Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca

IMPACTUL PRODUSELOR AGRICOLE ASUPRA SANATATII POPULATIEI

Proiect 5.2.6. CONTRIBUTII LA CRESTEREA SANATATII UMANE PRIN PROMOVAREA CONSUMULUI DE ALIMENTE ECOLOGICE, DIVERSIFICATE SI CU VALOARE NUTRITIVA RIDICATA

Sumar Capitol Cap. 1. Securitatea alimentar........................................................

1.1. Consideratii de ordin general 1.2. Cresterea disponibilittii alimentelor 1.3. mbunttirea accesului la alimente 1.4. mbunttirea din punct de vedere nutritiv a aportului alimentar 1.5. Consolidarea mecanismelor de prevenire si gestionare a crizelor 1.6. mbunttirea capacittii de adaptare a micilor agricultori si a mijloacelor rurale de subzistent 1.7. Sprijinirea agriculturii regionale si a politicilor n materie de securitate alimentar

Pagina 5

Cap.2. Siguranta alimentara............................................................

2.1. Consideratii de ordin general despre calitatea si siguranta alimentelor 2.2. Evolutia calitatii alimentelor 2.3. Sistemul european de siguranta a alimentelor 2.3.1. Cadrul reglementar european 2.3.2. Agricultura si transportul 2.3.3. Producerea alimentelor 2.3.4. De la producator la consumator 2. 3.5. Rolul consumatorului in practicile legate de siguranta alimentelor 2.4. Provocari in domeniul sigurantei alimentelor 2.4.1. Contaminarea microbiologica 2.4.2. Micotoxine 2.4.3. Pesticide 2.4.4. Antibiotice si agenti de crestere 2.4.5. Dioxine 2.4.6. Metale grele

10

2.5. Encefalopatia spongiforma bovina (BSE) 2.6. Sistemul rapid de alert pentru alimente si furaje- RASFF 2.6.1. Autoritatea European pentru Sigurana Alimentelor (EFSA) 2.6.2. Tipuri de notificri

Cap. 3. Politicile de protectie ale consumatorilor........................

3.1. Consideratii generale 3.2. Protectia consumatorilor in Romania 3.3. Impactul aderarii la Uniunea Europeana asupra consumatorilor din Romania 3.3.1. Indicatori pentru evaluarea impactului adoptrii PAC asupra consumului alimentar pe medii de reziden i n profil regional 3.3.2. Modelul de consum alimentar 3.3.3. Direcii de impact ale Politicii Agricole comune asupra consumului alimentar, pe medii de reziden 3.3.4. Direcii de impact ale Politicii Agricole comune asupra consumului alimentar, n profil regional 3.3.5. Impactul PAC asupra formrii veniturilor populaiei 3.3.6. Structura cheltuielilor de consum 3.3.7. Modificri structurale i calitative ale consumului alimentar

26

Cap.

4.

Impactul

politicilor

agricole

asupra

sanatatii 45

consumatorilor.................................................................................
4.1. Impactul schimbrilor climatice asupra snttii oamenilor, a animalelor si a plantelor 4.2. Alimentatia si sanatatea 4.2.1. Alimentatia si tulburarile mintale 4.2.2. Alimentele si mesajul etichetelor

4.2.3. Alimentele si pubertatea precoce 4.2.4. Alimentele si ambalajele alimentare 4.2.5. Alimentele si fertilitatea 4.2.6. Alimentele si continutul chimic al etichetelor 4.3. Lanul alimentar si sanatatea 4.4. Trasabilitatea alimentelor si sanatatea 4.4.1. Trasabilitatea crnii i a produselor din carne 4.4.2. Trasabilitatea altor produse alimentare 4.5. Pesticidele si sanatatea 4.6. Alimentele ieftine si sanatatea 4.7. Etichetarea alimentelor si sanatatea 4.8. E-urile si sanatatea 4.9. Alimentatia si obezitatea 4.9.1. Factorul ereditar 4.9.2. Factorii psihologici 4.9.3. Comportamentul alimentar 4.10. Nitratii si sanatatea 4.10.1. Efecte ale nitrailor i nitriilor n organismul uman i animal 4.11. Alimentatia si stresul 4.12. Consumul etic si sanatatea 4.12.1. Filosofia culturii de consum 4.12.2. Modernizarea srciei 4.12.3. Propuneri pentru un mod de consum responsabil Bibliografie

91

Cap. 1. Securitatea alimentar

1.1. Consideratii de ordin general n ultimii ani, fenomenele foametei si malnutritiei s-au accentuat, n 2010 peste 1 miliard de persoane sunt considerate a fi n situatie de insecuritate alimentar. Insecuritatea alimentar afecteaz n mod negativ dezvoltarea uman, stabilitatea social si politic, precum si progresele n atingerea Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului (ODM). Statele fragile, n special, se confrunt cu serioase dificultti n atingerea ODM eradicarea srciei extreme si a foametei. Cresterea preturilor produselor alimentare pe pietele mondiale n 2007-08 a condus la o regndire a securittii alimentare la nivel mondial. A fost creat Grupul de actiune la nivel nalt (HLTF) al Organizaiei Naiunilor Unite (ONU) privind criza alimentar mondial, pentru a se mbuntti coordonarea n cadrul ONU, a fost lansat Parteneriatul global pentru agricultur, securitate alimentar si alimentatie (GPAFSN), iar liderii G8 au convenit asupra unei agende cuprinztoare privind securitatea alimentar n cadrul summit-ului de la L'Aquila, n 2009. Uniunea European (UE) a rspuns provocrilor, n crestere, n materie de securitate alimentar prin intermediul Facilitti pentru alimente, cu o valoare suplimentar de 1 miliard , ca msur temporar pentru a sprijini trile n curs de dezvoltare cel mai grav afectate. UE si statele sale membre sunt, si au fost de mai muli ani, actorii cei mai importanti si mai de ncredere n domeniul securittii alimentare mondiale, att din punct de vedere financiar, ct si politic. Evolutiile recente, dar si viitoarele provocri, necesit instituirea unei noi politici comune n materie de securitate alimentar, consolidarea n continuare a rolului de lider al UE n cadrul programului mondial pentru securitate alimentar, precum si mbunttirea eficacittii asistentei UE, n conformitate cu Tratatul de la Lisabona, iniiativa EU20203 si consensul european privind dezvoltarea. Printre viitoarele provocri n materie de securitate alimentar se numr cresterea populatiei, presiunea tot mai intens asupra resurselor naturale si serviciilor ecosistemice, precum si impactul negativ al schimbrilor

climatice asupra agriculturii, care afecteaz condiiile de dezvoltare a culturilor si care impun anumite msuri de adaptare. n plus, este necesar integrarea ntr-un cadru global de politic a aspectelor cheie ale actualului program de securitate alimentar, cum ar fi alimentatia, instabilitatea preturilor, protectia social si sistemele speciale de protectie de tip retea de siguran, biocombustibilii, sigurana alimentar, cercetarea si inovarea, achizitia de terenuri pe scar larg, precum si conceptul de drept la hran . Cadrul de politic propus abordeaz provocrile n materie de securitate alimentar n trile n curs de dezvoltare att n context rural, ct si urban, cu privire la cei patru piloni recunoscuti pe plan international: 1) cresterea disponibilittii alimentelor; 2) mbunttirea accesului la alimente; 3) mbunttirea din punct de vedere nutritiv a aportului alimentar; 4) consolidarea mecanismelor de prevenire si gestionare a crizelor. 1.2. Cresterea disponibilittii alimentelor Se estimeaz c populatia lumii va ajunge la 9 miliarde de locuitori pn n 2050 si, avnd n vedere c regimurile alimentare se schimb si veniturile cresc, cererea de produse alimentare va creste probabil cu 70%. Acest lucru impune o crestere accelerat a productiei agricole, inclusiv n trile n care populatia creste cel mai rapid. n multe din aceste tri, epuizarea resurselor naturale, accentuat de schimbrile climatice, impune exigente din ce n ce mai mari n ceea ce priveste utilizarea eficient a acestor resurse. Cea mai mare parte a populatiei srace si nfometate din lume trieste n zonele rurale, unde agricultura care include culturile, cresterea animalelor, pescuitul si silvicultura constituie principala activitate economic. Agricultura la scar mic este dominant: aproximativ 85% din agricultorii din trile n curs de dezvoltare produc pe mai putin de 2 hectare de teren. Sistemele de productie agricol mixt culturi/cresterea animalelor la scar mic asigur aproximativ jumtate din producia de alimente la nivel mondial. Prin urmare, productia durabil de alimente la scar mic ar trebui s constituie obiectivul principal al asistentei furnizate de UE, pentru a creste disponibilitatea alimentelor n trile n curs de dezvoltare.

1.3. mbunttirea accesului la alimente Accesul la alimente ar trebui sporit n primul rnd prin cresterea ocuprii fortei de munc si a oportunittilor de producere a unor venituri, att n zonele rurale, ct si urbane, inclusiv prin diversificare si comert, fcnd astfel alimentele mai accesibile pentru un numr mai mare de oameni. Acest lucru ar trebui completat de mecanisme de transfer social. UE si statele sale membre ar trebui s sprijine trile partenere n stabilirea si operarea de mecanisme sociale n sprijinul grupurilor de populatie vulnerabile, n special femeile. Se vor mprtsi experientele cu privire la mecanismele de succes si se vor sprijini sistemele operationale. 1.4. mbunttirea din punct de vedere nutritiv a aportului alimentar Se estimeaz c malnutritia este cauza decesului a 3,5 milioane de mame si copii pe an si a o treime din bolile care afecteaz copiii sub cinci ani. Deficientele de vitamine si minerale afecteaz pn la dou miliarde de oameni din ntreaga lume. Efectele cele mai nocive ale malnutritiei apar n timpul sarcinii si n timpul primilor doi ani de viat; impactul su asupra dezvoltrii fizice si cognitive este adesea ireversibil. Trebuie acordat prioritate interventiilor care vizeaz femeile nsrcinate si pe cele care alpteaz, precum si copiii sub cinci ani (cu o atentie mai mare acordat copiilor sub doi ani). 1.5. Consolidarea mecanismelor de prevenire si gestionare a crizelor Productorii rurali si comunittile trebuie s aib capacitate de adaptare la efectele crizelor alimentare. Rspunsurile la crize pe termen scurt necesit de multe ori mobilizarea ad-hoc a instrumentelor umanitare, ns trebuie create si mentinute alte mecanisme si capacitti pentru a reduce riscurile de aparitie a crizelor si pentru a gestiona efectele acestora.

1.6. mbunttirea capacittii de adaptare a micilor agricultori si a mijloacelor rurale de subzistent concentrarea asupra sprijinului acordat micilor agricultori, n special femeilor, n vederea intensificrii practicilor agricole eficiente din punct de vedere ecologic, prin sprijinirea unor politici, strategii si cadre juridice nationale eficace si durabile, precum si n vederea unui acces echitabil si durabil la resurse, inclusiv teren, ap, (micro) credite si alti factori de productie agricol; o crestere substantial de 50% pn n 2015 a sprijinului acordat cercetrii, extinderii si inovrii n functie de cerere n domeniul agricol; cercetarea n domeniul public ar trebui s se bazeze pe cunostinte traditionale si pe noile tehnologii. Aceasta nu ar trebui s promoveze tehnologiile care nu sunt durabile sau care sunt incompatibile cu capacittile nationale de reglementare si gestionare a riscurilor; sprijinirea activ a unei participri mai mari a societii civile si a organizatiilor de agricultori la elaborarea de politici si la programele de cercetare, precum si intensificarea implicrii acestora n punerea n aplicare si n evaluarea programelor guvernamentale. n acest context, ar trebui promovate legturile ntre organizatiile de agricultori din UE si cele din trile n curs de dezvoltare; mbunttirea conditiilor de reglementare si institutionale pentru investiii private responsabile n toate etapele lantului valoric agricol si stimularea investiiilor de tip public-privat. Progresul va fi monitorizat si discutat n cadrul planurilor de actiune privind guvernanta. 1.7. Sprijinirea agriculturii regionale si a politicilor n materie de securitate alimentar sprijinirea dezvoltrii si punerii n aplicare a politicilor si strategiilor agricole la nivel regional, inclusiv cu privire la gestionarea septelului si la securitatea alimentar, n vederea accelerrii integrrii alimentelor regionale si a pietelor agricole; consolidarea dialogului politic cu organizatiile regionale din domeniul agriculturii, securittii

alimentare si nutritiei; consolidarea sistemelor nationale si regionale de informatii n sprijinul agriculturii, securittii alimentare si al politicilor de nutritie, precum si a celor de avertizare rapid.

Cap.2. Siguranta alimentara

2.1. Consideratii de ordin general despre calitatea si siguranta alimentelor Alimentele, fie ele de origine vegetal sau animal, sunt indispensabile pentru om, ntruct asigur energia i substanele nutritive de baz, foarte necesare pentru buna desfurare a proceselor metabolice, creterea i dezvoltrea individului. Hrana reprezint, de fapt, regulatorul proceselor de schimb dintre organism i mediul nconjurtor. n ultimul timp, explozia de alimente tot mai divers i colorat amabalate pentru a atrage consumatorul, compoziia lor complex i o alimentaie incorect, srac uneori n nutieni necesari organismului, precum i combinarea periculoas a alimentelor, au condus la creterea riscurilor de mbolnvire prin intermediul alimentelor ingerate, pe fondul factorilor stresani la care este supus omul zi de zi, au determinat o revizuire a concepiei despre nutriia uman i accentuarea caracterului ei de factor preventiv pentru sntate. Se pune tot mai mult accent pe valoarea nutritiv a produselor comercializate i crete rspunderea celor care fabric i comercializeaz alimente, n ceea ce privete starea lor de inocuitate. Cei mai importani factori purttori de ageni poluani i care influeneaz alimentele pe ntregul lor lan, de la materie prim pn la produs finit, sunt: apa, aerul, reetele produselor, tehnicile de prelucrare, microorganismele i ali bioduntori. Calitatea produselor alimentare poate fi afectat i influenat de factori interni cum ar fi compoziia chimic a produsului, nsuirile biologice, proprietile fizice i de factori externi dintre care fac parte solicitrile mecanice n timpul manipulrii produselor, compoziia aerului atmosferic, temperatura aerului, umiditatea aerului, lumina i alte radiaii. O alimentaie srac n substane nutritive de baz (proteine, glucide, lipide, vitamine, sruri minerale, ap) atrage dup sine efecte negative asupra sntii omului, reducndu-i astfel capacitatea de munc, rezistena n faa factorilor stresani i la aciunea agenilor patogeni de tot felul i, totodat, amplific gravitatea unor afeciuni metabolice etc. Dei au fost stabilite legturi ntre alimentaie i sntate nc din cele mai vechi timpuri, studiul alimentaiei umane a intrat mai trziu n sfera cercetrilor tiinifice. Cel care a semnalat pentru prima dat

10

aceast relaie ntre sntate i alimentaie raional a fost Hipocrate, care a precizat: dac reuim s gsim pentru fiecare om echilibrul dintre alimentaie i exerciiile fizice am reuit s descoperim mijlocul de ntreinere a sntii. Problema unei alimentaii tiinifice i raionale, pe plan mondial, constituie preocuparea fundamental a Organizaiei pentru Alimentaie i Agricultur (F.A.O.). Concentrarea eforturilor tuturor celor implicai n lanul complex de fabricare a produselor alimentare, care include producia agricol, procesarea i trans-portul, precum i asigurarea trasabilitii produsului pn la consummator ar conduce la obinerea de produse calitative i sigure. Conform Uniunii Europeane i Organizaiei Mondiale a Sntii - sigurana alimentelor este o responsabilitate a tuturor, ncepnd de la originea lor pn n momentul n care ajung pe mas. O prioritate important pentru fermieri este aceea de a se asigura c produsele lor de origine vegetal sau animal sunt produse sigure. Astzi, fermierii pot beneficia de consultan agricol, care le poate oferi sfaturi despre utilizarea corect a produselor fertilizante, a pesticidelor i a altor produse de acest gen. Pesticidele sunt supuse unor teste riguroase nainte de a fi permise de ctre autoritile naionale sau europene. n urma testului, pentru a putea fi utilizat conform instruciunilor sale, pesticidul trebuie s ndeplineasc o serie de condiii, dintre care le menionm pe urmtoarele: - s acioneze conform scopului; - s nu aib efecte secundare negative asupra oamenilor, n timpul utilizrii la ferm sau n urma reziduurilor care se afl in alimente; - s nu induc efecte negative asupra mediului nconjurtor. Alimentele prezint, ns, riscul de a fi contaminate pe tot parcursul lanului tehnologic, cu substane chimice sau diveri ageni patogeni. Contaminarea produselor alimentare de origine vegetal poate fi de dou tipuri, n funcie de factorii care o determin: contaminare biologic produs de bacterii, fungii, virui sau parazii. La acest tip de contaminare, produsele prezint n cele mai multe cazuri semne vizibile, organoleptice.

11

 contaminare chimic produs de substane chimice provenite din mediu, reziduuri de metale grele sau altele care ajung n produse neintenionat sau accidental, n timpul manipulrii substanelor, n procesele pe care le implic agricultura, prelucrarea produselor, transport sau ambalarea. Toate studiile efectuate cu privire la toxicitatea contaminailor chimici s-au realizat pe animale, i din aceast cauz, nu se tie ntotdeauna cu siguran dac substanele au aceleai efecte i asupra oamenilor. Pn acum se cunosc o multitudine de compui care reduc inocuitatea produselor alimentare, cu influene negative asupra sntii consumatorului. De aceea este foarte important a se cunoate modalitatea de ptrundere a acestora n produsele alimentare, precum i posibilitile de evitare a contaminrii sau polurii. Printre contaminanii vizai se remarc: folosirea permanent sau ocazional a unor substane chimice n agricultur, care pot aciona n primul rnd asupra ficatului, produc perturbri n metabolism i au aciune cancerigen. Comisia Codex Alimentarius a elaborat Standardul CAC / RS 71 1976 (seria a cincea) privind limitele maxime internaionale recomandate pentru reziduuri de pesticide; produi toxici care pot contamina direct sau indirect produsele sau se pot forma n acestea n timpul proceselor de prelucrare i conservare (contaminarea produselor de origine vegetal cu nitrozamine, n situaia n care au fost cultivate pe terenuri tratate cu ngrminte azotoase etc.). Aceti produi toxici au aciune iritant asupra tubului digestiv, provocnd congestii i hemoragii, creterea tensiunii arteriale, afectarea ficatului; poluare chimic din utilaje sau ambalaje, atunci cnd acestea conin metale toxice: cupru, plumb, aluminiu .a. (plumbul poate provoca saturnism, boal cu efecte somatice i genetice; aluminiul se depune n esuturile cerebrale etc.). Unele substane grele ptrund n organism i se depoziteaz n diferite esuturi, exercitndu-i aciunea toxic dup ce s-au acumulat ntr-o anumit cantitate. Prezena metalelor grele n produsele alimentare este reglementat prin norme de igien elaborate de Ministerul Sntii; exploziile nucleare, folosirea pe scar larg a radiaiilor ionizante, a elementelor radioactive i a energiei nucleare; poluarea chimic cu aditivi alimentari, atunci cnd acetia depesc limitele admisibile prevzute de legislaia igienico-sanitar. Conform manualului procedural al Comisiei Codex Alimentarius (FAO/ OMS), aditivii alimentari sunt repre-zentai de orice substan, chiar de natur microbiologic, care nu

12

este consumat n mod natural ca aliment i care nu este folosit n mod natural ca ingredient, chiar dac are sau nu valoare nutritiv, a crei adugare n produsele alimentare este legat de un scop tehnologic i organoleptic. Odat cu ptrunderea pe piaa romneasc a unor produse din Uniunea European, n cererea de produse cerealiere, oleaginoase i zaharoase pentru consumul uman se va pune tot mai mult accent pe calitate n toate etapele filierei, ncepnd cu producia agricol, continund apoi cu recepionarea i depozitarea pe categorii de calitate a seminelor de consum, astfel nct comercializarea produselor cerealiere i oleaginoase va fi mbuntit. Promovarea unui management performant i sporirea calitii produselor agricole vegetale va face s creasc competitivitatea pe piaa naional i internaional. n concluzie, sigurana alimentelor trebuie s constituie o responsabilitate a tuturor celor implicai n domeniul alimentar, de la profesioniti la consumatori. Trebuie implementate, n fiecare unitate de procesare a produselor alimentare, diverse proceduri i mecanisme de control, care s asigure faptul c produsele care ajung pe masa consumatorului sunt calitative, cu un risc de contaminare redus pn la zero, n aa fel nct populaia s fie mai sntoas n urma beneficiilor aduse de alimente sigure i sntoase. 2.2. Evolutia calitatii alimentelor n contextul prefacerilor politico-sociale din Romnia de dup 1989 i al tranziiei economiei romneti spre o economie de pia, i n sectorul alimentar s-au produs numeroase mutaii cu efecte economice notabile. Modificarea cadrului legislativ, schimbarea formei de proprietate, restructurarea agriculturii i a sectorului industrial la nivel naional, precum i integrarea n noi structuri organizatorice la nivel internaional i regional, au avut repercusiuni asupra evoluiei industriei alimentare i a comerului cu alimente. Tendinele i rezultatele nregistrate n ceea ce privete producia i consumul de mrfuri alimentare au pus n eviden o anumit evoluie a pieei alimentare n perioada de tranziie. Dei agricultura a rmas un sector economic important al Romniei, reprezentnd circa 16-17% din PIB, potenialul agricol al Romniei a fost doar parial

13

valorificat, fapt confirmat i de evoluia produciei agricole i de balana comercial agricol pentru perioada respectiv. Cererea de mrfuri alimentare i consumul alimentar au fost influenate de venitul consumatorilor, preul produselor i de comportamentul consumatorilor (n special de comportamentul alimentar dobndit). Scderea puterii de cumprare a populaiei, datorit reducerii veniturilor reale i a schimbrilor nregistrate de preurile relative ale produselor n perioada de tranziie a influenat cererea de alimente, cu repercusiuni asupra modelelor de consum. Dac se urmrete consumul alimentar, asimilat cu cantitatea cerut ca rspuns la creterea continu a preurilor se poate spune c a aprut ntr-o prim etap un efect al venitului, urmat de efectul de substituie, n sensul micorrii cheltuielilor pentru alte produse mai puin importante din cauza scderii venitului i a nlocuirii unor sortimente de produse cu altele. Astfel, pe de o parte, s-a nregistrat o scdere a consumului de produse de origine animal n favoarea alimentelor vegetale (mai ales dup 1998), iar pe de alt parte s-a observat un efect de substituie ntre diferite sortimente de produse. Datorit creterii autoconsumului menajelor i a scderii puterii de cumprare a populaiei, precum i a deficienelor liberalizrii preurilor, comerul intern cu produse agro-alimentare i-a redus volumul, iar preul, ca o caracteristic economic a calitii mrfurilor, a devenit un prim factor de influenare a deciziei de cumprare. Din pcate, calitatea produselor nu este corelat ntotdeauna cu preul pe piaa romneasc, iar condiiile socio-economice din Romnia, din perioada de tranziie, au permis promovarea cu uurin, pe piaa intern, a unui volum mare de produse cu un nivel de calitate mediu sau sczut. Aceast evoluie a pieei agro-alimentare interne a fost influenat i de urmtorii factori: controlul insuficient al produciei i comerului de alimente, puterea detailitilor, protecia insuficient a consumatorului, exigena sczut a consumatorului. Calitatea produselor alimentare a fost afectat de reducerea calitii materiilor prime, de procesare, de operaiile post-procesare, precum i de comportamentul consumatorilor. Calitatea materiilor agroalimentare a fost influenat negativ prin nerespectarea sau aplicarea necorespunztoare a cunotinelor agronomice n cultivarea plantelor i creterea animalelor. Industrializarea intens a materiilor agroalimentare a influenat pozitiv durabilitatea produselor i diversificarea gamei sortimentale (pornind de la

14

aceleai materii prime de baz), dar, n multe cazuri, a influenat negativ calitatea nutritiv (valoarea biologic) i numrul materiilor prelucrate. Utilizarea unor capaciti de producie uzate fizic i moral a condus deseori la obinerea unor randamente sczute n fabricaie, la costuri ridicate i la realizarea unor produse necompetitive. 2.3. Sistemul european de siguranta a alimentelor Stilul de viata al timpurilor noastre este foarte diferit de cel din trecut. Ritmul rapid al stilului modern de viata, precum si cresterea numarului de gospodarii formate dintr-un singur individ, al familiilor cu un singur parinte si al femeilor care lucreaza, au dus la schimbari in modul de preparare a mancarii si a consumarii acesteia. Un rezultat pozitiv al acestor schimbari, a fost avansarea rapida a tehnologiei alimentare, a prepararii si ambalarii lor, pentru a oferi siguranta si buna calitate a aprovizionarii cu alimente. In ciuda existentei acestor noi descoperiri, poate aparea riscul contaminarii alimentelor prin contaminanti naturali sau care sunt introdusi accidental sau prin tratarea inadecvata a alimentelor. In final, calitatea si siguranta alimentelor se bazeaza pe eforturile tuturor celor implicati in lantul complex care include al productia agricola, procesarea, transportul si consumul. Conform Uniunii Europeane si Organizatiei Mondiale a Sanatatii - siguranta alimentelor este o responsabilitate a tuturor, incepand de la originea lor pana in momentul in care ajung pe masa. Pentru a mentine calitatea si siguranta alimentelor de-a lungul lantului amintit, este nevoie atat de proceduri care sa asigure faptul ca alimentele sunt integre, precum si de proceduri de monitorizare care sa asigure ducerea la capat a operatiunilor in bune conditii. 2.3.2. Cadrul reglementar european Politica sigurantei alimentelor din cadrul UE ia in considerare intregul lant al alimentelor destinate consumului de catre animale sau oameni. Ea pune la dispozitie reglementari extinse si subliniaza responsabilitatea producatorilor si a furnizorilor in ceea ce priveste participarea lor la asigurarea calitatii aprovizionarii cu alimente.

15

Reglementarile UE sunt printre cele mai stricte din lume. Pentru a face mai transparent si mai stiintific domeniul reglementarii alimentelor, a existat o revizuire a cadrului sigurantei alimentelor in UE incepand cu sfarsitul anilor 1990. In 1997, a fost stabilit un nou sistem de consiliere stiintific pentru UE. Au fost create opt noi Comitete Stiintifice, pe langa un Comitet Stiintific Central. Autoritatea Europeana pentru Siguranta Alimentelor (European Food Safety Authority) va fi stabilita pe parcursul anului 2002. EFSA este o organizatie independenta care lucreaza in stransa colaborare cu diverse agentii stiintifice si institutii din tarile membre UE, oferind consiliere stiintifica independenta cu privire la toate chestiunile cu impact direct sau indirect asupra sigurantei alimentelor. Ea acopera toate stadiile productiei si furnizarii de alimente, de la producerea alimentelor pana la furnizarea lor catre consumatori. EFSA indeplineste de asemenea evaluari ale riscului in cadrul lantul alimentar si evaluari stiintifice referitoare la orice chestiune care are un efect direct sau indirect asupra sigurantei furnizarii alimentelor, inclusiv sanatatea si bunul tratament al animalelor si sanatatea plantelor. 2.3.2. Agricultura si transport Calitatea materiilor prime, neprocesate, este cruciala in siguranta si calitatea produsului finit. De aceea, este nevoie de o abordare sistematica pe tot traseul alimentelor, pentru a evita contaminarea lor si pentru a identifica unele riscuri posibile. De la ferma, produsul agricol este transportat catre fabrici - industria prepararii alimentelor. Acest pas al lantului alimentar beneficiaza de o legislatie privind standardele de calitate: Legislatia UE privind igiena si a siguranta alimentelor, referitor la modul de transport si depozitare Normele Organizatiei Internationale de Standardizare (ISO - International Standards Organization contin un capitol referitor la depozitarea si livrarea produselor alimentare Codex Alimentarius, infiintat in anul 1962 de Organiyatie Mondiala a Sanatatii - World Health Organsation (WHO) si Organizatia Mondiala pentru Alimwntatie si Agricultura -

16

Food and Agriculture Organisation (FAO) includ subiectul transportarii si al depozitarii in recomandarile generale asupra pastrarii alimentelor 2.3.3. Producerea alimentelor Industria procesarii alimentelor are ca datorie sa fie la inaltimea asteptarii consumatorului, anume ca produsele pe care le cumpara sa fie sigure si conforme cu toate cerintele impuse de lege. Aceasta industrie se bazeaza pe sisteme moderne de management al calitatii pentru a asigura calitatea si siguranta produselor pe care le scot pe piata. Cele trei sisteme principale care se folosesc sunt: Bune Practici de Productie - Good Manufacturing Practises (GMP). Acestea impun conditiile si procedeele de prelucrare - bazate pe o indelungata experienta - care s-au dovedit a asigurala o calitate constanta si siguranta alimentelor. Analiza riscului si Punctele de Critice de Control - Hazard Analysis and Critical Control Points (HACCP). In timp ce programele traditionale de supraveghere a sigurantei alimentelor se concentrau pe a identifica problemele in produsul finit, HACCP, o tehnica recenta, proactiva, se concentreaza asupra identificarii riscurilor potentiale si asupra controlarii lor in timpul procesului de producere. Standarde de Asigurare a Calitatii - Quality Assurance Standards. Aderarea la standardele stabilite de Organizatiei Internationale de Standardizare - International Standards Organization (ISO 9000) si de Standardele Europene (ES 29000) asigura ca prelucrarea alimentelor, serviciile de catering si alte industrii legate de alimente sunt conforme cu proceduri prescrise a priori. Eficienta acestor programe este evaluata regulat de catre experti independenti. Aceste sisteme de management al calitatii, folosite de procesatorii de alimente, includ si relatia cu furnizorii (fermieri si vinzatori en-gros de materie prima), agentii de transport, vanzatorii de produse en-gros si en-detail pentru a asigura proceduri de asigurare a calitatatii la fiecare nivel.

17

2.3.4. De la producator la consumator Dupa ce produsul este prelucrat, procedeul de ambalare este cel care permite alimentelor sa ajunga la consumator in cele mai bune conditii. Ambalajul pastreaza integritatea, siguranta si calitatea alimentelor in timpul transportului, in depozite en-gros si en-detail si in casele noastre. Ambalajul prelungeste perioada de garantie si are inscrise pe eticheta informatii importante. De asemenea, codurile de bare de pe ambalaj, care contin data si locul fabricarii alimentului respectiv, ii ajuta pe procesatori, agentii de transport si pe vanzatorii en-detail sa poata urmari produsele, atat pentru controalele de inventar cat si pentru a identifica sursa posibilelelor riscuri. 2. 3.5. Rolul consumatorului in practicile legate de siguranta alimentelor Consumatorul reprezinta punctul final al lantului alimentar. Un aliment care s-a aflat in bune conditii la momentul achizitionarii trebuie sa fie tratat cu atentie pentru a se evita contaminarea in gospodarie. Pentru a ne asigura ca mancatul ramane o experienta placuta si lipsita de amenintarea imbolnavirii, trebuiesc luate o serie de masuri. 2.4. Provocari in domeniul sigurantei alimentelor Riscul ca alimentele sa fie contaminate cu substante chimice sau microorganisme exista pe tot parcursul lantului alimentar. In general, siguranta alimentelor este amenintata de factori care se impart in doua categorii: Contaminare biologica - bacterii, fungii, virusi sau paraziti. La un astfel de tip de contaminare, alimentele prezinta in cele mai multe cazuri semne usor de identificat Contaminanti chimici - care includ substante chimice provenite din mediu, reziduuri de medicamente de uz veterinar, metale grele sau alte reziduuri care ajung in alimente neintentionat sau accidental, in timpul proceselor pe care le implica agricultura sau cresterea animalelor si a pasarilor, prelucrarea alimentelor, transportul sau ambalarea Daca un agent contaminant genera un risc sau nu, depinde de multi factori, inclusic absorbtia si toxicitatea substantei, cantitatea in care contaminantul se gaseste in mancare,

18

cantitatea de mancare contaminata consumata si durata expunerii. In afara de acestea, indivizii difera in ceea ce priveste sensibilitatea lor la contaminanti; de asemenea, alti factori ai dietei pot avea impact asupra consecintelor toxice ale contaminantilor. Un alt factor care complica lucrurile privitoare la contaminantii chimici este acela ca multe dintre studiile referitoare la toxicitatea contaminantilor reprezinta extrapolari ale studiilor facute pe animale. Nu se stie intotdeauna cu siguranta daca substantele au aceleasi efecte si asupra oamenilor. 2.4.1. Contaminarea microbiologica Cele mai multe cauze raportate ale imbolnavirilor datorate alimentelor sunt de origine microbiologica. Microbii sunt prezenti pretutindeni si pot intra in lantul alimentar in orice punct. Sistemele de asigurare a calitatii sunt destinate reducerii la minim a riscului contaminarii microbiologice. Totusi, de vreme ce majoritatea alimentelor nu sunt sterile, daca nu sunt tratate cum trebuie, apare riscul contaminarii. 2.4.2. Micotoxine Micotoxinele sunt toxine produse pe anumiti fungii sau mucegaiuri care cresc pe alimente precum alunele, nucile, graul, alte cereale, boabe de soia, furaje, fructe uscate sau condimente. Toxinele pot lua nastere in timpul cresterii recoltei sau in urma unei depozitari incorecte. Micotoxinele pot intra in lantul alimentar prin intermediul produselor din carne sau al altor alimente de origine animala cum ar fi ouale, laptele sau branza, ca urmare a furajelor contaminate. Efectele pe care toate acestea le pot avea asupra sanatatii depind de cantitatea sau tipul micotoxinelor ingerate. De exemplu, se crede ca ingerarea continua de aflatoxine este asociata cancerului la ficat, prezent la persoanele care sufera de hepatita B. Alte micotoxine sunt legate de afectiuni ale ficatului sau rinichilor. Supravegherea atenta si depozitarea corecta a alimentelor sunt importante in prevenirea dezvoltarii micotoxinelor. In ceea ce priveste protectia consumatorului, organizatiile nationale si internationale evalueaza constant riscul pe care micotoxinele il prezinta pentru om.

19

2.4.3. Pesticide O prioritate importanta pentru fermieri este aceea de a se asigura ca produsele lor de origine vegetala sau animala - sunt produse intr-un mod sigur. Pentru aceasta, ei sunt asistati de o gama larga de servicii de consiliere, care ofera sfaturi asupra utilizarii corecte a produselor fertilizante, pesticidelor si a altor produse de acest gen. Chimicalele - pesticidele sau produsele utilizate pentru sanatatea animalelor - fac obiectul unor reguli stricte. Ele suporta proceduri de testare riguroase, inainte de a fi permise de catre autoritatile nationale sau europene. Testele trebuie sa demonstreze faptul pesticidul, pentru a fi utilizat conform intentiilor, indeplineste urmatoarele conditii: are o valoare reala si va functiona conform scopului sau; nu va avea efecte secundare negative asupra oamenilor, in timpul utilizarii la ferma sau in urma reziduurilor care se afla in alimente; nu va avea efecte negative asupra mediului inconjurator; 2.4.4. Antibiotice si agenti de crestere Utilizarea hormonilor de crestere si a antibioticelor in septeluri a constituit o controversa timp de multi ani. Utilizarea antibioticelor in septeluri fermiere este esentiala in prevenirea efectelor devastatoare si larg raspandite ale bolilor in turme. In unele cazuri, antibioticele au fost adaugate furajelor pentru a accelera cresterea. S-a aratat ca in cantitate mica, reziduuri ale medicamentelor se pot acumula in tesuturile grase, rinichii sau ficatul animalelor; totusi, acestea nu sunt considerate a avea vreun risc asupra sanatatii omului. S-a crezut ca utilizarea antibioticelor in septeluri este una dintre cauzele aparitiei unor specii de bacterii rezistente la antibiotice, desi cauza cea mai obisnuita este incorecta tratare a medicamentelor in tratamentul oamenilor. Aceasta, la randul sau, rezulta in aparitia unor boli la oameni, care nu pot fi tratate cu antibiotice traditionale. In luna martie a anului 2002, UE a propus ca utilizarea antibioticelor ca agenti de crestere sa fie suspendata din 2006.

20

La hrana animalelor au fost adaugati hormoni pentru ca rata lor de crestere sa fie accelerata si pentru a mari productia de lapte la vaci. UE a interzis utilizarea hormonilor de crestere in septeluri in anul 1988, totusi acestia sunt Staphylococcus aureus Sunca, pui, oua, inghetata, branza, salata, crema de zahar ars si sosuri sau produse de patiserie umplute cu smantana. Tratare sau igienizarea incorecta a alimentelor ar putea constitui o sursa de infiltrare a Staphylococcus aureus in alimente. 2.4.6. Dioxine Dioxinele sunt subproduse rezultate din anumite procese chimice industriale industriale si ale incinerarii. Dioxinele sunt contaminanti proveniti din mediu, care se mentin timp de multi ani si care isi gasesc drumul in alimente sau contamineaza suprafata acestora. Pentru carnea de peste, apa poluata este cauza principala a contaminarii cu dioxine, in timp ce animalele sunt expuse dioxinelor prin aer. Dioxinele se depun pe plante si furaje care apoi sunt mancate de animale. Dioxinele se concentreaza in tesuturile grase ale animalelor si pestilor. Mai mult de 90% din expunerea umana la dioxine are loc in principal prin alimente, iar dintre acestea alimentele de origine animala sunt raspunzatoare de 80% din totalul expunerii. In ciuda unor incidente (de ex. cel din Belgia, in 1999), datele disponibile arata ca expunerea de fond a populatiei europene la dioxine a scazut in timpul ultimului deceniu. Politica curenta UE care vizeaza dioxinele are ca scop reducerea nivelului de contaminare cu dioxine a mediului inconjurator, a furajelor si a alimentelor pentru a asigura un nivel mai mare de protectie a sanatatii publice. Bazandu-se pe faptul ca efectele carcinogene ale dioxinelor nu apar mai jos de un anumit prag, scopul este acela de a reduce nivelul dioxinelor in produse si astfel a expunerii umane cu aproximativ 25% pana in 2006. 2.4.6. Metale grele Alti poluanti industriali includ metalele grele, cum ar fi mercurul, plumbul si cadmiul. Pestii in special sunt vulnerabili la poluantii industriali, deoarece apele se pot

21

contamina prin apele reziduale sau a scurgerilor accidentale. Unele rapoarte recente asupra nivelului in care mercurul se gaseste in pestii pradatori de talie mare au determinat anumite autoritati europene sa emita avertismente - acesti pesti nu trebuie consumati de copii si femei insarcinate sau care alapteaza. Ingerarea ocazionala de catre alte grupe de consumatori nu ridica o problema, totusi, ingerarea trebuie limitata la o singura data de saptamana. Industria piscicola a raspuns acestor riscuri prin pescuirea pestilor de apa adanca, de talie mai mica, acestia fiind mai putin suspecti de a fi contaminati cu metale grele. EU a stabilit standarde referitoare la nivelul contaminarii cu metale grele si aceste standarde sunt intotdeauna atent monitorizate. 2.5. Encefalopatia spongiforma bovina (BSE) Encelopatia bovina spongiforma (BSE), cunoscuta ca "boala vacii nebune", este o boala mortala care afecteaza vitele. Ea isi ia numele de la modificarile cu aspect de burete care apar la creier pe care le cauzeaza. Exista diverse teorii privitoare la cauza BSE ca si la agentul prin care se raspandeste aceasta boala. Conform uneia dintre aceste teorii, agentul consta in "prioni transmisibili". "Prion" este termenul generic pentru diverse proteine care se gasesc in marea lor majoritate in creier, dar si in alte tesuturi umane sau animale. Prionii transmisibili sunt prioni anormali care pot interactiona cu prioni normali in tesuturile animale pentru a determina conversia lor in prioni transmisibili, mai ales in creier si in sistemul nervos central. In dezvoltarea BSE se crede ca mai sunt implicati si alti factori; cercetarile continua. Calea de transmitere a BSE nu s-a demonstrat inca; totusi, se crede ca vitele au putut fi infectate cu BSE daca au fost hranite cu furaje sau oase care provin de la schelete ale unor animale moarte sau sacrificate si care fusesera infectate cu BSE. Nu au fost excluse inca si alte cai sau cauze de transmitere. Desi nu a fost inca stabilita oficial o legatura cauzala intre ingerarea de materiale infectate cu BSE si vCJD, doar cei care au mancat "materiale cu risc specific" (SRM) infectate cu BSE sunt considerati ca suspecti de vCJD. "Materialele cu risc specific" se refera la acele parti ale vitei care sunt cel mai probabil a fi infectate cu agentul BSE - acestea includ sistemul nervos central, creierul, coloana vertebrala, ochii si o parte a intestinului gros. Agentul BSE nu a fost detectat in

22

muschi sau lapte, iar expertii WHO si UE considera ca muschiul si laptele pot fi consumate fara riscuri. Exista reguli stricte care vizeaza hranirea animalelor, sacrificarea lor, varsta la care vitele sunt sacrificate in vederea consumului de catre populatie si indepartarea "materialelor cu risc specific". Existenta BSE in vite in Marea Britanie, desi ramana un fapt ingrijorator, s-a diminuat mult in ultimii ani, iar in Europa Centrala cazurile de infectare cu BSE sunt putine. Acum, se considera ca riscul de a contracta vCJD prin alimente este foarte mic. 2.6. Sistemul rapid de alert pentru alimente si furaje- RASFF Consumatorii doresc s fie siguri c alimentele pe care le consum nu comport niciun risc, iar acest fapt nu ar trebui s surprind pe nimeni. Sigurana alimentelor i a furajelor reprezint o preocupare public esenial. UE deine unul dintre cele mai nalte standarde pentru sigurana alimentelor din ntreaga lume mulumit n foarte mare msur unei legislaii solide n vigoare, care se preocup ca alimentele i furajele s fie sigure pentru consumatori. Unul dintre instrumentele cheie utilizate pentru a rspunde rapid la problemele care apar n legtur cu alimentele i furajele l constituie sistemul RASFF - (Sistemul rapid de alert pentru alimente si furaje). RASFF asigur transmiterea rapid i eficient a informaiilor ntre Comisia European, autoritile de control al alimentelor i furajelor din statele membre i diverse organizaii, ori de cte ori apare o ameninare la adresa sntii. n acest fel, rile pot aciona rapid ntr-un mod coordonat, cu scopul de a preveni ameninrile asupra siguranei alimentelor nainte ca alimentele s devin periculoase pentru consumatori. Toate cele 27 de state membre ale UE sunt i membre ale RASFF, mpreun cu Comisia European i cu EFSA (Autoritatea European pentru Sigurana Alimentelor). Islanda, Liechtenstein i Norvegia sunt, de asemenea, membre cu drepturi depline ale RASFF. Sistemul este constituit din puncte de contact aflate n toate rile membre RASFF, n organizaiile membre i n Comisia European, care fac schimb de informaii n legtur cu orice tip de ameninare la adresa sntii. Exist un serviciu permanent prin care acest sistem se asigur c notificrile urgente sunt trimise, primite i primesc rspuns n cel mai scurt timp posibil.

