutul marital: Din totalul de 4 920 305 locuitori, 51% nu au fost niciodata casatoriti (2 493 246 loc), 35% sunt casatoriti (1 739 549 loc), 7,5% sunt divortati (371 833 loc) iar restul de 6,5% traiesc in concubinaj sau sunt vaduvi. 5. Indicativi economici care definiesc performantele in structura economiei Norvegiei 5.1. Produsul intern brut: - In marime absoluta: Norvegia 414,462 milioane USD (locul 24 in lume) - PIB/locuitor: 60.280 USD/loc (locul 2 in Europa dupa Luxemburg, si locul 4 in lume) 5.2. Venitul mediu pe locuitor: 4.120 EURO. Salariul minim se stabileste periodic prin negocieri sindicale. 5.3. Repartitia veniturilor pe categorii de populatie: - Sectoare: Industria miniera: 4492 $, Domeniul Fininciar: 4014 $, Industria utilitatilor (gaz, apa, electricitate): 3435 $, Educatie: 3170 $, Transport, Comunicare: 3107 $, Constructii: 3032 $, Industria hoteliera + restaurante: 2639 $ - De exemplu: Medic: 10.000 $, Pilot companie aeriana: 4500 $, Profesor: 3550 $, Asistent medical: 3.075 $, Sofer autobuz: 2.633$. 5.4. Structura cheltuielilor consumatorilor: Sanatate: 3,38%, Intretinerea locuintei (reparatii, plata utilitati): 23.97%, Mancare: 21.01%, Haine: 6.28%, Educatie: 0.36%, Transport: 20.46%.

5.5.

Gradul de ocupare al fortei de munca

In ceea ce priveste gradul de ocupare al fortei de munca, 75% dintre norvegienii cu varste cuprinse intre 15 si 64 ani au o slujba si lucreaza in medie 1407 ore pe an, in conditiile in care media OECD este de 1793 ore pe an. Norvegienii isi dedica 67% din timpul unei zile, respectiv 16,1 ore pe zi activitatilor de relaxare si odihna sau activitatilor recreationale (televizor, jocuri, iesiri cu prietenii), peste media OECD. In functie de sectorul de activitate: agricultura: 2.9%; industrie: 21.1%; servicii: 76% (2008)

5.6.
-

Indicatori monetari si finianciari

Moneda nationala: coroana norvegiana (NOK) Rata de schimb: 1 NOK=0.13 EUR, 1NOK=0.56 RON Inflatie: 1.44 % Principalii parteneri externi: Regatul Unit, Germania, Elvetia, Ftanta, Suedia, SUA. Datorie externa: 60%din PIB - 643,000 milioane $ ( locul 17 in lume) ----131,220$ /loc 5.7. Principalelor ramuri din diferite domenii de activitate : petrol i gaze naturale, produse alimentare prelucrate, construcii navale, lemn i hrtie, metale, produse chimice, cherestea, minerit, textile, pescuit. 5.8. Investitii straine directe atrase: Domeniile in care au fost efectuate investitii sunt industria navala, industria chimica, productia de echipamente energetice, industria alimentara. 5.9. Investitiile Norvegiei in strainatate: Import mijloace de transport, produse metalice, fructe, legume.
Pagina 5/13

5.10. Bariere tarifare Taxele relevante sunt urmtoarele: taxa corporatist: 28%; taxa pe venitul personal:28%; TVA standard:25%; TVA pentru alimente:14% ; TVA transporturi:11% 5.11. Monopoluri: la nivel local, pe piata alcoolului. 6. Infrastructura existenta 6.1. Infrastructura rutiera: 91.916 km de sosele. 6.2. Infrastructura feroviara: 4.026 km. 6.3. Infrastructura aeriana: in Norvegia sunt 51 de aeroporturi, dintre care cel mai mare este Oslo Gardermoen, cu un numar de 19.140.384 pasageri anual. 6.4. Infrastructura maritima: Norvegia este naiunea maritim cea mai diversificat din Europa i este respectat n ntreaga lume pentru calitatea transportului su maritim, pentru echipamentele sale i pentru capacitatea de explorare a noi segmente de pia. Economia maritim a Norvegiei un mnunchi de industrii legate de sectorul transporturilor maritime i al acvaculturii, care se extinde n permanen include o gam tot mai variat de produse i servicii. 6.5. Infrastructura militara: - In momentul de fata, trupele armate ale Norvegiei sunt implicate in: Second Northern War , Torstenson War, Scanian War, Great Northern War, Theater War, Swedish-Norwegian War (1814), World War II , Cold War, Lebanon War, Bosnian War, Kosovo War, War in Afghanistan, War on Terrorism. 7. Indicatori tehnologici 7.1. Gradul de actualitate a tehnologiilor Industria tehnologiei informaiei i comunicaiilor (IC&T) a devenit noul sector de marc al Norvegiei. n prezent, aceasta este a doua industrie din Norvegia, calculat conform cifrei de afaceri, care nu doar sporete bogia, ci este de asemenea i un furnizor important pentru alte activiti comerciale i pentru sectorul public. Industria cuprinde o gam larg de companii, de nalt tehnologie care creaz telecomunicaii noi, produse hardware, software i de electronic industrial i ofer servicii de consultan. Norvegia este una din rile cu cea mai mare rat de utilizare a produselor IC&T pe cap de locuitor din lume, avnd o infrastructur care include un sistem bine dezvoltat de staii terestre fixe de comunicare prin satelit i de reele de cabluri din fibr optic pentru transmisii digitale.

7.2. 7.3.

Gradul de dotare cu automobile si vechimea medie a acestora Densitatea retelei de televiziune prin cablu

In Norvegia sunt inregistrate aproximativ 2.9 milioane masini, iar media vechimii acestora este de 10.5 ani. In Norvegia, televiziunea prin cablu a fost introdusa in 1954. Acum, 40% dintre cetateni au cablu TV si 30% au televiziune prin satelit. Restul de 30% au televiziune analogica. Principalele posturi TV in Norvegia sunt NRK1, NRK2, NRK3 si TvNorge.

7.4. 7.5.

Gradul de patrundere a retelei Internet, precum si a telefoniei fixe si mobile Rolul afacerilor in societate

In Norvegia 91,8% dintre populatie au Internet. In ceea ce priveste telefonia in 2007 existau circa 5.000.000 abonamente de telefoane mobile i 2.000.000 de abonamente de telefoane fixe. n Norvegia nu exist aproape nici o restricie privind demararea unei afaceri. Pentru a obine dreptul de nfiina o companie n Norvegia, persoana respectiv trebuie s aib peste 18 ani i s
Pagina 6/13

nu fie implicat n niciun proces de faliment. Nu trebuie s locuiasc n Norvegia, ns compania trebuie s aib o adres norvegian.

7.6.

Tipul si marimea afacerii

Alegerea entitii comerciale este de obicei prima problem pe care i-o pune un antreprenor. Alternativele sunt: Asociat unic (liber-profesionist) (norvegian: "enkelt-personsforetak"). Societate cu rspundere nelimitat - ANS i DA (norvegian: "selskap ansvarlig"). Societate cu rspundere limitat AS (norvegian: "aksjeselskap" - AS). Societate cooperativ SA

8. Indicatori socio-culturali 8.1. Limba nationala: Norvegiana, cu urmatoarele dialecte: bokml i nynorsk. 8.2. Religia: Marea majoritate a norvegienilor (81,8 %) aparin de Biserica Norvegian (Evanghelic Luteran), 1,7 % sunt musulmani, 1,7 % sunt umaniti-etici (Human-Etisk Forbund), iar 1,1 % sunt romano-catolici

8.3.

Educatia (nivel si structura)

Grad de alfabetizare de 98.7%, IDU 0.965 (locul I pe Glob) Educaia n Norvegia este obligatorie pentru toi copiii cu varstele intre 6 si 16 ani. 36% din populatie au studii superioare.

8.4.

Obiceiuri si traditii

Pana in anul 1100 e.n (era noastra), Craciunul nu se sarbatorea in aceasta tara, fiind preferata o sarbatoare pagana, prin care erau cinstiti zeii scandinavi ai recoltelor. Dupa adoptarea crestinismului, Craciunul a devenit o sarbatoare deosebit de populara pentru norvegieni. In seara de Ajun, se ascund toate maturile din casa. Cu mult timp in urma se credea ca vrajitoarele si spiritele rele vin in seara de Ajun si fura maturile pentru a se plimba cu ele. Si in zilele noastre, copiii cred in spiridusii care le lasa daruri in noaptea de Ajun. Ei canta colinde, se imbraca in personaje precum Pastorul sau Omul Intelept si merg din casa in casa. In unele zone ale tarii, copiii isi confectioneaza din hartie Stele ale Nordului, cu care se duc sa colinde. Dupa colindat, se intorc la casele lor si ii asteapta pe micii nisse (gnomii lui Mos Craciun). In fiecare familie exista obiceiul de a aprinde cat mai multe lumanari, din seara de Ajun pana in noaptea de Anul Nou. Gospodinele pregatesc diverse deserturi pentru sarbatoarea Craciunului, cele mai cunoscute fiind Julekake (cozonacul de Craciun, care contine stafide, zahar caramelizat si scortisoara) si un fel de terci de orez (acesta este servit cu unt, zahar, scortisoara sau cu migdale si frisca). Urmeaza apoi schimbul de cadouri, fiecare citeste cu voce tare mesajul lui Mos Craciun de pe fiecare pachet primit si ureaza celorlalti Craciun Fericit! (Glaedelig Jul!)