23

Trimiterea unei notificri Dup cum se arat n diagram, atunci cnd un membru RASFF deine orice fel de informaii despre un risc pentru sntate datorat alimentelor sau furajelor, acesta trebuie s informeze imediat Comisia European, utiliznd sistemul RASFF. Comisia European informeaz apoi imediat ceilali membri, pentru ca acetia s ia msurile adecvate. Aceste msuri pot include retragerea unui produs de pe pia pentru a proteja sntatea consumatorilor. Toate informaiile primite sunt evaluate de Comisie i trimise mai departe tuturor membrilor RASFF, utiliznd unul dintre cele patru tipuri de notificri. Membrii iau msuri n funcie de tipul de notificare i informeaz imediat Comisia de msurile luate. De exemplu, membrii pot retrage produsul de pe pia sau pot dispune retragerea de la consumator. n afar de aceasta, respingerile la frontier sunt transmise tuturor posturilor de frontier, adic tuturor celor 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elveia. Aceast msur ne asigur c produsele refuzate nu sunt reintroduse n Europa pe la un alt post de frontier. 2.6.1. Autoritatea European pentru Sigurana Alimentelor (EFSA) Rolul EFSA este acela de a evalua i transmite informaii despre riscurile asociate cu lanul alimentar. EFSA emite opinii tiinifice i recomandri pentru a susine Comisia European i statele membre UE n luarea unor decizii eficiente i oportune n legtur cu aciunile care ar trebui realizate pentru a asigura protecia consumatorilor. 2.6.2. Tipuri de notificri 1. Notificrile de alert sunt trimise atunci cnd alimentele sau furajele care prezint un risc sunt disponibile la vnzare ctre consumatori i cnd se impune o aciune rapid. 2. Notificrile informative sunt utilizate n aceeai situaie, dar n acest caz nu este necesar ca ceilali membri s ia msuri rapide, deoarece produsul nu se afl pe pia sau ameninarea nu este considerat serioas. 3. Respingere la frontier privete transporturile de alimente i furaje care au fost

24

testate i respinse la graniele externe ale UE (i ale EEA - Aria Economic European), atunci cnd a fost identificat un risc pentru sntate . 4. Toate informaiile referitoare la sigurana produselor alimentare sau furaje care nu au fost comunicate sub forma unei notificri de alert sau a unei notificri informative, dar care sunt considerate interesante pentru autoritile de control sunt transmise membrilor sub titlul. Membrii iau msuri n funcie de tipul de notificare i informeaz imediat Comisia de msurile luate. De exemplu, membrii pot retrage produsul de pe pia sau pot dispune retragerea de la consumator. n afar de aceasta, respingerile la frontier sunt transmise tuturor posturilor de frontier, adic tuturor celor 27 de state membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia i Elveia. Aceast msur ne asigur c produsele refuzate nu sunt reintroduse n Europa pe la un alt post de frontier. n afar de cele spuse pn acum, Comisia European i RASFF colaboreaz cu sistemul de alert al WHO (Organizaia Mondial a Sntii), sistem numit INFOSAN (International Food Safety Authorities Network - Reeaua Internaional a Autoritilor pentru Sigurana Alimentelor). Aceast reea cuprinde contacte, sau puncte focale la nivel naional, n peste 160 de ri membre, care primesc informaii de la WHO sub forma notificrilor INFOSAN despre probleme legate de sigurana alimentelor, pe care le disemineaz apoi tuturor ministerelor relevante din respectiva ar. RASFF colaboreaz cu INFOSAN, iar cele dou i transmit informaii despre fiecare caz n parte.

25

Cap. 3. Politicile de protectie ale consumatorilor

3.1. Consideratii generale

Dezvoltarea si aplicarea politicii de protectie a consumatorilor n UE au reprezentat un proces gradual desfsurat n concordant cu dinamica pietei interne, accelerat dup adoptarea Actului Unic European n 1986. Gama tot mai divers de produse si servicii oferit pe o piat tot mai extins si practicile anticoncurentiale ale unor productori si comercianti au creat adeseori consumatorilor din UE prejudicii si imposibilitatea de a-si proteja interesele ntr-un mediu n care transparenta comertului era insuficient. Pe parcursul anilor, trile membre ale Comunittii Europene au introdus n legislatia national propriile reguli care s satisfac cerintele consumatorilor interni, dar odat cu progresul integrrii pietelor nationale si consolidarea pietei interne unice a aprut necesitatea ca institutiile europene abilitate s asigure un nivel ridicat si uniform de protectie a consumatorilor la scar comunitar, ndeosebi prin instrumente juridice si programe de actiune, care s vizeze armonizarea conditiilor si cerintelor comerciale n cadrul Uniunii si s confere o pozitie echitabil participantilor pe piat. Dezvoltarea politicii de protectie a consumatorilor s-a fcut n mai multe etape, dar ea s-a bazat n principal pe prevederile diverselor articole din tratatul de la Roma din 1957. n preambulul la Tratatul Comunittii Economice Europene se fcea referire la mbunttirea constant a conditiilor de viat si munc n interesul consumatorilor din trile membre. Articolul 2 din Tratatul CEE include ntre obiective cresterea rapid a nivelului de trai. Referiri la alte aspecte ale protectiei consumatorilor existau si n articolul 39 care stipula c politica agricol are ca obiectiv si asigurarea unei oferte corespunztoare de produse agricole la preturi accesibile pentru consumatori, precum si articolul 86, care preciza c regulile privind concurenta n UE interzic toate abuzurile care aduc prejudicii consumatorilor. Progresul procesului de integrare european, att pe linie economic ct si pe linie social, a determinat si cerinta tot mai evident de a avea o

26

politic comun de protecsie a consumatorilor. Dup summitul de la Paris din 1972, al sefilor de stat si guvern din trile comunitare, care a solicitat actiuni n acest domeniu, Comisia European a prezentat primul program de actiune privind politica de protectie a consumatorilor n 1975, care a fost adoptat in acelasi an de Consiliul de Ministri. Programul preliminar al CEE pentru protectia consumatorilor si politica de informare s-a focalizat pe protectia a 5 drepturi de baz ale consumatorilor: - dreptul la protectia snttii; - dreptul la protectia intereselor economice ale consumatorilor; - dreptul la informare si la educatie; - dreptul la despgubiri; - dreptul la reprezentarea consumatorilor la nivel comunitar si national. 3.2. Protectia consumatorilor in Romania Dup prima evaluare a Comisiei Europene din 1997 Romnia a fcut progrese notabile n procesul de armonizare a legislaiei i politicii, fi ind dup 8 ani de pregtire a aderrii destul de aproape de nivelul standardelor comunitare. Difi cultile rmn legate mai ales de implementarea efi cient a acquis-ului comunitar, deoarece din cauza resurselor insufi ciente (umane i fi nanciare) au existat greuti obiective n aplicarea legislaiei adoptate sau transpuse. Nici legislaia adoptat ntr-un ritm destul de alert n ultimii ani nu este complet i necesit amendamente i noi reglementri concordante cu legislaia comunitar introdus recent. Alinierea legislaiei romneti s-a fcut la nceput pe baza prevederilor Acordului European de Asociere i ulterior pe baza angajamentelor luate n cadrul capitolului de negociere, ncheiat provizoriu n 2003 fr aranjamente tranziionale solicitate de Romnia. Prioritile n materie de protecie a consumatorilor sunt cele indicate n Cartea Alb privind rile Central i Est-Europene i Piaa Intern din 1995, care a focalizat pe mbuntirea siguranei produselor, ndeosebi cosmetice, textile, jucrii, precum i pe protecia intereselor economice ale consumatorilor, n special privind publicitatea neltoare, creditul de consum, termenii incoreci ai contractelor, indicarea preurilor. Rapoartele de evaluare (opiniile) din perioada 1997- 2004 au relevat progresele fcute i

27

nemplinirile din domeniul proteciei consumatorilor, mai ales pe linia transpunerii i implementrii acqui-sului, consolidrii structurilor instituionale i capacitii administrative, intensifi crii cooperrii interinstituionale, conceperii i implementrii unei strategii a politicii de protecie, sporirea rolului i expertizei asociaiilor de protecie a consumatorilor, creterea importanei i rolului altor politici cu impact n domeniul proteciei consumatorilor (politica concurenei, politica standardizrii, politica de informare i educare etc). n domeniul msurilor nelegate de siguran Romnia a nregistrat un progres semnifi cativ n transpunerea acquis-ului prin adoptarea de legi privind vnzrile i garaniile la bunurile de consum, achiziionarea de proprieti imobiliare n regim de indiviziune pe timp limitat i creditul de consum, stabilirea codului consumatorilor. Autoritatea Naional de Protecie a Consumatorilor a lansat campanii de contientizare a publicului, cum sunt cele de informare din coli. De asemenea ANPC ar trebui s defi neasc criterii specifi ce care s fi e ndeplinite de asociaiile consumatorilor, ntruct acestea sunt prea numeroase i nu sunt prea active din cauza resurselor financiare i expertizei limitate. Totui implicarea asociaiilor s-a mbuntit prin ncorporarea asociaiei din capital n Comitetul Interministerial pentru Supravegherea Pieei, Produselor, Serviciilor i Proteciei Consumatorilor. Oficiul de Protecie a Consumatorilor creat n 1992, devenit ANPC, este o agenie guvernamental, nsrcinat cu coordonarea i implementarea politicilor i cu organizarea consiliilor consultative ale consumatorilor, alctuite din reprezentani guvernamentali, ai consumatorilor i ai asociaiilor patronale. n 2002 au fost nfi inate dou noi organisme consultative independente: Comisia pentru Clauze Abuzive i Comisia pentru Securitatea Produselor. n domeniul msurilor legate de siguran legislaia este n mare parte conform cu acquis-ului comunitar. Directiva revizuit privind sigurana general a produselor i Directiva privind rspunderea pentru defectele produselor au fost transpuse n 2003. ANPC, organul responsabil cu coordonarea politicilor i supravegherea pieei, i-a mrit bugetul, personalul, volumul de activiti i a organizat traininguri pentru perfecionarea angajailor ei. ANPC a realizat cu succes controlul i supravegherea pieei mpreun cu alte organisme responsabile cu aceast sarcin. Organismul de supraveghere general a

28

pieei - Comitetul Interministerial a fost lrgit prin includerea Ministerului Muncii, Ministerului Comunicaiilor, Asociaiei de Protecie a Consumatorilor Bucureti, Asociaiei Exportatorilor i Importatorilor, dar ntrunirile sale au fost destul de rare pentru a putea aprecia efi ciena sa. Intensifi carea supravegherii (controlului) pieei de ctre ANPC a avut efecte pozitive asupra efi cienei politicii de protecie a consumatorilor. Conform opiniei Comisiei Europene aceste activiti trebuie orientate mai pregnant ctre monitorizarea siguranei produselor nealimentare i ar trebui alocate resurse suplimentare pentru laboratoarele de testare, alte faciliti tehnice i trainingul funcionarilor publici. Organizaiile neguvernamentale (ONG) ar trebui s joace un rol mai activ n elaborarea de standarde pentru sigurana produselor de consum, dar trebuie menionat c multe dintre ele nu au expertiza i nici resursele necesare pentru aceasta. Romnia a aderat la sistemul TRAPEX pentru schimbul rapid de informaii asupra produselor periculoase prin intermediul ANPC, care a identifi cat un numr de 14 produse nealimentare periculoase existente pe pia n 2003. 3.3. Impactul aderarii la Uniunea Europeana asupra consumatorilor din Romania 3.3.1. Indicatori pentru evaluarea impactului adoptrii PAC asupra consumului alimentar pe medii de reziden i n profil regional Nivelul i structura consumul alimentar constituie variabile economice care reflect nivelul de bunstare al populaiei unei ri, fiind condiionate att de politicile agroalimentare ct i de cadrul macroeconomic general, ca i de o larg palet de ali factori. Impactul introducerii Politicii Agricole Comune asupra cererii alimentare i a consumatorilor n general, constituie un subiect ale crui evoluii sunt determinate de factori de natur divers, ntre care primeaz factorii economici (veniturile, preurile agricole i alimentare), dar la fel de importani apar factorii demografici (mbtrnirea populaiei, migraia extern, etc.), culturali, etnici sau religioi. n contextul socioeconomic aflat ntr-o schimbare permanent, care caracterizeaz societatea romnesc actual, este destul de dificil de estimat dac consumatorii romni vor avea de ctigat sau de pierdut n urma adoptrii PAC. De regul, introducerea PAC n rile care au

29

aderat la Uniunea European naintea Romniei a generat creteri ale preurilor agricole, ceea ce a nsemnat un beneficiu pentru productorii agricoli. Pentru consumatorii ns introducerea sistemului de preuri agricole specifice PAC, n special n primele etape ale PAC cnd nivelul preurilor de intervenie era ridicat i erau extinse la un numr mare de produse, a influenat nivelul preurilor la consumator i a afectat nivelul veniturilor reale ale populaiei. Totui ns, n multe din cele 10 ri care au aderat n anul 2004, pn la urm a contat modul n care aceste creteri ale preurilor agricole s-au transmis pe filiere, de la poarta fermei pn n farfuria consumatorilor. n numeroase cazuri creterea preului la poarta fermei nu s-a tradus n mod necesar n creterea preului cu amnuntul la consumator, datorit dispariiei taxelor vamale pentru comerul intercomunitar, apariiei procesatorilor internaionali i a lanurilor de supermarket-uri care au determinat o intensificare a competiiei pe piee i a condus chiar la o scdere a preurilor la consumator pentru multe produse alimentare. La aceasta se adaug faptul c o parte consistent a populaiei Romniei triete n mediul rural, unde majoritatea gospodriilor i produc hrana din activitatea agricol (consumul de subzisten), iar comportamentul alimentar al acestor gospodrii este mai puin influenat de semnalele pieei, cel puin n perioada actual i imediat urmtoare. n acelai timp ns, migraia extern masiv a populaiei rurale tinere are ca efect faptul c aceti oameni vin n contact cu alte modele socio-culturale i practic adopt alte modele de consum alimentar n rile de destinaie, iar aceste modele odat acceptate vor fi pstrate n cazul rentoarcerii ar, contribuind astfel la o modernizare a consumului alimentar din rural, n sensul creterii diversitii alimentare, consumului de alimente mai scumpe dar i mai sofisticate, renunarea treptat la autoconsum, etc. Aceste aspecte ne conduc spre observaia c evoluiile consumului alimentar sunt influenate de factori care au de multe ori efecte divergente i de aceea o estimare a impactului adoptrii PAC asupra consumului alimentar devine destul de anevoioas, deoarece pn la urm PAC este o politic economic sectorial iar consumul alimentar este o variabil care depinde att de condiionri economice dar i de multe alte condiionri obiective i subiective.. Astfel, nivelul i structura consumului alimentar depinde, de asemenea, de cadrul general al politicilor macroeconomice, care influeneaz prin numeroase prghii comportamentul de consum alimentar al populaiei, cum ar fi politica veniturilor, politica monetar, politicile de asisten social etc. n afara

30

de factorii de natura strict economic, modelul de consum alimentar al populaiei depinde de diverse alte variabile dintre care foarte importante sunt variabilele demografice (nivelul de instruire, structura pe vrste a populaiei i gradul de mbtrnire, rata de ocupare a populaiei feminine, fluxurile migratorii, etc.), variabilele sociale (gradul de urbanizare, dotarea cu infrastructur a zonei rurale, diversificarea ocupaional, accesul la informaie, accesul la servicii medicale i de asisten social, etc.), alte variabile (localizare geografic, apartenena religioas, obiceiuri alimentare, factori psihologici legai de gusturi i preferine individuale). Principalii factorii care determin nivelul consumului alimentar pot fi grupai n patru categorii : a) economici - venitul nominale pe medii de reziden; - preurile produselor alimentare; - preurile produselor nealimentare; - preurile serviciilor; b) demografici - rata de crestere a populatiei per total i pe medii de reziden; - structura pe grupe de varsta, per total i pe medii de reziden; - rata de imbatranire per total i pe medii de reziden; - nivelul educational per total i pe medii de reziden; - structura populatiei pe sexe, per total i pe medii de reziden; c) sociali - starea de sntate a populaiei, pe medii de reziden i regiuni geografice - infrastructura (din mediul rural n special); - accesul la servicii de asisten social; - accesul la servicii de asisten medical i informare n domeniu; - accesul la informaie (televiziune, pres, internet, etc.); - diversificare ocupational; - accesul la servicii pentru instruire profesional. d) alti factori - localizare geografic;

31

- apartenena religioas; - obiceiuri alimentare personale, ale gospodariei, ale comunitii; - gusturi i preferine individuale; - dorina de a avea o alimentaie sanatoas. Dei adoptarea Politicii Agricole Comune va produce fr ndoial efecte la nivelul consumatorilor, schimbrile vor fi de amplitudini diferite n mediul rural comparativ cu cele din mediul urban, datorit dublei caliti a majoritii locuitorilor din mediul rural de productori agricoli (deci beneficiari ai PAC) i de consumatori (contributori ai PAC). De asemenea, modificrile care se vor produce la nivelul consumului se vor datora att msurilor de politica din cadrul Pilonului 1 al PAC (mai ales pentru populaia urban), ct i msurilor din Pilonul 2 (Dezvoltare rural), care vor conduce treptat spre o cretere a nivelului de trai i a calitii vieii n mediul rural, difereniat pe regiuni de dezvoltare. 3.3.2. Modelul de consum alimentar Romnia, datorit ponderii ridicate a populaiei rurale i a ocuprii predominant n agricultur a acestei populaii, este o ar n care funcioneaz modele de consum alimentar difereniate pe cele dou medii de reziden: urban i rural. Modelul de consum alimentar din urban se bazeaz, n special, pe consumul de alimente cumprate i este mai puternic conectat la modelele de consum relativ uniformizate din Vestul Europei, prin contribuia marilor reele transnaionale care acioneaz n sfera retailului alimentar. Pentru consumatorii din mediul urban alimentul mbrac forma de marf iar comportamentul alimentar depinde n mare msur de venituri i de preuri. n acelai timp, exist o tendin de omogenizare a comportamentelor alimentare, datorit incidenei reclamei agresive a marilor firme din sfera agri-bussinesului i a fast-foodului, a implicrii tot mai active a femeilor n activiti profesionale n afara gospodriei i a altor factori care conduc practic spre o internaionalizare a modelelor de consum alimentar. Modelul de consum din rural, bazat n mare parte pe consumul de alimente produse n gospodria proprie, are un caracter tradiionalist i chiar autarhic. n mediul rural, nivelul consumului alimentar al membrilor unei gospodrii depinde mai mult de mrimea suprafeelor agricole i a produciilor obinute dect de nivelul veniturilor n

32

numerar. i aceasta, deoarece numai anumite produse se pot obine n propria gospodrie i sunt cumprate (zahrul, uleiul, berea, etc.). n majoritatea cazurilor i pinea este cumprat. Totui, nici unul dintre aceste modele de consum alimentar (urban i rural) nu exsist n stare pur, deoarece chiar gospodriile urbane, mai ales din regiunile mai srace ale rii au un autoconsum semnificativ, provenit fie de la familiile nrudite din mediul rural, fie deoarece posed ele nsi pmnt pe care-l exploateaz la ar. Diferenele de comportament alimentar dintre gospodriile urabane i rurale sunt sesizabile n principal la nivelul urmtorilor indicatori: - Nivelul cheltuielilor alimentare i a modului de acoperire al acestora - Produsele alimentare cumprate i consumate ca structur sortimental i ca periodicitate - Cantitile de alimente cumprate i consumate - Substituiile alimentare care au loc ca efect al creterii veniturilor i modificrii preurilor relative - Elementele nutritive i a modul de acoperire al acestora (calorii, proteine, glucide, lipide) - Impactului alimentaiei asupra strii de sntate n general, opinia este c alimentaia populaiei rurale este mai aproape de natur, corespunznd trendurilor actuale legate de cultura consumului de alimente tradiionale, curentul slow-food, alimente ecologice, etc. ns nu trebuie pierdut din vedere faptul c multe n multe zone rurale populaia sufer din cauza veniturilor insuficiente (srcie sever), iar n anii agricoli nefavorabili se ajunge chiar la forme acute de malnutriie i la carene alimentare pentru categoriile vulnerabile (copii, btrni), determinate de consum exclusiv de cereale (porumb sau mmlig), diversificare sczut a alimentaiei i consum sczut de protein animal, sau de vitamine. Aceste aspecte sunt frecvente n regiunile srace ale rii i amintim aici mai ales de problemele alimentare ale populaiei din zonele de Nord-Est i Sud-Vest. Nu vrem s excludem din aria problemelor alimentare (sau mai bine zis a carenelor alimentare) populaia urban aflat la limita srciei (populaia fr venituri regulate, familiile numeroase, cu muli copiii), care de multe ori depete ca deficit alimentar, categoriile socio-economice similare din rural. S nu uitm totui c n mediul rural accesul la hran poate fi mai direct excluznd de

33

multe

ori

etapa

monetar.

Diferenele

semnificative

care

sunt

prezente

comportamentele alimentare ale populaiei urbane vis-a-vis de cea rural face necesare unele delimitri conceptuale. Prezena masiv a consumului din resurse proprii la gospodriile rurale face ca diferena dintre cererea alimentar (solvabil sau efectiv) i consumul alimentar s fie semnificativ iar aceast difereniere va fi prezent i plan metodologic. Aceste dou variabile sunt diferite att n termeni cantitativi, ct i ca sensibilitate fa de factorii de pia. Practic cererea alimentar efectiv este mult mai sensibil la variaiile preurilor i ale veniturilor, fa de consumul alimentar, care poate prezenta o inerie mai mare, datorit prezenei autoconsumului care include alimentele ce nu tranziteaz piaa. n mediul urban, nivelul consumului alimentar poate fi identificat n linii mari cu cel al cererii, deoarece aici alimentele provin prin cumprare iar nivelul autoconsumului este redus. Influena preurilor i a veniturilor este complet diferit n cadrul gosppodriilor urbane, comparativ cu cele rurale. Diferena esenial, din punct de vedere al teoriei economice, const n aceea c orice cretere a preului alimentelor altereaz venitul real al consumatorilor, contribuind la nrutirea strii nutriionale i chiar de sntate, mai ales n situaia n care cheltuielile cu alimentele sunt n medie de 40-60% din cheltuielile menajelor, iar n mediul rural de pn la 80%. Deoarece gospodriile cu venituri mai sczute folosesc cea mai mare parte a veniturilor pentru cumprarea de alimente, ele vor face substituii ntre alimente ca rspuns la schimbrile de preuri. Substituia alimentelor superioare (carne, lactate) cu cele inferioare (alimentele bazate pe amidon - cartofi, porumb, fasole) este una dintre ele. Produsele inferioare sunt o surs de calorii ieftine, dar creterea copiilor (de exemplu) sufer, deoarece ele furnizeaz mai puine proteine sau ali nutrieni. Pe de alt parte, creterea preurilor poate afecta n mod diferit cererea de alimente i calitatea alimentaiei atunci cnd gospodriile produc i totodat consum alimente. Acesta este modelul gospodriilor de subzisten, n care triete o parte covritoare a populaiei rurale din ara noastr. Modelul gospodriei de subzisten include ntr-un singur cadru att deciziile de consum ct i cele de producie. Dac considerm cazul unei ferme familiale care produce alimente, producia acestei ferme se mparte n dou: o cantitate de produse agricole necesar subzistenei familiei pn la viitoarea recolt i o cantitate destinat vnzrii. Dac preurile agricole scad, n mod normal productorul i va diminua oferta

34

pe pia i va spori cantitatea destinat consumului familiei, ameliorndu-i situaia nutriional. De cele mai multe ori, ns, aceast situaie nu se ntlnete deoarece productorul trebuie s vnd pentru a face fa obligaiilor sale legate de exemplu de cumprarea de inputuri pentru nceperea unui nou ciclu agricol. n aceste cazuri se pot observa fenomene de ofert invers: productorul va vinde cu att mai mult (i va consuma cu att mai puin) cu ct preurile sunt mai sczute. De asemenea, dac preurile agricole cresc, productorii vor prefera s vnd i s reduc autoconsumul propriei familii. Aceasta este totui o situaie mai favorabil pentru starea nutriional a fermierului deoarece, dac preurile cresc, venitul i profitul cresc astfel nct familia va putea s consume produse alimentare mai scumpe. Studiile empirice asupra acestui model, efectuate ntr-un numr de ri arat c efectul profitului poate distorsiona complet tradiionalul efect de pre, astfel nct o cretere a preurilor agricole are ca efect o cretere a consumului n cadrul fermei agricole familiale. 3.3.3. Direcii de impact ale Politicii Agricole comune asupra consumului alimentar, pe medii de reziden n evaluarea impactului PAC asupra consumului alimentar nu trebuie s pierdem din vedere efectele acesteia asupra principalilor parametrii ai cererii : elasticitatea cererii fa de venit, fa de propriul pre i elasticitatea ncruciat. Multe studii empirice privind efectul preurilor asupra cererii i consumului de alimentar la gospodriile cu putere de cumprare sczut conduc la concluzii interesante.1 Elasticitile de pre pentru multe produse alimentare sunt substaniale, avnd valori mai mari dect unitatea n cazul populaiei cu venituri sczute. n mod tipic, clasele cu venituri sczute au un rspuns mai puternic la schimbarea preurilor. Cu alte cuvinte, valoarea absolut a elasticitii de pre este mai mare pentru gospodriile srace. n acelai timp, odat cu creterea veniturilor, elasticitile de venit i de pre devin din ce n ce mai mici, conducnd spre o cerere alimentar aproape rigid n rile bogate. n aceste condiii, acelai aliment, care este perceput ca un produs de lux, cu elasticitate ridicat ntr-o ar cu venituri sczute, poate fi perceput ca un produs normal sau chiar inferior ntr-o ar cu venituri ridicate. De aceea, este necesar o determinare periodic a parametrilor cererii pentru a realiza

35

evaluri ct mai corecte privind impactul PAC asupra consumatorilor. 3.3.4. Direcii de impact ale Politicii Agricole comune asupra consumului alimentar, n profil regional Efectul difereniat al Politicii Agricole Comune asupra consumului alimentar n profil regional pornete de la diferenele socio-economice prezente la nivelul gospodriilor din cele opt regiuni de dezvoltare ale rii noastre, dintre care cele mai importante sunt diferenele de venit. La acestea se adaug diferenieri ale obiceiurilor de consum alimentar care pornesc de la factori climatici, cutume cu origine istoric sau etnic, diverse alte influene. n esen, evidenierea diferenelor regionale i a impactului difereniat ale PAC asupra consumului alimentar se va face pe baza indicilor de disparitate care se vor calcula pentru urmtoarele categorii de indicatori : - veniturile nominale ale gospodriilor - cheltuielile de consum alimentar - % cheltuielilor de consum alimentar n total cheltuieli de consum - cheltuielile de consum alimentar acoperite din resurse proprii - cheltuielile gospodriilor efectuate cu cumprarea alimentelor - alimentele cumprate/cantitativ i valoric, pe grupe de produse - consumul alimentar exprimat cantitativ, pe grupe de produse - consumul alimentar exprimat n factori nutriionali : calorii, lipide, proteine, glucide, din care de origine animal - costul caloriei

3.3.5. Impactul PAC asupra formrii veniturilor populaiei n Romnia, este de ateptat ca n perioada post-aderare s se produc schimbri privind nivelului venitului real i contribuia diferitelor surse la constituirea veniturilor populaiei. Aceste schimbri sunt efecte ale ritmului relativ ridicat de cretere economic, dar i ale introducerii unor mecanisme prin care are loc absorbia fondurilor europene. n Romnia, nivelul veniturile bneti ale unei gospodrii, dar i ponderea acestora n totalul veniturilor gospodriei sunt, n medie, mai sczute dect n rile dezvoltate.

36

Aceast situaie se datoreaz orientrii unei pri a populaiei ctre gospodriile de subzisten. O parte important a cererii poteniale este acoperit de contravaloarea consumului de produse agroalimentare din resurse proprii, ceea ce indic un grad sczut de dezvoltare i organizare a pieei produselor agroalimentare, asociat de regul cu un standard de via al populaiei de nivel sczut. n mediul rural, componenta de venituri bneti pe o gospodrie este mai sczut dect la nivel naional. Venitul agricol n natur este cea mai important surs de venit a gospodriilor rurale, fiind echivalent cu consumul de produse agroalimentare din resurse proprii. n ordinea importanei relative, o alt component a veniturilor totale o reprezint ctigurile salariale, urmate de transferurile guvernamentale, n special pensiile. Odat cu creterea dimensiunii medii a fermelor, componenta ctigurilor salariale poate s devin mai important n structura veniturilor. Populaia rural n general are venituri mai sczute dect populaia urban pentru c ocuparea pe cont propriu n agricultur predomin n structura ocupaional, iar veniturile ntr-o agricultur neperformant sunt sczute. Muli dintre lucrtorii pe cont propriu n agricultur sunt membri ai gospodriilor agricole de subzisten, iar multe gospodrii din acest grup au drept cap al gospodriri un pensionar. Veniturile sczute pe gospodrie sunt i un rezultat al fenomenului de subocupare, combinat cu productivitatea sczut din agricultur. Dup aderarea Romniei la UE, PAC prevede sprijinirea restructurrii agriculturii i consolidarea pieei agricole, corelate cu dezvoltarea rural i protecia mediului, iar sumele totale de la bugetul de stat i de la Comunitate sunt substaniale. Exist anse reale pentru restructurare i creterea competitivitii pe pia. Pentru aceasta este necesar respectarea condiiilor de acordare a plilor directe i a normelor de calitate a produselor, n caz contrar alocaiile scad. PAC sprijin fermele ce produc pentru pia (respectiv ferme comerciale) i nu gospodriile de subzisten, ce produc exclusiv pentru consumul propriu. Numrul excesiv de mare de exploataii determin nivelul redus al sumelor ce revin pe o exploataie anual prin msurile de politic agricol privind piaa (368 euro n 2007 i 444 euro n 2008), fa de alte state membre (Frana peste 13.000 euro/exploataie, Anglia peste 14.000 euro, Ungaria 8765 euro, Polonia 7251 euro). Pe de

37

alt parte, accesul la finanare a exploataiilor mici este limitat de numrul sczut de animale deinute pe specii, de cuantumul limitat al sumelor disponibile, de lipsa cunotinelor necesare pentru accesarea de ctre micii productori a fondurilor solicitate pentru astfel de finanri. Cu toate acestea, implementarea mecanismelor PAC determin apariia i evoluia unor surse noi de venit. Intereseaz n primul rnd acele surse de venit care se asociaz cu ntrirea statutului de independen economic a gospodriilor populaiei, respectiv veniturile din proprieti, activiti ca ntreprinztor i vnzarea de produse agricole. De asemenea, msurile de dezvoltare rural prin care urmrete modernizarea agriculturii i a comunitilor rurale din Romnia, pot contribui indirect la creterea veniturilor gospodriilor populaiei din mediul rural. Analiza veniturilor populaiei se poate realiza pe baza anchetelor bugetelor de familie, prin intermediul unui eantion de gospodrii. Veniturile totale ale gospodriilor cuprind A. Veniturile bneti, din care: - salarii brute i alte drepturi salariale - venituri din agricultur - venituri din activiti neagricole independente - venituri din prestaii sociale - venituri din proprietate - venituri din vnzarea de active din patrimoniul gospoderiei - alte venituri B. Venituri n natur - Contravaloarea veniturilor n natur obinute de salariai i beneficiarii de prestaii sociale; - Contravaloarea consumului de produse agricole din resurse proprii; Pentru o analiz complex se pot urmri i o serie de indicatori ai veniturilor medii lunare pe o gospodrie, pe tipuri de gospodrii, clasificate dup mai multe criterii: - statutul ocupaional al capului gospodriei (salariai, patroni, lucrtori pe cont propriu n activiti neagricole, agricultori, omeri, pensionari); - mrimea gospodriei (1-6 persoane);

38

- nivelul de instruire al capului gospodriei; - vrsta capului gospodriei; - mediul de reziden (urban, rural); - regiune de dezvoltare etc; Trebuie fcut distincie ntre veniturile nominale nete i veniturile reale. Populaia poate utiliza efectiv veniturile nominale nete, ca parte din veniturile nominale brute rmas dup scderea taxelor, impozitelor i contribuiilor bneti obligatorii. Veniturile reale exprim puterea de cumprare a veniturilor nominale. Acestea sunt veniturile nominale corectate cu indicii preurilor la bunurile i serviciile de consum. Prin aplicarea mecanismelor de politic agricol comun pot fi generate n mod direct creteri ale veniturilor din agricultur, dar indirect i creteri ale veniturilor din salarii i din venituri din activiti neagricole independente, n mediul rural. ntre aceste efecte menionm: - Creterea productivitii n agricultur va contribui la creterea puterii economice a fermelor agricole comerciale i de semisubzisten; implicit va crete venitul din agricultur; - Orientarea productorilor ntr-o mai mare msur ctre comercializarea produselor agro-alimentare pe pia va determina creterea ponderii veniturilor bneti ale populaiei i restrngerea autoconsumului, att n mediul rural, ct i n mediul urban la nivelul gospodriilor ce se aprovizioneaz din producia agroalimentar destinat consumului familiei extinse; - Prin asigurarea aa-numitelor bunuri de mediu, n special prin msuri de agro-mediu, se formeaz o baz pentru cretere economic sustenabil i creterea numrului locurilor de munc. Plile de agro-mediu reprezint o compensaie pentru pierderile de venit i costurile adiionale suportate de fermieri. Astfel, fermierii pot obine venituri nete suplimentare dac activitatea lor anterioar obinerii sprijinului se desfoar prin metode tradiionale i prezint un nivel sczut de rentabilitate; un efect similar se poate obine prin msurile de meninere a activitilor agricole durabile prin utilizarea continu a terenurilor agricole din zona montan defavorizat. - Pe msur ce se va realiza restructurarea activitilor la nivelul fermelor i creterea performanei economice a acestora, o parte important a populaiei ocupate din

39

agricultur se va orienta ctre activiti non-agricole; - PAC influeneaz nu numai veniturile din agricultur, ci i preurile produselor agroalimentare, ce contribuie semnificativ la nivelul ratei inflaiei; astfel msurile PAC privind piaa au un impact asupra veniturilor reale ale populaiei. 3.3.6. Structura cheltuielilor de consum Pe msura creterii veniturilor, cresc i cheltuielile de consum ale populaiei. Realizarea unei tranzacii de ordin monetar pentru accesul la un bun economic este condiionat n primul rnd de existena disponibilitii de plat. Deci evoluia cheltuielior de consum poate fi apreciat n primul rnd ca fiind n strns legtur cu evoluia veniturilor bneti. Cheltuielile de consum ale gospodriilor cuprind consumul alimentar, nealimentar i serviciile utilizate de membrii gospodriei n decursul unei perioade de timp, indiferent dac produsele sau serviciile sunt cumprate sau provin din producie proprie. Interpretarea cheltuielilor de consum, att ca volum ct i ca structur, ofer o bun imagine asupra condiiilor de via a consumatorilor, evideniind excelent teoria venitului permanent. Creterea sau scderea nivelului venitului nu nseamn o modificare imediat i n aceai msur a standardului de via. Luarea n calcul doar a volumului consumului ne poate conduce ctre evidenierea unor creteri accidentale ale venitului curent, ca efect al unor politici, cum ar fi PAC de exemplu, fr reprezentativitate n creterea nivelului de trai. Cheltuielile de consum nu surprind diferenele de bunstare dintre gospodrii cu niveluri diferite ale dotrii cu bunuri de folosin ndelungat sau cu caracteristici diferite ale locuinelor. De aceea o analiz complet ar trebui s cuprind i structura patrimoniului gospodriilor populaiei. Dotarea locuinei cu bunuri de folosin ndelungat poate reflecta structura cheltuielilor de consum pentru o perioad mai ndelungat de timp. Pentru aprecierea modificrii structurale ale cheltuielilor de consum ale populaiei trebuie avute n vedere natura consumului, precum i modalitile de finanare a acestuia. Astfel contravaloarea consumului final este alctuit din: cheltuieli bneti; contravaloarea consumului de produse alimentare (din producie proprie), ce poate fi

40

determinat pe baza preurilor medii lunare ale produselor respective; contravaloarea consumului de produse nealimentare din producie proprie din activiti precum croitorie, piese de mic mobilier, servicii (instalaii, sanitare, curenie etc.). Autoconsumul se modific sub influena dinamicii veniturilor i a unor schimbri comportamentale ale populaiei. Veniturile reduse impun nlocuiri forate n consum. De aceea, n perioade de cretere a nivelului srciei, crete nivelul i ponderea consumului din producie proprie. n sens invers, o cretere a veniturilor pn n zona n care acestea sunt considerate subiectiv ca fiind suficiente nu se reflect ns n schimbri imediate ale nivelului autoconsumului. Costul de oportunitate exprimat ntre tranzaciile desfurate prin pia sau tranzaciile realizate n interiorul menajului nu este singurul care dicteaz compoziia structural a cheltuielilor de consum. Considerm c o anumit inerie comportamental menine o perioad nivelul autoconsumului, dar ponderea acestuia n totalul cheltuielilor de consum scade pe seama creterii cheltuielilor bneti de consum. Teoria venitului permanent propus de Milton Friedman susine c oamenii i adapteaz comportamentul de consum nu doar n funcie de nivelul venitului curent, ci n funcie de ansamblul veniturilor prezente i viitoare. Deficitul de consum poate conduce la anumite valori structurale n consum ce prezint abateri importante de la un trend ateptat pentru un anumit nivel de dezvoltare. Modalitile de petrecere a timpului liber, hobby-urile, se modific n timp, ceea ce implic a dinamic structural accentuat a cheltuielilor de consum. n concluzie, considerarea dinamicii venitului pentru studierea schimbrilor n structura cheltuielilor de consum reprezint un instrument destul de larg utilizat, dar are o relevan limitat. Structura cheltuielilor de consum i dinamica acesteia este cel mai bine reprezentat prin destinaiile cheltuielilor bneti pentru cumprarea de produse alimentare, nealimentare, pentru plata serviciilor precum i de evidenierea acestora pe categorii. Ponderea fiecrei categorii de cheltuieli n totalul cheltuielilor de consum reprezint un indicator relevant n acest sens. Aceast pondere poate fi calculat pe total sau pe categorii de gospodrii, n funcie de ocupaia capului gospodriei, niveluri educaionale, mediul de reziden, regiune de dezvoltare etc. Segmentarea multipl a expresiei indicatorului ne asigur o scal de echivalen necesar n exprimarea anumitor tendine.

41

Pentru analiza impactului PAC asupra cheltuielilor de consum este semnificativ ponderea cheltuielilor cu alimente i buturi n cheltuielile totale de consum. Gospodriile din UE cheltuiesc aproximativ 20% - 40% din venitul lor disponibil pentru cumprarea de alimente i buturi. n acest sens trebuie estimat efectul interveniei n formarea preurilor produselor agroalimentare. 3.3.7. Modificri structurale i calitative ale consumului alimentar La nivelul Uniunii Europene, informaiile necesare pentru evaluarea consumului populaiei sunt obinute pe baza unor Anchete privind bugetele de familie. Nivelul i structura consumului alimentar al gospodriilor se refer la rezultatul agregat al cumprrilor de pe pia i al autoconsumului utilizarea produselor alimentare din resurse proprii. Contravaloarea consumului uman de produse alimentare din resursele proprii ale gospodriilor reprezint expresia valoric a consumului uman de produse alimentare provenite din resursele proprii ale gospodriei (producia agricol, stocurile perioadelor precedente, produse prelucrate n gospodrii, produse primite n dar sau pentru munc etc). La nivelul Uniunii Europene, modificarea parametrilor cantitativi i calitativi ai consumului alimentar este analizat cu ajutorul indicatorului consumul alimentar exprimat n calorii i factori nutritivi. Indicatorul se calculeaz sub forma consumului mediu de produse exprimat n calorii i factori nutritivi pe o persoan, adic un nivel corespondent n calorii i n unele elemente nutritive (protide, lipide i glucide) al produselor alimentare intrate n alimentaia unei persoane ntro anumit perioad de timp (de regul, o zi). n rile UE (inclusiv n Romnia), acest indicator se calculeaz: pe categorii de gospodrii (salariai, lucrtori pe cont propriu n activiti neagricole, agricultori, omeri i pensionari); pe regiuni (n Romnia Nord Est, Sud-Est, SudMuntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru i Bucureti-Ilfov); pe decile; dup mrimea gospodriei (1 persoan, 2 persoane, 3 persoane, 4 persoane, 5 persoane i 6 i mai multe persoane); dup numrul copiilor sub 18 ani aflai n gospodrie; dup nivelul de instruire al capului gospodriei; dup vrsta capului gospodriei; dup sexul capului gospodriei. Consumul alimentar exprimat n calorii i factori nutritivi se calculeaz ca

42

medie zilnic pe persoan i se mparte n consum de calorii i consum de protide. n rile Uniunii Europene (inclusiv Romnia) principalele produse agroalimentare luate n calcul sunt: pinea i produse de franzelrie; mlai; fin; orez; carne i preparate din carne; lapte; brnzeturi i smntn; ou; grsimi; fructe; cartofi; legume i conserve din legume n echivalent legume proaspete; zahr; dulcea, gem i compot; ciocolat, bomboane, rahat i alte produse zaharoase; apa mineral i alte buturi nealcoolice; buturi alcoolice. Pentru a cuantifica modificrile cantitative i calitative ale consumului alimentar al populaiei se calculeaz indicatorul aportul caloric al principalelor produse alimentare consumate: pe categorii de gospodrii i pe medii de reziden (urban, rural). Se analizeaz aportul caloric al diferitelor grupe de alimente, grupate pe 8 categorii: cereale i produse din cereale; carne i produse din carne; lapte, produse lactate i ou; grsimi; legume, conserve din legume, cartofi i fasole boabe; fructe i pepeni; zahr, dulceuri, ciocolat i alte produse zaharoase; alte produse. Cantitile de alimente consumate de o persoan reflect de o manier practic un complex de factori de influen la nivelul gospodriei: mrime veniturilor, dimensiunea gospodriei, numrul copiilor, mediul de reziden etc Consumul mediu de produse agroalimentare i buturi alcoolice reprezint cantitile de produse alimentare disponibile pentru consumul uman, indiferent de forma sub care se consum (natural sau prelucrat), de surs de aprovizionare (comer en-gros, comerul cu amnuntul, consum colectiv, autoconsum) sau sau de locul unde se consum (gospodrii individuale, restaurante, cantine, gospodrii instituionale, etc.). De regul se calculeaz sub form de cantiti medii lunare pe o persoan astfel: pe categorii de gospodrii; pe medii de reziden; pe regiuni de dezvoltare; n funcie de mrimea gospodriei; n funcie de nivelul de instruire a capului gospodriei; dup vrsta capului gospodriei; dup sexul capului gospodriei etc. n plus, pentru a se evidenia diferenele de consum n funcie de mrimea veniturilor se calculeaz indicatorul consum mediu de produse agroalimentare i buturi alcoolice pe decile. Consumul mediu/fizic de produse alimentare pe o persoan reprezint cantitile medii de produse alimentare intrate n alimentaia unei persoane, indiferent de

43

proveniena produselor i de locul n care se consum (gospodrie sau uniti de alimentaie public). Se calculeaz raportnd disponibilul pentru consumul uman la populaia total. Se poate analiza consumul de produse alimentare pentru diferite categorii de populaie avndu-se n vedere i calitatea produselor, posibilitatea de substituire etc., ceea ce se va reflecta n structura cheltuielilor pentru produse alimentare. Dinamica structural i calitativ a consumului alimentar poate fi evideniat i cu ajutorul indicatorilor: Evoluia cheltuielilor bneti de consum total i a ponderii cheltuielilor pentru produse alimentare; analiza poate fi fcut pe diferite tipuri de produse alimentare i influena mai mare asupra cheltuielilor bneti n perioada srbtorilor, a sezonului de iarn, estival etc; Cheltuielile pentru consum alimentar, din care pentru produse ecologice: cheltuiala suplimentar pentru produse ecologice, impactul acestora asupra strii de sntate, efectul propagat sub forma diminurii cheltuielilor pentru medicamente i pentru alte produse alimentare (fiind necesare cantiti mai mici n condiiile meninerii aceluiai nivel de satisfacie sau mai mare); Coeficientul bugetar al cheltuielilor pentru consum alimentar, calculat ca pondere a cheltuielilor pentru alimente n totalul cheltuielilor (dinamica acestor coeficieni exprim i interpretarea statistic a trecerii la noi comportamente de consum). Abordarea strict nutriionist a consumului alimentar nu este ns relevant. Se impune realizarea unor conexiuni ntre aspectele de natur economic, social, cultural, psihologic etc. Semnificaia cultural a alimentaiei este la fel de important, uneori chiar mai important dect latura sa funcional.

44

Cap. 4. Impactul politicilor agricole asupra sanatatii consumatorilor

4.1. Impactul schimbrilor climatice asupra snttii oamenilor, a animalelor si a plantelor Cartea Alb Adaptarea la schimbrile climatice: ctre un cadru de actiune la nivel europeanpropune cresterea rezistentei sistemelor sanitare si sociale si subliniaz necesitatea de a asigura o supraveghere si un control adecvate ale impactului schimbrilor climatice asupra snttii, cum ar fi supravegherea epidemiologic si controlul bolilor transmisibile sau efectele fenomenelor extreme. Pentru a pune n aplicare actiunile prezentate n Cartea Alb, va fi necesar s se acorde prioritate urmtorilor pasi n ceea ce priveste sntatea, prin intermediul programului UE n domeniul sntii publice, al Strategiei comunitare n materie de sntate animal si al legislaiei n vigoare privind bolile transmisibile, controlul bolilor animale si sntatea plantelor, precum si al planurilor de lucru ale agentiilor relevante: Elaborarea de orientri n materie de supraveghere, care vor trebui s fie nsoite de msuri de sprijinire a punerii n aplicare si a dezvoltrii capacititlor, cum ar fi utilizarea resurselor de microbiologie pentru detectarea riscurilor legate de alimente, precum si a cunostintelor si capacittilor din domeniul entomologiei. Integrarea realizrii de planuri de actiune sanitare privind conditiile climatice extreme n cadrul planificrii pregtirii autoritilor si serviciilor sanitare, pentru a ajuta statele membre s-si evalueze vulnerabilitatea la schimbrile climatice si s elaboreze strategii de adaptare n materie de sntate. Consolidarea cooperrii ntre serviciile de sntate a oamenilor, animalelor si plantelor din cadrul Comisiei si al statelor membre, ncurajarea n special a msurilor de supraveghere, care vor trebui s fie mai strns corelate cu bazele de cunostinte si de informatii, cum ar fi monitorizarea meteorologic, datele entomologice, evidentele privind calitatea apei, msurile legate de calitatea aerului, informatii privind teledetectia, geologia, densitatea populatiei si multe alte surse de informatii din Europa; valoarea unor

45

astfel de informatii a fost demonstrat pe larg de Reteaua european privind mediul si epidemiologia. Consolidarea capacittii de dezvoltare a modelizrii efectelor conditiilor climatice extreme asupra snttii si obinerea de date care s evidentieze necesittile de ameliorare a previziunilor privind valurile de cldur. Consolidarea politicilor si actiunilor de formare n materie de sntate public, inclusiv a eficientei sistemelor de supraveghere si de rspuns la situatii de urgent si a programelor durabile de prevenire si control. Evaluarea efectelor schimbrilor climatice asupra categoriilor sociale vulnerabile. Intensificarea eforturilor de identificare a msurilor si a reactiilor eficiente n domeniul snttii, inclusiv consolidarea serviciilor medicale de urgent, a sistemelor de avertizare rapid, a msurilor de educare si informare a grupurilor vulnerabile, precum si extinderea accesului la factori esentiali pentru sntate, cum ar fi apa curat, energia si infrastructurile sanitare. Aceste aspecte vor fi integrate n activittile privind inegalittile n materie de sntate, care sunt n curs. Colaborarea international, n special cu agentiile si organismele internationale precum OMS, OIE si FAO, constituie o dimensiune important, dup cum reiese din Cartea Alb. Vor fi necesare si alte msuri, printre care: Cooperarea cu OMS si n contextul Cadrului de actiune OMS n regiunea european si a Rezolutiei Adunrii Mondiale a Snttii (WHA) privind schimbrile climatice si sntatea, pentru a completa actiunile OMS pe teritoriul UE. Perfectionarea integrrii retelelor de supraveghere a bolilor animalelor prin consolidarea cooperrii cu trile nvecinate ntr-un context mai amplu, de exemplu n cadrul politicii europene de vecintate (PEV). Cooperarea cu trile terte, n special cu trile-partener prioritare, la nivel global, precum si cu trile candidate la extindere si trile PEV, la nivel european si regional. Continuarea promovrii evalurilor privind pregtirea la schimbrile climatice, ca parte integrant a evalurilor securitii, se poate realiza ncurajnd trile nvecinate s participe la actiuni comune si s ntreprind eforturile si msurile necesare, inclusiv elaborarea de strategii nationale. Intensificarea supravegherii si controlului bolilor animalelor sprijinind msurile de

46

prevenire, conform recomandrilor elaborate n cadrul Strategiei comunitare n materie de sntate animal, precum si colectarea datelor prin intermediul Sistemului de informare cu privire la bolile animalelor (ADIS). Astfel se vor obine informatii mai detaliate cu privire la focarele de boli animale din statele membre si va creste gradul de armonizare cu sistemele internationale de raportare a bolilor, cum ar fi Sistemul mondial de informare privind sntatea animal (WAHIS - World Animal Health Information System) din cadrul OIE (Organizatia Mondial pentru Sntatea Animalelor), Centrul de gestionare a crizelor (CMC - Crisis Management Centre) si Sistemul global de avertizare rapid (GLEWS - Global Early Warning System). O mai bun integrare a activittii CE n cadrul contextului mai amplu al reelelor de supraveghere a bolilor animalelor prin ncurajarea cooperrii cu rile nvecinate, de exemplu prin intermediul Uniunii euromediteraneene, al PEV si al GF-TADS (Global Framework for the Progressive Control of Transboundary Diseases Cadrul global pentru controlul progresiv al bolilor trasfrontaliere), stabilit de OIE si FAO (Organizaia Natiunilor Unite pentru Alimentatie si Agricultur). Continuarea eforturilor destinate asigurrii unui rspuns coordonat n cazul focarelor de boli animale, prin intermediul aplicrii corecte de ctre statele membre a planurilor de interventie, precum si al msurilor de pregtire, supraveghere si prevenire; armonizarea general a legislatiei n domeniul msurilor de control si al normelor privind comertul n relatie cu diferite boli infectioase inclusiv cele care ar putea fi influentate de schimbrile climatice permite o interventie comunitar ampl. Continuarea furnizrii de cofinanare pentru msuri de supraveghere, eradicare si vaccinare de urgent, dac este cazul, n functie de contextul sanitar. Comisia consolideaz deja sistemele sale de supraveghere si detectare rapid existente, n colaborare cu statele membre si cu grupuri de experti, n special n privinta bolilor cu transmitere prin vectori, care evolueaz n prezent, fie n sensul c devin mai rspndite, fie n sensul c apar n zone anterior indemne ale teritoriului UE. Ca si n cazul snttii umane si animale, incertitudinea cu privire la efectele nclzirii globale asupra productiei agricole si a silviculturii presupune necesitatea unei evaluri fiabile a riscurilor asociate n cazul introducerii de noi organisme de carantin, deoarece orice consecine negative ar putea afecta nu numai siguranta alimentelor si

47

furajelor, ci si securitatea alimentelor. Stabilirea de legturi mai strnse ntre sntatea plantelor si politica de mediu. n plus fat de protectia agriculturii si horticulturii, UE trebuie s protejeze sntatea ecosistemelor, a habitatelor naturale, a pdurilor si a peisajului european mpotriva organismelor duntoare provenind din exterior. Evaluarea cadrului legislativ existent privind sntatea plantelor va permite analiza modalitilor de a mbunti nivelul de pregtire n vederea abordrii noilor provocri, inclusiv a consecinelor schimbrilor climatice. Datorit politicilor comunitare specifice si prin revizuirea si, dup caz, actualizarea legislaiei UE relevante, sectorul snttii va detine instrumentele necesare pentru a se integra n cadrul propus de actiune la nivel european.

48

4.2. Alimentatia si sanatatea Tendina constatat de specialiti, n alimentaia rilor occidentale, este

rentoarcerea la alimentaia funcional. Ponderea alimentelor funcionale va crete de peste trei ori n urmtorii trei ani, se arat n studiile de profil. Motivul: oamenii au neles c prevenirea bolilor nu se poate face cu medicamente, ci doar prin schimbarea modului de alimentaie i a stilului de via. Hrana consumat zilnic are un profil nutriional, dar i anumite caracteristici care i ofer avantaje n competiia cu medicamentele. Romnii consider c alimentele sntoase sunt acele produse pe care le consumau acas, n copilrie. Tradiia culinar face ca n familiile de acum 30-40 de ani s se foloseasc n exces mncruri prjite, cu mult sare i grsimi. Omleta cu slnin, gogoile sau cartofii prjii nu erau la fel de periculoase i acum trei decenii? Din pcate, stilul de via s-a schimbat i nu mai este armonizat cu stilul de alimentaie. De la 3-4.000 kcal consumate pe zi, omul modern a ajuns s mai aib nevoie de 1.700-2.000 kcal, iar excesul se depune sub form de grsime. i calitatea alimentelor a sczut, acestea fiind lipsite de fibre, antioxidani sau vitamine. La sedentarism se adaug stresul, abuzul de tutun sau alcool i de medicamente. Efectele cancerigene ale alimentelor rezultate din reziduri sunt copleitoare, se arat ntr-un raport emis de consilierii preedintelui american. Comisia de Boli Cancerigene a adugat c pe pia sunt utilizate peste 80.000 de substane chimice artificiale, multe dintre ele nefiiind studiate ndeajuns pentru a se vedea dac sunt sigure pentru consum. Cei doi medici americani, oncologul La Salle Lefall i imunologul Margaret Kripke, au atras atenia c exist dovezi clare ale efectelor cancerigene pe care mediul le are asupra alimentelor. De asemenea, ei au declarat c cei mai expui riscurilor sunt copiii. ntr-o scrisoare adresat preedintelui Obama au cerut n mod insistent ca acesta s ia msuri cu privire la toxinele i alte substane cancerigene care se afl n hrana de zi cu zi, n ap i n aer. 49

Specialitii americani au scris n raport c nu toate substanele au efecte cancerigene, ns exist foarte muli aditivi alimentari care nu sunt evaluai suficient, dar sunt folosii, fr a se cunoate bolile pe care le provoac n timp. Raportul cere schimbarea modului n care se acord aprobrile pentru utilizarea substanelor chimice n alimente. Autorii, convini c va mai trece timp pn ce lucrurile se vor modifica, le fac consumatorilor cteva recomandri cu privire la modul n care pot evita consumul de produse toxice. Cei care vor s mnnce ct mai sntos ar trebui s aleag fructe i legume crescute fr pesticide i s le spele foarte bine nainte de consum, ne sftuiesc medicii americani. De asemenea, este de preferat carnea de la animale crescute n ferme mici, pentru a se evita ingerarea de antibiotice, hormoni de cretere sau alte chimicale folosite n hrana animalelor. O alt recomandare este s nu se consume carne procesat, sub form de mezeluri sau alte produse, iar dac se utilizeaz cuptorul cu microunde, s se foloseasc recipiente doar de plastic. Medicii mai recomand consumarea de ap filtrat. Societatea American pentru Cancer (ACS) a criticat raportul, spunnd c este exagerat. Medicul Michael Thun, din partea ACS, a declarat c nu este cazul s punem pe umerii polurii cauza principal a cancerului. Totui, ACS a fost de acord c n producia de alimente sunt folosite foarte multe substane chimice, multe dintre ele neverificate.

4.2.1. Alimentatia si tulburarile mintale n nesfrita ncercare de a fabrica tulburri mintale din fiecare activitate uman, industria de psihiatrie lanseaza acum cea mai ridicola boala inventata pana azi: tulburarea alimentaiei sntoase! Ziarul The Guardian relateaza ca fixatia pentru o alimentaie sntoas poate fi un semn de tulburare psihic grav i merge pana la a pretinde ca aceast boal este numita orthorexia nervosa- care nseamna, din latina , nervozitate generata de obsesia hranirii corecte. Dar ei nu pot s-o numeasca doar tulburare nervoasa a alimentaiei sntoase, pentru c nu suna suficient de stiintific. Astfel o traduc n limba latin , pentru ca sun mai inteligent (chiar daca nu este). Pe acelasi sistem au aparut si numele altor boli; medicii le descriu simptomele si apoi le traduc in latina osteoporosis/ osteoporoza nseamn oase cu guri n ele.

50

Revenind la aceasta boala

fabricata- orthorexia , The Guardian continua:

Orthorexicii au de obicei reguli rigide n privinta alimentatiei. Refuzul de a se atinge de zahr, sare, cafeina, alcoolul, gru, gluten, drojdie, soia, porumb i produse lactate alimente este doar nceputul unor restricii din dieta lor. Orice alimente care au venit n contact cu pesticide, erbicide sau care conin aditivi artificiali, de asemenea, sunt excluse. In concluzie, omul care ncearc s evite produse chimice, produse lactate, soia si zahar are probleme de sntate mintal? Se pare ca da, conform acestor experi. Pentru ca un nivel crescut de contientizare mintala si spirituala este posibil numai cu ajutorul unei diete sanatoase, cu alimente naturale. Hranirea cu alimente nesanatoase te indobitoceste si te face usor de controlat si supus. Literalmente se joaca cu mintea ta, iti sunt amortite simturile cu MSG, aspartam i extract de drojdie. Oamenii care subzist pe produse alimentare nesanatoase- junk food- sunt docili i i pierd rapid capacitatea de a gndi pentru ei nii. Ei cred tot ceea ce se spune la TV sau ce spun cei n poziii de aparenta autoritate, nu le pun aciunile la indoiala si nici nu vad ce se ntmpl cu adevrat n lumea din jurul lor. n contrast cu acestia, oamenii care mananca alimente sanatoase- cu toate elementele nutritive nc intacte, care ntresc sntatea ncep s-si trezeasc mintea i spiritul. In timp, ei ncep s pun n discuie lumea din jurul lor i sa fie preocupati de subiecte cum ar fi comunitatea, natura, etica, filosofia i imaginea de ansamblu a lucrurilor care se intampla in lume. Ei devin contienti i pot ncepe sa vada realitatea. Acesta, desigur, este un pericol imens pentru cei care conduc societatea noastra bazata pe consum deoarece consumul e bazat si alimentat de ignoran combinat cu sugestibilitate. Pentru ca oamenii s cumpere orbete alimente, medicamente, asigurri de sntate i bunuri de larg consum, e nevoie ca funciile superioare ale creierului lor sa fie amortite, blocate. Preparatele nesanatoase, pline de substane chimice toxice reusesc sa faca asta cu succes.

51

4.2.2. Alimentele si mesajul etichetelor Un exemplu sugestiv pentru riscurile acestui comportament este Insula Nauru, din Pacific. Pn n 1959, acolo lipseau cazurile de diabet tip 2. Exploatarea unor resurse naturale a adus prosperitate locuitorilor, dar, dup ce s-a trecut la un stil de via occidental, 40 la sut dintre oamenii de pe insul aveau diabet, n 2009. i n Romnia se constat o cretere spectaculoas a cazurilor de boli metabolice. Specialitii spun c educaia pentru o nutriie i un stil de via sntoase este deficitar, iar reclama la alimente i face pe oameni s consume n exces. Dac n urm cu mii de ani omul vna pentru hran, acum hrana vneaz consumatorii. Beneficiile aduse sntii de unele alimente, considerate funcionale, au nceput s fie folosite pentru promovarea vnzrilor. Ali productori au nceput s adauge vitamine sau minerale n alimente, din acelai motiv. Pentru a se preveni pclirea consumatorilor, Autoritatea European pentru Sigurana Alimentelor, EFSA, a demarat procesul de reglementare a meniunilor de nutriie i sntate fcute pe eticheta alimentelor. Din pcate, EFSA a ncercat s analizeze alimentele cu metodologia folosit la evaluarea medicamentelor sau a detergenilor. Dup grila de evaluare EFSA, s-a ajuns s fie interzis menionarea bicarbonatului ca avnd un rol n reducerea aciditii gastrice sau a prunelor uscate n tranzitul intestinal. Mierea sau ceaiurile din plante medicinale nu pot fi evaluate, la fel i iaurturile, a cror microflor este mult mai complex dect substana chimic dintr-un medicament. Or, tocmai aceast complexitate aduce organismului beneficii superioare substanelor de sintez. Matricea alimentar, este determinant pentru biodisponibilitatea substanelor active. Astfel, calciul din vegetalele verzi se asimileaz mult mai greu dect cel din lactate. Vitamina C dintr-un mr va ajunge mai uor n organism dect cea din pastile, graie flavonoizilor din fruct. n plus, trebuie luat n calcul i profilul nutriional, altfel, pe baza metodologiei EFSA s-ar putea ajunge s mncm pastile sau s fie promovate chipsurile ori sarea, pur i simplu, dac au adaosuri de vitamine de sintez.Procesul de evaluare a meniunilor de sntate este mult ntrziat, din cauza mecanismului greoi.

52

Metodologia folosit este inadecvat alimentelor, anumite beneficii funcionale, cum ar fi antioxidanii, plantele medicinale sau probiotiocele, fiind greu de ncadrat n tiparul de analiz. EFSA a recunoscut acest lucru i a chemat la consultri experi independeni. Definirea profilurilor nutriionale este indispensabil pentru ca regulamentul european si ating scopul, iar consumatorul s beneficieze de alimente cu adevrat sntoase. 4.2.3. Alimentele si pubertatea precoce Spre deosebire de acum 20 de ani, fetele au nceput s intre la pubertate cu un an mai devreme, respectiv nainte de 10 ani. La aceast concluzie au ajuns oamenii de tiin de la Spitalul Universitar Copenhaga, relateaz cotidianul The Telegraph. Potrivit specialitilor, aceast schimbare face ca debutul vieii sexuale s fie la vrste tot mai fragede. De-a lungul monitorizrii, cercettorii au observat c pieptul ncepe s se dezvolte nc de la vrsta de 9 ani i 10 luni, cu aproape un an mai devreme dect pn acum. Un studiu similar realizat n 1991 indica faptul c vrsta acestei schimbri era la 10 ani i 10 luni. Cauzele acestui fenomen nu sunt cunoscute total, dar oamenii de tiin consider c instalarea pubertii precoce este n strns legtur cu stilul de via nesntos, care implic o alimentaie bogat n chimicale. Potrivit specialitilor, fetele sunt pregtite de viaa sexual nc din cursul primar, ele fiind expuse mai devreme i hormonilor sexuali, precum estrogenul, ceea ce duce la creterea riscului de cancer mamar. Este un semn clar c ceva i afecteaz pe copiii notri, indiferent dac este vorba despre junk food, chimicale din mediul nconjurtor sau lipsa activitii fizice, a declarat Anders Juul, coordonatorul cercetrii. Potrivit acestuia, principalul vinovat de apariia pubertii la vrste fragede este bisfenolul A, care se gsete n plastic i alte ambalaje, inclusiv n biberoanele pentru bebelui. Potrivit oamenilor de tiin, aceast substan a fost gsit n mostrele de urin prelevate de la fetie. i alimentaia contribuie la intrarea timpurie la pubertate. Potrivit specialitilor, copiii care mnnc alimente cu un coninut ridicat de kilocalorii, comparativ cu generaiile trecute, muli devenind obezi. ntre obezitate i pubertatea precoce exist o strns legtur, potrivit studiilor.

53

4.2.4. Alimentele si ambalajele alimentare Recipientele din policarbonat, PET-urile i folia de aluminiu pot lsa n buturi i n alimente substane nocive, care au fost asociate cu riscul apariiei unor forme de cancer. Apa dintr-o sticl de plastic lsat n soare poate fi contaminat cu ftalai din materialul plastic. Aceste chimicale produc dezechilibre hormonale i cresc riscul de cancer. Banalele PET-uri n care sunt ambalate apa, sucurile i unele buturi alcoolice pot deveni foarte periculoase n anumite condiii. n componena ambalajelor de plastic se gsesc ftalai, iar acetia pot migra n lichidele din sticl. Anumite buturi sunt mai extractive dect altele, atrgnd o concentraie mai mare de ftalai din ambalajul de plastic. Este vorba despre cele acide, cum sunt alcoolul (bere, vin, vodc), oetul i borul. Consumul acestora ar trebui evitat sau cel puin redus, atrage atenia prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare din Bucureti. Migrarea ftalailor din plastic este mai puternic atunci cnd PET-urile sunt expuse direct la cldur i la lumina solar. Dac, de exemplu, lsm n acest sezon o sticl cu ap sau cu suc n main, la o temperatur mai mare de 30 de grade Celsius, nu ar trebui s mai bem lichidul din ea. Efectele nocive ale ftalailor nu se fac resimite imediat, ci n timp. Ei au capacitatea de a perturba sistemul hormonal i de a favoriza apariia cancerelor hormonodependente, cum sunt cele de sn, uterin i de prostat. Bebeluii sunt mai expui efectelor nocive ale ftalailor, deoarece organismul lor este mai sensibil. i alte materiale plastice, cum sunt cele de tip policarbonat, pot fi periculoase pentru sntate. Acest plastic rigid i incasant din care se confecioneaz anumite biberoane, borcane, caserole i alte ambalaje alimentare conine bifenol A (BPA), o substan chimic ce a fost subiectul a numeroase controverse n ultimii ani, dup ce oamenii de tiin au descoperit c este un puternic perturbator hormonal, producnd dezechilibre estrogenice. Mai multe studii au artat c BPA poate declana pubertatea precoce la fetie i este un factor de risc pentru cancerul de sn i testicular. De asemenea, se pare c el afecteaz fertilitatea femeilor i a brbailor. i n acest caz, bebeluii sunt cei mai sensibili la aciunea nociv bisfenolului A. Folosirea bifenolului A a fost interzis n fabricarea biberoanelor n mai multe state europene i americane. Un alt ambalaj alimentar periculos este folia de aluminiu. Aluminiul se elibereaz n concentraie mare 54

atunci cnd folosim folia la ambalarea unor alimente acide sau fierbini. Aluminiul modific metabolismul calciului i pe cel al colagenului, cauznd demineralizarea oaselor (osteoporoz). De asemenea, el este confundat n organism cu fierul i este transportat la receptorii de fier din creier, unde se depune i, n timp, duce la apariia maladiei Alzheimer. 4.2.5. Alimentele si fertilitatea Analizele de laborator au artat c bifenolul, substan chimic emanat de conserve, se gsete n 92 la sut dintre alimentele la borcan. Alimentele conservate ne pun sntatea n pericol, din cauza coninutului ridicat de sare, conservani i colorani, atrag atenia medicii nutriioniti. Specialitii de la National Workgroup for Safe Markets din Statele Unite ale Americii susin c o mare parte dintre alimentele la borcan au un coninut ridicat de bisphenol, substan chimic emanat de conserve, extrem de periculos pentru femeile nsrcinate i copii. Pentru a ajunge la aceast concluzie, experii au rugat un grup de voluntari de pe ntregul teritoriul al SUA s pun la dispoziie conservele pe care le aveau n cmar, indiferent c era vorba despre fructe, legume, pete, sup sau rcoritoare la cutie. Cercettorii au luat mostre i din magazinele locale. Astfel, analizele de laborator au artat c bifenolul se regsete chiar i n coninutul a 92 la sut dintre alimentele conservate. Oamenii de tiin atrag atenia c fasolea verde de la conserv a fost cel mai contaminat aliment. Specialitii americani subliniaz c aceast substan se regsete i n cutiile de buturi rcoritoare, indiferent dac este vorba de versiunea clasic sau cea dietetic. Substana chimic identificat n recipiente nu are nimic de-a face cu timpul care a trecut ntre cumprarea conservei i deschiderea acesteia, ceea ce nseamn c produsele sunt contaminate nc din procesul de producie, subliniaz experii. Printre efectele adverse menionate de oamenii de tiin se numr diminuarea cantitii de sperm, apariia riscului de avort spontan, moartea celulelor placentei, infertilitatea, boli de inim, diabet i chiar modificri n dezvoltarea sistemului nervos.

55

4.2.6. Alimentele si continutul chimic al etichetelor Pe lng E-uri, conservani sau colorani, un nou inamic se ascunde n alimente. Un studiu realizat de cercettori spanioli i publicat ntr-o revist a Societii Regale britanice de Chimie avertizeaz cu privire la adezivii folosii pentru etichete i la efectele pe care aceste substane le pot avea asupra produselor, relateaz Daily Express. Studii anterioare indicaser c substanele chimice din componena mai multor produse pot provoca infertilitate, cancer, dereglri ale sistemului imunitar i chiar probleme neurologice. Specialitii spanioli au demonstrat un fapt i mai grav, respectiv c unele dintre substanele chimice folosite n adezivii pentru etichetele destinate alimentelor pot trece prin ambalaj i risc s contamineze produsele. Reglementrile europene n domeniu sunt limitate la utilizarea plasticului pentru ambalarea alimentelor. Nu exist ns un cadru legislativ cu privire la substanele chimice folosite pentru producerea adezivilor utilizai pentru ataarea direct sau indirect pe ambalaje sau pentru ataarea ambalajelor ntre ele. Penetrarea adezivilor este posibil la un nivel care poate provoca ngrijorare legat de siguran, a afirmat Valerie Guillard, expert la Universitatea din Montpellier. Ea a mai spus c cercetarea demonstreaz c migrarea compuilor chimici este posibil la un nivel suficient de ridicat ca s provoace ngrijorare. Studiul s-a axat pe compuii din adezivii acrilici. Cercettorii de la Universitatea din Zaragoza au descoperit c unele dintre componente pot trece prin ambalaj i pot ajunge la alimentele din interior. Unul dintre compui este considerat foarte toxic, el fiind prezent n concentraii mari n unii dintre adezivi. Este important s inem cont de faptul c este vorba despre un studiu teoretic. Propriile noastre cercetri indic faptul c, dei n adezivi exist mai multe substane chimice, potenialul lor de a ajunge la alimente este foarte sczut, a declarat un purttor de cuvnt al Ageniei britanice pentru standarde n alimentaie.

56

4.3. Lanul alimentar si sanatatea Pn a ajunge pe farfuria noastr, multe din alimente parcurg un drum destul de lung. De pe cmp, unde sunt recoltate, ele sunt mai departe, procesate, depozitate, transportate i apoi, vndute pe pia. Drumul pe care l parcurg alimentele se numete lanul alimentar. Lanul alimentar are mai multe verigi: Agricultorii care produc materia prim Fabricile de alimente (procesatorii) care produc produsele finite Distribuitorii care le vnd pe pia Consumatorii care le cumpr De multe ori, alimentele sunt produse chiar n grdina noastr i au un drum scurt pn la farfuria noastr. Totui, ele parcurg aproape toate verigile lanului alimentar: sunt transportate din grdin i curte pn n cas, sunt preparate, depozitate i apoi servite. De obicei, drumul pe care l parcurg alimentele este destul de complicat. Pn a ajunge pe masa noastr, ele trec prin sute de mini i nenumrate locuri. Astfel, doar o simpl neatenie sau neglijen poate duce la contaminarea sau alterarea lor i punerea n pericol a sntii consumatorilor. Pentru a ajunge n stare bun, productorii i distribuitorii trebuie s pstreze tot timpul bunele practici de producere, depozitare, transport i distribuire. Exemple de practici greite: Folosirea de pesticide i ngrminte chimice peste limita admis; Nepstrarea condiiilor de igien. De exemplu, o singur neglijen poate duce la contaminarea cu Salmonella; Folosirea de aditivi alimentari peste limitele admise. Dac unii aditivi se folosesc n cantiti mai mari dect cele permise de lege, ei pot afecta grav sntatea;

57

 Prezena antibioticelor n alimente are ca efect creterea rezistenei bacteriilor la tratamente; ntreruperea frigului. Sunt suficiente cteva ore de ntrerupere a frigului pentru produsele din carne, ou sau pete pentru ca acestea s se altereze i s compromit sntatea celui care le consum; Neverificarea strii de sntate a animalelor de ograd i ferm. Prezena larvelor viermilor de trichina n carnea de porc poate duce la mbolnvirea cu trichineloz; Nici consumatorul nu este scutit de la respectarea bunelor practici. i el este obligat s pstreze alimentele perisabile la rece, s pstreze regulile de igien atunci cnd gtete i s frig, fiarb sau s prjeasc carnea bine nainte de a o consuma. Astfel, dac toat lumea respect bunele practici de-a lungul lanului alimentar, nu vor mai exista motive de ngrijorare. Cele mai bune practici sunt descrise n standardul ISO 9001 al Organizaiei de Standardizare Internaional care asigur calitatea produselor i n standardul Naiunilor Unite HACCP (al Comisiei Codex alimentarius) care asigur ca alimentele s fie sigure pentru sntatea celor care le consum. Din pcate, astzi n Romnia muli oameni se intoxic consumnd alimente. Uneori este vorba doar de un mic deranjament la stomac, uneori se las cu eczeme pe piele, alteori toxiinfeciile alimentare dureaz cteva zile. De asemenea, de multe ori nici nu ne dm seama cnd suntem intoxicai: metalele grele, pesticidele, ngrmintele chimice peste limitele admise i aditivii folosii peste limitele admise acioneaz ncet, dar sigur, i ne trezim dup mai muli ani c, te miri de unde, avem diverse boli. 4.4. Trasabilitatea alimentelor si sanatatea Pentru a preveni mbolnvirea consumatorilor foarte important este s se monitorizeze (adic, s se urmreasc) n permanen i drumul pe care l parcurge fiecare lot de alimente. (vezi desenul de la pagina urmtoare) Aceast metod de urmrire se numete trasabilitate. (n englez, to trace = a urmri, iar ability = abilitate). Deci, abilitatea de a urmri.

58

Prin aceast metod, dac un lot de alimente se dovedete a fi contaminat va fi foarte uor de gsit sursa de contaminare i de tiut la ce magazine au fost distribuite celelalte alimente din lot, evitnd repede o mbolnvire n mas. Trasabilitatea a dat bune rezultate cnd a avut loc contaminarea cu dioxin a unor alimente n Belgia. Prin intrarea Romniei n Uniunea European (pe scurt, UE) alimentele din Romnia circula fr granie pn n cel mai ndeprtat col al Uniunii Europene. De asemenea, intra n ar, tot fr oprire la grani, alimente din toate colurile UE. La o populaie de 500 milioane de locuitori, ct are UE atunci, fr un sistem de trasabilitate bine pus la punct va fi greu s se gseasc sursa de contaminare. Trasabilitatea ar putea fi inteleasa prin urmatoarele: Drumul pe care l parcurg alimentele de la ferm, cmp, grdin sau ograd pn la furculia noastr se numete lanul alimentar; Ca s ajung la noi alimentele trec prin sute de mini i nenumrate locuri; Alimentele care ajung la noi nu trebuie s ne afecteze sntatea; Este suficient o singur neatenie sau neglijen pentru a contamina sau altera alimenele i a provoca daune celor care le consum; Pentru ca alimentele s fie sigure pentru sntate toi cei care particip la lanul alimentelor (inclusiv consumatorii!) trebuie s cunoasc i s respecte bunele practici de igien, sanitar-veterinare i sanitare; Pentru a gsi repede sursa de contaminare i a preveni mbolnvirile n mas trebuie mprite alimentele pe loturi i tiut cu exactitate drumul fiecrui lot. (trasabilitatea); Globalizarea comerului lrgete aria de distribuie a mrfurilor i serviciilor la nivel intercontinental, fcnd mai dificil de controlat problemele legate de calitate i de protecie a consumatorului. Numeroase companii i nscriu printre datele de prezentare atestatul c activitatea lor este certificat din punct de vedere al calitii conform cerinelor prezentate n seria de standarde ISO 9000. Pentru a face fa concurenei, numeroase companii, lideri mondiali n transportul i distribuia de mrfuri, au fost nevoite s adopte sisteme de trasabilitate a expediiilor de-a lungul ntregului lan de transport i distribuie. Astfel, modelul de transport inteligent TRANSCORE, cu sistemul de trasabilitate a expediiilor de marf Tracking & Tracing, bazat pe eticheta de

59

transport multisectorial SREN 1573:1998 i numrul matricol al unitii de expediie SREN 1572:1998, respectiv Codul Serial al Containerelor SSCC, susinut prin comunicaii EDI, au permis asigurarea unor servicii de nalt calitate pe relaia client/furnizor de servicii. n prezent se opereaz cu mai multe definiii privitor la trasabilitate, printre care: Posibilitatea de a trasa istoricul, aplicaia sau locaia unei entiti prin intermediul informaiei nregistrate (ISO 8402:1994); Posibilitatea de a trasa i urmri alimentele, animalele productoare sau substanele n toate stadiile de producere i distribuie (Regulamentul UE legea alimentelor:8/5/01). 4.4.1. Trasabilitatea crnii i a produselor din carne Un sector cu probleme majore n ceea ce privete asigurarea calitii produselor i serviciilor l reprezint producia i distribuia mrfurilor alimentare. n acest sector a fost i este nevoie de numeroase reglementri privind securitatea alimentar. Evenimente precum apariia encefalopatiei spongiforme bovine la eptelurile din unele ri vesteuropene, contaminarea cu dioxin a crnii de pasre i altele, au fcut ca ncrederea consumatorului european, i nu numai, n produsele pe care le consum, s fie serios afectat; n consecin, a provocat o adevrat criz pe Piaa Unic. Prin urmare, securitatea alimentar a devenit prioritate principal pentru rectigarea ncrederii consumatorilor. Piaa crnii de bovine a fost cea mai afectat. Pentru ndeprtarea problemelor din acest sector, Comisia European a dispus realizarea unei forme rapide de trasare a crnii de bovine n lanul de distribuie. Mai mult dect att, la propunerea Comisiei Europene, Consiliul i Parlamentul European au adoptat un Regulament de etichetare obligatorie a crnii de bovine CE NR. 1760/2000, care a devenit obligatoriu n toate rile membre UE din ianuarie 2001. Acesta vine s completeze o alt reglementare comunitar deosebit de important, i anume, Directiva european 820/97 (a intrat n vigoare la 01.01.2000), care modific, de o form ireversibil, funcionarea filierei crnii de bovine oblignd prile s lege fluxul fizic al produselor la fluxul informaiilor i astfel s asigure trasabilitatea produselor din carne de bovine. Sesiznd complexitatea acestei

60

reglementri, Asociaia EAN Internaional (EAN European Article Numbering), prin 16 organisme naionale de numerotare din Europa, mpreun cu alte 17 organizaii comunitare i lideri europeni n comerul cu carne de bovin, au realizat sistemul de trasabilitate Traceability of Beef, bazat pe codul de bare UCC/EAN-128 (SREN 799:1998) i Identificatorii de aplicaie IA (SREN 1571:1998). Acest sistem este utilizat astzi n ntreaga lume; rspunde tuturor reglementrilor comunitare i face posibil certificarea calitii pentru ntreprinderile din industria de prelucrare a crnii. Soluiile identificrii i trasabilitii cuprind fluxul fizic al animalelor, produselor intermediare (carcase i trane) i a produselor finite (ambalarea crnii) pe tot parcursul filierei crnii. Soluiile de comunicare ale sistemului EAN se refer la fluxul informaional n cadrul filierei. n general, ntreprinderile nu sunt implicate ntr-o singur filier, ci ntr-o reea de filiere (eptel, carne, comer en-detail), cu puncte de interconectare comune. Prin trasabilitatea produselor din carne se urmrete s se furnizeze date asupra originii i istoricului prelucrrii. Pentru aceasta, este necesar ca filiera crnii s comunice permanent cu filiera animalelor ce au fost sacrificate pentru obinerea crnii. Pentru a asigura o aplicare corect, fiabil i rentabil a directivei UE 820/97, fr a crea bariere comerciale, furnizorii de carcase i de buci de carne trebuie s identifice produsele proprii cu ajutorul codului de bare EAN-128. Astfel, imprimarea informaiilor suplimentare pe ambalajele pentru consumatorul final ar putea fi integrat n procedeul existent al etichetrii EAN-13. 4.4.2. Trasabilitatea altor produse alimentare Tot n sectorul alimentar, n ceea ce privete protecia i sigurana consumatorului, s-au nregistrat numeroase cazuri determinate de comercializarea unor produse cu un coninut ridicat de substane nocive folosite drept aditivi alimentari, produse n care au avut loc manipulri genetice ale organismelor etc. Toate acestea au determinat organismele comunitare s fac propuneri i s elaboreze noi reguli de igien privind producia de mrfuri alimentare. Substanele chimice introduse n alimente ca aditivi au fost codificate prin litera E, urmat de trei cifre. Aditivii considerai ca fiind

61

periculoi pentru organismul uman (spre exemplu: E123, E142, E211) sunt interzii n UE, SUA, CSI. n acest context, pe 8 noiembrie 2000, Comisia European a aprobat o propunere a Parlamentului i Consiliului prin care a luat fiin Autoritatea Alimentar European AAE, organism care conlucreaz cu FAO, OMS, organismele privind protecia consumatorului etc.. O problem de actualitate a acestor organisme comunitare este elaborarea unor reglementri privind trasabilitatea tuturor alimentelor i ingredientelor alimentare. Pentru realizarea cerinelor ce decurg din acest principiu, noile reglementri vor impune nregistrarea oricror afaceri cu alimente i numerotarea produselor. Evidena furnizorilor de ingrediente, semifabricate i produse alimentare finite va fi obligatorie n toate sectoarele industriei alimentare. Instrumentele sistemului EAN/UCC sunt pe deplin capabile s rspund cerinelor acestor reglementri. Spre exemplu: Sistemul de numerotare a articolelor comerciale i a locaiilor permite identificarea internaional sigur a articolelor comerciale i a furnizorilor; Simbolizarea prin coduri de bare EAN-13, EAN-8 sau UPC-A i UPC-E, precum i UCC/EAN-128, toate fiind nsoite de standarde internaionale ISO i Standarde Europene EN, permite transpunerea pe etichete a informaiilor despre productori i furnizori n format uniformizat. Concentrarea acestor date cu ajutorul Identificatorilor de Aplicaie AI n cod de bare UCC/EAN-128 face posibil trasabilitatea produselor alimentare. Sistemul EAN/UCC a fost proiectat s asigure mijloace standardizate, neambigue, de identificare a articolelor i companiilor care opereaz n diferite puncte ale lanului de distribuie naional i internaional. Datele de identificare, trasabilitate, termen de valabilitate etc. codificate n cod de bare nu se substituie informaiilor n clar de pe eticheta produsului. Aceste date trebuie s fie identice cu cele nscrise n format clar pe etichet. ntreprinderile sectorului alimentar care vor s-i pstreze sau s-i ntreasc poziia pe pia, n viitor trebuie s ia msuri drastice pentru a asigura calitatea, trasabilitatea, eficacitatea logisticii i schimbul de informaii. Standardele EAN/UCC pentru numerotare i EDI pot s ajute ntreprinderile s ating aceste obiective de o manier eficace i standardizat. Utilizarea SSCC drept cheie n procesele logistice asigur o bun trasabilitate. Datorit combinrii cu mesajele EANCOM, sunt garantate continuitatea i integritatea.