8.5.

Familia in Norvegia

Pentru norvegieni, casatoria nu este o conditie pentru intemeierea unei familii, cei mai multi dintre ei preferand sa nu isi oficializeze relatiile. Prinii norvegieni petrec n medie 40 de ore sptmnal mpreun cu copiii lor, potrivit unui sondaj realizat de Eurofound. Sondajul plaseaz Norvegia pe primul loc din acest punct de vedere, naintea Olandei, aflat pe locul 2, cu 34 de ore. Danemarca se afl pe poziia a cincea cu 16,5 ore, n timp ce Finlanda i Suedia au numai 14 i respectiv 13 ore. Experii cred c motivele pentru care Norvegia se afl pe primul loc este faptul c n medie au cele mai puine ore de lucru sptmnal din Europa, plus drepturi legale pentru concediu de
Pagina 7/13

natalitate precum i zile libere att pentru mame ct i pentru tai, atunci cnd copiii lor sunt bolnavi. n 1993, Norvegia a devenit a doua ar care a legiferat cstoriile ntre persoane de acelai sex, iar n 1994, parlamentul din Suedia a aprobat o lege similar. Textul prevedea c homosexualii i lesbienele pot beneficia de o ceremonie de cstorie la starea civil.

8.6.

Rolul femeii in societate

Indicele Dezvoltrii Umane n anul 2003 realizat de PNUD (Programul Naiunilor Unite pentru Dezvoltare) clasific Norvegia pe locul doi n lume, n urma Islandei, n ceea ce privete egalitatea economic i politic dintre sexe. Printre altele, Norvegia are un procent ridicat de femei membre ale Storting (Adunarea Naional Norvegian) sau angajate n posturi de conducere de cel mai nalt nivel. De asemenea, femeile reprezint un procent important al forei de munc n general. Dei numrul brbailor angajai n posturi politice sau publice este nc mai mare dect cel al femeilor, exist o tendin clar de cretere a reprezentrii femeilor. n 1986, al doilea Guvern format de Primul-ministru de atunci, Gro Harlem Brundtland, a avut cel mai mare procent de femei din lume, opt posturi ministeriale din cele optsprezece existente. n temeiul Legii privind Statutul Egal din 1978, orice discriminare pe baz de sex este interzis, mai puin n cazurile n care promoveaz intenionat egalitatea de anse dintre femei i brbai. Dei a fost adoptat principiul plii egale pentru munca echivalent, cifrele arat c femeile norvegiene se situeaz nc n urma brbailor n ceea ce privete nivelul de salarizare. n ultima sut de ani, femeile i-au ctigat drepturi egale formale i reale n majoritatea domeniilor. n 1888, femeile mritate au primit drepturi juridice egale cu cele ale brbailor, iar legile adoptate n 1918 i 1927 le-au plasat la acelai nivel cu brbaii n ceea ce privete divorul, tutela copiilor i dreptul la proprietate. n 1912, femeile au primit dreptul de a ocupa aproape orice post din administraia guvernamental, iar ncepnd din 1938 li s-a permis s dein orice slujb, mai puin cele din sfera religioas i militar. Drepturile depline de a ocupa orice post oficial le-au fost acordate n 1952.

8.7.

Importanta muncii in societate

In Norvegia, locul de munca nu este pus intr-un plin plan in viata oamenilor, ei pretuind mai mult familia. In ceea ce priveste integrarea imigrantilor pe piata muncii, Norvegia este recunoscuta pentru faptul ca acestia sunt tratati la fel ca si cetatenii tarii.

8.8.