62

4.5. Pesticidele si sanatatea Printre cele mai duntoare alimente tratate cu pesticide se numr strugurii, bananele i ardeiul, potrivit unui studiu al cercettorilor americani. Potrivit Ageniei Europene pentru Securitatea Alimentar, 60 la sut din legume i 30 la sut din fructe conin pesticide. Aceste substane ne pun n pericol sntatea, deoarece pesticidele pot duce la apariia problemelor respiratorii i a diferitelor tipuri de cancer, avertizeaz nutriionitii. n plus, expunerea la anumite tipuri de pesticide, identificate cel mai adesea n coninutul produselor agricole, mrete riscul de boli ale tiroidei, cel puin n cazul femeilor. De asemenea, tulburrile ce pot aprea n urma consumului de pesticide constau "n modificarea genetic", intoxicarea organismului cu o serie ntreag de substane, toxicitate hepatic i modificarea formulei sangvine. Printre cele mai duntoare alimente chimizate se numr strugurii, bananele i ardeiul, n timp ce una din 25 de vinete testate conine chimicale peste limita admis, arat un studiu realizat de cercettorii de la Centrul Medical din cadrul Universitii Nebraska din Omaha. Specialitii Ageniei Europene pentru Securitate Alimentar spun c exist cteva reguli simple prin care putem reduce semnificativ nivelul pesticidelor din alimente. Astfel, se recomand cumprarea alimentelor bio. Dei preul acestora este destul de ridicat i nu toat lumea i permite aceste produse, specialitii le recomand, mai ales n cazul copiilor, deoarece acetia au nevoie de un sistem imunitar bun. O alt regul presupune splarea fructelor i a legumelor cu ap cald, n special a cartofilor, morcovilor i a elinei. n cazul roiilor, experii recomand ca acestea s fie splate cel mult trei minute, n ap adugndu-se puin bicarbonat de sodiu, care are proprietatea de a anihila unele dintre pesticidele folosite. "Apa cald distruge proprietile nutritive ale legumelor i fructelor. Apa cald distruge doar o parte din pesticide", a declarat pentru Gndul prof. dr. Gheorghe Mencinicopschi, directorul Institutului de Cercetri Alimentare. Medicul spune c portocalele i lmile conin substane antimucegai, care nu vor disprea prin splare, deoarece coaja acestora este uleioas i de cele mai multe ori pesticidele ajung i n interiorul fructelor. "Din pcate, coaja nu mai poate fi folosit pentru prjituri, deoarece aceasta este contaminat cu substane chimice", subliniaz prof. dr Mencinicopschi. Fructele sau legumele nu sunt singurele alimente care conin pesticide. Carnea conine i

63

ea substane chimice. Experii europeni recomand aruncarea primei ape n care fierbem carnea, deoarece astfel se elimin chimicalele existente n preparatul de carne. "nainte, prima ap n care era fiart carnea era pstrat pentru sup. Din pcate, astzi nu ne mai putem permite acest lucru. Este recomandat ca apa s fie aruncat, deoarece, odat cu distrugerea pesticidelor, carnea devine mai slab". Agenia Europen pentru Securitate Alimentar spune c fructele cultivate n extrasezon sunt pline de pesticide i chimicale, astfel se recomand consumarea alimentelor doar n timpul sezonului, deoarece cantitatea de substane chimice este mai mic. n plus, se recomand cumprarea produselor din Uniunea European, pentru c acestea sunt verificate n ceea ce privete concentraia de 4.6. Alimentele ieftine si sanatatea Foarte multe dintre companiile romanesti din domeniul productiei alimentare risca sa fie inchise, ca urmare a crizei financiare izbucnite la nivel mondial, care a ingreunat creditarea si implicit investitiile, afirma jucatorii din domeniu. Criza a avut si un efect pozitiv, respectiv diminuarea cu circa 30% a deficitului comercial agroalimentar, ca urmare a deprecierii leului in fata euro si a dolarului. Deficitul comercial cu produse agroalimentare va scadea la sfarsitul acestui an cu circa 30% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ca urmare a productiei agricole foarte bune, dar si a deprecierii foarte mari a leului in fata euro si a dolarului ca urmare a crizei financiare mondiale, este de parere Mihai Ionescu, presedintele Asociatiei Nationale a Importatorilor si Exportatorilor Romani (ANEIR). Anul trecut s-a inregistrat un deficit comercial cu produse agroalimentare de circa doua miliarde euro. Pentru sfarsitul acestui an, precum si pentru anul viitor, pana la noua recolta, deficitul va scadea cu circa 30%, ca urmare a micsorarii importurilor de produse agroalimentare, cauzata de deprecierea leului in fata euro si a dolarului din ultima perioada, pe fondul crizei mondiale si al recoltei agricole foarte bune din acest an, a declarat pentru Business Standard Mihai Ionescu, presedintele ANEIR. Procesatorii alimentari sunt insa de alta parere. Cel putin in sectorul carnii, importurile de materie prima vor mai creste, iar Romania risca sa nu mai fie o tara procesatoare de alimente, este de parere Sorin Minea, presedintele Patronatului

64

Romalimenta. Acesta este de parere ca, din cauza crizei financiare care ii va afecta atat pe producatori, cat si pe consumatori, in Romania va scadea foarte mult calitatea produselor alimentare. Din pacate, in Romania, cel mai bine se vand produsele ieftine, slabe calitativ. Constat cu stupoare ca Romania risca sa se transforme intr-o piata alimentara ieftina si lipsita de calitate, a declarat pentru Business Standard Sorin Minea, presedintele Patronatului Romalimenta. Criza financiara ii va afecta foarte mult pe micii producatori, cat si pe cei care aveau in plan investitii cu ajutorul creditelor bancare, este de parere Minea. Acesta considera ca sectorul cel mai afectat este segmentul procesarii carnii, deoarece o mare parte a materiei prime provine din import, iar cel mai bine sta sectorul lactatelor, pentru ca este controlat de companii multinationale care beneficiaza de un capital puternic. Din cauza crizei, s-a creat o problema uriasa in industria carnii, deoarece s-au stopat investitiile si s-a scumpit foarte mult materia prima. In perioada urmatoare, vom asista la foarte multe falimente, in cazul firmelor mici. Totodata, foarte multi producatori vor fi dispusi sa isi vanda afacerile, a declarat pentru Business Standard Sorin Minea. Referitor la sectorul panificatiei, Minea afirma ca 80% din aceasta industrie lucreaza la negru, iar companiile din domeniu vor rezista crizei, dar nu se vor mai dezvolta.

4.7. Etichetarea alimentelor si sanatatea Uniunea European (UE) stabilete reguli de etichetare pentru produsele alimentare pentru ca toi consumatorii europeni s fie informai atunci cnd decid s cumpere un anumit produs alimentar. Regulile sunt destinate s v ofere informaii cuprinztoare despre produsele alimentare pe care le cumprai. n afara informaiilor cerute din punct de vedere legal, productorii sunt liberi s ofere orice alte informaii pe care le doresc, att timp ct acestea sunt exacte i nu induc n eroare consumatorii. Exist reguli de etichetare comune tuturor produselor alimentare, precum i reguli specifice pentru carne, alcool i alimente perisabile.

65

Cantitate: cantitatea net a produsului n volum pentru lichide (ex. litru, centilitru) i n mas pentru alte produse. Denumirea produsului: trebuie s includ informaii despre starea fizic a produselor alimentare sau tratamentul specific la care acestea au fost supuse (sub form de praf, congelate, concentrate, afumate etc.). Tratamentul prin ionizare trebuie menionat ntotdeauna dac este folosit. Lista ingredientelor: toate ingredientele trebuie enumerate n ordinea descresctoare a greutii (excepie: amestecurile de fructe sau legume), inclusiv cele despre care se tie c provoac reacii la persoanele alergice (ex. alune, lapte, ou, pete). Procentajul produselor trebuie de asemenea indicat n cazul ingredientelor descrise prin denumirea produsului (ex. sup de roii), prin imagini sau prin cuvinte (ex. cu cpuni), sau care sunt eseniale n caracterizarea produselor alimentare (ex. procentajul de carne din Chili con carne). Valabilitate: Meniunile data expirrii i a se consuma, de preferin nainte de arat ct timp alimentele rmn proaspete i n condiii de siguran pentru consum. Meniunea data expirarii este folosit pentru alimentele care se deterioreaz rapid (ex. carne, ou, produse lactate). Toate produsele proaspete ambalate poart meniunea data expirarii. Nu ar trebui s consumai produse dup data expirrii, pentru c ai putea suferi intoxicaii alimentare. Meniunea a se consuma, de preferin nainte de este folosit pentru produse care pot fi pstrate mai mult timp (ex. cereale, orez, condimente). Nu este periculos s consumai produse dup aceast dat, dar este posibil ca alimentele s-i piard din arom i structur. Productor/Importator: numele i adresa productorului, a ambalatorului sau a importatorului trebuie s fie menionate n mod lizibil pe ambalaj, astfel nct s tim pe cine putemcontacta dac dorim s facem o reclamaie sau s obinem informaii suplimentare despre produs. Origine: indicarea rii sau regiunii de origine este obligatorie pentru anumite categorii de produse, cum ar fi carnea, fructele i legumele. De asemenea, este obligatorie dac numele comercial sau alte elemente de pe etichet, cum ar fi o imagine, un steag,

66

sau o trimitere la un loc anume, ar putea induce n eroare consumatorii cu privire la adevrata origine a produsului. Valori nutritive: descriu valoarea energetic i elementele nutritive ale unui produs alimentar (ex. proteine, grsime, fibre, sodiu, vitamine i minerale). Aceste informaii trebuie oferite n cazul n care exist vreo specificaie privind proprietile nutritive ale produsului (a se vedea mai jos). Specificaii privind proprietile nutritive i de sntate: exist reguli comunitare care garanteaz c orice specificaii privind proprietile nutritive i de sntate care apar pe ambalajele alimentelor sunt adevrate i bazate pe fapte tiinifice. Specificaiile cum ar fi coninut redus de grsimi sau coninut bogat de fibre trebuie s corespund unor definiii armonizate, astfel nct s aib aceeai semnificaie n toate rile UE; de exemplu, specificaia coninut bogat de fibre poate fi utilizat numai n cazul produselor ce conin cel puin 6g de fibre la 100g. Produsele alimentare cu un coninut bogat de grsimi ori zahr nu pot avea specificaii cum ar fi conine vitamina C. Specificaiile privind proprietile de sntate, cum ar fi benefic pentru inim sunt permise numai dac pot fi demonstrate tiinific. Nu se poate aplica o specificaie pozitiv privind proprietile de sntate ale unui produs cu un coninut prea mare de sare, grsimi sau zahr. Urmtoarele specificaii privind proprietile de sntate sunt interzise: Specificaii privind prevenirea, tratarea sau vindecarea unei boli umane; Specificaii care fac trimitere la ritmul sau amploarea scderii n greutate; Trimitere la sau aprobare de ctre anumii doctori; Specificaii care sugereaz c sntatea ar putea fi afectat dac nu se consum alimentul respectiv. 4.8. E-urile si sanatatea Dac un aditiv alimentar are un numr E, nseamn c a trecut testele de siguran i a fost aprobat pentru utilizare pe ntreg teritoriul UE. Aceast aprobare este supravegheat, revizuit i modificat conform noilor date tiinifice. Exemple de civa aditivi alimentari obinuii:

67

 Antioxidani: ajut alimentele s reziste mai mult timp, mpiedicnd grsimile, uleiurile i anumite vitamine s intre n combinaie cu oxigenul din aer. Oxidarea este cea care provoac rncezeala i pierderea culorii alimentelor. Exemplu: Vitamina A, denumit i acid ascorbic sau E300. Colorani: sunt uneori folosii pentru a nlocui culoarea natural pierdut la prelucrarea sau depozitarea alimentelor, sau pentru a da produselor o culoare consistent. Exemplu: Caramel (E150a), folosit la produse cum ar fi sosurile i buturile rcoritoare. Emulsificatori, stabilizatori, ageni de coagulare i ageni de ngroare: emulsificatorii cum ar fi lecitina (E322), amestec ingredientele care n mod normal s-ar separa, de exemplu uleiul i apa. Stabilizatorii mpiedic ingredientele care au fost combinate s se separe din nou. Un agent de coagulare obinuit este pectina (E440), folosit la gemuri. Agenii de ngroare dau consisten alimentelor, la fel cum fina adugat la un sos l face mai consistent. Potenatori de arom: mresc aroma dulciurilor i a produselor gustoase, fr a aduga o arom proprie. Exemplu: glutamatul monosodic (E621) este adesea adugat la alimente prelucrate, n special supe, sosuri i crnai. Conservani: mpiedic alimentele s se strice. Majoritatea alimentelor care au o durat de depozitare lung includ conservani, dac nu a fost utilizat o alt metod de conservare - cum ar fi nghearea, ambalarea n conserve sau uscarea. Exemple: Fructele uscate sunt deseori tratate cu bioxid de sulf (E220) pentru a mpiedica formarea de mucegai sau bacterii, iar unca, carnea srat de vit i carnea conservat sunt deseori tratate cu nitrit i nitrat (E249 - E252) n timpul procesului de conservare. ndulcitori: sunt deseori utilizai n locul zahrului la produse cum ar fi buturile efervescente, iaurtul i guma de mestecat. Exemple: aspartam (E951), zaharin (E954), acesulfam-K (E950) i sorbitol (E420). Dintotdeauna, omul a urmrit s conserve hrana far a-i diminua calitile. Mijloacele naturale de conservare sunt: afumare, deshidratare, srare sau zaharisire. Secolul XX se caracterizeaz prin diversificarea i mbuntirea metodelor de conservare a alimentelor, acestea cuprinznd sterilizarea, congelarea, vidarea etc. Conservanii sunt substane specifice, naturale sau sintetice, adugate la alimente pentru

68

a le crete termenul de valabilitate i de a mpiedeca dezvoltarea microorganismelor. n scopul ameliorarii calitii produselor alimentare sau pentru facilitarea aplicrii unor tehnologii moderne de prelucrare se utilizeaz nite substane care n limbajul de zi cu zi se numesc E-uri. Aditivii conservani precum i cei folosii n scopul mbuntirii calitii (gust, culoare, aspect general) omologai de ctre Comunitatea European, au numere de cod cuprinse ntre 100 i 1450. Aditivii sunt listai n 24 de categorii, n funcie de efectul lor: edulcorani (ndulcitori ) E950 - E959; colorani; E100 - E180; acidifiani i reglatori de aciditate ; E327 - E380; emulgatori ; E400 - E500; antioxidani; E300 - E337 i E384- E391; conservani ; E200 -E290; gaze de ambalaj etc. Majoritatea E-urilor au o istorie i o existen identic: cnd sunt lansai pe pia se afirm c nu sunt nocivi i se d o lege n sensul acesta. Dup civa ani se dovedesc a fi nocive i se d o alt lege prin care se interzice utilizarea lor. E-urile nu au fost niciodat cerute de populaie, ele au fost oferite de productori i majoritatea oamenilor le consum far a fi informai asupra naturii lor i efectului lor asupra organismului. Productorii ofer tot mai multe produse ce conin E-uri, astfel s-a nscut o adevarat i foarte rentabil industrie mondial a E-urilor. colile de medicin i agenii de protecie a consumatorilor au demonstrat c E-urile sunt nocive, cu toate c sunt permise de lege. Impactul organismului cu E-urile este foarte serios, pentru c nu le accept i se revolt.Un adult consum anual peste un kilogram de aditivi. Cei mai nocivi aditivi sunt : E110 Colorant galben, Dulciuri, budinci: Posibil cancerigen; E123 Colorant rou Bomboane, jeleuri, brnz topit: Posibil cancerigen interzis n SUA i Rusia; E124 Colorant rou, Anumite mezeluri: Toxic, interzis n SUA; E127 Eritrozina (colorant rou); Buturi alcoolice, ngheat, prjituri, bomboane sau rcoritoare: Provoac cancer al tiroidei la animale;

69

E128 Rou 2 g (colorant); Carne de hamburgeri: Mutagen i toxic interzis n SUA i Australia; E211 Acidul benzoic i derivaii si; Unele buturi rcoritoare: Posibil cancerigen, interzis n SUA, dar permis la noi; E220/228 Sulfii (conservani); Carne de hamburgeri, cartofi deshidratai, prjituri, bere, vin, oet de vin:Provoac alergii; E230 Bifenil (conservant) ;Citrice: Toxic, interzis n Australia E231 Ortofenilfenol (conservant); Citrice: Toxic, posibil cancerigen, interzis n SUA i Australia. E233 Tiabendazol(conservant); Citrice Toxic, interzis n Australia. E249/252 Nitrai i nitrii Mezeluri i alimente conservate prin srare, brnzeturi. Posibil cancerigen; E320 Butil-hidroxi-anisol(BHA, conservant) Cartofi deshidratai, uleiuri vegetale, unt, supe concentrate, sosuri, gum de mestecat: Posibil cancerigen; E425 Glucomanan (agent de textur); Jeleuri Toxic respirator; E621 Glutamat monosodic (MSG); Condimente, supe concentrate: Provoac efecte neurotoxice; E95 Acetsulfam K (ndulcitor) ;Gum de mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare: Toxic, posibil cancerigen; E952 Ciclamat (ndulcitor); Citrice, gum de mestecat, produse zaharoase, buturi rcoritoare:Posibil cancerigen, interzis n SUA; E954 Zaharina (ndulcitor); Gum de mestecat, produse zaharoase, buturi racoritoare: Posibil cancerigen E951 Aspartamul; Buturi rcoritoare: Multiple efecte toxice; O bun parte dintre aditivi sunt prezeni n alimente pentru a ncnta ochiul i gustul consumatorilor. Cele mai multe E-uri se gsesc n dulciurile consumate de preferin de copii. n unele cazuri se omite cu bun tiin menionarea prezenei E-urilor pe eticheta produselor, ori c sunt utilizate alte substane n locul celor nscrise. Este cazul folosirii acidului ascorbic de sintez n locul vitaminei C naturale sau al

70

nscripionrii unor expresii incerte, neclare de genul : arome identic naturale, colorani, conservani, arome, fr precizarea suplimentar obligatorie. Sunt i E-uri benefice, folosite de mult n alimentaie. Aa este vitamina E (E306 tocoferol), un antioxidant natural care ajut la regenerarea celulelor; E407 (caragenan emulsifiant natural; E322 (lecitina - un puternic antioxidant natural; E421 (manitolul de cofetrie); E300 (vitamina B2 - riboflavina); E440 (vitamina C natural, denumit i acid ascorbic natural; E140 (clorofila, un colorant natural folosit n patiserie, cofetrie, la fabricarea unor lichioruri i a unor paste de dini i produse cosmetice) Efectele aditivilor periculoi i colorani n alimentaie sunt multiple: cefalee, vertij, spasme cerebrale sau coronariene, greuri, spasme musculare, depresie, oboseal, iritabilitate, insomnie, tulburri de vedere, tulburri de memorie, urticarie, inflamarea pleoapelor, buzelor, a limbii, eczeme, prurit, dermatit de contact, tumori tiroidiene, renale. Aspartamul (E951) poate declana tumori cerebrale, scleroz multipl, epilepsie, sindroame extrapiramidale, boala Alzheimer, retardare mintal, limfoame, malformaii, diabet. Demascarea efectelor nocive ale E-urilor i excluderea lor din alimentaie este o problem de contiin civic, de atitudine moral luat att de consumatori ct i de cercettorii n domeniu. Pentru populaie se impune a nu se consuma alimente cu E-uri pentru c numai refuzndu-le stvilim producerea lor. 4.9. Alimentatia si obezitatea 4.9.1. Factorul ereditar Toti specialistii au cazut de acord ca o predispozita ereditara este des intalnita in caz de obezitate. Unele studii efectuate pe gemeni, au aratat ca ei aveau aceeasi greutate corporala, chiar daca au fost crescuti separat. Mediul in care un copil este crescut, se pare ca are mai putina importanta decat bagajul genetic pe care il are din nastere. Se estimeaza ca, daca parintii sunt normali sau slabi, riscul de a fi obez la maturitate este inferior cu 10%. Daca unul sintre parinti este obez, riscul ereditar este de 40 %, iar in cazul in care atat tatal cat si mama sunt obezi, riscul este de 80%. Se pare ca 1 din 6 oameni poarta o gena a obezitatii fiind predispus la aceasta evolutie daca nu duce un mod de viata sanatos, cu o dieta echilibrata si sport.

71

4.9.2. Factorii psihologici Chiar daca majoritatea persoanelor nu au nici o problema psihologica particulara, se estimeaza ca aproximativ 30% din persoanele avand probleme ponderale, mananca de o maniera compulsiva, fara a avea foame. Anumite persoane nu se pot abtine sa nu manance atunci cand se afla in fata televizorului, altii nu pot rezista cand vad alimente apetisante. Stimulii care imping o persoana a manca in astfel de situatii sunt diversi. Numeroase persoane au urmat cu succes terapii, pentru a invata cum sa controleze acest gen de dezordine. In acest caz, capacitatea de a slabi este mult mai mare. Anumite boli pot cauza obezitate: Hipotiroidia, Sindromul Cushing si depresiunea sunt cateodata la originea excesului de kilograme. In cazuri foarte rare, pot avea loc leziuni ale hipotalamusului. Consumarea anumitor medicamente, cum ar fi steroizii si antidepresivel, pot provoca aparitia obezitatii. Se estima ca doar doar 1% din cazurile de obezitate sunt legate de acesti factori. Cauzele externe care pot provoca obezitatea sunt numeroase, iar persoanele care au predispozitii ereditare, sunt cei mai sensibili. Aceste cauze cuprind alimetatia, activitatea fizica, statutul social si economic, stimulii externi. Combinatia mai multor factori, este de obicei la originea majoritatii cazurilor de obezitate. Obezitatea provine intotdeauna dintr-un dezechilibru intre consumul alimentelor si efortul fizic pe care il facem zi de zi. Daca energia consumata de catre organism, pentru a functiona si mentine temperatura corporala, e egale cu energia alimentelor consumate, masa adipoasa nu are sanse de a se mari. Daca aportul caloric este mai mare decat poate consuma corpul zilnic, surplusul va fi depus sub forma de grasime. Daca acest exces este constant repetat, acesta poate cauza obezitatea. Anumite alimente, atunci cand sunt luate intr-o cantitate exagerata, poate provoca aparitia obezitatii, chiar si la persoanele ce nu sunt predispuse genetic. Principalii vinovati, sunt carbohidratii (glucidele) cese gasesc in diferite alimente rafinate si grasimile procesate, pe care le gasim deobicei in produsele de origine animala. Un regim slab in fibre alimentare, poate deasemenea ajuta la aparitia exesului de greutate. Fibrele alimentare din cauza volumului lor, contribuie a trimite creierului un mesaj de satietate. Daca consumul de fibre este limitat, exista riscuri de a manca prea mult.

72

4.9.3. Comportamentul alimentar Anumite comportamente pot deasemenea favoriza ingrasarea. Cercetari recente au demonstrat ca persoanele obeze aou tendinta de a manca mai mult seara decat in timpul zilei. Sau seara, activitatea fiziologica este mica sau inexistenta. Deci aproape ca nu exista un consum al caloriilor. Sa constatat o pierdere in greutate de 15% dupa ce aportul alimentar a fost redistribuit, la anumiti obezi (30% dimineata, 50% la pranz, si 20% seara). A sari peste micul dejun si masa de la pranz, pentru a manca mai mult seara, este cea mai mare gresala si totodata este comportamentul cel mai des intalnit la persoanele supraponderale. Din pacate acest comportament are ca rezultat transformarea caloriilor in grasime. Faptul de a manca 2 sau 3 mese mari, favorizeaza de asemenea ingrasarea, crescand secretia de insulina, responsabila de transformare caloriilor in grasime. Daca pe parcursul zilei se mananca de mai multe ori, cate putin la fiecare masa, productia de insulina este mai mica iar stocajul grasimii mai mic. Teoria supraponderalitatii sugereaza ca fiecare individ are o greutate genetica determinata, deci greutatea este deja scrisa in gena, de la nastere. Pentru a conserva aceasta greutate, organismul se va adapta, indiferent de eforturile de slabire.. Aceasta ipoteza explica esecul dietelor pentru slabire. Sa descoperit ca anumite celule ce sunt responsabile cu inmagazinarea grasimii in organism sunt mai mari si mai numeroase la obezi. Se pare ca celulele adipoase, atunci cand ajung la dimensiunea maxima devin mai numeroase. Daca va exista o slabire, celulele adipoase vor diminua in dimensiune, nu in numar. De aceea majoritatea persoanelor obeze, pun la loc kg pierdute in timpul regimului. Un alt studiu a demonstrat ca la obezi, lipoliza, un proces ce permite transformarea grasimii celulelor adipoase gratie unei enzime, nu este eficace. Aceasta anomalie a metabolismului poate reprezenta o cauza suplimentata a obezitatii. De asemenea, obezii au o termogeneza redusa, avand tendinta de a transforma energia in grasime, in loc sa o transforme in caldura. Ceea ce explica faptul ca anumite persoane pot manca mult si sa ramana slabi, in timp pentru aceeasi cantitate de mancare alti indivizi se ingrasa. Se crede ca la obezi, metabolismul de baza este diminuat in mod cronic. Metabolismul de baza este responsabil de cea mai mare parte a energiei consumate de

73

catre un adult sedentar. Se estimeaza ca 60-75% din consumul energetic este legat de 2 factori principali care compun metabolismul de baza: masa tesutului slab si eficacitatea acestuia. O persoana la care masa musculara este mai mare decat masa adipoasa, consumul energetic pentru aceeasi activitate fizica, este mult mai important decat la o persoana cu masa adipoasa mai mare decat masa musculara.Pentru aceste doua persoane care sunt de acelasi sex, aceeasi varsta, metabolismul de baza poate varia pana la 20%. Aceasta diferenta reprezinta aproximativ 400 de calorii. Persoanele cu metabolismul de baza redus, sunt mult mai succeptibili de a suferi de obezitate. 4.10. Nitratii si sanatatea Plantele necesit pentru sinteza propriilor compui carbon (organic sau anorganic), azot (sub form de amoniu sau nitrai), fosfat, potasiu, calciu, magneziu, sulf etc. Necesitatea plantelor n azot rezid din faptul c acest element intr n alctuirea proteinelor cu rol complex, structural sau funcional, a acizilor nucleici, precum i a altor compui vitali. Plantele au capacitatea de a utiliza carbonul din atmosfer (CO2), precum i pe cel din compui organici, dar nu pot fixa azotul, cu toate c acesta reprezint aproape 80% din gazele din atmosfer. Azotul este ns vital pentru supravieuirea plantelor, fiind constituient al unor compui cum ar fi clorofila, acizii nucleici, proteidele vrgetale, enzimele etc. Azotul este un element cu reactivitate sczut. Molecula de azot este constituit din 2 atomi legai printr-o tripl legtur NN, a crei scindare necesit o cantitate mare de energie. Organismele care folosesc azotul produc nitrogenaz, o enzim care are capacitatea de a rupe tripla legtur. ns ea este inactivat de oxigen, necesitnd condiii anaerobe de activitate. Acesta poate fi unul dintre motivele pentru care plantele superioare nu i-au dezvoltat capacitatea de a folosi azotul atmosferic (Addiscott, T.M., 1991). Plantele au totui capacitatea de a forma simbioze cu microorganisme fixatoare de azot. Aici intr specii de Fabaceae (Papillonaceae, precum mazrea, fasolea, trifoiul, lucerna, soia), dar i alte specii (ctina alb, aninul etc.). Multe microorganisme au capacitatea de a fixa azotul atmosferic i de a-l ncorpora n propriile structuri. Cea mai veche clas de organisme este reprezentat de algele albastre-verzi. O categorie special de microorganisme, prezente in sol, apartinnd genului Rhizobium, triesc in simbioz cu

74

rdcinile plantelor n structuri denumite noduli (nodoziti). Aceste microorganisme au capacitatea de a fixa azotul din aer, pe care l furnizeaz apoi plantelor. De la plante primesc compui cu carbon, ce furnizeaz energia necesar ruperii legturii din molecula de N2. Odat ptruni n plante, anionii nitrat sunt convertii sub aciunea nitrat-

reductazei la anioni nitrit, care la rndul lor, sub aciunea nitrit-reductazei sunt redui la cationi amoniu. Acetia sunt utilizai n continuare pentru sinteza de amide, aminoacizi, proteine i acizi nucleici. Astfel, cantitatea de nitrai existent n plant la un moment dat este diferena dintre cantitatea absorbit, i cea utilizat n proteinogenez (V, Cornelia, 1998). NO3 NO2 NH4 Acumularea anionului nitrat n plante poate fi datorat prezenei unor cantiti mici (deficitului) de nitrat-reductaz, carenei de oligoelemente care asigur activitatea enzimelor, iluminrii slabe etc., neasigurndu-se astfel energia necesar desfurrii reaciilor. Nitriii se gsesc n plante n cantiti mult mai reduse, fiind doar o etap tranzitorie n conversia de la nitrat la amoniu. Azotul din sol provine din trei surse: din mineralizarea materiei organice de ctre microflora solului, din folosirea ngrmintelor chimice cu azot i din fixarea biologic a azotului atmosferic. Materia organica din sol este al treilea mare depozit de azot, dupa atmosfer i apa marin. Ea este constituit n principal din reziduurile plantelor. Sub actiunea diferiilor saprofii (microorganisme, gasteropode etc.), reziduurile vegetale si animale sunt degradate la compui mai simpli. Fiecare organism implicat in acest proces reine o parte din azot n celulele sale, pe care l utilizeaz pentru sinteza proteic i a acizilor nucleici, restul de azot fiind reeliberat n humus sub form de compui simpli minerali (sruri de amoniu etc.). Procesul este denumit mineralizare. n unele soluri foarte acide sau pemanent udate, amoniacul este ultimul produs de mineralizare, dar in majoritatea solurilor este oxidat de microorganisme la nitrii si apoi la nitrai: N organic NH4 NO2 NO3
+ +

Nitriii se acumuleaz rar n sol, ns produsul final al mineralizrii sunt nitraii. Primul proces este amonificarea, iar conversia amoniului la nitrat este denumit nitrificare. Amonificarea poate fi realizat de o larg gam de fungi i bacterii (Bacillus arborescens, B. subtilis, B. mesentericus, B. fluorescens, Pseudomonas fluorescens, Mucor racemosus). Nitrificarea implic un numr mic de bacterii (Nitrosomonas, Nitrosococcus,

75

Nitrosobacter, Nitrosocystis) (Addiscott, T.M., 1991; Dejeu, L., 1999).

Majoritatea

plantelor pot utiliza att nitraii ct i amoniul ca surse de azot. Amoniul prezint ns un avantaj fa de nitrai. Avnd sarcin pozitiv, are tendina de a se lega de suprafee ncrcate pozitiv, fiind astfel mai greu ndeprtat de apa din sol fa de nitrai. Procesul de mineralizare se poate desfura totui, i in sens invers, organismele din sol prelund amoniul i nitratul din sol i transformndu-l n compui organici procesul de imobilizare (Addiscott, T.M., 1991). Biomasa din sol nu doar produce nitrat, ci l i distruge. Procesul chimic spontan de denitrificare poate avea loc doar cnd solul este complet uscat, ns majoritatea denitrificrii are loc atunci cnd solul este umed, desfurndu-se sub aciunea microorganismelor din sol (Bacillus denitrificans, B. vermicularis, Clostridium americanum, C. giganteum). Microorganismele din sol folosesc oxigenul ca acceptor de electroni n procesul de degradare a compuilor organici. n condiii anaerobe, este utilizat nitratul cu formare de N2, sau oxid de azot N2O. Coninutul atmosferic de peste 78% N2 nu constitie o problem, n timp ce oxidul de azot este implicat n dou probleme majore de mediu, anume modificarea climei i modificarea stratului de ozon. N2O absoarbe radiaiile infra-roii, la fel ca i CO2, pe care le transform n cldur, contribuind astfel la nclzirea global. El se gsete n atmosfer ntr-o cantitate mult mai mic, dar cu o eficacitate mult mai mare pentru efectul de ser.Ptrunznd i n straturile superioare ale atmosferei unde se gsete ozonul, se transform n NO, care este implicat n reacii ce distrug ozonul. O important proporie a N2O antrenat n aceste reacii provine din sol. Ea este de dou ori mai mare dect cea provenit din arderea combustibililor fosili i de patru ori mai mare dect proporia care rezult din ocean (Addiscott, T.M., 1991). Cantitatea de N2O format n timpul denitrificrii depinde de o serie de factori: concentraia de nitrai, pH, concentraia de oxigen, cantitatea de material organic de descompunere etc. Primvara, odat cu creterea temperaturii aerului i a solului, creterea zilei i a intensitii luminoase, plantele agricole i intensific fotosinteza. Producerea de substane organice necesare creterii i dezvoltrii plantelor, necesit azot. Ca urmare a creterii temperaturii, microorganismele din sol i intensific i ele activitatea, ncepnd s produc amoniu i nitrai. Totui, cantitatea produs nu este suficient. Necesarul de azot

76

poate fi suplimentat prin utilizarea ngrmintelor organice naturale, a ngrsmintelor biologice produse de specii bacteriene ca Azotobacter (Azotobacterin), ns n majoritatea cazurilor se folosesc fertilizatori chimici (azotatul de amoniu, azotatul de sodiu, azotatul de calciu, ureea, amoniacul etc). Odat ajuns n sol, azotul poate fi absorbit de plantele de cultur, poate fi ncorporat n materia organic, denitrificat sau splat de ape. Adugarea de fertilizatori cu azot este benefic pentru dezvoltarea culturii, ducnd la cretere produciei. Prezena unor cantiti mari de nitrai n sol determin ns acumularea acestora n plante pn la concentraii duntoare pentru om i animale. Dintre factorii care influeneaz acumularea de nitrai n plante pot fi menionai: potenialul genetic (Cruciferae, Chenopodiaceae, Umbeliferae, Compozitae); dozele ridicate de ngrminte minerale cu azot, pH-ul solului, aportul de oligo-elemente, intensitatea luminoas, durata zilei lumin, temperatura, condiiile de pstrare dup recoltare etc (Bibicu, Miruna, 1994). n general, produsele horticole obinute prin cultivarea n sere acumuleaz cantiti mult mai ridicate de nitrai. Depozitarea o perioad ndelungat a produselor alimentare dup recoltare conduce la mrirea concentraiei de nitrii, ca urmare a micorrii activitii nitrit-reductazei i a intensificrii activitii nitrat-reductazei (endogene sau de origine microbian). Cantitatea cea mai mare de nitrai se acumuleaz n legumele de frunze. Dup unele surse, limita maxim de nitrai n salat de ser este de 3500 mg/kg greutate proaspt, n perioada de var. Pentru perioada de iarna limita este de 4500 mg/kg greutate proaspt (McCall, D., 1998). Pentru salata cultivat n cmp limita maxim admis (LMA) este de 2000-3000 mg/kg. La spanac este de 2000 mg/kg, iar la varz poate varia n funcie de soi ntre 500-900 mg/kg. La rdcinoase se constat variaii foarte mari n funcie de specie. La ridichi acestea sunt ntre 900-4500 mg/kg, dar LMA este de 600 mg/kg, n timp ce la morcov LMA este 200300 mg/kg. n cazul leguminoaselor se constat variaii, ntre 6-126 mg/kg la mazre i pn la 400-950 mg/kg la fasole (Lctu, V., 1997). Pentru fructe se menioneaz valori reduse ale nitrailor, de circa 10 mg/kg, excepie fcnd bananele i cpunele care pot avea un coninut de 24-140 mg/kg (V, Cornelia, 1998).

77

4.10.1. Efecte ale nitrailor i nitriilor n organismul uman i animal Pentru om, sursa de nitrai principal este apa consumat. Nitraii sunt compui solubili, care sunt antrenai de apa din sol, acumulndu-se n apele freatice. Printre plantele cultivate, legumele constituie principala surs (spanacul, salata verde, rdcinoasele). Pe plan secund putem enumera i fructe ca banane, cpuni, sau cereale ca gru, ovz, secar, porumb. A treia surs o reprezint utilizarea nitrailor i nitriilor ca aditivi alimentari (E 247, E 251), n conservarea produselor prelucrate din carne (unc, jambon). Nitraii n sine sunt puin toxici, avnd mai degrab un efect de iritare local a tubului digestiv, producnd congestii i hemoragii la nivel digestiv i renal. Organizaia Mondial a Sntii recomand s nu se depeasc pragul de 3,65 mg NO3/kg greutate corporal pentru un om adult pe zi, respectiv un maxim de 50 mg/l ap potabil. Intoxicaiile se produc la o doz unic mai mare de 4 g, sau doze zilnice de 1 g, n timp ce o doz de 8 g poate fi letal. La obolanul mascul DL50 este de 3236 mg/kilocorp, iar la obolani femele, doza letal variaz ntre 460-1200 mg/kilocorp. Cantitatea de nitrit tolarat zilnic de organism este ns de numai 0,4-0,8 mg/kilocorp. Dozele letale pot varia ntre 180-2500 mg (Banu, C., 1982). Nitraii devin o problem atunci cnd sunt converi n nitrii. Procesul are loc la nivelul cavitii bucale, stomacului sau a vezicii urinare, sub aciunea bacteriilor. Ajungnd n cavitatea bucal, la glandele salivare, sunt redui de microflora denitrificatoare de aici. La nivelul intestinului, nitraii sunt absorbii netransformai, fiind transportai prin fluxul sanguin la rinichi, unde are loc eliminarea lor. Intoxicarea cu azot a fost asociat cu un coninut ridicat de nitrai n ap, alimente, precum i cu prezena microorganismelor care catalizeaz reaciile de conversie n nitrii. Nitriii rezultai pot duce la apariia methemoglobinemiei i la formarea de nitrozamine cu potenial cancerigen i mutagen. Methemoglobinemia (Blue-baby sindrome) apare la copii mai mici de un an, care au ingerat o cantitate ridicat de nitrai. Microflora endogen convertete nitraii la nitrii. Cnd acetia ajung n fluxul sanguin reacioneaz cu hemoglobina, agentul de transport al oxigenului n organism. Astfel, oxihemoglobina, care conine fierul n form feroas, este convertit n methemoglobin, n care fierul este n form feric. Capacitatea hemoglobinei de a fixa i transporta oxigenul este astfel blocat. Procesul este frecvent la 78

copii foarte mici deoarece hemoglobina fetal are o afinitate mai ridicat pentru nitrai dect hemoglobina normal. De asemenea, c sucul lor gastric nu este suficient de acid pentru a inhiba microflora gastric. Apare astfel o sufocare chimic care poate fi fatal (Addiscott, T.M., 1991). La adult n schimb, nitriii produi din nitrai reacioneaz n stomac cu o amin secundar rezultat din metabolizarea crnii. Rezultatul acestei reacii este formarea de nitrozamine care pot cauza cancer, ca urmare a proprietilor acestora de a modifica componente ale ADN-ului. Nu se tie ns mecanismul de formare a nitriilor, deoarece sucul gastric al adultului este prea acid pentru a permite reacia de conversie, reacie care se desfoar la pH mai mare de 5 (Beceanu, D, 1992). Rmne ca o posibilitate desfurarea reaciei la nivelul cavitii bucale. Dac, ns procesul de conversie nu are loc, rezult c prin consumarea nitrailor nu am fi expui la nici un pericol, ci doar la consumul nitriilor (Addiscott, T.M., 1991). Aceast situaie apare n cazul indivizilor sntoi. Procesul de conversie a nitrailor la nitrii poate avea loc i n stomac, la indivizii cu deficiene n secreia gastric, cnd stomacul se populeaz cu bacterii ce determin desfurarea acestei reacii. Viteza de formare a nitrozaminelor este influenat de prezena unor compui care o accelereaz (tiocianaii, halogenurile) sau o diminueaz (acidul ascorbic, galic, sulfii, taninuri, glutation, cisteina). Prezena vitaminei C n vegetale reprezint un factor de protecie prin capacitatea sa antioxidant (Banu, C., 1982). n organismul uman nitriii mai pot avea urmtoarele aciuni: - produc cancerul sistemului limfatic, au aciune inhibitoare asupra glandei tiroide i a transformrii provitaminelor A n vitamine A, determinnd i reducerea absorbiei grsimilor i proteinelor; -au aciune puternic vasodilatatoare, n cazul intoxicaiilor acute determinnd colapsul. 4.11. Alimentatia si stresul Societatea moderna ne ofera foarte multe avantaje, lucruri de care nu ne putem lipsi, insa tot ea ne ofera foarte multe surse de stres, care mai devreme sau mai tarziu isi vor arata efectele negative, transformandu-ne in "persoane stresate".

79

Factorii de stres sunt foarte variabili. Pot fi de ordin psihic (conflicte, nemultumiri profesionale sau familiale, oboseala, etc.), de ordin socio-cultural sau de ordin fizic (durerea, starile infectioase, etc.). Vom detalia in cateva cuvinte doi dintre factorii de stres de ordin psihic: stresul profesional si oboseala. Stresul profesional se afla pe locul doi in ierarhia problemelor de sanatate profesionala in U.E. Studiile arata ca stresul profesional afecteaza peste 40 de milioane de salariati din tarile U.E. Conform unui mare numar de studii, stresul profesional afecteaza circa o treime (28%) din salariatii celor cincisprezece state membre U.E.. Femeile ating nivele mai ridicate, dar atat pentru femei, cat si pentru barbati, stresul poate fi o problema in toate sectoarele de activitate si la toate nivelele unei organizatii. Una din cele mai frecvente cauze este lipsa de control asupra muncii. 35% din angajati afirma ca nu au nici un cuvant de spus in privinta sarcinilor lor si 55 % se plang ca nu au nici o influenta asupra duratei muncii. Monotonia muncii, termenele limita foarte stranse (29% din personal afirma ca lucreaza in aceste conditii), tratamentul necorespunzator la locul de munca sunt alti factori care cauzeaza stresul profesional. Stresul reprezinta un complex de reactii emotionale, cognitive, comportamentale si psihologice la aspectele nocive si adverse ale continutului, organizarii muncii si mediului de munca. Stresul pozitiv (sanatos) stimuleaza angajatii si ii determina sa faca fata cerintelor muncii; cel negativ (excesiv) nu poate fi controlat si poate produce efecte adverse asupra sanatatii. Stresul afecteaza sanatatea determinand aparitia unor afectiuni ale organismului ca de exemplu: cardiopatia ischemica, afectiuni psihice, (anxietate, depresie, suicid), muscalo-scheletice, gastro-intestinale, afectiuni psihice: anxietate, depresie, suicid. Oboseala si somnolenta sunt rezultatul perpetuarii starii de veghe in perioadele programate biologic pentru somn, al insomniei prelungite si al reducerii sistematice a orelor de somn. Este incontestabil faptul ca asemenea situatii duc la scaderea nivelului de performanta a oamenilor. Chiar si diminuarea moderata a duratei somnului pe perioade scurte de timp (aproximativ doua ore pe noapte, de-a lungul unei saptamani) se acumuleaza si se manifesta printr-o tendinta irezistibila de-a adormi in timpul unor situatii neadecvate sau cu potential de periculozitate.

80

Cu toate acestea, atitudinea noastra fata de stres nu concorda cu datele statistice. Femeile simt mai acut aceste surse de stres, sunt mai fragile, de aici apare necesitatea diminuarii acestor efecte negative prin diverse mijloace. Trebuiesc alocate saptamanal cateva ore doar pentru propria persoana, timp in care se poate face o vizita la coafor, pot beneficia de o sedinta de masaj, pot merge la sala pentru a face putina miscare, etc. Nu in ultimul rand, trebuie sa maximizam rezultatul acestor remedii apeland la miraculoasele efecte ale plantelor prin folosirea unui supliment nutritiv. Alimente care reduc stresul
Telina - un vechi remediu popular pentru scaderea tensiunii arteriale. Compusii

care intra in compozitia telinei scad concentratia de hormoni ai stresului, care provoaca vasoconstrictie. O tulpina de telina consumata inainte de culcare va poate da un somn linistit;
Semintele de floarea-soarelui reprezinta nu numai o sursa bogata in potasiu, ci si

in complexul de vitamine B si zinc;

Orezul brun contine carbohidrati cu absorbtie lenta, care pot declansa eliberarea

din organism a serotoninei si norepinefrinei. Acesta va va ajuta sa faceti fata mai bine stresului, imbunatatindu-va dispozitia si oferindu-va o energie sustinuta;
Algele contin aproximativ 60% proteine si sunt derivate ale celor opt aminoacizi

esentiali. Au un efect energizant asupra ficatului si faciliteaza eliminarea toxinelor, scazand astfel nivelul de stres din organism;
Varza este o buna sursa de vitamine antioxidante A, C si E (care alunga stresul),

beta-caroten si seleniu mineral;

Migdalele sunt foarte bogate in magneziu, un element bun pentru functia

suprarenala, precum si pentru metabolizarea acizilor grasi esentiali;

Fructele de padure sub forma de boabe (murele), dar si capsunele si zmeura au

un continut ridicat de magneziu si vitamina C;

81

 Semintele de susan ofera necesarul de zinc din perioadele de stres; " Castravetii au un efect calmant asupra sangelui si ficatului; Sparanghelul contine multe dintre elementele regeneratoare pentru ficat, rinichi,

piele, ligamente si oase;

Usturoiul contine o substanta detoxifianta, numita alicina, care ii da usturoiului

gustul si mirosul specific. Un puternic antibiotic, alicina are proprietati antivirale si antifungice, precum si de scadere a colesterolului, tensiunii si cresterea bunei dispozitii;
Avocado are rol in reglarea functiilor organismului si stimularea cresterii. Merita

remarcata concentratia sa mare de fier si cupru, elemente utile pentru regenerarea globulelor rosii si prevenirea anemiei - una dintre cele mai des intalnite cauze ale starii de oboseala si ale incapacitatii de a face fata eficient stresului. Primul raspuns la stres este reactia de alarma, denumita adesea reactia "lupta sau fugi". Aceasta este declansata de anumite reactii din creier, care determina glanda pituitara (ce dirijeaza intregul sistem hormonal al organismului) sa trimita catre glandele suprarenale mesaje chimice prin care ii comunica sa secrete adrenalina sau alti hormoni ai stresului. De asemenea, exista anumite alimente si bauturi care stimuleaza puternic organismul, devenind in felul acesta cauze directe ale stresului. Alimente care accentueaza stresul
Cofeina - aceasta se gaseste in cafea, ceai, ciocolata, cola, etc. Cofeina determina

producerea de adrenalina si in felul acesta duce la cresterea nivelului de stres. Persoanele dependente de cofeina isi extenueaza glandele suprarenale, cele care produc hormonii stresului. Acesti hormoni ai stresului influenteaza metabolismul. In consecinta, pe termen lung, cofeina determina cresterea in greutate, mai ales daca este asociata cu un regim alimentar nesanatos. Consumul excesiv de cofeina are acelasi efect ca si stresul prelungit;
Alcoolul - este o cauza majora a stresului. Culmea ironiei este tocmai faptul ca

unii oameni se apuca de baut tocmai pentru a combate stresul. Insa daca alcoolul este asociat cu stresul, combinatia este fatala. Alcoolul stimuleaza secretia de adrenalina, ceea

82

ce duce la aparitia unor probleme precum tensiunea nervoasa, irascibilitatea si insomnia. Excesul de alcool duce la cresterea depozitelor de grasime din zona inimii si slabeste functia imunitara. De asemenea, alcoolul micsoreaza capacitatea ficatului de a elimina toxinele din organism;
Dulciurile - zaharul contine substante nutritive esentiale. El furnizeaza o crestere

brusca de energie in organism, care este posibil sa duca la extenuarea glandelor suprarenale. Acest lucru poate duce la irascibilitate, o slaba capacitate de concentrare si depresie. Consumul ridicat de zahar reprezinta o povara serioasa pentru pancreas, fapt ce mareste riscul aparitiei diabetului;
Alimentele sarate - sarea creste tensiunea, epuizeaza glandele suprarenale si

induce instabilitatea emotionala. Folositi un inlocuitor al sari care sa contina potasiu, in loc de sodium. Evitati alimentele gata preparate, cu un continut ridicat de sare, precum sunca, muraturile, carnatii;
Alimentele grase - evitati consumul de alimente bogate in grasimi saturate, cum

ar fi produsele de origine animala, produsele lactate, alimentele prajite si cele din meniurile de fast-food. Grasimile supun sistemul cardiovascular la un stres inutil;
Laptele de vaca si produsele lactate - acestea streseaza organismul prin

substantele pe care le contin, de exemplu, proteina numita caseina, care este foarte greu de digerat si poate declansa reactii alergice;
Carnea rosie - are un continut ridicat de proteine, sporeste concentratia de

dopamina si norepinefrina din creier, ambele substante fiind asociate cu starea de anxietate si de stres;
Alimentele gata preparate si rafinate, precum painea alba si faina rafinata,

supun la stres organismul ca urmare a faptului ca sunt sarace in substante nutritive, continand din abundenta calorii inutile. In plus, pentru a digera alimentele rafinate, organismul dumneavoastra trebuie sa-si foloseasca propriile vitamine si minerale, adica sa isi consume rezervele. Alimentele pe baza de faina alba sunt prajiturile, biscuitii, painea si produsele de patiserie; 83

 Margarina si alte uleiuri vegetale procesate - au un continut foarte ridicat de

acizi grasi trans, iar o dieta care abunda in acesti acizi poate avea un efect negativ asupra colesterolului, crescand riscul afectiunilor cardiace. In acelasi timp, aceste produse blocheaza asimilarea de catre organism a acizilor grasi esentiali, benefici pentru sanatate;
Alimente condimentate - condimentele contin uleiuri volatile, care au

capacitatea de a irita mucoasa stomacului. Este mai bine sa evitati sa consumati curry, ardei iuti si carnati foarte picanti, prezenti in bucataria mexicana si indiana, precum si unele bauturi. Un meniu cu curry sau chilli continand un amestec de condimente foarte picante are capacitatea de a perfora, la propriu, mucoasa gastrica;
Aditivii alimentari, conservantii si alte substante chimice - aditivii alimentar

provoaca un stres enorm organismului, deoarece acesta este nevoit sa lucreze din greu pentru a le face fata; rezulta ca energia si substantele nutritive atat de valoroase sunt irosite in loc sa fie folosite in mod profitabil (de exemplu, la intarirea sistemului imunitar). O dieta echilibrata este factorul crucial in mentinerea sanatatii si reducerea stresului. De asemenea, consumul ceaiurilor din plante poate fi foarte eficient pentru ameliorarea multor simptome ale stresului.

4.12. Consumul etic si sanatatea

4.12.1. Filosofia culturii de consum Punctul de plecare care ne permite s inelegem in ce manier consumul a devenit modelul societii contemporane este ascensiunea burgheziei i a capitalismului urban i industrial. Industrializarea i explozia consumului de mas a dus la o cretere continu a pieei de consum.Acest nou stil de via a fost transmis prin intermediul televiziunii.Internaionalizarea pieei i a capitalului in anii 80 a permis extinderea

84

societii de consum cu produse i simboluri standardizate. Procesul de globalizare contemporan, transmis cu ajutorul tehnologiei i a media,transmite o cultur in cel mai inalt grad consumatoare,individualist i indrznea. Trebuie menionat transformarea uimitoare a Mass-mediei (tehnici publicitare sofisticate,creterea scrii de producie i diversificarea presei scrise, a radio-ului, a televiziunii, a cinemaului, a industriei discografice i a Internetului) pentru a putea inelege cum mesajele media au crescut puterea lor de seducie viznd s stimuleze un mai mare consum de bunuri i de servicii. Totui, in ciuda marelui impact a resurselor tehnice actuale, capabile s genereze imagini i o comunicare in timp real in lumea intreag, este bine de subliniat c acest proces se instaleaz mai usor acolo unde predomin pasivitatea i o mentalitate necritic. Cum societatea nu evolueaz dect economic, ea creeaz indicatori precum produsul intern brut, balana de pli sau indicii de consum, pentru a putea evolua calitatea vieii i starea bun a persoanelor. In acelai scop, a fost recent inclus un nou indice, IDH (Indice de Dezvoltare Uman) care se fondeaz pe criterii mai umane. Natura,este considerat exclusiv ca o materie prim, este un bun natural legat in principal de aspectul economic i deci la valoarea sa comercial (mineralele i biodiversitatea spre exemplu). Contemplarea naturii pentru a te bucura in toat plenitudinea de frumuseea sa a fost a fost plasata in al doilea plan in spatele valorii sale comerciale. Ecosistemele sunt distruse pentru a extrage un material anume sau pentru a crea, cu scopuri comerciale, plantaii a unei singure specii de arbori. Din punctul de vedere al fiinei umane, acest proces se traduce printr-o lips de profunzime i printr-o alienare crescut in raport cu gradul de libertate care exist in putere in interiorul fiecrei persoane i care permite de a crea i de a interveni in realitate. Acest fenomen este datorat, pe de o parte, ideii, provenind din publicitate, c fericirea const intr-un consum privat i nelimitat, i pe de alt parte, precipitrii (pentru a dobndi i a se bucura de bunuri), care transform timpul intr-o succesiune de momente izolate, caracterizate printr-o insatisfacie permanent, care la rndul ei suscit dorina unui consum viitor. In fapt, economia modern de pia este adept ideii c indivizii ca i consumatori triesc intr-o stare permanent de caren subiectiv, provocat de bunurile de consum, chiar in snul unor societi care au rezolvat insuficienele materiale de baz. Ritmul de accelerare rapid a pieei, care alimenteaz

85

ciclurile de reinoire constant a sistemului productiv, prin producerea de bunuri care nu dureaz i care vor fi aruncate, imbinat cu o inovare permanent copiat pe moduri superficiale alimenteaz acest ciclu. Lipsa de durabilitate i costul scazut de producie favorizeaz cutarea constant de noi produse. In general, nu mai incercm incercm s reparm deoarece este mai usor de a se descotorosi de obiecte i de a le cumpra din nou. Conservarea i reciclarea sunt forme exclusive de economisire in timp de criz. Dar, in plus fa de acest eliminare in scurt termen, exist de asemenea eliminarea imediat a produselor care au fost produse pentru a servi o singur data, ca paharele de plastic sau sticlele PET, ceea ce creaz o grav problem a mediului. Disocierea intre producie i consum, asociat de poziia preferenial pe care procesele intermediare ocup in canalul de producie (marketing, transport, comercializare, distribuie), genereaz un volum de reziduri in cretere constant, care nu pot fi tratate. Accelerarea ciclului de producie i srcirea naturii (care furnizeaz inputurile), se leag de cantitatea exorbitant de reziduri care s-au creat pn la momentul final al consumului, orienteaz sistemul spre o entropie crescut, fenomen care pe termen lung implic un ecocid, adic o aneantizare progresiv a mediului, care face posibil viaa uman. Iat, pe scurt aspectul violent, ingijortor i iresponsabil al cercului vicios al produciei i al consumului fa de mediu i de fiinele umane, mai ales cele din generaile viitoare. 4.12.2. Modernizarea srciei Conceptul de modernizare a srciei se refer la o experien de srcire a unor capaciti mentale i operaionale cnd trebuie infruntate problemele cotidiene, care sfresc prin a deveni o cerin de consum. Cnd acest tip de srcie i de dezrdcinare domin, se produce o pierdere grav de capaciti individuale i colective, care in trecut erau generalizate i care, fcnd parte din cotidian, serveau a satisface unele cerine de baz. Aceast pierdere transform astfel societatea modern intr-o societate dependent, i intotdeauna mai mult, rapoarte de cumprare i de vnzare in care moneda joac rolul intermediar. Iat o alt consecin care apare atunci cnd piaa este prioritar i c ea este situata mai presus de valorile existeniale, ceea ce antreneaz reducerea timpului

86

consacrat pentru activitile inutile pentru producia de capital-de exemplu, timpul petrecut in famile, cu prietenii sau cu comunitatea sau in natur. Acest fenomen sfrete prin a oferi o simplificarea funcionrii lucrurilor. Inlturarea puterii inerente fiecrei persoane nu este restrns doar sarcinilor cotidiene i cunotinelor precise (educaie, sntate, etc.) dar ea se intinde de asemenea la cunoaterea lumii. Muncitorul-spectator-consumator accept acest proces, in practic, dac se acomodeaz cu acesta, sau dac nu incearc s fac o analiz critic a faptelor. El renun astfel la o inelegere proprie a lumii. i el sfrete prin a se considera ca o persoan care are lips de ceea ce cunosctorii i propaganda ii prezint ca strict necesar. Intotdeauna mai lipsit de instrumente pentru a obine autonomia lor, omul i femeia actual devin progresiv incapabili de a-i defini cerinele lor pornind de la propria lor experien. Acest tip de persoan caut atunci libertatea de putere s domine necesitatea prin consumul de mijloace de satisfactie oferite, uitnd c libertatea nu semnific dispariia cerinelor, dac nu autonomie a omului in raport cu proprile sale imperative. Ceea ce implic a inelege realitatea potenial ca un ansamblu de probabiliti, printre care el trebuie s aleag i s decid, sa inteleaga c libertatea cere inteligena unei relaii dialogice cu viaa. In aceast optic, trebuie s citm conceptul de bogie abstract (tot ceea ce este acumulat fr a ajunge la a ne bucura de acesta), deoarece valoarea sa este invers proporional cu gradul de libertate. Ca exemplu, putem s gndim la funcionarea propriului nostru corp: toate alimentele sau toate nevoile pe care le consumm in exces produce un dezechilibru, o dezordine, o boal i o risip. Aceste excese implic faptul c alte persoane sunt private de acest consum. Astfel, aa cum corpul primete o cantitate suficient de alimente i de nevoi de bun calitate pentru a fi sntos, un colectiv va aciona in funcie de produsele pe care le va consuma. Indigestia i nervozitatea provin din rul care este excesul. Problema etic pentru a defini ceea ce este in mod real suficient, asupra planului individual i colectiv, dispare din ideologia economic a modernitii. Limita intre conceptul de necesitate (cerere contingent/control de sine insui) i dorina (structural insaiabil/control al celuilalt) devine din ce in ce mai slab din cauza unei stimulri maxime a impulsului emoional de a cumpra, provocat de spectacolul publicitii. Aceast confuzie intre conceptele de necesitate i de dorin ne fac orbi la

87

posibilitatea de a identifica nevoile noastre reale, permind s predomine consumul absurd, care ne taie relaile noastre afective cele mai importante. Sau inc, opiunea in favoarea unei identiti inrdcinate in A AVEA mai degrab dect in A FI a transformat o mare parte de societai contemporane superficiale i de imagine, separnd,de o maniera inedit, imaginea i coninutul i condamnnd-o pe aceasta la un vid existenial. Utilizat ca referenta important pentru inelegerea unui mare numr de societi i epoci, consumul a extrapolat acest rol, devenind indicatorul procesului de socializare. Societatea contemporan nu a experimentat un mare progress in ceea ce privete calitatatea vieii, fiindc creterea proporional sperat de fericire i de realizare personal nu s-a produs, chiar dac astzi dispunem de un acces la consum de 4,5 ori superior celui din secolul XIX i XX i o mai mare varietate de avantaje tehnologice dect cele care existau la acea epoc. In cursa spre obinerea unei mai mari puteri de achiziie, dragostea, tolerana, responsabilitatea, angajamentul, armonia i solidaritatea (surse de baz pentru satisfacerea uman) sunt lasate unui plan secund. Plcerea imediat i fugitiv a consumului nate un sentiment de frustrare i de insatisfacie care intrete situaia de dependen fa de modele de via strine individului i acestea, la rndul lor, favorizeaz dezrdcineaz i dezumanizeaz. Nu rmne dect un sentiment de indiferen fa de via, care reveleaz originea indispoziiei i vidul existenial contemporan, gsindu-i expresia sa in cutarea fr speran i perpetu in interiorul templelor-centre comerciale-a soluiei miraculoase: satisfacia creat prin consumul de bunuri i produse, susceptibile de a uura angoasele i de a garanta fericirea.

4.12.3. Propuneri pentru un mod de consum responsabil Promovarea modelului unui consum responsabil i contient: Incurajarea discuilor asupra consecinelor ecologice i umane a modelelor de consum, la nivel local, naional i global, pentru a putea elabora patroni individuali i colectivi care nu vor fi prejudiciabili nici in mediul colectiv, nici pentru generaile viitoare, nici pentru satisfacerea democratizat a nevoilor umane, adic promovnd echitatea, durabilitatea i calitatea vieii.

88

Favorizarea rupturii cu modelul asociind consumul excesiv i realizarea personal: Valorificarea modalitilor de satisfacere a nevoilor in vederea unui a tri mai bine, care nu vor fi dobndite intr-o manier comercial, dac nu prin intermediul coexistenei sociale, a schimbului efectiv i a identitii culturale.. Promovarea controlului democratic asupra industriei publicitare: Crearea de organisme de reglementare a mesajelor publicitare, cu o mare reprezentare a societii civile, care reprim minciuna, manipularea datelor i creaia artificial de nevoi. Creterea transparenei i onestitatatii informaiei fa de consummator: Crearea de centre de discuii i de informare, larg deschise opiniei publice, furniznd indicatori i date asupra calitii produselor i a impactelor ecologice i sociale derivnd din producia lor. Democratizarea procedurilor de stabilire a preurilor i costurilor produselor i a servicilor, ceea ce va permite intervenia consumatorului in elaborarea de preuri juste. Intrirea aciunii puterii publice in promvarea consumului durabil: Dinamizarea aciunii unor guverne democratice, pentru ca ele s devin asociai importani, fr ca totui a centraliza decizile interesnd reglementarea sectorului privat i satisfacerea nevoilor de baz a populaiei. Promovarea consumul etic in producerea de infrastructuri colective: Informarea legislatorilor, politicienilor i fucionarilor publici in general, sensibilizndu-i la metodele de consum etic, reducnd consumul de ap, de hrtie, de energie; Incurajarea aciunii colective impotriva bunurilor de consum favoriznd injustiia i nedurabilitatea: Crearea unei reele de informare i de micare real pentru a promova campanii i aciuni publice denunnd intreprinderile care exploateaz muncitorii sau care distrug mediul, pentru a putea astfel dezvolta i intri reelele internaionale de consumatori solidari sensibilizai pentru a colabora, urmndu-le, la articularea de micri naionale i regionale pentru un consum etic.

89

Incurajarea aciunii colective in favoarea bunurilor de consum benefice i durabile: Cunoaterea beneficilor unei alegeri individuale i clective pentru produsele care vor fi corecte pe plan ecologic (cu baz de tehnologie nepoluant, cu un ambalaj minim i reciclabil, un minim de consum de energie,etc.) i juste social (produse care sunt create pornind de la iniiative de producie local fondate pe autonomie, cooperare, distribuire corect a venitului i promovarea unei demniti de via pentru muncitori). Promovarea satisfacerea a nevoilor sociale de consum, prin intermediul economiei solidare: Sistematizarea i rspndirea de informaii actualizate asupra intervenilor solidare existente, pentru a putea astfel incuraja alegerile etice, a facilita schimburile i a restructura, intr-o manier complementar i solidar, canalele de producie pornind de la consum. Crearea de puncte de vnzare in detaliu i canale de distribuie favoriznd la maxim raportul direct intre productor i consummator, i strduindu-se astfel pentru ca mai mult dect simplu schimb comercial de relaii culturale i sociale imnbogite s se stabileasc. Incurajarea unei culturi de consum etic: Sensibilizarea asupra consumului etic prin intermediul educaiei (pentru a favoriza formarea de menitaliti critice i aprarea unei etici respectnd i asumnd responsabiliti fa de cellalt) i prin informare (pentru a permite opiunea, selecia, puterea consumatorului scotand in evidenta raporturile de exploatare inerente mrfurilor in vnzare) pentru a analiza articularea de raporturi pe care le stabilim in activitatea noastr i in via, precum i raporturile de exploatare pe care le gsim in produsele pe care le consumm. Incurajarea formarii de actori sociali optnd pentru consumul etic: Introducerea consumului etic ca un scenariu de urmat in reuniunile sindicale i micrile sociale, pentru c sunt la fel consumatori, pentru a favoriza formarea, intervenia, promovarea i lrgirea asociailor de productori, de consumatori i de reele de colaborare solidare.

90

Bibliografie 1. Addiscott, T.M., i colab., 1991 Farming, Fertilizers and the Nitrate Problem, CAB International, Wallingford, UK; 2. Banu, C., Preda, N., Vasu, S.S., 1982 Produsele alimentare i inocuitatea lor, Edit. Tehnic, Bucureti; 3. Beceanu, D., Afusoaie, Iulia, 1992 - Azotaii i azotiii, factori de inocuitate ai produselor horticole, Lucrri tiinifice, Seria Horticultur, vol.34,UAMV, Iai; 4. Bibicu, Miruna, Mrgineanu, Liana, 1997 Poluarea cu nitrai, factor respectiv n comercializarea legumelor de ser, Hortinform 1/53; 5. Bibicu, Miruna, 1994 Cercetri metodologice privind determinarea nitrailor i nitriilor din esuturi vegetale i nivelul de acumulare n produsele horticole, Tez de doctorat, Bucureti; 6. Boor, Gabriela, Alexandrescu, Adriana, 1977 Influena nivelului de fertilizare asupra acumulrilor de nitrai i nitrii la salat i gulioare i posibilitile de reducere a acestora, Hortinform 12/64; 7. Cojocaru, D.C., Sandu, Mariana, 2004 Biochimia proteinelor i acizilor nucleici, Edit. PIM, Iai; 8. Dejeu, L., 1999 Problema nitrailor n viticultur, Hortinform, 9/85; 9. Derache, R. i colab., 1986 - Toxicologie et scurit des aliments, Edit. Technique et Documentation- Lavoisier, Paris;

91

10. Escobar-Gutirrez, A.J., Burns, I.G., Lee, A., Edmondson, R.N., 2002 Screening lettuce cultivars for low nitrate content during summer and winter production, Journal of Horticultural Science and Biotechnology 77 (2) 232-237; 11. Fink, M., Scharpf, H.C., 2000 Apparent nitrogen mineralization and recovery of nitrogen supply in field trials vegetable crops, Journal of Horticultural Science and Biotechnology 75 (6) 723-726; 12. Goodlass, Gillian, i colab., 1997 The nitrogen requirement of vegetables: Comparisons of yield response models and recommendation systems, Journal of Horticultural Science and Biotechnology 72 (2) 239-254; 13. Lctu, V. i colab., 1997 Acumularea nitrailor n legume (I), Horticultura Nr. 910; 14. Lctu, V. i colab., 1997 Acumularea nitrailor n legume (II), Horticultura Nr. 11-12; 15. Lctu, V. i colab., 1997 Msuri de limitare a riscului acumulrii nitrailor n legume, Hortinform 6/58; 16. McCall, D., Willumsen, J., 1998 Effects of nitrate, ammonium and chloride application on the yieald and nitrate content of soil-grown lettuce, Journal of Horticultural Science and Biotechnology, (5) 698-703; 17. Nestby, Rolf, 1998 Effect of N-fertigation on fruit yield, leaf N and sugar content in fruits of two strawberry cultivars, Journal of Horticultural Science and Biotechnology 73 (4) 563-568; 18. V, Cornelia, 1998 Prezena nitrailor i nitriilor n produsele vegetale, Hortinform 1/65; 19. V, Cornelia, 1998 Prezena nitrailor i nitriilor n produsele vegetale (II), Hortinform 2/66;

92

Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Cluj Napoca

TIPOLOGIA MATERIILOR PRIME VEGETALE UTILIZATE IN AGRICULTURA ECOLOGICA

Proiect 5.2.6. CONTRIBUTII LA CRESTEREA SANATATII UMANE PRIN PROMOVAREA CONSUMULUI SI DE CU ALIMENTE ECOLOGICE, DIVERSIFICATE

VALOARE NUTRITIVA RIDICATA

1

SUMAR Cap. 1. Factorii care conditioneaza calitatea materiilor prime vegetale in agricultura ecologica
1.1. Consideratii generale.................................................................................................8 1.2. Facorii ecologici si zonarea ecologica a plantelor 9 1.3. Zonele productiei vegetale din Romania.................................................................12 1.4. Zonarea ecologica a plantelor 13 1.5. Factorii biologici........................................................................................................14

Cap. 2. Tipologia materiei prime vegetale ecologica

utilizate in agricultura

2.1. Tipologia florii soarelui utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica............................................................................................................................15 2.2. Tipologia rapitei utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica............................................................................................................................18 2.3. Tipologia sfeclei de zahar utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica............................................................................................................................19 2.4. Tipologia mazarii utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica...........................................................................................................................21 2.5. Tipologia fasolei utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica 2.6. Tipologia bobului de soia utilizat ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica............................................................................................................................23 2.7. Tipologia cartofului utilizat ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica............................................................................................................................25 2.8. Tipologia hameiului utilizat ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica............................................................................................................................26 2.9. Tipologia plantelor medicinale utilizate ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica........................................................................................................27 2.9.1. Afinul (Vaccinium myrtillus)................................................................................28 2.9.2. Arnica (Arnica montana)......................................................................................31 2.9.3. Albastrelele (Centaurea cyanus)...........................................................................33 2.9.4. Brandusa de toamna (Colchicum autumnale).....................................................34

2.9.5.Brusturele (Arctium lappa)...................................................35 2.9.6. Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium) 2.9.7. Chimionul (Carum carvi) 2.9.8. Captalan (Petasites hybridus)...............................................38 2.9.9. Catina (Hippophae rhamnoides) 2.9.10. Cicoarea (Cichorium intybus) 2.9.11. Cioranglavul (Glycyrrhiza echinata).................................41 2.9.12. Calinul (Viburnum opulus) 2.9.13. Castanul salbatic (Aesculus hippocastanum) 2.9.14. Cerentelul (Geum urbanum)..............................................44 2.9.15. Cimbrisorul de camp (Thymus serpyllum) 2.9.16. Ciresul (Cerasus avium) 2.9.17. Ciubotica cucului (Primula officinalis, Primula elatior)...47 2.9.18. Coada racului (Potentilla anserina) 2.9.19. Cornul secarei (Claviceps purpurea Tulasne) 2.9.20. Coada calului (Equisetum arvense).....................................50 2.9.21. Crusinul (Rhamnus frangula) 2.9.22. Dudul (Morus alba) 2.9.23. Fragul (Fragaria vesca)........................................................53

2.9.24. Feriga (Dryopteris filix-mas)..............................................54 2.9.25. Frasinul (Fraxinus excelsior) 2.9.26. Gentiana (Gentiana punctata) 2.9.27. Hameiul (Humulus lupulus)58 2.9.28. Iarba fiarelor (Cynanchum vincetoxicum) 2.9.30. Ienuparul (Juniperus communis) 2.9.31. Iarba mare (Inula helenium)...............................................61 2.9.32. Ipsorita (Gypsophila paniculata) 2.9.33. Lacramioara (Convallaria majalis) 2.9.34. Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)....................................64 2.9.35. Laurul (Datura stramonium) 2.9.36. Lumanarica (Verbascum phlomides) 2.9.37. Merisorul (Vaccinium vitis idaea).......................................67 2.9.38. Macul de camp (Papaver rhoeas) 2.9.39. Matraguna (Atropa belladonna) 2.9.40. Mesteacanul (Betula verrucosa)...........................................71 2.9.41. Muschiul de piatra (Cetraria islandica) 2.9.42. Macesul (Rosa canina) 2.9.43. Maselarita (Hyoscyamus niger)...........................................74

2.9.44. Maturicea (Sarothamnus scoparius)....................................75 2.9.45. Murul (Rubus fruticosus) 2.9.46. Musetelul (Matricaria chamomilla) 2.9.47. Nalba de padure (Malva silvestris).......................................79 2.9.48. Nalba mica (Malva neglecta) 2.9.49. Nemtisorul de camp (Delphinium consolida) 2.9.50. Nalba mare (Althaea officinalis)............................................82 2.9.51. Nucul (Junglans regia) 2.9.52. Obligeana (Acorus calamus) 2.9.53. Osul iepurelui (Ononis spinosa).............................................86 2.9.54. Omagul (Aconitum napellus) 2.9.55. Paducelul (Crataegus oxyacantha) 2.9.56. Patlagina ingusta (Plantago lanceolata).................................90 2.9.57. Pelinul (Arthemisia absinthium) 2.9.58. Plamanarica (Pulmonaria officinalis) 2.9.59. Porumbarul (Prunus spinosa).................................................93 2.9.60. Papadia (Taraxacum officinale) 2.9.61. Pedicuta (Lycopodium clavatum) 2.9.62. Pirul (Agropyrum repens)......................................................96

2.9.63. Podbalul (Tussilago farfara)..................................................97 2.9.64. Porumbul (Zea mays) 2.9.65. Rachitanul (Lyhrum salicaria) 2.9.66. Ruscuta de primavara (Adonis vernalis)............................100 2.9.67. Rostopasca (Chelidonium majus) 2.9.68. Salcamul japonez (Sophora japonica) 2.9.69. Salcia (Salix)...........................................................................104 2.9.70. Saschiul (Vinca minor) 2.9.71. Socul (Sambucus nigra) 2.9.72. Stanjenelul (Iris germanica)..................................................107 2.9.73. Salcamul (Robinia pseudacacia) 2.9.74. Sapunarita (Saponaria officinalis) 2.9.75. Scaiul vanat (Eryngium planum)...........................................110 2.9.76. Sovarvul (Origanum vulgare) 2.9.77. Stejarul (Quercus robus) 2.9.78. Stevia stanelor (Rumex alpinus)............................................113 2.9.79. Sulfina (Melilotus officinalis) 2.9.80. Strigoaia (Veratum album) 2.9.81. Sunatoarea (Hypericum perforatum)....................................116.

2.9.82. Talpa gastei (Leonurus cardiaca)............................................117 2.9.83. Teiul (Tilia) 2.9.84. Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris) 2.9.85. Trifoi alb (Trifolium repens)...................................................120 2.9.86. Trifoiste (Menyanthes trifoliata) 2.9.87. Tataneasa (Symphytum officinale) 2.9.88. Tintaura (Centarium umbellatum).........................................123 2.9.89. Trei frati patati (Viola tricolor) 2.9.90. Trifoi rosu (Trifolium pratense) 2.9.91. Troscotul (Polygonum aviculare)............................................126 2.9.92. Turita mare (Agrimonia eupatoria) 2.9.93. Ungurasul (Marrubium vulgare) 2.9.94. Urzica (Urtica dioica)..............................................................129 2.9.95. Urzica moarta (Lamium album) 2.9.96. Valeriana (Odoleanul) (Valeriana officinalis) 2.9.97. Vinarita (Asperula odorata).......................................................132 2.9.98. Vascul (Viscum album) 2.9.99. Volbura (Convolvulus arvensis) 2.9.100. Zmeurul (Rubus idaeus)........................................................136

Cap. 1. Factorii care conditioneaza calitatea materiilor prime vegetale in agricultura ecologica

1.1. Consideratii generale

Produsele alimentare agricole rezult n urma procesului complex care are loc n plantele verzi de sintetizare a materiei organice din substanele minerale (luate din mediul nconjurtor) n prezena energiei solare. Produsele fotosintezei particip la sinteza substanelor de rezerv (glucide, proteine, grsimi etc.) ce se depun n rdcini, tuberculi, tulpini, frunze, fructe sau semine i care reprezint produsul util al plantelor, materia prim pentru diversele alimente. La realizarea produciei vegetale i aduc contribuia patru grupe de factori (Salontai i Muntean, 1982): a) factori ecologici (climatici, edafici, orografici) i zonarea ecologic a plantelor; b) factori biologici: soiul sau hibridul cultivat i valoarea cultural a materialului de semnat; c) factori tehnologici: rotaia, fertilizarea, lucrrile solului, semnatul, lucrrile de ngrijire i recoltarea; d) factori social-economici: asigurarea forei de munc i a bazei tehnicomateriale, organizarea produciei etc. Cunoaterea i dirijarea factorilor enuntai constituie o condiie esenial n sporirea cantitativ i calitativ a produciei agricole vegetale, implicit a produselor alimentare agricole. n continuare se vor prezenta succint factorii ecologici i biologici, urmnd ca acetia mpreun cu factorii tehnologici s fie aprofundai cnd se prezint fiecare plant n parte.

1.2. Factorii ecologici si zonarea ecologica a plantelor n cursul vieii lor, plantele de cultur se afl ntr-o continu i strns interdependen cu mediul nconjurtor. Potenialul biologic al fiecrei plante este etalat atunci cnd mediul asigur condiiile de via cerute de ctre plant. Plantele au cerine specifice fa de clim (temperatur, lumin, ap, aer) i sol (tipul de sol i fertilitatea acestuia) i acestea trebuie luate n considerare att la zonarea culturilor ct i la aplicarea tehnologilior de cultivare. Temperatura. Cerinele plantelor fa de cldur difer pe faze de vegetaie i n funcie de specia, soiul sau hibridul cultivat i se manifest de la germinaia seminelor pn la recoltarea plantelor. Cunoaterea temperaturii minime de germinaie prezint o importan deosebit n stabilirea perioadei optime de nsmnare a culturilor de primvar (grul i mazrea se seamn la 1-3C, bobul i inul la 3-5C, sfecla pentru zahr la 5-6C, soia i floarea soarelui la 6-8C, porumbul la 8-10C, fasolea la 10-11C, orezul la 11-12C, tutunul la 13-14C). Pentru parcurgerea fazelor de vegetaie, plantele au nevoie de o temperatur minim de cretere, denumit "zero de cretere", "zero biologic'' sau "prag biologic, care este de 5C la plantele ce provin din climat temperat (gru, secar, orz, ovz, mazre etc.) i de 8-10C la cele originare din climat cald (porumb, fasole, soia etc.). Evaluarea necesarului de cldur pentru fiecare plant se face prin nsumarea temperaturiior medii zilnice active din ntreaga perioad de vegetaie, obinndu-se aa numita "constant termic" sau ''suma de grade care st la baza zonrii culturilor. n funcie de cerinele plantelor fa de temperatur se face zonarea ecologic a speciilor, soiurilor i hibrizilor n teritoriu, iar reglarea regimului termic se realizeaz prin fertilizarea organic, lucrrile solului, desimea optim de semnat, orientarea rndurilor, combaterea buruienilor etc. Lumina. Unele plante prefer intensiti luminoase mai ridicate (plante de lumin) ca floarea-soarelui, cartoful, sfecla pentru zahr, porumbul, iar altele sunt adaptate la condiii de lumin mai puin intens (plante de umbr), cum ar fi: inul pentru fibre, fasolea, bobul etc.

n lucrrile de zonare se ine seama i de cerinele plantelor fa de lungimea zilei, deosebindu-se plante de zi scurt (porumb, sorg, mei, orez, soia, bumbac etc.) i plante de zi lung (gru, secar, orz, mazre, in, sfecl etc.). Gradul de folosire a luminii poate fi dirijat bine n spaii protejate (sere, case de vegetaie), iar n cmp se poate mri printr-o zonare raional a culturilor i prin msuri agrofitotehnice (fertilizarea raional, amplasarea pe diferite expoziii, densiti corespunztoare de semnat, orientarea rndurilor, combaterea buruienilor etc.). Apa. Consumul de ap al plantelor este variabil n funcie de specie i de faza de vegetaie. La germinare, seminele de cereale absorb 40-60% ap din greutate, cele de leguminoase 80-120%, iar cele de sfecl pentru zahr i unele plante medicinale peste 120% etc. Coeficientul de transpiraie (consumul specific de ap) reprezint cantitatea de ap consumat de plant pentru a produce o unitate de substan uscat i e cuprins ntre 600-800 la plantele mari consumatoare de ap (mazre, fasole, in pentru fibre etc.) i ntre 200-300 la speciile care folosesc apa n mod economicos (sorg, mei etc.). Lipsa apei n anumite perioade se resimte mai pregnant n evoluia plantelor i acestea au fost numite faze critice care de obicei corespund consumului maxim de ap. Cunoaterea lor prezint importan n tehnica irigaiei, la stabilirea momentului optim de udare. Repartiia neuniform a precipitaiilor n toate zonele rii face necesar aplicarea msurilor agrotehnice n scopul nmagazinrii i pstrrii apei n sol i completarea cerinelor fa de ap prin irigare. Rotaia raional a culturilor, fertilizarea corect, lucrrile solului la timp i de bun calitate, semnatul la desimea optim, combaterea buruienilor sunt cteva dintre msurile agrofitotehnice de dirijare a regimului hidric al solului. Aerul. Pentru viaa plantelor este necesar att aerul atmosferic ct i aerul din sol. ntre cantitatea de ap i cea de aer din spaiul lacunar al solului trebuie s fie un raport de 2/3 ap i 1/3 aer, cnd se creaz cele mai bune condiii att pentru creterea sistemului radicular al plantelor ct i pentru activitatea microorganismelor. Oxigenul din aerul solului este necesar mai ales n perioada de germinaie a seminelor, cnd ele respir intens, cerine mai mari avnd seminele de gru, porumb,

10

mazre, fasole, bumbac, iar cerine mai mici cele de orez. Concentraia de oxigen de 1520% n aerul din sol este cea mai favorabil pentru majoritatea plantelor de cultur. Concentraia prea mare de bioxid de carbon din sol, de peste 1%, este duntoare pentru majoritatea plantelor de cultur. De aceea, primenirea aerului din sol numai prin procese naturale (difuziune i schimbarea n mas a aerului) nu este suficient, fiind necesar reglarea regimului de aer prin msuri agrotehnice: lucrrile solului (arturi, cultivaii etc.), fertilizarea cu ngrminte organice, evitarea tasrii solului etc. Solul. Plantele au cerine diferite fa de sol n privina texturii, structurii, reaciei (pH-ului), gradului de aprovizionare cu substane nutritive, expoziiei. Marea majoritate a plantelor cultivate i etaleaz potenialul maxim de productivitate pe solurile cu textur lutoas, bine structurate, cu reacie neutr, slab acid sau slab alcalin, cu fertilitate ridicat. Unele plante prefer i valorific terenurile uoare (cartoful, secara, lupinul etc.) sau pot fi cultivate exclusiv pe asemenea soluri (arahidele), iar altele se pot cultiva i pe soluri mai grele (bobul, ovzul, grul, orezul etc.). Orzul i porumbul sunt sensibile la aciditatea solului. Dimpotriv, cartoful i inul, tolereaz o uoar aciditate a solului. Exist plante care pot fi cultivate cu succes pe soluri acide (ovz, secar, lupin, cartof etc.), iar altele s-au adaptat la soluri cu grad mai ridicat de alcalinitate (orez, sorg, rapi, bumbac, sfecl pentru zahr, mueel etc.).