Modalitati de petrecere a timpului liber

Activitile n aer liber cum sunt drumeiile, pescuitul, vntoarea i schiatul sunt hobbyuri naionale n Norvegia. Turismul este dezvoltat in Norvegia. De-a lungul coastei, pe alocuri, marea ptrunde adnc n slbticia munilor i formeaz bine cunoscutele fiorduri norvegiene. Totodata, Norvegia este cunoscuta si drept Taramul soarelui de la miezul noptii, soarele ne apunand niciodat n lunile de var, timp de 6 luni, formandu-se minunatele luminii ale Nordului, fenomen cunoscut sub numele de aurora boreala. Zile de concediu: 25 Sarbatori legale: 10 Totalul zilelor libere: 35 In Norvegia, nu doar ca se respecta orele de program, dar exista si o directiva guvernamentala care sa incurajeze norvegienii sa petreaca mai mult timp alaturi de familie si mai putin la lucru.

9. Coordonate ale mediului politic 9.1. Climat politic: In Norvegia, climatul politic este unul democratic si stabil. 9.2. Tipul de guvernare: Norvegia este o monarhie constituional cu un sistem de guvernare parlamentar. Rege: Harald V; Prim ministru: Jens Stoltenberg
Pagina 8/13

9.3. Sistemul partidelor politice: Norvegia are un Parlament unicameral, Stortingul (Marele Consiliu), cu membri alei prin votul poporului pentru 4 ani (perioad n care nu poate fi dizolvat) cu reprezentare proporional. Drept de vot au persoanele care au mplinit sau mplinesc 18 ani n anul n care are loc scrutinul. Parlamentul Norvegiei, Stortinget, are n prezent 169 de membri, alei din cele 19 judee pentru un mandat de patru ani, n conformitate cu un sistem de reprezentare proporional. 9.4. Existenta claselor sociale: in Norvegia, clasa sociala dominanta este cea cea superioara, lucru usor de observat, mai ales datorita nivelului de trai ridicat al cetatenilor. Totodata, se poate sublinia faptul ca in societate nu exista disciminare intre clasele sociale. 9.5. Minoritatiele: Finlandezii, Samii (Laponii) 9.6. Greve: n 2010, o jumtate de milion de zile lucrtoare s-au pierdut din cauza grevelor la locul de munca. Acesta este cel mai mare numar de zile de lucru pierdute din anul 1996 pana acum. Aproximativ 67 000 de angajai au fost implicai in grevele din anul 2010. 10. Caracteristici ale mediului juridic 10.1. Sistemul juridic national: Prin tradiie, puterea judiciar este considerat drept a treia ramur a guvernrii. n mod normal, tribunalele norvegiene sunt formate din Curtea Suprem de Justiie , din Comitetul Interimar de Apel al Curii Supreme ,din Curile de Apel , din Curile Districtuale i din Curile de Conciliere , precum i din o serie de curi speciale. Norvegia este mprit n ase jurisdicii teritoriale i 15 districte juridice. 10.2. Legislatia nationala si internationala: ONU, AELS, CSB, OTAN, Consiliul Nordic. Populatia Norvegiei a votat de doua ori impotriva aderarii la UE n cadrul unor referendumuri organizate n 1972 i 1994. Cu toate acestea insa, Norvegia coopereaza indeaproape cu UE in majoritatea domeniilor, dezvoltarea UE prezentand o importanta deosebita pentru Norvegia. 10.3. Facilitati acordate investitorilor straini: n calitate de membru al Spaiului Economic European (EEA) i Asociaiei Europene de Liber Schimb (AELS) Norvegia acord faciliti investitorilor strini, n conformitate cu reglementrile acestor dou organizaii.

10.4. Respectarea drepturilor de propietate

n Norvegia protecia proprietii intelectuale (inveniile i proprietatea industrial) este garantat de urmtoarele legi: "Design act" - legea nr.33 din 29.05.1970, completat prin legea nr.104/20.12.1996 i legea nr.2/08.02.1980; "Patent Act" - legea nr.9 din 15.12.1967, completat prin mai multe legi, ultima fiind nr.104/20.12.1996; "Trademarks" - legea nr.4 din 03.03.1961, completat prin legea nr.104/20.12.1996. 10.5. Nivelul coruptiei: Norvegia are nivel foarte scazut al coruptiei, situandu-se pe locul 5 in lume in clasamentul tarilor cu cel mai scazut nivel al coruptiei, avand un indice al perceptiei coruptiei de 8.9. 11. Caracteristicile mediului comercial 11.1. Retele de distributie: n Norvegia nu exist prevederi referitoare la alegerea canalului de desfacere. Exportul de mrfuri se poate efectua fie ctre o firm importatoare, fie ctre utilizator/beneficiar, fie direct, fie prin comisionar/agent, pe baza de comision. Alegerea unei ci sau a alteia depinde, n general, de felul i caracterul mrfii. Exportatorul strin trebuie s examineze, de la caz la caz, ce canale de distribuie corespund produselor i scopului su. 11.2. Centre comerciale: Solsiden Shopping Mall, Stokke Mall, Oslo City Mall, Coop Marked, Coop Mega, Coop Obs!, REMA 1000, Rimi (Norway), Helg Matsenter.
Pagina 9/13