11

1.3. Zonele productiei vegetale din Romania ara noastr are un relief variat, un climat continental i condiii de sol foarte diferite, cuprinznd urmtoarele regiuni (dup Velican, 1972; Muntean, 1993, citai de Cernea, 1997): - regiunea de cmpie, cu 7.350.000 ha ce reprezint 31% din suprafaa rii (tabelul 1.2.1.2); - regiunile de dealuri i podiuri, avnd 11.417.000 ha, adic 48% din suprafaa rii (tabelul 1.2.1.3); - regiunea de munte, cu circa 5.000.000 ha (21% din suprafaa rii). Zonele agricole cuprind cmpiile, dealurile i podiurile i dein circa 70% din suprafaa rii. Regiunea de munte deine suprafee reduse de arabil pe vile intramontane pn la circa 1.000 m altitudine. Precipitaiile anuale se ridic la 800-1.000 mm i chiar mai mult, iar umiditatea relativ a aerului este de peste 75%. Aici se ntlnesc podzoluri secundare, brune acide, soluri scheletice slab productive i se cultiv cu rezultate bune cartoful, secara, ovzul i inul pentru fibre. Studiile ntreprinse de ASAS au permis mprirea teritoriului agricol al rii noastre n trei zone agricole principale: - zona I cuprinde cmpia din sudul i vestul rii i Dobrogea, avnd soluri fertile, climat cald (suma gradelor de temperatur 4.000-4.300C) i secetos sau semisecetos (250-550 mm precipitaii anual); - zona a II-a cuprinde podiurile din Oltenia, din nord-vestul Munteniei, centrul i estul Moldovei, din vestul rii i centrul Transilvaniei, avnd soluri de fertilitate mijlocie i clima moderat (3.400-4.000C) i semiumed (550-650 mm precipitaii anual); - zona a III-a include dealurile subcarpatice din ntreaga ar i depresiunile intramontane, cu soluri mai slab fertile, clima rcoroas (3.000-3.400C) i umed (650750 mm precipitaii anuale).

12

1.4. Zonarea ecologica a plantelor Cunoaterea cerinelor plantelor fa de factorii de vegetaie face posibil delimitarea zonelor ecologice de favorabilitate pentru fiecare specie n parte i chiar pentru fiecare soi sau hibrid. n lucrarea de zonare ecologic a culturilor se ine seama de condiiile de clim i sol specifice, de rezultatele experimentale i de producie obinute n strns dependen cu cerinele biologice ale plantelor. Pe aceast baz, la nivel naional, pentru fiecare specie (soi sau hibrid) sunt stabilite, n general trei zone ecologice de cultur: - zona foarte favorabil n care plantele gsesc cele mai favorabile condiii pedoclimatice pentru cretere i dezvoltare ce le permit s realizeze producii ridicate, constante i de calitate superioar corespunztor potenialului lor biologic; - zona favorabil care, n general, ofer condiii favorabile pentru obinerea de producii bune cantitativ i calitativ dar mai puin constante din cauz c n anumii ani unii factori ecologici sunt mai puin favorabili i pot avea efect limitativ asupra recoltei; - zona puin favorabil care asigur condiii de clim i sol puin favorabile obinerii unor producii mari i de calitate superioar. n funcie de condiiile naturale concrete, la unele plante primele dou zone ecologice au fost mprite, la rndul lor, n subzone de favorabilitate. Pentru obinerea de recolte superioare, fiecare plant trebuie cultivat n zonele cele mai favorabile (primele dou zone ecologice), dar n urma interveniei omului, prin introducerea n cultur de noi soiuri i hibrizi cu mare plasticitate ecologic, fertilizarea corespunztoare a terenurilor slab productive i extinderea irigaiilor n zonele de step i silvostep, este posibil ca i zonele mai puin favorabile s devin favorabile i chiar foarte favorabile spre exemplu, n Cmpia de Sud a rii, n condiii de irigare, pot fi cultivate cu bune rezultate aproape toate plantele din cultura mare.

13

1.5. Factorii biologici Smna sau materialul sditor (soiul sau hibridul i valoarea cultural a acestuia) reprezint factorul biologic determinant pentru realizarea produciei vegetale. Nivelul recoltei este determinat de potenialul productiv al genotipului utilizat, de capacitatea acestuia de a valorifica pe deplin condiiile de cultur existente. Sporuri importante de producie, de 30-40%, s-au obinut la unele plante (porumb, floarea-soarelui etc.) numai prin introducerea n cultur a hibrizilor. Acesta trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii (Salontai i Muntean, 1982; Salontai i colab., 1988): - s aparin unui genotip (soi, clon sau hibrid) cu potenial de productivitate ridicat, s fie autentic, omogen i stabil i s fie nscris n lista oficial a soiurilor; - s fac parte dintr-o categorie biologic superioar; - s aib nsuiri de calitate superioare; - s posede nsuiri fiziologice superioare (rezistena la boli, duntori, secet, iernare i ali factori nefavorabili); - valoarea cultural (indicii de calitate: puritatea, MMB, germinaia etc.) corespunztoare standardelor n vigoare; - s fie sntos. Pentru a fi acceptat n producie, smna este supus unor controale amnunite (analize genetice, fizice, fiziologice, analiza strii sanitare). Pentru a fi promovat n producie, un soi sau un hibrid trebuie ca, n afar de capacitatea de producie ridicat, s ntruneasc o serie de alte nsuiri cum ar fi: calitate superioar, rezisten la boli, duntori, cdere, secet i temperaturi sczute, pretabilitate la recoltare mecanizat etc. Aprecierea valorii culturale a seminelor se efectueaz de ctre Inspectoratele judeene (teritoriale) pentru calitatea seminelor i materialui sditor care execut recunoaterea culturilor n cmp i controlul seminelor n laborator. Primul laborator de controlul seminelor a fost nfiinat de ctre Friedrich Noebe, n Germania. Din potenialul biologic al plantelor se valorific practic doar 10-30% n ara noastr i 60-70% n UE. Ex. soia, n 1992 media pe ar la noi a fost 600 kg/ha (10% din potenialul genetic).

14

Cap. 2. Tipologia materiei prime vegetale ecologica

utilizate in agricultura

2.1. Tipologia florii soarelui utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica Importan. Floarea soarelui este una dintre cele mai importante plante oleaginoase cultivate pe glob (13% din producia mondial de ulei) i cea mai important din aceast grup din ara noastr. Este originar din parea vestic a Americii de Nord. Din seminele florii-soarelui se extrage un ulei comestibil semisicativ, de culoare galbendeschis, bogat n vitamine (A, D, E, K) i substane aromatice, de o calitate deosebit i o bun capacitate de pstrare. Superioritatea uleiului de floarea soarelui se datoreaz echilibrului ntre acizii grai care-l compune. Astfel, procentul de acizi grai linoleic i oleic este ridicat (85-91%), iar cel de acid linolenic foarte sczut. Uleiul se extrage uor, prin presare, randamentul normal la extracie fiind de aprox. 45%. Uleiul de floarea soarelui se poate consuma direct n alimentaie sau poate servi ca materie prim la fabricarea margarinei, conservelor, spunurilor i chiar a vopselelor. Procentul de ulei n fruct (de tip achen) este n jur de 50-52%, iar n smn ajunge la 60-65% (Tabelul 4.2.1., dup Bonjean, 1986, citat de Muntean i col. 2003). n timpul extragerii uleiului se pot obine i fosfatide care servesc la fabricarea lecitinei, necesar n industria alimentar, n panificaie, la prepararea ciocolatei, a prjiturilor, a mezelurilor .a. Compoziia chimic a seminelor i turtelor de floarea soarelui (%) Componenta Ulei Protein brut Glucide Celuloz Sruri minerale n achen 44-53 15-22 14,5-15 14-19 3,0-3,5 n miez 58-69 20-26 7,5-9 4-5 3,5 n turte 6-10 30-35 19-22 12-18 6,5-7,2

15

Spectrul acizilor grai din coninutul uleiului de floarea soarelui este redat mai jos:

Componena acizilor grai din uleiul de floarea soarelui (%) Acidul gras Acid palmitic (C16) Acid stearic (C18) Acid arahidonic (C20) Ali acizi grai saturai Total acizi grai saturai Acid oleic (C18 : 1) Acid linoleic (C18 : 2) Acid linolenic (C18 : 3) Total acizi grai nesaturai dup Swern (1969) 3-6 1-3 0,6-4,0 0,5-1,2 8,6-14,2 14-43 44-75 2 85-91 dup Bonjean (1986) 6,5-8,5 4,5-5,7 0,5-0,8 urme-2,5 14-15 20-25 61-68 urme 85-86

Seminele mai conin proteine (15-22%), extractive neazotate (14,5-15%), celuloz (14-19%) i cenu (3-3,5%). Fina din semine de floarea soarelui poate fi amestecat, n proporie de 8-15%, cu cea de gru pentru sporirea densitii aluatului i reducerea volumului acestuia. De asemenea, concentratele din floarea soarelui se pot folosi i la fabricarea mezelurilor. Seminele de floarea soarelui se pot consuma direct, prjite. n acest scop se cultiv soiuri cu un coninut mai redus n grsimi (aprox. 30%), coji mai groase, iar seminele ader mai puin la coji. Aceste soiuri conin n semine mai muli aminoacizi eseniali (triptofan, izoleucin i lizin), mai mult fier, glucide, sruri minerale, vitamine, asigurnd 550 calorii/100 g semine consumate. Turtele i roturile constituie un furaj concentrat foarte valoros, cu aprox. 45-55% protein i 7% grsimi. Calatidiile (inflorescenele) de floarea-soarelui rmase dup treierat se pot folosi ca furaj (conin aprox. 7% proteine i 57% glucide), mai ales pentru oi, sau pentru obinerea pectinei ce servete la prepararea gelatinelor necesare n industria alimentar.

16

Din cojile fructelor (pericarp) mcinate se extrage alcool etilic, furfurol - folosit la fabricarea maselor plastice i a fibrelor artificiale. Tulpinile de floarea soarelui pot fi utilizate ca i combustibil, n industria celulozei sau la fabricarea unor plci izolante fonic, iar cenua rezultat din arderea tulpinilor conine aprox. 35% K2O i se poate folosi ca ngrmnt. Floarea soarelui se poate cultiva i pentru recoltarea ca mas verde pentru producerea silozului pentru animale. Este, de asemenea, o important plant melifer (alturi de salcm i tei), putndu-se obine aprox. 40-130 kg de miere la ha. n vestul i sudul Americii de Nord sunt 50 specii de floarea soarelui, iar n America de Sud, Peru, alte 18 specii (dup Salontai, Note de curs, 1994). n 1565 Dodonaeus denuma floarea soarelui floarea de aur a Perului. n 1510, dup ce a fost adus n Spania, se cultiva ca plant ornamental. n secolul al XVIII-lea (1716) s-a obinut un patent, n Anglia, pentru extragerea uleiului. Acidul linolenic poate fi duntor (cardiac).

17

2.2. Tipologia rapitei utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica n ara noastr, n anul 2003 se cultivau 76.528 ha n 2.109 exploataii agricole. Rapia Colza (mare sau belgian), rapia Naveta (mic) (descinde din Brassica campestris). Uleiul de rapi se utiliza n trecut (i acum n unele ri din Asia) pentru iluminat. Rapia cultivat trebuie s conin mai puin de 2% acid erucic i componentele solide ale seminei trebuie s conin mai puin de 30 micromoli din oricare urmtoare componente (chiar i n amestec ntre acestea) 3-butenyl glucozinolat, 4-pentenyl glucozinolat, 2hydroxy-3 butenyl glucozinolat i/sau 2-hydroxy-4-pentenyl glucozinolat per gram substan uscat (dup Consiliul Rapiei din Canada: http://www.canola-council.org/). Acidul erucic existent n procent mai mare n uleiul din rapia slbatic (>6-8%) provoac apariia unor boli de inim. Pe glob suprafaa de rapi a depit-o pe cea de floarea soarelui... Avantajele cultivrii rapiei: tehnologie simpl, randament ridicat, furaj foarte timpuriu, o bun cultur melifer, este o bun premergtoare pentru cerealele de toamn. Conine n semine n medie 40-45% ulei, 30% protein i 18% glucide. Ulei uor semisicativ. Indicele de iod 90-110. Conine acizi grai nesaturai. Turtele, dup extragerea uleiului, sunt bogate n proteine, grsimi i glucide. n cantiti mari la furajare imprim laptelui un gust neplcut. Desimea la semnat este de 140-160 pl/mp, adncimea de 2-3 cm, distana ntre rnduri poate fi de 20 cm. Crri tehnologice, de 40 cm. Semintele de in: reduc inflamatiile Contin proteine, acizi grasi, minerale (magneziu, potasiu si zinc) si fibre.

18

2.3. Tipologia sfeclei de zahar utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica Sfecla pentru zahr este principala surs din zona temperat (mai ales n Europa) de obinere a zahrului, aliment deosebit de important n alimentaia omului, direct sau n industria alimentar. Pe plan mondial, sfecla pentru zahr, este pe locul 2, dup trestia de zahr, ca surs de zahr, cu aprox. 40% din producia mondial de zahr. nceputul cultivrii organizate a sfeclei pentru zahr a fost n anul 1799, cnd Franz Karl Achard a iniiat primele culturi experimentale n zona localitii Steinau pe Oder (Germania), iar n anul 1802 s-a pus n funcie prima fabric de zahr din sfecl (la Kurnen, n Silezia, Germania). Obinerea zahrului din sfecl a fost stimulat puternic n anul 1806 cnd, datorit Blocajului Continental instituit de Napoleon, s-a ntreupt aducerea zahrului american din trestia de zahr. Prin ameliorare s-au obinut soiuri de sfecl bogate n zahr (s-a nceput de la rdcini care aveau 3% zahr i s-a ajuns, la sfritul sec. IX la soiuri cu peste 19%) i s-a perfecionat tehnologia de extragere a acestuia. La noi n ar, cultura sfeclei de zahr a nceput, sporadic, n 1812 n Transilvania i Muntenia, i n 1818 n Moldova. Plantele obinute s-au folosit la nceput la furajarea animalelor i abia din 1831 a nceput prelucrarea sfeclei pentru zahr n mici ateliere meteugreti, n zona Transilvaniei. Zahrul are o valoare energetic important 1 kg de zahr conine circa 4000 calorii, fa de 1 kg de pine cu cca. 2200 calorii sau 1 kg de carne de vit cu cca. 1500 calorii. Din producia de rdcini de pe un hectar de sfecl pentru zahr se pot obine cca. 6 t de zahr, ce reprezint consumul anual a cca. 300 de oameni. Pe lng zahr mai rezult colete, frunze (mpreun reprezentnd aprox. 50% din masa plantei), borhot i melas (mpreun reprezentnd aprox. 85% din masa rdcinilor prelucrate), ce sunt un valoros furaj dup care se pot obine 3000 l lapte sau 300 kg carne (Rizescu, 1976, citat de Muntean, 1997). Rdcinile acestei plante pot fi materie prim pentru obinerea alcoolui (10-11 l din 100 kg sfecl pentru zahr). Frunzele i coletele rezultate de la recoltare (40-50% din producia total) se pot folosi cu succes n furajarea animalelor.

19

n urma procesului de extragere a zahrului la fabricile de zahr se obin i produse secundare ca: melasa (ce conine 50% zaharoz) care se poate folosi pentru extragerea alcoolului sau ca furaj, n amestec cu furaje grosiere (coceni sau paie), tieii care, de asemenea, se pot folosi ca furaj, proaspei sau uscai, i nmolul ce rezult de la limpezirea siropului, ce are un coninut ridicat de carbonat de calciu i care se poate folosi foarte bine ca amendament pe solurile acide. Compoziia chimic. n medie rdcinile sfeclei pentru zahr conin 75% ap i 25% substan uscat din care 17,5% zaharoz, 3,5% alte glucide, 2,4% substane pectice, 1,25% proteine i 0,1-1% cenu (tabelul ..., dup Muntean, 1997). Azotul vtmtor reprezint diferena dintre azotul total (Nt) i azotul proteic (Npr), amoniacal (Nam) i amidic (Nam) existent n stare solubil n zeama de difuzie, de unde trece n melas antrennd cu el aprox. 25 pri de zaharoz. El se gsete mai ales n colet. Dintre compuii azotului vtmtor, circa 30% revin betainei. Coninutul de azot vtmtor crete n cazul fertilizrii cu azot, n anii secetoi sau cu exces de ap. Compoziia chimic a unor componente ale sfeclei pentru zahr Componenta Ap Proteine brute Grsimi brute Celuloz Cenu Corpul sfeclei 75,0 1,3 0,1 1,5 0,7 Colet frunze 83,5 2,3 0,4 7,4 1,6 4,8 i Tieei proaspei 93,0 0,6 4,7 1,4 0,3 Tieei presai 85,0 1,3 0,1 9,9 3,0 0,7 Tieei uscai 11,2 8,1 0,6 58,5 17,6 4,0 Melas 21,9 10,5 60,4 7,2

Extractive neazotate 21,4

20

2.4. Tipologia mazarii utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica

Importana. Boabele uscate de mazre, decorticate i transformate n fin, se folosesc sub form de supe sau piure mai ales n vestul i centrul Europei. n sudul i estul Europei se folosesc mai frecvent fasolea. nutul sau lintea. Ca furaj, boabele uscate de mazre au utilizri multiple: ntregi sau sub form de fin (uruite) intrnd n alctuirea nutreurilor concentrate foarte valoroase, utilizate n hrana tuturor speciilor de animale: psri (2.920 kcal/kg s.u. energie metabolizabil), porci (4.000 kcal/kg s.u. energie digestibil), rumegtoare (88% digestibilitatea proteinelor), vaci cu lapte, turai, berbecui la ngrat .a.. Plantele de mazre intr i n componena amestecurilor furajere, cu secar sau ovz (alctuind borceagul de toamn, respectiv de primvar), consumate ca furaj verde sau fn. Produsele secundare (vrejii, tecile pstilor), care conin pn la 10% proteine, se folosesc ca furaj mai ales pentru ovine. Cultura mazrii este mecanizabil n ntregime. Prsind terenul devreme i lsnd solul bogat n azot (50-70 kg/ha), mazrea este o excelent premergtoare pentru majoritatea plantelor de cultur i n special pentru grul de toamn. Compoziia chimic. Boabele de mazre sunt bogate n proteine (18-28%), hidrai de carbon (45-59%), grsimi, vitamine (A1, B1, B2, C) sruri minerale .a. Compoziia chimic medie a boabelor de mazre (g/100 g s.u.)
Specificare Proteine: - lizin - metionin - cistin - treonin - triptofan Amidon Lipide Celuloz Sruri minerale: - fosfor - calciu Mazre 25,0 1,85 0,25 0,37 0,96 0,20 50,0 1,2 6,1 3,5 0,40 0,09 Gru 12,9 0,37 0,21 0,32 0,40 0,16 68,5 1,7 2,8 1,9 0,38 0,07 Turte de soia 51,9 3,30 0,73 0,83 2,02 0,70 3,4 1,5 6,0 7,2 0,78 0,31

21

2.5. Tipologia fasolei utilizata ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica Importana. Fasolea se cultiv mai ales pentru producia de boabe, care constituie un aliment de baz pentru aprox. 500 mil. oameni. Mult timp fasolea a fost denumit "carnea oamenilor sraci" datorit coninutului bogat al boabelor n proteine de foarte bun calitate, bogate n aminoacizi eseniali (lizin, arginin, triptofan .a.) i mai ieftine dect proteinele de origine animal. Valoarea energetic a boabelor de fasole este, de asemenea, important, cca. 3350 calorii/kg boabe uscate. Produsul Coninutul n: Proteine total, d.c. triptofan treonin izoleucin leucin lizin metionin cistin treonin valin Fasole boabe 21,51 0,21 0,92 0,20 1,83 1,59 0,21 0,21 0,81 1,31 Carne de vac 18,16 0,21 0,80 0,95 1,49 1,67 0,45 0,23 0,75 0,62 1,01 Carne de pui 20,63 0,24 0,87 1,08 1,49 1,81 0,54 0,27 0,81 0,72 1,01 Carne de porc 16,40 0,21 0,76 0,84 1,21 1,35 0,41 0,20 0,64 0,58 0,86 12,80 0,22 0,64 0,84 1,12 0,82 0,40 0,30 0,74 0,56 0,96 18,16 0,18 0,78 0,92 1,37 1,59 0,53 0,25 0,68 0,49 0,97 Ou Pete Lapte de vac 3,48 0,05 0,15 0,22 0,34 0,27 0,09 0,03 0,17 0,18 0,24 Fin de gru 13,33 0,17 0,38 0,57 0,89 0,37 0,20 0,29 0,66 0,50 0,62 Cartof Soia i 1,96 0,02 0,07 0,09 0,11 0,11 0,02 0,02 0,11 0,07 0,13 boabe 34,92 0,53 1,52 2,04 2,96 2,40 0,53 0,67 1,90 1,20 2,01

fenilalanin 1,16

Preparatele culinare din boabele uscate de fasole au caliti gustative foarte apreciate. De asemenea, datorit proprietilor lor dietetice, se recomand n dieta pentru tratarea unor boli, cum ar fi cele de ficat. Conine fitonutrieni care previn apariia bolilor cronice: cardiovasculare i anumite cancere. Fina de fasole, n proporie de 5-10%, se poate amesteca cu fina de gru pentru prepararea unei pini gustoase i hrnitoare.

22

2.6. Tipologia bobului de soia utilizat ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica

Importana. Soia este considerat "planta de aur", "planta minune" sau "planta viitorului" datorit cantitii mari de proteine i grsimi pe care le sintetizeaz. Se consider c aceast cultur poate rezolva n viitor deficitul mondial de proteine, n prezent ea asigur peste 60% din necesarul mondial. Soia se cultiv din timpuri foarte ndeprtate (de peste 7000 de ani) de popoarele din Asia Oriental (China, Japonia etc.). n prezent este una din cele mai importante plante de cultur, boabele sale, de o valoare nutritiv deosebit de ridicat, avnd utilizri multiple n alimentaia oamenilor, furajarea animalelor i ca materie prim n industrie. Soia este o plant "oleoproteinoas" sau "oleoproteaginoas" (27-50% substane proteice i 17-27% grsimi n boabe) de la care se poate folosi ntreaga biomas. Proteinele sunt de calitate superioar, cu un coninut bogat n aminoacizi eseniali, ceea ce face ca soia sa poat nlocui carnea n alimentaia oamenilor. In hrana oamenilor, soia se utilizeaz fie direct ca boabe mature, boabe sau psti verzi, fie sub form de preparate: lapte vegetal, sosuri, produse fernentate (brnzeturi), margarin, surogat de cafea, ciocolat, bomboabe, biscuii, macaroane, prjituri, concentrate proteice etc. Fina de soia se poate amesteca n proporie de 10-15% cu faina de gru pentru prepararea pinii i a diferitelor paste finoase. Totodat se poate folosi ca adaosuri la supe i pentru realizarea concentratelor proteice, precum i ca substitueni ai crnii ntr-o serie de preparate culinare. Uleiul de soia este semisicativ i se folosete n alimentaie direct sau ca unt vegetal, soia ocupnd primul loc n producia mondial de ulei vegetal (circa 15 milioane t anual). n industrie, uleiul de soia servete la fabricarea lacurilor, vopselelor, spunurilor, lecitinei, maselor plastice .a. Din resturile rmase dup extragerea uleiului sepoate obine furfurol i mtase artificial. n furajarea animalelor, boabele constituie un nutre concentrat foarte valoros; planta ntreag poate fi folosit sub form de mas verde, fn sau siloz; tulpinile, tecile

23

pstilor i turtele rmase dup extragerea uleiului reprezint, de asemenea, nutreuri importante. Ca i celelalte leguminoase, prin simbioza cu bacteriile fixatoare de azot, soia contribuie la mbogirea solului n azot, lsnd n sol 80-120 kg/ha, fiind o bun premergtoare pentru alte culturi. Compoziia chimic a boabelor de soia se poate diferenia n funcie de cultivar (soi, hibrid), condiiile pedoclimatice, tehnologia de cultur .a. Constitueni Ap Proteine Grsimi Carbohidrai Celuloz Cenu Becker Dilingen, 1928 11,0 38,3 16,7 24,3 4,8 - Piper - Morse, Diaconescu, 1941 9,9 36,5 17,5 26,5 4,3 5,3 1971 5-17 36-50 13-27 14-24 3,6-6,9 Cowan, 1976 4,9 41,0 21,0 25,0 2,8 5,3

Proteina specific soiei este glicinina, care are un grad ridicat de digestibilitate, cu un indice ridicat de solubilizare (61-92%). Coninutul n protein crete la aplicarea ngrmintelor cu azot i cu microelemente (mai ales molibden) i prin tratarea la semnat a seminelor de soia cu nitragin. Proteinele din soia cuprind ntreaga gam de aminoacizi eseniali (izoleucin, leucin, lizin, fenilalanin, triptofan i valin). Lipidele din boabele de soia sunt constituite din palmitin, stearin, olein, linolein, linolenin, fitosterin, colesterin i lecitin. Uleiul este semisicativ (75-85% acizi grai nesaturai), cu indicile de iod 107-139, greutatea specific de 0,924-0,930 i solidific la -8C ... -16C. n producia mondial de ulei vegetal comestibil soia deine prinul loc, reprezentnd peste 25% din total. Partea aerian a plantelor de soia (tulpinile, frunzele i pstile) este bogat n proteine i grsimi, dar pe msur ce planta se apropie de maturitate, acestea migreaz spre semine. "Fnul" de soia, bogat n proteine (15,4%) i grsimi (5,2%) depete ca valoare nutritiv lucerna i trifoiul. Semineele sunt bogate de asemenea n glucide i n vitaminele A, B1, B2, D, E, C i K.

24

2.7. Tipologia cartofului utilizat ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica Importan. Cartoful este una dintre cele mai importante plante de cultur cu utilizri variate n alimentaie, ca furaj sau pentru industrializare (fig. ..., dup Morar i col., 1997). Este frecvent utilizat n alimentaie datorit gustului plcut, digestibilitii i valorii nutritive ridicate, fiind consumat tot timpul anului n peste 400 reete culinare sau ca adaos la prepararea pinii (Cernea, 1997). Datorit coninutului ridicat n amidon are o valoare energetic mare (1/3 din cea a pinii, 1/2 din cea a oulor i crnii i de 2-3 ori mai mare dect a legumelor), fiind considerat n multe ri o "a doua pine". Ca importan dintre vegetale, pentru multe zone ale lumii, cartoful urmeaz dup gru i orez (Morar, 1999). Consumul mondial este cuprins ntre 80 i 150 kg anual pe cap de locuitor. n ara noastr acesta este de aprox. 100 kg. n industria alimentar cartofii se prelucreaz sub form de produse uscate (fin, fulgi, gri etc.), produse prjite (cips, pommes-frittes, cartofi pai) sau produse derivate i conserve (salate, conserve, supe, glute). Tuberculii de cartof reprezint materie prim n industria amidonului i spirtului (amidon, dextrin, dextroz, spirt, alcool .a.). Prin prelucrarea industrial a unei tone de tubercului se pot obine: 95 l alcool de 90 sau 140 kg amidon sau 100 kg dextrin sau, prin prelucrarea alcoolului obinut, 15-17 kg cauciuc sintetic (Velican, 1965, citat de Muntean, 1997). Compoziia chimic a tuberculilor de cartof Componena Ap Amidon Proteine brute Grsimi brute Celuloz brut Cenu % n tuberculul % 72,5-79,1 6,6-14,4 0,33-2,94 1,66-7,30 3,15-5,60 din substana proaspt 66,1-88,0 8,7-26,2 0,8-4,9 0,04-1,0 0,2-2,5 0,4-1,9 uscat

25

2.8. Tipologia hameiului utilizat ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica Plantele de hamei au fost cunoscute i utilizate din flora spontan, nc din antichitate, n special conurile, la prepararea unor buturi, iar lstarii tineri pornii din butuc n alimentaie. Hameiul a nceput s fie cultivat pentru prima dat n lume, n secolul al VIIlea, n centrul i vestul Europei. Pe msura dezvoltrii industriei berii suprafeele cultivate cu hamei au crescut treptat, ndeosebi n zonele mai umede i rcoroase din Europa, n vecintatea nordic a zonelor de cultivare a viei-de-vie. Pe la mijlocul mileniului II, suprafee mai mari cultivate cu hamei s-au consemnat n Boemia, Bavaria i Belgia, unde se dezvolt mai mult industria berii. Preocupri pentru folosirea de materii prime naturale, inclusiv hameiul, pentru producerea berii, au existat din vremuri ndeprtate. Astfel, la Congresul oraelor germane ce s-a inut la Ingolstadt, Bavaria, n 1516, pricipelele Wilhelm al IV-lea, a iniiat legea puritii berii. Aceasta prevedea c pentru producerea berii se vor folosi numai hamei, mal, drojdie i ap. Aceast lege este respectat i azi de unele firme productoare, care se i mndresc cu acest lucru. Pe eticheta sticlelor de bere apare aceast meniune. O cretere semnificativ a industriei berii i extinderea suprafeelor cultivate cu hamei s-au nregistrat mai ales dup cel de-al doilea rzboi mondial. n ara noastr a fost menionat utilizarea hameiului (la nceput din flora spontan) n scrieri, ncepnd din sec. al XIV-lea n Transilvania, apoi n secolul al XVlea n Moldova i n secolul al XVI-lea n Muntenia. Utilizrile n industria berii. Hameiul, prin conurile sale (inflorescenele femele), este recunoscut ca o materie prim indispensabil n industria berii. El imprim berii cele mai valoroase nsuiri ale acesteia: spuma, gustul i aroma specific, culoarea i limpezimea, asigurnd totodat i conservabilitatea ei. Un rol important pentru aceasta l are lupulina, ce se formeaz n conuri, sub bractee, datorit coninutului n substane amare (acizi amari i rini), uleiuri volatile i taninuri etc. Nici o alt substan chimic (natural sau sintetic) nu a putut nlocui lupulina din conurile de hamei, pentru a realiza nsuirile fizico-chimice i gustative ale berii. La fabricarea berii, hameiul se poate utiliza sub form de conuri uscate (150-450

26

g/hl bere), pulbere fin presat sau nepresat, pulbere granulat, extract sau combinaii ale acestora. n ultimul timp, dozarea se exprim n grame acizi alfa/hl bere, revenind ntre 5,5-6,3 g acizi alfa/hl bere, pe plan mondial. n perspectiv consumul specific are tendin de reducere, la 5,0-5,5 g acizi alfa/hl bere. 200 ml bere conin 90 calorii, vinul 155, iar ampania 170 calorii. n scop medicinal se utilizeaz conurile de hamei (Lupuli strobuli). Uleiul volatil din conuri imprim un efect calmant, sedativ al sistemului nervos. Substanele amare dau conurilor nsuirile tonice, stomahice, stimuleaz secreiile gastrice, mrind pofta de mncare. Prezint i aciune bacteriostatic asupra germenilor Gram-pozitivi. Ceaiul de conuri de hamei are proprieti anafrodisiace. Conurile de hamei se utilizeaz n compoziia ceaiurilor sedative, hipotensive i calmante ale sistemului nervos, n afeciuni renale i ca materie prim pentru obinerea unui extract sedativ folosit n industria de medicamente. Lupulina (lupulonul) poate produce unor persoane stri alergice (exeme sau dermatite). Alte utilizri. Conurile de hamei se folosesc, ntr-o msur mai mic, i pentru aromatizarea pinii. Lstarii tineri pornii din butuc primvara pot fi utilizai n alimentaia oamenilor sub form supe sau salate. Hameiul este una din cele mai eficiente culturi agricole, plantaiile bine conduse tehnologic asigurnd beneficii nsemnate la hectar. Compoziia chimic a conurilor Conurile de hamei-la maturitatea tehnologic-conin, n medie: 75 -80% ap, 2025% substan uscat, din care (n % din total substan uscat), 10-20% compui azotai (albuminoide, polipeptide, aminoacizi), 20-25% substane extractive neazotate (hidrai de carbon, dextrine, lignine, pectine), 8-12% celuloz, 5-10% cenu, 2-8% tanin, 8-25% substane amare i rini, 0,2-2,5% ulei volatil. Substanele amare (acizi amari i rini), uleiul volatil i taninul (coninute n lupulin, iar taninul i n celelalte componente ale conului) confer berii: spuma, gustul i aroma specific, culoarea i limpezimea, precum i conservabilitatea ei. Acizii amari (dau gustul i spuma berii i au efect conservant, antiseptic) au rolul cel mai important n industria berii. Ei se mpart, dup puterea amar (valoarea amar),

27

n cinci grupe: acizi amari alfa (humulonul, cohumulonul, adhumulonul, prehumulonul i posthumulonul), n proporie de 4-15% din masa conului uscat, predominant (la conurile bine conservate) fiind humulonul (40-70%); acizi amari beta (lupulonul, colupulonul, adlupulonul, prelupulonul i postlupulonul), n proporie de 6-12% din masa conului uscat, predominant fiind colupulonul (50-60%); acizi gamma; acizi delta; acizi epsilon. Taninul. Are rol n limpezirea berii-prin precipitarea proteinelor-i contribuie la imprimarea culorii ei. Se gsete n proporie de 2-8% din masa conului uscat (distribuit n toate componentele conului), fiind constituit din grupa antocianelor, cu gust specific astringent. Uleiurile volatile dau parfumul caracteristic conurilor i aroma berii. Sunt n proporie de 0,2-2,5%, n funcie de soi i condiiile de cultur. O parte se pierd la pstrare ndelungat (mai ales n vrac) sau se polimerizeaz (n rini i produi de oxidare). Dintre cei circa 200 compui ai uleiului volatil, o pondere mai mare au myrcenul, humulenul, alfa i betapinenul i cariofilenul (reprezentnd 80-95% din total). Uleiurile volatile se pierd (n proporie de 75-96%) n timpul fierberii mustului i al fermentrii; de aceea, pentru meninerea aromelor caracteristice, n brasaj, hameierea se face n mai multe etape.

28

2.9. Tipologia plantelor medicinale utilizate ca si materie prima vegetala in agricultura ecologica 2.9.1. Afinul (Vaccinium myrtillus)

Tratament pentru afectiuni ca: diabet; diaree; Descriere Afinul este un arbust inalt pana la 30-50 cm, cu tulpini taratoare si cu ramuri opuse, verzi, cu marginile costate. Frunzele cad toamna. Ele sunt alterne, de forma ovala, glabre, lungi de 1-3 cm, cu marginea dintata marunt, prezentand un petiol scurt. Florile sunt de forma globuloasa, de culoare alb-roz, corola terminandu-se in 5 dinti. Fructele sunt rotunde, zemoase, de culoare neagra-albastruie, cu aspect brumariu, continand numeroase seminte marunte. Sucul lor este violaceu-purpuriu, gustul dulce acrisor-aromat. Afinul infloreste in lunile mai-iunie. Creste in regiunea de munte prin taieturile de paduri, mai ales prin goluri alpine, in asociatie cu merisorul, unde formeaza tufarisuri compacte si intinse.

29

Recoltarea De la afin se recolteaza frunzele si fructele. Frunzele se culeg tot timpul verii pana toamna tarziu, rupandu-se ramurile fara flori. Fructele se aduna cu mana sau cu ajutorul pieptenilor, atunci cand sunt deplin coapte (iulie-august). Dupa recoltare se inlatura resturile de frunze, ramuri sau alte impuritati.

Mod de uscare Frunzele se usuca impreuna cu ramurile, in locuri umbrite si bine aerisite. Daca se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete, se obtine 1 kg produs uscat. Fructele se intind in straturi subtiri in camere incalzite, pe rame cu plasa de sarma galvanizata. Se pot usca si in uscatoriii sistematice unde temperatura nu trebuie sa depaseasca 60-70 grade C.Dupa uscare se lasa 2-3 zile si apoi se ambaleaza. Din 7-8 kg de fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

Intrebuintari Frunzele se folosesc sub forma de ceai ajutator in diabet, iar fructele in tratamentul diareei si in alte boli de stomac. Intern: antidiareic, diuretic, antiseptic urinar, creste acuitatea vizuala, adjuvant in tratamentul de baza al diabetului, antiseptic intestinal, antihelmintic.

Observatii A nu se recolta din greseala fructele speciei Vaccinum uliginosum care se deosebesc de afine prin sucul albicios ce-l contin. Afinele prin strivire dau un suc negru-violaceu.

30

2.9.2. Arnica (Arnica montana)

Descriere Arnica are in pamant un rizom puternic din care primavara apare o rozeta cu frunze ovale si marginile intregi. Din mijlocul lor se ridica o tulpina cilindrica acoperita cu peri, care se termina printr-un capitul florat lat de 4-8 cm. Pe tulpina se gasesc 1-2 perechi de frunze opuse, mai mici decat cele bazilare. Tulpina este putin ramificata, avand ramuri opuse si terminandu-se fiecare cu cate o floare. Florile sunt de culoare galben-portocalie, reunite intr-un capitul inconjurat de bractee, adeseori brun-roscate, acoperite cu peri glandulosi. La marginea capitulului se afla florile femele, de forma lingulata, terminanduse cu trei dinti, iar in centrul inflorescentei se gasesc numai flori tubuloase hermafrodite. Atat florile lingulate cat si cele tubuloase sunt inconjurate de un papus lung de 8 mm, format din peri aspri, usor dintati. Din familia copozitelor mai multe plante se aseamana cu arnica. Dintre acestea, singura arnica are frunzele opuse. Infloreste in lunile iunieaugust. Creste in fanetele umede din regiunea muntoasa.

31

Mod de uscare De la arnica se aduna florile, fara codite, mai rar radacinile sau planta intreaga. Ele se recolteaza in momentul inceperii infloririi. Florile culese trebuie sa aiba ligulele viu colorate. Uscarea: Florile se intind in straturi subtiri, de preferinta in uscatorii cu aer cald, la temperaturi de 40-50 grade C, pentru a se usca cat mai repede. Din 5-6 kg flori proaspete se obtine 1kg produs uscat. Intrebuintari Florile de arnica se folosesc sub forma de gargara in laringite, iar in medicina veterinara, sub forma de comprese in amestec cu apa de plumb, la lovituri, umflaturi etc. Tinctura de arnica se recomanda intern in: bronsita, amigdalita, faringita, guturai, gripa, viroza pulmonara; cistita, nefrita, pielonefrita (tratamentul este eficient mai ales in afectiunile cronicizate, unde actioneaza prin efectul imunostimulator; insuficienta coronariana, hipertensiune, anghina pectorala; traumatism cranio-cerebral, dureri de cap posttraumatice; pareze si semipareze; insomnie, palpitatii cardiace, cosmaruri, spaima nocturna post-traumatica; depresie psihica, nevroza, isterie. Extern se foloseste pentru: rani, rani care se vindeca dificil, rani care apar la persoanele imobilizate la pat, cicatrici cheloide, cicatrici inestetice, cancer de piele, cancer al limbii, al cavitatii bucale si a gatului (adjuvant), contuzii. Observatii Este contraindicat utilizarea interna doarece provoaca deranjamente gastrointestinale si hipertensiune arteriala.

32

2.9.3. Albastrelele (Centaurea cyanus)

Descriere: Albastrelele sunt plante ierboase, ce traiesc 1-2 ani, avand tulpina ramnificata si acoperita cu frunze. Frunzele sunt lunguiete si adanc crestate, asezate in mod altern. Din cauza perilor cu care este acoperita, intreaga planta are un aspect matasos, de culoare verde-alburie. Florile sint tubuloase, albastre, rareori alb-roz. Ele sunt dispuse mai multe la un loc, formand un capitul, inconjurat de jur imprejur cu bractee de culoare verde, cu marginile acoperite cu dintisori bruni. Florile marginale sunt mai mari, de forma unei palnii cu 5 dinti, cele centrale mai mici. Infloreste in lunile iulie-septembrie. O gasim raspandita prin locuri uscate, pietroase, pe marginea drumurilor si mai ales pe langa lanurile de cereale. Recoltarea: De la albastrele se aduna numai florile de culoare albastra, inlaturandu-se cele de culoare alb-roz, culese eventual din greseala. Eliminarea acestora se face inainte de uscare, deoarece din produsul uscat ele se inlatura foarte greu. Florile se aduna numai pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat si in momentul cand ele sunt complet deschise. Mod de uscare: Uscarea se face intinzand florile in straturi foarte subtiri. In cazul uscarii cu ajutorul caldurii artificiale, temperatura nu trebuie sa depaseasca 35 grade C. Din 3-4 kg flori intregi proaspete cu receptacul se obtine 1 kg produs intreg uscat. Intrebuintari: Florile au actiune diuretica, iar sub forma de bai se folosesc in diferite boli de ochi. Intern: antidiareic, diuretic. Extern: calmant in iritatiile oculare.

33

2.9.4. Brandusa de toamna (Colchicum autumnale)

Descriere: Brandusa de toamna este o planta vivace, inalta de 20-45 cm. In pamant are un bulb carnos, invelit in scuame brune. In lunile iunie-iulie, fructele sunt deplin dezvoltate, capatand o forma ovala, iar culoarea verde de la inceput devine albicioasa. In acest stadiu, semintele au culoarea alba. Cand capsulele sunt complet coapte, ele se deschid prin trei despartituri, lasand sa cada semintele devenite brune. Dupa vestejirea frunzelor, prin luna septembrie-octombrie, apar 1-3 flori de culoare violet-purpurie. Fiecare floare este formata din 6 petale, unite la partea inferioara intr-un tub lung de 2030 cm care inconjoara ovarul, aflat in pamant, fixat de bulb. Brandusa de toamna creste prin fanete mai ales prin cele umede din regiunea muntoasa. Recoltarea: De la brandusa de toamna se recolteaza semintele. Pentru a le obtine se culeg fructele (capsulele) in momentul cand ele au devenit albicioase si cu varful brun, dar inainte de a se deschide, ceea ce corespunde de cele mai multe ori cu perioada de cosire a fanului. Brandusa de toamna este o planta otravitoare. De aceea, frunzele si tulpinile ramase de la separarea capsulelor se vor arde sau ingropa. Mod de uscare: Capsulele se intind la soare. Dupa cateva zile ele capata o culoare bruna, se deschid, lasand sa cada semintele. Daca timpul nu permite, uscarea se poate face si pe cale artificiala. Samanta obtinuta se lasa 1-2 zile la soare pentru definitivarea uscarii, dupa care se pune in saci de hartie si se pastreaza la loc uscat. Din 1,1-1,5 kg seminte aproape uscate rezulta 1 kg de produs uscat. Intrebuintari: Samanta de brandusa este folosita pentru extragerea unro substante active medicamentoase, iar in agricultura ca stimulent al cresterii plantelor, actionand puternic asupra diviziunii celulare, obtinand forme poliploide.

34

2.9.5.Brusturele (Arctium lappa)

Descriere: Brusturele este o planta bisanuala, cu tulpina ramificata si paroasa, avand in pamant o radacina pivotanta, carnoasa, brunie la exterior si albicioasa la interior. Frunzele sunt dispuse altern. Cele inferioare sunt foarte mari, lung petiolate, rotunjite la baza, cu marginea intreaga. funzele superioare sunt ceva mai mici. Florile sunt purpurii, dispuse in capitule globuloase inconjurate de bractee incovoiate la varf, in forma de carlig. Infloreste in lunile iulie-august. Brusturele este oplanta comuna. Creste prin locuri virane, daramaturi, pe langa garduri si marginea drumului. Recoltarea: Brusturele fiind o planta de 2 ani, substantele active se acumuleaza in radacina in toamna primului an si primavara celui de-al doilea an. Indata ce a inflorit (anul II), radacinile devin seci, lemnoase si nu mai sunt bune in scopuri medicinale. Pentru acest motiv, recoltarea lor se face in toamna primului an si in primavara celui deal doilea an. In aceasta perioada, plantele se recunosc dupa rozeta de frunze si dupa lipsa tulpinilor florale. Radacinile recoltate vara sunt complet lipsite de inulina, principiul lor activ. Radacinile de brusture sunt foarte lungi, atingand 20-60 cm. Mod de uscare: Radacinile se usuca la soare si in curenti puternici de aer. Pe cale artificiala se usuca la o temperatura de 35-50 grade C. Din 4-6 kg radacini proaspete rezulta 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Radacina de brusture este un bun diuretic si depurativ.

35

2.9.6. Busuiocul cerbilor (Mentha pulegium)

Descriere Planta perena, avand tulpina in patru muchii, ramificata de la baza, acoperita cu frunze opuse, lat-ovale, lungi de 0,5-1,5 cm si late de 1-1,5 cm, avand un petiol scurt de 1-5 mm, pe margini intregi sau cu dinti foarte mici. Florile de culoare purpuriu-roz sunt dispuse in verticile dese, globuloase, la subsuoara frunzelor. Intreaga planta este acoperita cu peri. Infloreste incepand cu luna iulie pana in luna septembrie. Creste prin locuri mlastinoase, marginea raurilor si locuri inundabile. Recoltarea: Se recolteaza partile aeriene ale plantei in momentul cand 50-60% in flori sau deschis. Se taie tulpina de la locul de unde pornesc ramurile. Mod de uscare: Planta se usuca in locuri bine aerisite. Pe cale artificiala se usuca la o temperatura de 35-40 grade C. Din 3,5-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg de produs uscat. Intrebuintari: In boli de stomac si ficat.

36

2.9.7. Chimionul (Carum carvi)

Descriere: Chimionul este o planta bisanuala, uneori perena, inalta pana la 100 cm, avand o tulpina brazdata, ramificata si acoperita cu frunze rare si adanc divizate. Florile sunt asezate in umbele compuse, lipsite de bractee. Caliculul este redus la 5 dintisori mici, petalele in numar de 5 sunt inegale, mici, de culoare alba, mai rar roz, fiecare crestata in 2 lobi. Fructele sunt ovale, ingustate la ambele capete, avand coaste vizibile, la inceput verzi, apoi de culoare galben-bruna. Infloreste in lunile mai-iulie. Se gaseste prin fanetele din regiunea de campie si pana in cea subalpina. In tara noastra, chimionul se cultiva pe suprafete intinse. Recoltarea: In lunile iulie-august, inainte ca fructele sa se coaca complet, se taie plantele si se fac snopi. Este bine ca recoltarea sa se faca cand 50-60% din fructele umbelei principale au devenit galben-brune. Culegerea se va face dimineata pe roua, sau pe vreme ploiasa, pentru a evita caderea fructelor. Mod de uscare: Dupa 2-3 zile de la culegere, fructele sunt uscate si se pot separa dupa tulpini prin batere sau treerare. Fructele fara impuritati se tin cateva zile intinse, pana la uscarea definitiva. Din 1,2 kg fructe aproape uscate se obtine 1 kg de produs uscat. Intrebuintari: Sub forma de ceai au proprietatea de a elimina gazele din intestine si a calma colicile sugarilor, de a mari cantitatea de lapte femeilor care alapteaza.Se folosesc pe scara larga in industria uleiurilor volatile si cea alimentara. Intern:carminativ, galactolog, regleaza functiile stomacului.

37

2.9.8. Captalan (Petasites hybridus)

Descriere: Planta perena, cu port ierbaceu, prezentand un miros caracteristic, avand in pamant un rizom gros, noduros, ramificat, in care pornesc radacini foarte lungi si carnoase, precum si stoloni grosi de 1 cm, cilindrici, netezi, mai lungi de 1m. Planta infloreste prin luna martie-aprilie, inainte de aparitia frunzelor. Tulpinile ce poarta inflorescentele sunt inalte de 15-40 cm, neramificate, drepte, groase, carnoase, albicioase din cauza perilor desi prezentand pe ele scuame sub forma lanceolata, lung ascutite, moi la pipait, lipite de tulpina sau aplecate, de culoare rosiatica. Inflorescentele sunt lungi, la inceputul infloririi dese, mai tarziu se raresc. Florile sunt tubuloase, de culoare rosiatica, lungi de 10-11 mm. Frunzele sunt foarte mari, rotunde, late uneori pana la 50 cm, la baza cordate (in forma de inima), pe margini dintate, pe fata glabre, iar pe dos alb-tomentoase din cauza perilor mici si desi. Petiolul este gros, lung de 30-80 cm, cilindric, caniculat, la interior gol. Planta creste pe malul paraielor, in locuri umede, in jurul izvoarelor din regiunea de campie pana la munte. Recoltarea: Primavara, in momentul aparitiei florilor, se recolteaza rizomii. Mod de uscare: Dupa spalare, rizomii se lasa la zvantat, dupa care se intind la soare pentru uscare. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35-40 grade C. Din 4-5 kg rizomi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca vermifug si astringent. Intern: astm bronsic, tuse convulsiva, dischinezie biliara.

38

2.9.9. Catina (Hippophae rhamnoides)

Descriere: Arbust cu aspect albicios datorita perilor stelati cu care este acoperita intreaga planta, prezentand spini si multe ramificatii. Frunzele sunt dispuse altern, liniare, avand o singura nervura. Ele sunt glabre pe fata superioara si de un verde albicios pe cea inferioara, argintii si acoperite cu solzi ruginii. Florile sunt de culoare galbena-ruginie, mici. Fructele sunt rotunde sau ovuide, de culoare galben-portocalie. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste in masa pe albia raurilor, in locuri stancoase si abrupte din regiunea deluroasa. Recoltarea: Culegerea fructelor incepe in luna august si se cotinua pana la primul inghet.La inceputul maturizarii ele au cantitatea cea mai mare de vitamina C. Congelarea: Fructele se racesc la o temperatura de 2 grade C, dupa care se gongeleaza la temperaturi de -35 - -40 grade C. Mod de uscare: In vederea conservarii vitaminei C, fructele de catina se usuca numai pe cale artificiala, la o temperatura de 70-80 grade C. Din 4-5 kg fructe proaspete, se obtine 1 kg produs uscat.

Intrebuintari: Fructele de catina se folosesc sub forma de ceai, sirop, marmelade, gemuri, dulceata in bolile datorate lipsei de vitamine. Intern: aport important de vitamine, antidiareic, antiinflamator gastric, antiinflamator pulmonar.

39

2.9.10. Cicoarea (Cichorium intybus)

Descriere: Cicoarea este o planta erbacee, perena, inalta pana la 150 cm, cu tulpina ramificata. In pamant are o radacina pivotanta, de forma unui fus. Frunzle inferioare, dispuse in rozeta, sunt lunguiete si adanc scobite, iar cele tulpinale inconjoara tulpina cu baza lor. Pe fata inferioara sunt acoperite cu peri. Florile sunt lingulate, albastre, mari, avand un diametru de 3-4 cm, fara codite, asezate pe tulpini si ramuri, la baza frunzelor. Infloreste din luna iulie pana in septembrie. Creste in locuri virane, pe marginea drumurilor. Este comuna in toata tara. Recoltarea: De la cicoare se recolteaza planta in perioada infloririi, fara partile lemnoase ale tulpinii. Planta se taie dimineata, dupa ce roua s-a ridicat, deoarece mai tarziu florile se inchid. Radacinile se culeg upa incetarea vegetatiei, in lunile septembrie-octombrie. Mod de uscare: Planta inflorita se usuca pe cale naturala, intinsa in straturi subtiri, intrun loc bine acoperit si umbros. Radacinile se usuca pe cale naturala. Uscarea se poate face si pe cale artificiala, la o temperatura de 40-50 grade C. Din 5-7 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat, iar din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

40

2.9.11. Cioranglavul (Glycyrrhiza echinata)

Descriere: Cioranglavul este o planta inalta de 100-150cm, acoperita cu peri rari, de obicei neramificata. In pamant, are un rizom gros, lemnos, din care pornesc stoloni ce se intind orizontal. Din ei iau nastere atat tulpinile aeriene care formeaza tufe, cat si numeroase radacini. Frunzele sunt formate din mai multe foliole, alungite, ovale, ascutite la varf, terminate intr-un mucron (varf in forma de ac). Inflorescenta este formata din floricele mici asezate inghesuit (globuloasa) pe o codita scurta, nedepasind primele foliole ale frunzei. Florile sunt de culoare liliachie, avand forma unor fluturasi (papilonacee). La maturitate ovarul se transforma intr-o pastaie lunga de cca 1 cm acoperita cu tepi. Pastaile sunt asezate inghesuit, ramanand pe tulpina si iarna, caracter dupa care se recunoaste usor planta in momentul recoltarii radacinilor. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in regiunea de ses, prin locuri umede si pe marginea raurilor. Recoltarea: De la cioranglav se recolteaza radacinile numai primavara si toamna. Dupa scoaterea lor, se lasa cateva ore la aer, apoi se scutura de pamant. Radacinile curatate de pamant si de partile aeriene ale plantei, se taie in felii groase de 1-2 cm sau bucati neregulate pentru a usura uscarea lor. Mod de uscare: Bucatile de radacina se intind la soare sau in uscatorii la o temperatura de 50-60 grade C. Din 3-4 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: La prepararea solutiilor pentru stingatoarele de incendii, datorita spumei pe care o dau.

41

2.9.12. Calinul (Viburnum opulus)

Descriere: Calinul este un arbust stufos a carui inaltime ajunge pana la 4 m. Are scoarta la inceput neteda, de culoare verde-cenusie, care insa cu timpul devine cenusie si cu crapaturi. Frunzele sunt oval-alungite, divizate in 3-5 lobi dintati pe margini, cu un petiol scurt, prevazut cu un jgheab, avand 2-4 glande rosietice vizibile. Toamna frunzele se coloreaza in rosu, la fel ca si fructele. Florile sunt de culoare alb-verzuie, formand o inflorescenta umbeliforma cu diametrul de 5-7 cm. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste in padurile de la campie pana in cele din regiunea de munte. Recoltarea: De la calin se strange coaja de pe ramurile si tulpinile tinere. Recoltarea se face primavara, in momentul cand seva incepe sa circule mai intens (aprile-mai). Se fac taieturi inelare pe ramuri la distante de 15-25 cm. Inelele se unesc intre ele printr-o taietura facuta in lungime. Cu varful cutitului se desprinde coaja de pe ramuri si tulpini. Mod de uscare: Coaja de calin se usuca in straturi subtiri, in aer liber sau in uscatorii la temperatura de 40-45 grade C. Din 2-3 kg coaja proaspata se obtine 1 kg de produs uscat. Intrebuintari: Coaja de calin se foloseste in industria de medicamente la prepararea unor extracte cu actiune calmanta si homeostatica. Intern: astringent, sedativ, antidismenoreic. Observatii: Nu se consuma fructele. 42

2.9.13. Castanul salbatic (Aesculus hippocastanum)

Descriere: Castanul salbatic este un arbore cu scoarta cenusie, adeseori crapata. Frunzele sunt opuse, lung petiolate de forma palmei, compuse fiecare din 5-7 foliiole dintate pe margini. Florile formeaza inflorescente mari asezate la varful ramurilor. Fiecare floare este formata din 5 sepale, 5 petale inegale, de culoare alba, cu pete galbene care mai tarziu devin rosii, 7 stamine si un ovar care la maturizare se transforma intr-un gruct tepos. Toamna, aceste fructe se deschid, lasand sa cada 2-3 seminte brune lucioase. Infloreste in lunile aprilie-mai. Recoltarea: De la castan se recolteaza, coaja, florile, frunzele su semintele. Coaja se aduna primavara, in momentul cand seva incepe sa circule in asrbore. Coaja se recolteaza numai de pe ramurile de 2-5 ani. Florile se culeg cand 50-60 % din inflorescente sunt inflorite. Se taie intreaga inflorescenta, apoi florile se ciupesc de pe codite. Frunzele se recolteaza fara petiolul principal. Recoltarea se face pana in luna iunie. Semintele se aduna toamna, in lunile septembrie-octombrie, cand fructele se deschid. Mod de uscare: Cojile si frunzele se usuca la o temperatura de 50-60 grade C, iar florile la cel mult 35 grade C. Uscarea semintelor se face incepand cu o temperatura de 40 grade C, care pe parcurs trebuie sa creasca la 60 grade C. Din 2,5-3 kg coji, 6-7 kg flori, 3,5-4 kg frunze, 1,5-2 kg seminte, se obtine 1 kg produs uscat pentru fiecare sortiment. Intrebuintari: Se intrebuinteaza in scopuri industriale si farmaceutice. Intern: boli venoase.

43

2.9.14. Cerentelul (Geum urbanum)

Descriere: Cerentelul este o planta perena cu o tulpina lemnoasa la baza, inalta de 25-60 cm. In pamant are un rizom gros pana la 2 cm in diametru, de forma cilindrica si din care pornesc numeroase radacini. Atat rizomul cat si radacinile au miros placut de cuisoare. Tulpina este simpla, acoperita cu peri asprii, cu frunzele asezate in mod altern. Ele sunt formate din mai multe foliole dintate pe margini si acoperite cu peri mari. Florile sunt asezate cate una in varful tulpinii sau la subsuoara ultimelor frunze. Ele au doua randuri de cate 5 sepale, 5 petale de culoare galbena, numeoase stamine. Fructele sunt dispuse mai multe la un loc, terminate cu un stil indoit sub forma de bici. Dupa acest caracter se recunoaste usor cerentelul in momentul recoltarii. Infloreste in lunile mai-octombrie. Creste in paduri umede, pe langa garduri, drumuri si livezi. Recoltarea: Toamna, dupa incetarea vegetatiei si primavara inaintea aparitiei frunzelor se scot din pamant rizomii cu radacinile. Cercetarile au demonstrat ca rizomii de toamna sunt cei mai bogati in tanin. Mod de uscare: Rizomii cu radacinile se intind in straturi subtiri la soare sau in camere incalzite, la o temperatura de 35 grade C. Din 2,5-3 kg rizomi cu radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree si ca antiseptic sub forma de gargara. Intern: dezinfectant si calmant intestinal, hemostatic, analgezic. Extern: antiseptic. Observatii: Nu se supradozeaza, deoarece provoaca greata si varsaturi; nu se utilizeaza intre mese, deoarece produce iritatii gastrointestinale. Este contraindicat pentru afectiunile cronice hepatice.

44

2.9.15. Cimbrisorul de camp (Thymus serpyllum)

Descriere Cimbrisorul este o planta vivace, cu ramuri culcate la pamant, care prind radacini. Din aceste ramuri cresc numeroase tulpini inalte de 7-10 cm. Tulpinile sunt cilindrice, paroase, de culoare verde-rosiatica. In varful lor se afla gramajoare de flori. Frunzele sunt mici, opuse, glabre, de forma ovala, cu marginea intreaga, uneori indoita in jos. La baza lor, spre petiol, care este foarte scurt, se gasesc perisori (cili) ce poarta glande cu ulei eteric. Privite in zare, frunzele prezinta niste puncte transparente, care sunt in realitate celule cu ulei eteric. Florile au un calicul tubulos-paros terminat cu 5 dinti lungi, ciliati. Corola este formata din doua buze (bilabiata) de culoare roz. Planta este placut mirositoare. Cimbrisorul infloreste incepand cu luna mai pana in septembrie. Creste prin fanetele de pe dealuri, ajungand pana in zona muntoasa. Recoltarea: Planta intreaga se culege fara radacini, la inceputul infloririi. Mod de uscare: Cimbrisorul se usuca in straturi subtiri, in locuri umbroase si bine aerisite. In cazul in care se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 35 grade C. Din 3-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Cimbrisorul se foloseste ca expectorant si antiseptic pulmonar, in tusea convulsiva si astm. Observatii: Este contraindicat in dispepsii, hipopepsii grave si in suficienta pancreatica grave inhiband activitatea enzimatica.

45

2.9.16. Ciresul (Cerasus avium)

Descriere Ciresul este un arbore inalt avand o coroana mare cu frunze ovale, dintate pe margini. Florile sunt albe, au 5 sepale, 5 petale si numeroase stamine. Fructele sunt rosii, albe sau negre. Infloreste in lunile aprilie-mai.

Recoltarea De la cires se recolteaza pedicelii (coditele) fructelor coapte, in momentul cand se culeg in scopuri alimentare.

Mod de uscare Coditele se usuca in straturi subtiri la soare sau in locuri bine aerisite. Din 2-4 kg codite proaspete se obtine 1 kg produs uscat.

46

2.9.17. Ciubotica cucului (Primula officinalis, Primula elatior)

Descriere: Ciubotica cucului este o planta mica, inalta de 10-30 cm, vivace. In pamant are un rizom foarte scurt din care pornesc numeroase radacini dese si subtiri. Rizomul se termina intr-un mugure din care apare primavara o rozeta de frunze. Din mijlocul acestei rozete, in luna aprilie se ridica o tulpina ierboasa, catifelat paroasa, goala la interior din si care se termina la partea superioara cu o umbela de flori. Frunzele sunt ovale, ingustate brusc intr-o codita aripata, cu limbul ondulat pe margini, de culoare verde pe fata superioara, mai alburii pe cea inferioara, din cauza perilor desi ce se afla asezati pe reteaua de nervuri. Infloreste in lunile aprilie-mai. Ciubotica cucului creste prin poiene si pasuni din regiunea dealurilor si a muntilor. Recoltarea: De la aceste plante se recolteaza rizomul cu radacinile, florile, iar in unele tari si frunzele. Primavara se scoate rizomul impreuna cu radacinile in momentul cand planta infloreste. Recoltarea se continua pana la formarea fructelor. Cercetarile au demonstrat ca radacinile contin cea mai mare cantitate de principii active (saponine) in perioada infloririi precum si la sfarsitul toamnei si la inceputul iernii. Florile se culeg in aceiasi perioada in care se culeg si radacinile. Mod de uscare: Rizomii cu radacinile se intind la soare sau se pot usca artificial la temperaturi de 40-50 grade C. Din 3-4 radacini proaspete se obtine 1 kg de produs uscat. Florile se usuca in straturi subtiri pe cale naturala sau artificiala la o temperatura de 35-40 grade C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. In cazul recoltarii frunzelor, ele se usuca imediat dupa culegere la o temperatura de 100 grade C pentru conservarea vitaminei C, principiul lor activ de baza. Intrebuintari: Atat radacinile cat si florile se folosesc ca expectorant in tuse si bronsita, datorita continutului in saponine. Intern: emolient, expectorant.

47

2.9.18. Coada racului (Potentilla anserina)

Descriere: Coada racului este o planta perena cu numeroase tulpini taratoare, lungi pana la 50 cm, inradacinate la noduri. La punctul de pornire al tulpinilor se gaseste o rozeta cu frunze lungi pana la 20 cm, divizate in 13-21 foliole dintate pe margini. Toata planta este acoperita cu peri rari, mai desi pe dosul frunzelor, care din aceasta cauza capata un aspect argintiu. Uneori se intalnesc si plante acoperite cu peri argintii pe amvele fete. Floarea este solitara, lung pedicelata, formata din 2 randuri de sepale, 5 petale de culoare galbenaurie, de doua ori mai lungi decat sepalele si numeroase stamine. Infloreste in luna mai pana toamna tarziu. Creste prin locuri umede, pe malurile nisipoase de pe marginea apelor, pe marginea santurilor, in regiunea de dealuri si munte. Recoltarea: De la coada racului se recolteaza rozeta de funze, in perioada infloririi, fara radacini si tulpini taratoare. Mod de uscare: Pe cale naturala, coada racului se usuca la umbra in straturi subtiri, iar pe cale artificiala la o temperatura de 50-60 grade C. Din cca. 5 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Coada racului are proprietati antidiareice. Intern: antispastic diuretic si intestinal, impiedica formarea de calculi renali, analgezic, antidiareic. Extern: antiseptic, cicatrizant, hemostatic. Observatii: Nu se bea pe nemancate, deoarece provoaca iritatia mucoasei gastrointestinale. Este contraindicat in afectiuni cronice renale si hepatice. 48

2.9.19. Cornul secarei (Claviceps purpurea Tulasne)

Descriere: Cornul secarei este sclerotul (starea de repaus) ciupercii Claviceps purpurea care paralizeaza cerealele, in special secara. In perioadele de recoltare a spicelor de secara, sclerotul ajunge la maturitate. El ia forma unui corn de culoare neagra-violeta si capata o consistenta tare. Pe un spic de secara bolnav se dezvolta de obicei 1-4 scleroti. Deci, ciuperca la maturitate se gaseste in forma de corn. mai departe ea nu se dezvolta, ci cade pe pamant unde ierneaza. Primavara sclerotii sufera anumite transformari biologice, dand nastere la spori care luati de vant ajung pe florile de secara pe care le infecteaza. In urma acestei infectii in locul bobului de secara apare forma rezistenta a ciupercii care este sclerotul. Cantitatea de scleroti este in functie nu numai de puterea de infectare, ci si de specificul si umiditatea regiunii unde creste secara. Cu cat regiunea va fi mai umeda, cu atat se vom obtine desprind mai multi usor scleroti. de Cornul de secara de este otravitor. secara. Recoltarea: Sclerotii se recolteaza in momentul coacerii lor, adica in momentul cand ei spicele Mod de uscare: Sclerotii se intind in straturi subtiri. Uscarea se face numai pe cale naturala la umbra sau la soare. Daca vremea este umeda iar sclerotii nu se pot usca, se va folosi caldura artificiala, cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 35 grade C. Cornul secarei se va pastra intr-un loc uscat, ferit de lumina si nu se va tine mai mult de 1 an in depozite. Din 1,2-1,4 kg scleroti proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Cornul de secara este folosit de industria chimico-farmaceutica la prepararea unor medicamente cu actiune antihemoragica. Observatii: Cornul de secara este otravitor. Dupa terminarea lucrului se vor spala bine mainile. Intoxicatiile cu corn de secara se manifesta prin intepaturi in maini, brate si picioare, greata, varsaturi, colici, diaree, mancarime, senzatia de paralizie, pielea devine palida, rece, survin ameteli, auzul slabeste. Pana la sosirea medicului, se va administra intoxicatului ceai rusesc concentrat, sulfat de sodiu, vomitive, se vor pune sticle cu apa calda la maini si picioare, comprese calde pe abdomen. 49

2.9.20. Coada calului (Equisetum arvense)

Descriere: Coada calului este o planta vivace, ierboasa, avand in pamant un rizom din care primavara devreme apar tulpinile fertile, terminate la varf cu un spic sporifer de forma cilindrica sau ovala. Acestea sunt de culoare brun-rosiatica si dispar repede. Mai tarziu, inspre vara, rasar tulpinile sterile care au 20-50 cm inaltime si groase pana la 5 mm. Ele sunt de culore verde-deschis, brazdate la exterior cu 6-19 coaste aspre la pipait, iar din loc in loc prezinta noduri. In dreptul fiecarui nod au niste gulerase (vagine) formate din frunze mici in forma de solzi, unite intre ele si terminate cu dinti bruni, fara a fi inconjurati de o margine membranoasa albicioasa. Tot in dreptul nodurilor, dar sub gulerase, pornesc ramuri articulate, lungi ca acele de pin, in numar de 20-50, care inconjoara tulpina de jur imprejur dandu-i forma unui bradulet. Ramurile sunt pline la interior, formate din 4 muchii, caracter specific plantei medicinale. Ramurile sunt indreptate in sus, micsorandu-se cu cat inainteaza spre varful tulpinii. Coada calului creste numai prin locuri tulpinile umede si pe amrginea numite paraielor, si in locuri de argiloase. vara. Recoltarea: De la coada calului se culeg, incepand cu luna iulie pana in septembrie, sterile, tulpini Mod de uscare: Planta trebuie uscata cat mai repede, deoarece se brunifica usor. Uscarea se face pe cale naturala sau in uscatorii la o temperatura de 40 grade C. Din 3-6 kg de planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Are proprietati diuretice. Intern: dezinfectant urinar, remineralizant, diuretic, hipoacidifiant, actiune antimicrobiana, expectorant, bronhodilatator.

50

2.9.21. Crusinul (Rhamnus frangula)

Descriere: Crusinnul este un arbust inalt de 2-5 m, avand ramurile alterne lipite de spini. Scoarta este neteda, de culoare brun-cenusie la exterior si galbena la interior, lucitoare, presarata cu numeroase pete mici ovale, alb-cenusii, asezate orizontal (lenticele). Fructele sunt asezate pe codite, mai multe la un loc, au forma globuloasa, la inceput sunt verzi, apoi de culoare rosie, iar la maturitate devin negre-violacee. Fiecare fruct are 2-3 seminte. Infloreste in lunile mai-iunie. Arbustul este raspandit pe malurile raurilor, in luminisuri de padure si prin cranguri. Recoltarea: De la crusin se recolteaza coaja trunchiului si a ramurilor, pana in momentul cand incepe dezvoltarea frunzelor. Aceasta perioada coincide cu inceperea circulatiei intense a sevei in arbust (martie-mai). Coaja se recolteaza de pe tulpinile si ramurile tinere de 2-4 ani, usor de recunoscut dupa coaja lucioasa, necrapata si acoperita cu lenticele. Mod de uscare: Cojile se usuca in straturi subtiri. Uscarea se face la soare sau in uscatorii la o temperatura de 40 grade C. In cazul uscarii pe cale artificiala, cojile proaspete vor fi supuse timp de o ora la un soc de 100 grade C temperatura, apoi se continua uscarea la 40 grade C. Din 2-3 kg de coaja proaspata se obtine 1kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca laxativ si purgativ. Intern: laxativ sau purgativ in functie de doza, coleretic, colagog. Observatii: Uneori crusinul se confunda cu alte specii lemnoase ca arinul si verigariul. Nu se bea in cantitati mari, provocand colici puternice si scaune lichide. Nu se consuma planta proaspata, deoarece provoaca greturi si varsaturi; se foloseste numai dupa un an de la recoltare. 51

2.9.22. Dudul (Morus alba)

Descriere Arbori prezentand frunze petiolate, dispuse altern, dintate pe margini, uneori lobate, prezentand 3-5 nervuri. Florile sunt de doua feluri: barbatesti si femeiesti. Fructul este carnos (duda), de culoare alba sau neagra in functie de specie. Infloreste in luna mai. Dudul este cultivat prin gradini, marginea soselelor etc.

Recoltarea Se culeg frunzele tinere de la ambele specii, fara petiol.

Mod de uscare: Frunzele se intind in straturi subtiri pe rame in incaperi uscate. Pe cale artificiala, se usuca la o temperatura de 50-60 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Sub forma de ceai se foloseste in diabet. Din radacina de dud negru, uscata si maruntita, se realizeaza un macerat in alcool (tinctura), care se foloseste la dizolvarea calculilor renali si ureterali (pietre la rinichi). Intern: antidiareic, alcalinizant, adjuvant in tratamentul diabetului. 52

2.9.23. Fragul (Fragaria vesca)

Descriere Fragul este o planta ierbacee, vivace, cu tulpina taratoare (solonifera), din care pornesc din loc in loc buchete de frunze trifoliate, dispuse pe un petiol lung. Florile sunt asezate pe codite lungi, au culoare alba, iar fructele sunt rosii si carnoase, placut mirositoare, cu gust dulce-acrisor. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste prin poienile din paduri si pe coline. Recoltarea: In scopuri medicinale se recolteaza frunzele, fara petiolul principal si fara tulpinile taratoare. Mod de uscare: Uscarea se face in aer liber sau in locuri aerisite. Uscarea artificiala se face la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree. Intern: elimina acidul uric, adjuvant in tratamentul diabetului, bactericid, antidiareic. Ceaiul de codite de cirese are actiune diuretica. Intern: antidiareic, antiinflamator renal.

53

2.9.24. Feriga (Dryopteris filix-mas)

Descriere: Feriga este o planta ierbacee, vivace, avand in pamant un rizom gros de cca 12 cm si lung pana la 30 cm, tarator si acoperit cu partile imbatranite ale petiolurilor frunzelor din anii trecuti. Ei sunt de culoare bruna spre negru, arcuiti, insotiti de solzi membranosi. Din rizom pornesc radacini subtiri, negricioase. In sectiune, rizomul si resturile de petiol sunt de culoare verde. Rizomul creste prin varful lui, care se termina printr-un buchet de frunze. Primavara, frunzele sunt rasucite in forma de carje. Pe masura ce se dezvolta, ele se desfac ajungand la o lungime de 50-140 cm si o latime de cca 25 cm. Petiolul este scurt si acoperit pe toata lungimea lui cu solzi (scoame) brun-roscati. Frunzele sunt alungite avand de o parte si de alta a nervurii principale numeroase foliole, de culoare verde inchis, care la randul lor sunt divizate in aripioare (segmente) mai mici, dintate pe margini si cu varful rotunjit, niciodata ascutit. Incepand cu luna iunie si pana in septembrie, pe spatele acestor aripioare, de-a lungul nervurii, se observa niste puncte brune, ca de rugina. Privite cu lupa, ele au forma unui rinichi, formand gramajoare de sporangi (sori) continand spori, cu ajutorul carora feriga se inmulteste. Sorii sunt acoperiti de o membrana glabra numita indusiu. Feriga este o planta comuna ce creste prin padurile de munte in locuri umede si umbrite. Recoltarea: Toamna, incepand din luna septembrie, se recolteaza rizomul impreuna cu resturile de petioluri ramase din anii trecuti. Rizomul se poate recolta si primavara in

54

momentul cand frunzele sunt inca in faza de carje. Perioada de recoltare nu are influenta asupra valorii medicinale a produsului. Mod de uscare: Pentru uscare, rizomii nu se vor taia in lungime, deoarece substantele active in contact cu aerul se distrug, iar rizomul capata o culoare bruna. Uscarea se face numai pe cale naturala. In cazul cand timpul nu permite acest lucru, rizomii se pot usca si cu aer cald, la o temperatura de cel mult 35 grade C. Ei se depoziteaza in locuri bine aerisite, curate si cat mai ferite de lumina. Din cca 3,5 lg rizomi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Rizomii sunt folositi de catre industria chimico-farmaceutica pentru prepararea unor medicamente contra teniei (panglicii). Observatii: Feriga medicinala buna de recoltat se confunda uneori cu Athyrium filix femina, sau "feriga femeiasca. Aceasta feriga are un rizom mai scurt,de cel mult 10 cm lungime, iar aripioarele frunzelor sunt terminate cu dinti ascutiti.

55

2.9.25. Frasinul (Fraxinus excelsior)

Descriere Arbore cu frunze opuse, imparipenat compuse, lungi pana la 40 cm, avand un petiol lung pe care sunt asezate 7-15 foliole. Florile sunt grupate in inflorescente care apar inaintea frunzelor. Fructele numite samare sunt de forma liniar-lanceolata, inconjurate de o aripioara. Infloreste in luna mai. Frasinul creste prin paduri, lunci, din regiunea de campie si dealuri. Recoltarea: De la frasin se recolteaza frunzele prin lunile mai-iunie. Se inlatura petiolul principal. Mod de uscare: Frunzele se intind in straturi subtiri in locuri bine aerisite. Pe cale artificiala se usuca la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs finit. Intrebuintari: Sub forma de ceai au efect usor laxativ, de asemenea se foloseste ca adjuvant in tratamentul gutei si reumatismului. Intern: sudorific, colagog, coleretic, cicatrizant, antiinflamator hemoroidal. intestinal, laxativ. Extern: cicatrizant, antiinflamator

56

2.9.26. Gentiana (Gentiana punctata)

Descriere: Gentiana este o planta vivace, inalta de 20-60 cm, cu o tulpina dreapta, cilindrica, slab muchiata, neramificata, glabra si goala la interior. In pamant are un rizom lung din care pornesc numeroase radacini. Frunzele sunt mari, ovale, opuse, sesile, cu 5 nervuri proeminente, iar cele de la baza petiolate. La subsuara frunzelor se gasesc florile, de culoare galben deschis si cu puncte brune. Petalele in numar de 5 sunt unite intre ele, formand un tub lung. Infloreste in lunile iulie-septembrie. Creste pe stanci si prin pasunile alpine. Recoltarea: Incepand din luna august si pana tamna tarziu se recolteaza rizomii cu radacinile. Radacinile recoltate primavara dau un produs mai slab in principii active. Mod de uscare: In scopuri medicinale, rizomii si radacinile se usuca imediat dupa recoltare. Ei se aseaza in straturi subtiri, intr-un puternic curent de aer, la soare sau incaperi aerisite. Rizomii si radacinile mai groase se despica, iar cele lungi se scurteaza. Uscare artificiala se face la o temperatura de 40-60 grade C. Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Radacina de gentiana se foloseste pentru stimularea poftei de mancare. Radacina fermentata se foloseste in industria de lichioruri. Intern:cresterea secretiilor gastrice si cresterea rezistentei organismului.

57

2.9.27. Hameiul (Humulus lupulus)

Descriere: Hameiul este o planta perena, volubila, cu tulpina lunga de 3-6 cm, aspra la pipait din cauza perilor in forma de carlige. Frunzele sunt opuse, aspre, fiecare fiind formata din 3-5 lobi, dintati pe margini, asemanatoare cu frunzele vitei de vie. Are doua feluri de flori: femeiesti si barbatesti, asezate pe tulpini diferite (planta dioica). Florile barbatesti sunt mici, de culoare galben-verzuie, dispuse in ciorchine. Creste pe langa garduri, femeiesti. Mod de uscare: Conurile de hamei se intind in straturi subtiri. Uscarea se face pe cale naturala, in uscatorii speciale la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3,5-4 kg conuri proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Hameiul are proprietati calmante asupra nervilor si mareste pofta de mancare. In cantitati mari se foloseste la prepararea berii, carei ii transmite gustul amararomat si ajuta la conservarea ei. Intern:sedativ nervos, bacteriostatic, antituberculos. Extern: antiseptic. Observatii: Culegatorii de hamei pot capata intoxicatii care se manifesta prin inrosirea ochilor, iritatii pe maini si fata, varsaturi, respiratie greoaie, iar la femei hemoragii. Este bine ca mainile sa fie infasurate in carpe sau manusi, sa nu se duca la fata sau ochi, iar dupa terminarea lucrului ele sa fie bine spalate cu apa si sapun. prin lunci, la marginea padurilor; de asemenea se si cultiva. Recoltarea: La sfarsitul lunii august si inceputul lui septembrie se recolteaza florile

58

2.9.28. Iarba fiarelor (Cynanchum vincetoxicum)

Descriere: Iarba fiarelor are in pamant un rizom din care pornesc numeroase radacini. Planta are inaltimea de 30-120 cm. Frunzele sunt asezate opus, rareori cate 3-4 in verticil, au forma ovala, cu marginile intregi si ascutite la varf. Florile sunt asezate mai multe la un loc, intr-un ciorchine la subsuara frunzelor. Culoarea lor este alba, usor galbuie, au 5 petale ovale, unite intre ele la baza. Fructele sunt alungite, ascutite la varf, avand forma unor pastai. Semintele prezinta la partea superioara o coroana de peri lungi, matasosi. Planta infloreste in lunile mai-august. Creste prin fanete, livezi, luminisuri de padure, tufisuri si locuri pietroase. Recoltarea: Radacinile se recolteaza primavara in momentul cand apar mugurii sau primele frunze si toamna cand planta s-a uscat si fructele incep sa se deschida. Mod de uscare: Radacinile se intind in straturi subtiri la soare sau in incaperi bine aerisite. Pe cale artificiala se pot usca la o temperatura de 40-50 grade C. Din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari Fiind o planta foarte toxica, se foloseste doar la recomandarea si sub observatia unui specialist.

59

2.9.30. Ienuparul (Juniperus communis)

Descriere: Ienuparul este un arbust inalt de 1-2 m, ce creste in regiunile muntoase, izolat sau in palcuri. Frunzele sunt liniare, ascutite la varf, intepatoare, lungi de 1-1,5 cm si late 1-2 mm. Ele sunt asezate cate trei la un loc, formand verticile. Privite pe fata exterioara au forma unui jgheab, cu o dunga albicioasa in lungime. Florile sunt dioice. Pe unele tufe sunt flori barbatesti, iar pe altele florile femele. Florile femele au aspectul unor muguri de culoare verzuie, formati din 3 solzi inferiori si 3 superiori. Fiecare din solzii superiori au la partea inefrioara 1-3 ovule, care dupa fecundare se vor transforma in seminte. Dupa fecundare, solzii superiori devin carnosi se unesc intre ei si formeaza un fruct rotund denumit stiintific galbula. Dupa formarea fructului solzii inferiori se usuca. Florile mascule au forma unor conuri cu numeroase stamine de culoare galbena. Infloresete in lunile aprilie-mai. Desi ienuparul infloreste primavara, fructele nu reusesc sa se coaca pana in toamna, raman verzi si peste iarna. Abia in toamna anului urmator sau a celui deal treilea an, ele capata o culoare neagra-albastruie. Din aceasta cauza, pe acelasi arbust vom intalni fructele verzi din primul an si albastru-inchis din cel de-al doilea an. Recoltarea: De la ienupar se culeg fructele incepand cu luna octombrie si daca timpul permite recoltarea se face toata iarna. Mod de uscare: Se aseaza in straturi groase de 20-30 cm si se aerisesc zilnic. Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Ienuperele au o actiune diuretica. Intern: diuretic, carminativ, analgetic, bronhodilatator, antispastic bronsic. Extern: analgetic.

60

2.9.31. Iarba mare (Inula helenium)

Descriere: Iarba mare este o planta vivace, inalta de 60-150 cm, cu o tulpina dreapta, puternica, paroasa si ramificata in partea superioara. In pamanta are un rizom scurt, cilindric, gros de 2-6 cm, carnos, prezentand cicatrice inelare. Radacinile sunt lungi de 30-50 cm si au un diametru de 2-3 cm. Atat rizomul cat si radacinile au miros placut, balsamic. La baza plantei se afla frunze mari alungit-ovale, cu marginea dintata, alungite intr-un petiol lung. Frunzele superioare nu au petiol (sesile), sunt ovale si inconjoara tulpina. Frunzisoarele externe (bracteele) care inconjoara capitulul sunt moi la pipait, late si acoperite cu peri. Infloreste in luna iunie pana in septembrie. Creste prin fanete umede, pe langa paraie, in regiunea padurilor de deal. Recoltarea: Toamna se recolteaza rizomii cu radacinile de la plante viguroase, de cel putin 2-3 ani. In acest anotimp, radacinile contin cea mai mare cantitate de inulina, unul din principiile sale active. Mod de uscare: Radacinile, asezate in straturi subtiri, se usuca cat mai repede, de preferinta la caldura artificiala, la o temperatura de 35-40 grade C. Din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in tuse ca expectorant si calmant. Intern: colagog, antibiotic, expectorant, antispastic bronsic, diuretic, antihelmintic, sedativ usor. Observatii: In regiunea de munte creste si "laptucul oii" care se aseamana cu iarba mare. Insa se deosebeste prin frunzele mari, cordate la baza, iar florile acestuia nu prezinta peri ci un papus scurt ce formeaza o coronula.

61

2.9.32. Ipsorita (Gypsophila paniculata)

Descriere: Ipsorita este o planta perena, cu tulpina gabra, acoperita la baza cu peri mici, formand tufe. In pamant are un rizom gros pana la 8 cm, cu radacini numeroase, cilindrice, infipte adanc, lungi de 1,5-2 m. Frunzele sunt lanceolate, opuse, ascutite la varf si cu marginea intreaga. Florile sunt mici, numeroase, de culoare alba sau roz, avand un caliciu scurt, tubulos, terminat cu 5 dinti. Corola are 5 petale, de doua ori mai lungi decat caliciul, iar staminele sunt in numar de 10. Infloreste din iulie pana in septembrie. Creste prin locuri nisipoase, pe coaste stancoase si pe marginea drumurilor. Recoltarea: Radacinile si rizomii se recolteaza incepand din luna august pana in noiembrie. La maturizarea semmintelor, radacinile au cea mai mare cantitate de saponine. O data cu inghetul, saponinele incep sa scada. Mod de uscare: Radacinile si rizomii se usuca asezati intr-un strat subtire pe cale naturala la soare sau incaperi cu o buna aerisire. Pentru ca uscarea inceata si de lunga durata face sa scada continutul in saponine, se recomanda uscarea pe cale artificiala la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca expectorant, iar in industria alimentara la prepararea halvalei si alvitei.