11.3. Deprinderi de cumparare locale: Norvegienii merg sa-si faca cumparaturile de bauturi

alcoolice ( si cumparaturi de hrana , haine , electronice ) in Suedia ca acolo totul este mai ieftin . 11.4. Increderea consumatorilor: intr-un studiu recent al Nielsen s-a putut observa o tendinta de scadere a increderii consumatorilor, datorita instabilitatii monedei. Acestia au acum tendinta de a pastra banii pentru a ii cheltui de Sarbatori, sau in excursii.

12. Caracteristici ale mediul de marketing : 12.1. Agentii de publicitate si de cercetare a pietei
Top 10 agentii de publicitate din Norvegia: BSB Bates Gruppen, Seanoo-Y & R, Publicis FCB, Nordakar & Thoridialsen Leo Burnett , Scanare partenerii Norge, Myers: Lintas Norvegia, DMB & B / Lund & loromer, Ogilvy & Mather, Reklamens Hus McCann, DDB Needham Avanti Agentii de cercetare a pietii in Norvegia: Faktum Markedsanalyse, GfK Norge, Norfakta Markedsanalyse , NORSTAT NORVEGIA, Aviz AS, Respons Analyse, Synovate Norvegia , Nielsen Company , TNS Gallup Norvegia .
12.2. Posturi de radio si de televiziune nationale

Radio national: NRK Radio (1 post national) Televiziuni nationale: NRK1, NRK TV2, NRK News TV, TV2 Sonen (4 posturi nationale) 12.3. Cotidiene si reviste de specialitate economica: Kapital, Economist. 12.4.Volumul investitiilor in publicitate :Norvegia ocupa locul al doilea din Europa in privinta investitiilor in publicitate(93 euro/cetatean) , dupa Marea Britanie.

13. Situatii de risc ridicat 13.1. Atentate teroriste


Recent, cea mai linitit ar european a fost zguduit de dou atentate sngeroase, n care cel puin zeci de persoane au fost ucise i altele cteva zeci au fost rnite rnite. Mai nti o explozie puternic a avut loc n apropierea sediului guvernului norvegian din Oslo. In decursul aceleiasi zile, un atac armat a avut locin Utoeya, intr-o tabara de vara a tineretului laburist.
13.2. Consumul de droguri

Ca orice alta tara, Norvegia are probleme cu consumul de droguri, care este ilegal. Cel mai utilizat drog este canabisul, urmat de heronina, iar zona cu cel mai mare consum este Oslo, precum si zonele de coasta. Cel mai greu accesibil drog este cocaina.
13.3. Sentimentul de nesiguranta al cetatenilor

Dupa atentatele teroriste din vara, sentimentul de nesiguranta al cetatenilor s-a accentuat. Daca, pana nu demult, Norvegia era una dintre cele mai sigura tari din lume, cu o rata a criminalitatii de 31 de crime pe an, mult sub media europeana, atentatele sangeroase din vara si-au pus amprenta assupra sigurantei norvegienilor.

14. Alte particularitati ale macromediului tarii ce ar putea influenta


activitatea de marketing international.
14.1. Uzante comportamentale

norvegienii vor actiona in baza unui acord scris si vor astepta ca si partenerii sa procedeze la fel. respectarea termenelor de livrare este foarte importanta. campaniile promotionale trebuie sa se bazeze pe fapte, nu pe elemente emotionale. Trebuie scoase in evidenta calitatile reale ale produsului, parametrii sai, motivele pentru care acesta este superior.
Pagina 10/13

contactele personale intre persoanele cheie din firmele partenere sunt foarte importante. Pe langa programul intensiv de discutii de afaceri, este recomandabil sa se afecteze si un timp pentru activitati de relaxare, cum ar fi: vizitarea de obiective istorice, muzee, vizionarea de spectacole s.a.; corespondenta trebuie sa fie cat mai scurta, oficiala si la obiect; orice prezentare de produs trebuie sa fie completa si sobra, facuta pe un ton rezervat. Calitatea ofertei trebuie sa vorbeasca de la sine. Trebuie evitate gesturile ample, discursurile teatrale, glumele si aprecierile laudative; norvegienii tin foarte mult la punctualitate. Teoretic se ingaduie sfertul academic. Intarzierea la o intalnire programata este considerata ca o dovada de dezinteres si lipsa de respect. Oaspetele cu functia cea mai inalta va intra primul, urmat de restul echipei sale, in ordinea functiilor detinute. Norvegienii sunt politicosi si asteapta ca vizitatorii sa aprecieze acest lucru. Sunt tototada atenti la regulile de protocol; propunerile de vizite/intalniri trebuie facute din timp, cu cel putin doua saptamani inainte; este recomandabil ca documentatia pe tema discutiei sa fie transmisa partenerului inainte, in limba engleza.
14.2.Mancarea si bautura

Norvegienii mananca de obicei patru mese pe zi, dar multe familii de fermieri manca de cinci ori chiar. Micul dejun include in general cereale si sandwich-uri cu branza, gem, hering, marmelada sau felii de carne. Sandwich-ul cu branza de capra este preferatul norvegienilor. Sandwich-urile sunt deasemenea mancate la pranz si la cinele tarzii. Cina este de obicei singura masa calda a zilei. Include supa, carne de animale sau peste, cartofi, legume si desert. Persoanele din orase iau cina seara in timp ce fermierii o mananca la mijlocul zilei. Norvegienii beau cafea in timpul zilei si mai ales dupa masa. Multor norvegieni le place berea, care este deseori servita cu un lichior incolor numit aquavit. Ceaiul, laptele si bauturile racoritoare sunt deasemenea populare in Norvegia.
14.3. Vestimentatia norvegienilor

Avand in vedere temoeraturile scazute din aceatsa tara, hainele lor este confectionate din materiale calduroase. Un element specific este imprimeul norvegian, cunoscut in toata lumea (model geometric cu fulgi de nea).

Pagina 11/13

15. Bibliografie:
http://www.clopotel.ro/enciclopedia/Tarile_lumii_Norvegia-326.html http://www.121.ro/articole/art2737-norvegia-tara-fiordurilor-p2.html http://ro.wikipedia.org/wiki/Norvegia http://medicaacademica.ro/2011/03/11/norvegia-%E2%80%93-unul-dintre-cele-mai-centralizatesisteme-de-sanatate-din-lume-2/ http://translate.google.ro/translate?hl=ro&langpair=en%7Cro&u=http://en.wikipedia.org/wiki/Immi gration_to_Norway http://www.ssb.no/utlstat_en/tab-2011-03-11-34-en.html http://www.ssb.no/english/subjects/00/00/10/economic-indicators/ http://www.wall-street.ro/top/International/104191/Topul-tarilor-cu-cea-mai-buna-calitate-avietii/6/5-Norvegia.html http://www.worldsalaries.org/norway.shtml#consumption-expenditure http://www.inflation.eu/inflation-rates/norway/historic-inflation/cpi-inflation-norway-2011.aspx http://en.wikipedia.org/wiki/Television_in_Norway http://www.verze.ro/Filozofari/Ce-se-mai-intampla-in-lume/traditii-ciudate-de-craciun.html http://www2.norvegia.ro/About_Norway/policy/anse-egale/gender/ http://www.norvegian.net/index.php?c=475 http://www.iccv.ro/valori/newsletter/newsletter4.etica_muncii.pdf http://m.jurnalul.ro/fun/top-20-de-tari-cu-cei-mai-fericiti-angajati-vezi-in-ce-tara-salariatii-au-41de-zile-libere-pe-an-57696.html http://www2.norvegia.ro/About_Norway/policy/political/judiciary/ http://www.cnp.ro/user/repository/30bc5599788e7b5fffdf.pdf
http://www.bgsu.edu/departments/tcom/faculty/ha/norway.htm http://translate.googleusercontent.com/translate_c?hl=ro&langpair=en%7Cro&rurl=translate.google. ro&u=http://theforeigner.no/pages/news/norway-consumer-economy-outlookgloomy/&usg=ALkJrhg4LeKuAKI3AHpyfglc28E2YnnlAw http://www.emaramures.ro/stiri/55762/ATENTATE-NORVEGIA-Autoritatile-norvegiene-redeschidinsula-Utoeya-

Pagina 12/13

Pagina 13/13