62

2.9.33. Lacramioara (Convallaria majalis)

Descriere: Lacramioara este o planta ierbacee, perena, avand in pamant un rizom alungit din care pornesc numeroase radacini. Pe accest rizom se gasesc muguri, din care primavara ies 2-3 frunze lungi de cca 8-17 cm si late de cca 3,5-7 cm, ovale, cu marginea intreaga, cu nervuri paralele si cu baza ingustata intr-un petiol lung. In lunile aprile-mai, in mijlocul acestor frunze creste o tulpina pe care apar florile placut mirositoare. Corola este alba, terminata cu 6 dinti. Fructul este o baca, la inceput de culoare verde, apoi rosie. Creste prin padurile de stejar, in lunci, in locuri umbroase. Se cultiva in gradini ca planta ornamentala. Recoltarea: De la lacramioare se culeg frunzele incepand inainte de inflorire si pana la coacerea fructelor. Mod de uscare: Frunzele se usuca cat mai repede, deoarece se ingalbenesc usor. Uscarea se face numai pe cale artificiala, la temperatura de 60-105 grade C. Aceasta temperatura asigura conservarea principiilor active in totalitate. Din 5,5-6,5 kg de frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Intra in compozitia unor medicamente indicate in boli de inima. Nu se vor folosi frunzele fara avizul medicului, deoarece sunt otravitoare. Intern: afectiuni cardiace, migrene de natura nervoasa. Observatii: Fiind o planta otravitoare, se recomanda spalarea pe maini si fata dupa terminarea lucrului cu ea.

63

2.9.34. Lemnul dulce (Glycyrrhiza glabra)

Descriere: Lemnul dulce este o planta inalta pana la 150 cm, avand in pamant o radacina groasa si numerosi rizomi subterani, galbeni la interior si cu gust dulce. Din acesti rizomi cresc din loc in loc tulpinile aeriene care formeaza tufe, iar in pamant se intind radacinile pe o suprafata de cativa metri. Tulpina este dreapta si puternica, putin ramificata, iar la partea superioara aspra la pipait. Frunzele sunt lungi de 10-20 cm, formate din mai multe foliole, de obicei intre 5-9. Foliolele sunt ovale, rotunjite, iar la varf se termina printr-un fir scurt (mucron). Florile sunt mici, de culoare violet albicioasa, fiecare floare avand o codita scurta. Caliciul este scurt, avand 5 sepale unite intre ele si acoperite cu peri glandulosi. Corola are forma de fluture (papilonacee) si este formata din 5 petale neregulate. Fructul este o pastaie dreapta, lunga de 15-20 mm si lata de 4-6 mm, prezentand gaturi intre seminte. Suprafata pastaii este neteda, glabra, de culoare bruna. La maturitate, pastaile nu se deschid. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in locuri umede, prin tufisuri si pe marginea apelor.Recoltarea: Primavara devreme sau toamna, dupa caderea frunzelor se recolteaza radacinile si rizomii. Dupa ce s-au scos din pamant se lasa 2-3 ore la ofilit si apoi se acopera cu stuf sau paie si se tin 10-15 zile, aerisindu-se la 2-3 zile.Mod de uscare: Dupa fermentare, radacinile se usuca fie la soare sau in incaperi cu o puternica circulatie a aerului, fie artificial la o temperatura de 35-40 grade C. Din 3-4 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs finit. Intrebuintari: In medicina se utilizeaza ca laxativ si calmant al tusei. In scopuri industriale se foloseste la stingatoarele de incendii. Intern: antiinflamator articular, diuretic, laxativ sau purgativ in functie de doza, fluidifiant al secretiilor traheobronsice, expectorant, actiune estrogena. Observatii: Este contraindicata folosirea la bolnavii hipertensivi. 64

2.9.35. Laurul (Datura stramonium)

Descriere Laurul este o planta ierbacee, anuala, inalta pana la 150 cm, cu o tulpina dreapta, cilindrica, verde, glabra, ce se ramnifica formand o coroana asemanatoare unui copacel. Frunzele au un petiol lung, sunt asezate altern, ascutite la varf, cu dinti rari, iar intre dinti prezentand niste scobituri (sinusuri). Intreaga planta are un miros neplacut. Florile sunt albe cu 5 petale unite intre ele, de forma unei palnii inconjurate de un caliciu umflat, terminat cu 5 dinti. Fructul este o capsula mare, acoperita cu ghimpi, asemanator fructului de castan salbatic. La maturitate se deschide prin 4 despartituri, lasand sa cada numeroase seminte negre. Infloreste din iunie pana in septembrie. Creste prin locuri necultivate, mai ales la marginea satelor, pe terenuri unde au fost depozitate gunoaie. Recoltarea: De la laur se culeg frunzele in perioada infloririi. Ele se recolteaza impreuna cu petiolul si cu frunzele mici aflate in varfur ramurilor care sunt mai bogate in alcaloizi. Frunzele culese dimineata au un continut mai mare de principii active decat cele recoltate dupa-amiaza. Mod de uscare: Frunzele se usuca cat mai repede asezate in straturi subtiri, in locuri bine aerisite. Uscarea artificiala se face la temperatura de 50-60 grade C. Dupa uscare, frunzele se lasa 24 h la aer pentru a absorbi o parte din umiditatea pierduta, apoi se ambaleaza. Din 7-8 kg de frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Fiind o planta otravitoare, se foloseste numai cu avizul medicului. Observatii: La terminarea lucrului se vor spala bine mainile. Fenomenul de intoxicatie se manifesta prin delir, halucinatii, convulsii, accelerarea pulsului.

65

2.9.36. Lumanarica (Verbascum phlomides)

Descriere: Lumanarica este o planta ierbacee, bisanuala, cu tulpina dreapta, cilindrica, inalta pana la 150 cm, de obicei neramificata si acoperita cu frunze asezate la distanta una fata de alta sau uneori ramificata si acoperita cu frunze care imbraca tulpina, se alungesc pe ea, unindu-se aproape intre ele, dandu-i o forma aripata. Intreaga planta este acoperita cu peri desi si stelati, ceea ce ii da un aspect catifelat. Fiecare floare are un caliciu scurt compus din 5 sepale, o corola galbena-aurie cu diametrul de 3,5-5,5 cm, formata din 5 petale unite la baza intr-un tub scurt si care la exterior sunt acoperite cu peri. Pe tubul corolei sunt prinse 5 satamine, inegale intre ele. Doua stamine au filamentul mai lung si sunt glabre, iar celelalte 3 sunt mai scurte cu filamentul acoperit cu peri lungi. Infloreste in lunile iulie-august. Creste prin locuri insorite, pe terenuri nisipoase si pietroase, de-a lungul gardurilor. Este comuna mai ales in sudul tarii. Recoltarea: Incepand din luna iunie se culeg florile fara sepale, iar recoltarea poate continua pana in luna septembrie. Recoltarea se face dimineata, dupa ce s-a ridicat roua si numai pana la orele 11-12, pentru ca, dupa aceasta ora florile se inchid. Mod de uscare: Florile se usuca asezate intr-un strat subtire la soare sau in uscatorii cu aer cald, la o temperatura de 50-60 grade C. Din 8-9 kg de flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari : Florile au actiune expectoranta in bronsite si tuse. Intern: emolient bronsic, expectorant, sudorific. Observatii: Perii aflati pe spatele petalelor si planta provoaca mancarimi pe brate, gat si maini. In timpul lucrurlui nu se va duce mana la fata si mai ales la ochi, care se inflameaza si lacrimeaza. 66

2.9.37. Merisorul (Vaccinium vitis idaea)

Descriere: Merisorul este o planta vivace, inalta pana la 30 cm, cu o tulpina cilindrica, taratoare, apoi dreapta. Frunzele sunt scurt petiolate, persistente, de forma ovala, lungi de 1-3 cm, tari la pipait, pieloase, adeseori crestate la varf, cu margini intregi si rasucite. Pe fata superioara sunt verzi-intunecate, lucioase, iar pe cea inferioara palid-verzui, prezentand puncte rare de culoare bruna. Florile sunt albe, usor roz, dispuse la varful ramurilor, aplecate in jos in forma de clopotei. Fructele sunt sferice, carnoase, la inceput albe apoi de culoare rosie lucitoare, cu multe seminte la interior. Infloreste in lunile maiiulie. deoarece Creste in prin aceasta pajistile perioada alpine contin si maxim prin de taieturile principii de padure. (arbutina). Recoltarea: Frunzele se culeg de preferinta toamna, in lunile septembrie-octombrie, active Mod de uscare: Se usuca in straturi subtiri, in locuri umbroase si bine aerisite. Daca se usuca pe cale artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 grade C, de preferinta 35-40 grade C. Intrebuintari: Frunzele au proprietati antiseptice si diuretice. De asemenea este si litotriptic, recomandat in litiaze renale (pietre la rinichi). Intern: antidiareic, diuretic, dezinfectant renal, astringent, antiinflamator al vezicii urinare(in afectiuni renale se adauga putin bicarbonat de sodiu). Observatii: Este contraindicat administrarea in timpul sarcinii.

67

2.9.38. Macul de camp (Papaver rhoeas)

Descriere: Macul de camp este o floare anuala, ierboasa, inalta de 20-90 cm, cu tulpina adeseori ramificata. Frunzele sunt alungite, adanc crestate. Intreaga planta contine un suc laptos si este acoperita cu peri aspri. Florile sunt asezate cate una pe o codita lunga prevazuta cu peri infipti perpendicular pe ea. Fiecare floare are doua sepale ce cad in momentul cand bobocul se deschide, 4 petale de culoare rosie intens, uneori avand o pata neagra la baza lor. In mijlocul florii se afla numeroase stamine ce inconjoara ovarul. Infloreste in lunile mai-iulie. Creste pe marginea drumurilor si mai ales pe langa semanaturile de cereale. Recoltarea: De la macul de camp se culeg numai petalele in momentul in care ele se deschid si numai dupa ce roua s-a ridicat. Mod de uscare: Petalele se intind in straturi subtiri pe ramuri acoperite cu hartie. Uscarea se poate face la soare, avand grija ca razele soarelui sa nu cada direct pe petale, deoarece le decoloreaza. Se pot usca si artificial, la o temperatura ce nu va depasi 35 grade C. Din 8-9 kg petale proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Petalele de mac, numite si paparoane, au efect calmant in tuse. Intern: emolient, antispastic. Observatii: Macul de camp se poate confunda uneori cu alta specie de mac (Papaver dubium) care prezinta urmatoarele deosebiri: are florile mai mici, iar pedunculul floral prezinta peri alipiti. Se interzice folosirea capsulelor de mac din specia Papaver somniferum, din cauza continutului variat de morfina. Pot apare intoxicatii grave, stari de precoma si chiar moartea. 68

2.9.39. Matraguna (Atropa belladonna)

Descriere Matraguna este o planta vivace, inalta de cca 50-170 cm, avand in pamant un rizom gros, cilindric si ramificat, din care pornesc numeroase radacini, de culoare brun-deschis la exterior si albicioase la interior, lungi de 20-30 cm, uneori pana la 100 cm. Ele sunt carnoase si bifurcate la varf. Tulpina este cilindrica, de culoare verde, uneori de culoare violacee si usor paroasa, mai ales spre varf. Frunzele sunt dispuse altern, iar inspre varful tulpinii si al ramurilor pornesc cate doua aproape din acelasi loc, una dintre ele fiind aproape intotdeauna mai mare decat ceala lta. Frunza este ovala, ascutita la varf, avand o codita scurta. Limbul frunzei nu este dintat pe margini. Pe fata inferioara a frunzei, pe nervuri, se observa peri, mai ales la cele tinere. Florile sunt asezate la subsuara frunzelor., cate una sau doua, aplecate in jos, pe o codita acoperita cu peri glandulosi. Fiecare floare este formata din 5 sepale si 5 petale unite intre ele avand forma unui clopotel, de culoare violet-murdara. Fructul este o baca rotunda de culoare verde la inceput, apoi neagralucitoare de marimea unei cirese, cu numeroase seminte mici. Infloreste in lunile iulieaugust. Creste prin taieturile de paduri, mai ales in cele de fag, in locuri insorite. Este considerata ca o planta nestabila. Indata ce lastarisul padurii o umbreste si-i impiedica dezvoltarea, matraguna dispare. Recoltarea De la matraguna se recolteaza frunzele si radacinile. Culegerea frunzelor incepe cu putin timp inainte de inflorire. Cercetarile au dovedit ca frunzele tinere si varfurile plantei sunt 69

cele mai bogate in alcaloizi si ca acest continut creste in perioada infloririi. Radacinile se recolteaza toamna, dupa incetarea vegetatiei si se continua primul inghet.

Mod de uscare Atat frunzele, cat si radacinile se usuca cat mai repede, in straturi subtiri pe cale naturala. Cele mai bune rezultate le da uscarea artificiala la o temperatura de 50-60 grade C. Din 67 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat, iar din 4-5 kg radacini proaspete, 1 kg produs uscat. Intrebuintari Atat frunzele cat si radacina intra in copmozitia a numeroase medicamente, care se folosesc numai cu avizul medicului, matraguna fiind o planta otravitoare. Intern:calmarea durerilor la eruptii dentare. Observatii Matraguna este o planta otravitoare, trebuie spalate bine mainile dupa lucrul cu aceasta planta, resturile ei se vor ingropa sau arde. Atentie la copii sa nu confunde fructele ei cu ciresele negre, deoarece produc otraviri mortale.

70

2.9.40. Mesteacanul (Betula verrucosa)

Descriere: Mesteacanul este un arbore inalt pana la 25 m, uneori ramanand si sub forma de arbust. Scoarta lui este in tinerete alba si neteda, crapandu-se la batranete cand partea de jos a tulpinii devine negricioasa. Coroana are numeroase ramuri, cele subtiri fiind aplecate in jos. Ramurile tinere sunt glabre si au din loc in loc negi albiciosi. Frunzele sunt alterne, glabre, in forma de romb sau triunghi ascutite la varf, dintate pe margini si asezate pe un petiol lung de 2-3 cm. cele tinere sunt lipisioase datorita unor glande ce secreta o rasina. Ele apar in a doua jumatate a lunii aprilie. Strivite in mana laas un miros placut, balsamic. Mesteacanul are doua feluri de flori, mascule si femele, dispuse in ameti (matisori) asezati la varful ramurilor. Florile barbatesti se formeaza in timpul verii, ierneaza sub forma de ameti, iar primavara se deschid. Florile femeiesti ies din muguri numai primavara odata cu aparitia frunzelor. Infloreste in luna mai. Creste in zonele subalpine, uneori formand paduri curate de mesteacan. Recoltarea: De la mesteacan se recolteaza frunzele tinere incepand din luna mai, cand sunt lipicioase, perioada in care contin cea mai mare cantitate de substanta rasinoasa. Recoltarea se continua pana la sfarsitul luniii iunie. Mod de uscare: Frunzele se usuca intinse in strat subtire, in locuri aerisite. Se pot usca si in uscatorii cu aer cald la o temperatura de 35 grade C. Din 2-3 kg de frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Frunzele de mesteacan au actiune diuretica. Intern: calculolitic, diuretic puternic, detoxifiant(depurativ), sudorific, antiinflamator articular, elimina apa din tesuturi, elimina colesterolul, hipotensiv usor, antigutos.

71

2.9.41. Muschiul de piatra (Cetraria islandica)

Descriere Muschiul de piatra are corpul in forma de frunza (tal), cu multe ramificatii liniare, care la randul lor poarta lobi divizati in doua, cu marginile ondulate, prezentand peri mai grosi de forma unor spini (cili). Pe partea superioara este lucios, de culoare verde-bruna, maslinie, albicioasa pe partea inferioara si roscata la partea de jos, in locul unde se prinde de stanci. Muschiul de piatra are o inaltime de 10-15 cm, crescand pe stanci si pe locurile uscate din regiunea alpina. Recoltarea: Se smulge intreaga planta (talul) tot timpul anului si numai pe vreme uscata. Mod de uscare: Muschiul de piatra se usuca in aer liber, intins in straturi subtiri. Din 1,2-1,5 kg licheni proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca tonic amar si ca emolient in tuse si bronsite. Intern: stimuleaza secretia pancreatica, antibiotic, emolient si calmant al aparatului respirator si digestiv, puternic antibiotic, colagog, stomahic, antispastic pulmonar, fluidifica secretiile bronsice.

72

2.9.42. Macesul (Rosa canina)

Descriere: Macesul este un arbust, inalt de 1-3 m, avand ghimpi cu baza lata, iar varful curbat in jos in forma de secera. Frunzele sunt compuse, formate din mai multe foliole, de obicei 5-7, de forma ovala, dintate pe margini. La baza frunzelor se afla doua frunzisoare mai mici (stipele). Florile sunt de culoare roz, uneori albe, dispuse cate 2-3 la varful ramurilor. Fiecare floare este formata din 5 sepale, 5 petale, numeroase stamine dispuse pe un receptacul care la maturitate devine carnos si de culoare rosie. In acest receptacul, numit impropriu fruct, se afla numeroase achene, in realitate adevaratele fructe, carora in mod obisnuit li se spune seminte. Infloreste in luna iunie. Creste prin tufisuri, pe dealuri, la marginea drumurilor si a padurilor. Recoltarea: De la maces se recolteaza fructele in diverse stadii de coacere. Recoltarea incepe in momentul cand fructele trec de la culoarea caramizie spre rosu-portocaliu. Acest moment corespunde cu sfarsitul lunii august si inceputul lunii septembrie, perioada in care macesele contin cantitatea cea mai mare de vitamina C, principiul lor activ de baza. Mod de uscare: Pentru ca fructele sa-si pastreze continutul de vitamina C, ele trebuie uscate imediat dupa recoltare. Uscarea lor se face numai pe cale artificiala la o temperatura de 80-85 grade C. Din cca 2 kg fructe proaspete se obtine 1 gk produs uscat. Intrebuintari: Fructele de maces se folosesc ca vitaminizant pentru convalescenti si anemici. Semintele se folosesc ca diuretic. Intern: colagog, coleric, tonic vitaminizant, vasodilatator arterial, diuretic, impiedica formarea de calculi renali, inflamatii intestinale. Observatii: Perii care acopera semintele de macese sunt foarte iritanti, producand mancarimi. Se vor utiliza manusi, haine bine inchise la gat si maneci, iar la nas si gura se va purta masca din tifon. Ochii vor fi protejati cu ochelari.

73

2.9.43. Maselarita (Hyoscyamus niger)

Descriere: Maselarita este o planta anuala, uneori bisanuala, ierbacee, cu tulpina inalta de 20-100 cm, de obicei ramificata. Intreaga planta este acoperita cu peri glandulosivascosi, care-i dau un miros neplacut ce dispare prin uscare. Frunzele sunt mari, lungi de 5-20 cm, cele aflate la baza tulpinii au petioli lungi, si inconjoara tulpina. Forma lor este ovala cu marginile adanc scobite. La forma bisanuala apare in primul an o rozeta de frunze foarte mari ajungand pana la 30 cm lungime. In anul urmator, in mijlocul acesteia creste o tulpina cu frunzele si florile. Florile n-au codite, sunt asezate la subsuara frunzelor si ingramadite spre varful tulpinii. Fructul este o capsula ce se deschide printrun capacel (pixida) lasand sa curga numeroase seminte de forma unui rinichi (reniforme). Infloreste in lunile iunie-august. Creste prin locuri necultivate, in jurul caselor, pe marginea drumurilor din regiunea de campie pana in cea de munte. Recoltarea: De la plantele anuale se culeg frunzele tulpinale, in momentul aparitiei primelor flori. De la plantele bisanuale se aduna in primul an rozeta de frunze, de obicei in luna august. Este bine ca planta sa se culeaga dimineata, dupa ce roua s-a ridicat, pentru ca atunci planta contine cea mai mare cantitate de alcaloizi. Mod de uscare: Frunzele de maselarita se usuca in straturi subtiri, intinse una langa alta, sau insirate pe sfoara ca frunzele de tutun. Uscarea se face pe cale naturala sau in uscatorii la o temperatura de 40-50 grade C. Din 7-9 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Fiind o planta otravitoare, se foloseste numai cu avizul medicului. Observatii: Fenomenele de intoxicare sunt asemanatoare cu cele de la laur si matraguna. Semintele de maselarita sunt toxice.

74

2.9.44. Maturicea (Sarothamnus scoparius)

Descriere: Maturicea este un arbust inalt pana la 150 cm, cu tulpina mult ramificata, avand ramuri subtiri, drepte, de culoare verde, alipite de tulpina si prevazute cu 5 muchii. Frunzele sunt alterne, scurt petiolate, divizate in 3 foliole. Cad la sfarsitul verii. Florile sunt asezate cate 1-2 la subsuara frunzelor. Ele sunt de culoare galben-aurie si au forma unor fluturasi. Fructul este o pastaie turtita, la inceput verde, apoi neagra, inconjurata pe margini cu peri. Infloreste in lunile mai-iunie. Maturicea creste cultivata in parcuri si spontan pe coastele dealurilor. Recoltarea: Primavara, in lunile februarie-martie si toamna in octombrie-noiembrie se recolteaza de la maturice ramurile tinere, de culoare verde, perioada in care au cel mai ridicat continut in principii active (sparteina). In stare proaspata ramurile au miros de urzica, care dispare prin uscare. Mod de uscare: Maturicea se usuca in straturi subtiri in poduri acoperite cu tabla sau in uscatorii, la o temperatura de 50-60 garade C. Din cca 2 kg ramuri proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Industria de medicamente extrage sparteina, medicament folosit in bolile de inima. Observatii: Maturicea este toxica, si la terminarea lucrului cu ea se vor spala bine mainile.

75

2.9.45. Murul (Rubus fruticosus)

Descriere Murul este un arbust cu tulpini drepte sau arcuite, plecate in jos, cu ghimpi puternici, incovoiati in forma de ghiara. Frunzele sunt alterne, compuse din 3-5 foliole, cu ghimpi curbati pe nervuri si petioli. Foliolele sunt ovale, dintate pe margini, de culoare verdeinchisa pe partea superioara, ceva mai deschisa pe cea inferioara. Florile au caliciul format din 5 sepale, o corola cu 5 petale albe si numeroase stamine. Fructele sunt la inceput rosii stralucitoare, apoi negre. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste prin locuri pietroase, necultivate, formand tufisuri. Recoltarea De la mur se aduna frunzele tinere, fara petiolul principal, inainte si in perioada infloririi.

Mod de uscare: Frunzele se usuca pe cale naturala, in straturi subtiri sau cu ajutoul caldurii artificiale, la o temperatura de 40-50 grade C. Pentru a se grabi uscarea se intorc de mai multe ori. Din 3-5 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Are proprietati antidiareice. Intern: antiseptic. Extern:antiseptic.

76

2.9.46. Musetelul (Matricaria chamomilla)

Descriere Musetelul este o planta anuala ierboasa, ramificata chiar de la baza, glabra si acoperita cu multe frunze, care sunt adanc divizate in segmente de forma unor fire, semanand cu frunzele de marar. Florile sunt singuratice (solitare), dispuse la varful ramurilor pe un peduncul lung de 5-10 cm. Aceste fori sunt in realitate un capitul floral, compus din mai multe floricele mici. Pe marginea acestui capitul se afla florile femeiesti, de culoare alba numite ligule (impropriu li se spune petale), asezate intr-un singur rand. In mijlocul capitulului se gasesc numeroase flori tubuloase, cca. 500, hermafridite, terminate cu 5 dinti. Ele sunt de culoare galbena, Florile tubuloase sunt asezate pe un receptacul conic, gol la interior, fara membrane si peri la suprafata lui. Infloreste in lunile mai-iunie, uneori a doua oara in septembrie. Musetelul creste pe marginea drumurilor, a lanurilor de grau si pe terenurile de saratura.

77

Recoltarea Perioada optima de recoltare a florilor de musetel este determinata de pozitia ligulelor si a florilor tubuloase. In momentul deschiderii florilor (capitulului), ligulele au pozitie de scut ce inconjoara receptacululcare este usor turtit iar florile tubuloasa au culoare verde. In cateva zile, pe masura ce ligulele se dezvolta. In cateva zile, pe masura ce florile se dezvolta, ligulele incep a se departa de receptacul, tinzand a lua o pozitie din ce in ce mai plana. In acelasi timp, florile tubuloase de la baza receptaculului incep a se deschide si capata culoarea galbena. Receptaculul incepe a se bomba si a lua forma conica de caciula. In 2-3 zile, ligulele iau o pozitie orizontala, iar florile tubuloase sunt in majoritate de culoare galbena. Acesta este momentul in care incepe recoltarea. Cercetarile au demonstrat ca incepand de dimineata si pana la ora pranzului florile acumuleaza cantitatea cea mai mare de ulei eteric, iar spre seara au continutul cel mai scazut. Mod de uscare Florile se intind in straturi de 5-6 cm, intr- camera racoroasa. La uscare pe cale artificiala temperatura nu va depasi 35 grade C, de preferinta 20-30 grade C. Din 4-6 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari Florile de musetel sunt un bun antiseptic si calmant in boli de ochi, de piele, iar intern in diferite afectiuni ale stomacului. Intern: antiinflamator, sedativ, carminativ, antispastic gastric si intestinal, cicatrizant, sudorific, antidiareic, puternic antiseptic si bactericid. Extern: antiseptic, tonic capilar, emolient, antiseptic si descongestiv anorectal.

Observatii Musetelul medicinal se poate confunda cu alte plante asemanatoare, ca: musetelul prost (Matricaria inodora), musetelul cu flori verzi (Matricaria matricarioides) si romanita (Anthemis).

78

2.9.47. Nalba de padure (Malva silvestris)

Descriere Nalba de padure este o planta ierboasa, vivace, acoperita cu peri tari si aspri. Frunzele sunt alterne si lung petiolate. Florile sunt asezate cate 2-3 la subsuara frunzelor. Fiecare floare are un calicul format din 3 piese libere si un caliciu cu 5 sepale unite intre ele. Corola are 5 petale mari, de 3 ori mai lungi decat sepalele, adanc scobite la partea superioara, de culoare purpurie, cu vinisoare violete. In mijlocul florii se gasesc numeroase stamine unite intr-un tub, din mujlocul carora ies mai multe stiluri. Infloreste in luna iunie pana in septembrie. Creste pe langa garduri, locuinte, marginea padurilor etc. Recoltarea De la nalba se recolteaza frunzele fara codita pana in perioada infloririi, ceea ce corespunde cu luna iunie. Daca frunzele sunt sanatoase, neatacate de rugina, ele se pot recolta in contunuare. Recoltarea se face numai pe timp frumos, dupa ce roua s-a ridicat. De la aceasta planta uneori se aduna si florile. Mod de uscare: Frunzele si florile se usuca in satraturi subtiri, iar in cazul folosirii caldurii artificiale, temperatura se ridica treptat de la 25 pana la 35 grade C. Din 4-5 kg frunze sau flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Atat frunzele cat si florile au proprietati emoliente in tuse si bronsita.

79

2.9.48. Nalba mica (Malva neglecta)

Descriere: Nalba mica este o planta ierboasa, perena, cu tulpina culcata pe pamant, ramificata, avand varfurile ridicate 10-15 cm in sus. Intreaga planta este acoperita cu peri. Frunzele sunt asezate pe o codita lunga. Ele au o forma rotunda, avand 5-7 lobi despartiti intre ei prin crestaturi foarte adanci, fiecare lob fiind crestat pe margini. Florile sunt mici, de culoare roz-albicioasa, asezate la subsuara frunzelor. Caliculul este format din 3 frunzisoare mici, libere intre ele, de culoare verde. Caliciul are 5 frunzisoare ascutite, unite intre ele. Petalele sunt in numar de 5, de 1-2 ori mai lungi decat caliciul, fiecare petala avand o scobitura la partea superioara. In mijlocul florii se gasesc numeroase stamine unite intre ele intr-un tub ce inconjoara stilurile. Infloreste in luna iunie pana in septembrie. Creste prin locuri cultivate, pe marginea drumurilor si a santurilor. Recoltarea: De la nalba mica se recolteaza frunzele inainte si dupa inflorire, atat timp cat ele nu sunt atacate de rugina. Mod de uscare: Se usuca in straturi subtiri, in locuri bine aerisite. Se pot usca si in uscatorii cu aer cald la o temperatura de 25-30 grade C. Din 4-5 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Au proprietati emoliente in tuse si bronsita. Intern: secretii pulmonare abundente, emfizem pulmonar rebel, tuse, raguseala puternica, amigdalita.

80

2.9.49. Nemtisorul de camp (Delphinium consolida)

Descriere Nemtisorul de camp este o planta anuala, cu tulpina dreapta si ramificata, inalta pana la 40 cm, acoperita cu peri rari. Frunzele sunt marunt si adanc divizate, asemanatoare celor de marar. Florile sunt de culoare albastru-violet, rareori roz sau albe, asezate la varful ramurilor. Ele sunt lungi de 2-3 cm, compuse din 5 sepale colorate, din care cea inferioara se prelungeste intr-un pinten lung, pana la 2 cm. Infloreste in lunile iunieaugust. Dupa cosirea cerealelor, planta infloreste mult mai puternic. Creste si prin locuri necultivate Recoltarea: kg produs uscat. Intrebuintari: Se utilizeaza in urmatoarele afectiuni: guta, astm bronsic, afectiuni renale, tensiune, combaterea sterilitatii. 81 din De regiunea la de de acmpie camp pana se la aduna munte. florile. nemtisorul

Mod de uscare: Florile se intind in straturi subtiri. Din 3-4 kg flori proaspete se obtine 1

2.9.50. Nalba mare (Althaea officinalis)

Descriere Nalba mare este o planta ierboasa, vivace. Are in pamant un rizom scurt, din care pornesc numeroase radacini groase de 2-3 cm, ramificate si carnoase, de culoare cenusie-deschis la suprafata, alba pana la slab galbui la interior, cu gust dulceag mucilaginos. Tulpinile sunt drepte si inalte de 100-150 cm, acoperite cu frunze asezate altern, avand un petiol lung. Frunzele inferioare prezinta 5 lobi dintati pe margine, iar cele superioare 3. Din cauza perilor desi, cu care sunt acoperite, frunzele par catifelate si de culoare verdealbicioasa. Spre varful tulpinii se gasesc florile de culoare alb-roz, care impreuna cu coditele lor nu depasesc lungimea frunzelor. O floare este formata din doua randuri de sepale: primul are 6-9 sepale (calicul), iar al doilea 5 sepale (caliciul). Petalele sunt in numar de 5 cu marginea aproape intreaga. Staminele sunt numeroase, unite intr-un tub ce inconjoara pistilul. Fructul este turtit, compus din numeroase achene, fiecare continand o 82

samanta. Infloreste in lunile iunie-septembrie. Creste prin locuri umede, pe malurile raurilor si pe marginea santurilor. Recoltarea De la nalba mare se aduna frunzele, radacinile si uneori florile. Frunzele se recolteaza inainte de inflorire. Florile se culeg impreuna cu caliciul. Radacinile se scot din pamant in momentul cand planta s-a uscat si inainte ca pamantul sa inghete, ceea ce coincide cu lunile octombrie-noiembrie. Mod de uscare Frunzele si florile se usuca pe cale naturala la umbra, asezate in straturi subtiri. Cand se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 40-50 grade C. Din cca. 4 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat, iar din cca. 4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Radacinile se usuca pe cale artificiala la o temperatura de 35-40 grade C. Din 3-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg perodus uscat. Intrebuintari Se foloseste ca emolient in tuse, bronsita, raguseala. Intern: emolient, expectorant. Extern: emolient, antiinflamator, calmant(cataplasme). Observatii Cand se recolteaza, radacina de nalba nu se spala, deoarece apa dizolva cu usurinta mucilagiile. Radacinile sunt mai intai decorticate(curatate de coaja pana la stratul alb), apoi taiate in bucatele mai mici si apoi se usuca la temperaura de maximum 40 C.

83

2.9.51. Nucul (Junglans regia)

Descriere Nucul este un arbore inalt pana la 30 m. Frunzele sunt asezate altern, divizate in 5-9 foliole de forma ovala, cu marginea intreaga, glabre pe fata superioara, cu smocuri de peri la subsuara nervurilor pe partea inferioara. Infloreste in luna mai, avand flori barbatesti si femeiesti pe acelasi arbore. Se gaseste cultivat in livezi, vii, gradini si sporadic prin padurile din regiunea deluroasa.

Recoltarea In scopuri medicinale se recolteaza frunzele fara petiol (foliolele) cand sunt inca tinere (luna iunie). Mod de uscare: Pentru ca sa-si pastreze culoarea naturala, frunzele trebuie uscate cat mai repede. Ele se intind in straturi subtiri in incaperi aerisite sau se usuca la caldura artificiala la o temperatura de 35-40 grade C. Din 3-4 kg de frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Sub forma de ceai se foloseste ca adjuvant in diabet, iar sub forma de bai in diferite boli de piele. Intern: dezinfectant renal, antiseptic, antidiaretic, antidiabetic. Extern: antiseptic.

84

2.9.52. Obligeana (Acorus calamus)

Descriere: Obligeana este o planta vivace, inalta pana la 150 cm, cu frunze asemanatoare celor de papura, placut mirositoare. la baza, tulpina este rosietica, prevazuta cu 3 muchii, putin turtite. Inflorescenta este cilindrica, asezata lateral in prelungirea tulpinii si acoperita cu un scut (spat). Frunzele au forma de sabie, iar la baza se acopera una pe alta. In pamant are un rizom orizontal, tarator, noduros, carnos si ramificat, ajungand pana la 50 cm lungime si 1-3 cm grosime, de culoare verzuie la exterior si alba la interior. Din loc in loc pornesc numeroase radacini subtiri. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste in locuri mlastinoase, pe marginea lacurilor si a raurilor, mai ales in regiunea Crisana si Banat. Recoltarea: De la obligeana se recolteaza rizomii toamna in lunile septembrienoiembrie, uneori chiar primavara prin lunile martie-aprilie. Produsul recoltat toamna este considerat cel mai valoros. Mod de uscare: Rizomii se zvanta la aer cateva zile, apoi se usuca in incaperi sau uscatorii artificiale la o temperatura de 35 grade C. Din 3-5 kg rizomi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in bolile de stomac si pentru marirea poftei de mancare. Intern: aromatizant, stimuleaza secretiile gastrointestinale, calmant, antispastic, analgetic, carminativ. Observatii: Uneori rizomii se cer decorticati. Decojirea lor se face dupa spalare si zvantare.

85

2.9.53. Osul iepurelui (Ononis spinosa)

Descriere: Osul iepurelui este o planta ierboasa, perena, fara stoloni, cu tulpina usor brunificata, inalta de 30-60 cm, ramificata si acoperita cu spini tari, avand in pamant o radacina lunga de 25-30 cm, groasa de 0,5-1 cm, cenusie la exterior si alburie la interior. Tulpinile si ramurile sunt prevazute cu peri numai pe o parte, rareori pe doua laturi. Ramurile cu flori sunt prevazute cu spini tari, singuratici sau insotiti de cate 2-3 spini laterali, asezati uneori numai spre varf. Foliolele sunt egale, dintate pe margini si acoperite pe ambele parti cu peri glandulosi. La baza frunzelor se afla niste frunzisoare care inconjoara tulpina, numite stipele. Florile sunt de culoare roz, lungi pana la 2 cm, in general singuratice, asezate cate una, mai rar doua, la subsuara unei frunze transformate in bractee. Caliciul este in forma de tub, terminat in 5 dinti si acoperit cu peri desi si glandulosi. Corola este de doua ori mai lunga decat tubul caliciului, avand 5 petale asezate in forma de fluture (papilonacee). Staminele, in numar de 10, sunt unite intre ele intr-un tub ce inconjoara pistilul. Fructul este o pastaie acoperita cu peri desi glandulosi. Infloreste in lunile iunie-iulie. Creste prin fanete si pasuni uscate, prin locuri nisipoase, maracinisuri si de-a lungul apelor. Recoltarea: De la osul iepurelui se recolteaza radacina, de preferinta toamna cand planta se recunoaste mai usor sau primavara devreme. Mod de uscare: Uscarea se face in aer liber la soare sau in camere incalzite, la temperatura de 50-60 grade C. Din 3-3,5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca diuretic si expectorant. Intern: adjuvant in afectiuni renale, elimina toxinele din corp. 86

2.9.54. Omagul (Aconitum napellus)

Descriere: Omagul are in pamant o radacina carnoasa (tuberul mama) din care porneste tulpuna si numeroase radacini subtiri. Grosimea tuberului ajunge pana la 3 cm, iar lungimea pana la 8 cm, prelungindu-se intr-un fir ce atinge uneori 25 cm si care se rupe ramanad in pamant. Tulpina aeriana este inalta pana la 150 cm. Florile au 5 sepale de culoare albastru-violet, dispuse in forma unui coif. In perioada infloririi, omagul da nastere la noi tuberi (tuberele fiice) din care vor iesi in anii urmatori alte plante. Acestia se maresc si acumuleaza substantele de rezerva, in timp ce tuberul mama, de care sunt legati printr-un pedicel, se zbarceste si moare odata cu planta. infloreste in luna iulie si pana in septembrie. Creste prin locurile stancoase din regiunea alpina la inaltimi de 10001200 m. Recoltarea: Dupa ce trece perioada de inflorire, se recolteaza tuberele fiice, de preferinta dimineata cand au continutul de alcaloizi cel mai ridicat. Ei sunt de culoare negricioasa la exterior si alba la interior. Mod de uscare: Tuberii se usuca pe cale naturala, iar daca timpul nu permite, uscarea se face in camere incalzite, la o temperatura de 30-40 grade C. Din 4,5-5 kg tuberi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Omagul, fiind o planta otravitoare, nu se intrebuinteaza decat cu prescriptia medicului. Observatii: Omagul este una din cele mai otravitoare plante. Laterminare lucrului se vor spala bine mainile si fata, iar resturile ramase se vor ingropa sau arde. la manipulare se va purta masca din tifon la nas si gura. Fenomenele de intoxicatie se manifesta prin senzatia de anestezie a gurii si limbii, urmata de o stare de frig in tot corpul, varsaturi, diaree, fenomene de paralizie, tulburari vizuale si auditive.

87

2.9.55. Paducelul (Crataegus oxyacantha)

Descriere: Paducelul este un arbust spinos ce ajunge uneori la o inaltime de cativa metri. Are frunze lungi pana la 7 cm, petiolate, asezate altern, adanc divizate in 3-7 lobi, cu marginile dintate. La baza frunzelor se afla niste frunzisoare mici numite stipele. Frunzele sunt tari la pipait, lucioase pe fata superioara, mate si acoperite cu smocuri de peri la intersectia nervurilor, pe partea inferioara. Florile sunt mici cu un diametru de cca. 15 mm, dispuse mai multe la un loc in buchete, fiecare floare fiind asezata pe o coita lunga de 3-4 cm, uneori acoperita cu peri rari. Sepalele, in numar de 5, au forma triunghiulara. Petalele sunt de 5-6 mm, mai lungi decat sepalele, rotunjite la partea superioara. Ele sunt de culoare alba sau alb-roz. Atat sepalele cat si petalele sunt asezate pe un receptacul paros in forma de ulcior, care la maturitate devine carnos, transformandu-se in fruct. Fructul este de culoare rosie, lung de 7-10 mm, de forma ovala, uneori globuloasa, prezentand la partea superioara resturile caliciului. In interior contine o singura samanta sau 2-3 seminte. La inceputul luni septembrie, fructele incep sa se coaca. Paducelul infloreste in lunile aprilie-mai. Creste prin paduri si tufisuri, izolat prin poienile din regiunea de campie pana in regiunea muntoasa. Recoltarea: De la paducel se culeg florile si fructele. Florile se recolteaza in momentul in care incep sa se deschida, ceea ce corespunde lunii aprilie. Ele se culeg numai pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat, pe cat posibil in zile insorite. Fructele se culeg toamna, in momentul cand ele se inrosesc.

88

Mod de uscare: Florile trebuie uscate cat mai repede, fie in incaperi aerisite, fie in uscatorii , la o temperatura de 35 grade C. Fructele se usuca in camere incalzite sau uscatorii, la o temperatura de cel mult 70 grade C, avandu-se grija a se asigura o ventilatie corespunzatoare. Uscarea se poate face si in aer liber, la soare, asezand fructele in straturi subtiri. Din 4-6 kg flori; 2-2,5 kg fructe proaspete: se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Atat florile cat si fructele se folosesc in tulburari de natura nervoasa ale inimii. Intern: vasodilatator coronian si periferic, hipotensiv usor, sedativ nervos, sedativ al sistemului cardiovascular, brahicardizant, bronhodilatator, stimuleaza sistemul nervos si al respiratiei, sedativ al sistemului cardiovascular, sedativ nervos, vasodilatator coronian si periferic.

89

2.9.56. Patlagina ingusta (Plantago lanceolata)

Descriere Patlagina este o planta ierboasa, perena, avand 10-20 frunze lunguiete (lanceolate) asezate la suprafata pamantului in forma de rozeta. Din mijlocul lor, in luna aprilie, apar una sau mai multe tulpini subtiri, brazdate si lungi, avand la partea superioara un spic scurt, cilindric si acoperit cu flori mici. Floarea este alcatuita dintr-un caliciu cu 4 sepale si o corola de 4 petale, unite in forma de tub, de culoare roz-deschis, ce inconjoara 4 stamine. Infloreste incepand cu luna mai pana in septembrie. Creste prin fanete, pasuni si pe marginea drumurilor. Recoltarea: De la patlagina se aduna frunzele atat inainte cat si in timpul infloririi. Este indicat aerisite. sa Din se 6-9 culeaga kg frunze dupa se ce obtine 1 s-a kg ridicat produs roua. uscat. Mod de uscare: Frunzele de patlagina se usuca foarte repede la soare sau incaperi bine Intrebuintari: Patlagina se foloseste pentru calmarea tusei si ca expectorant. Intern: emolient, antidiareic, hemostatic, fitoncid, scade colesterolul din sange, hipotensiv usor. Extern: antiseptic.

90

2.9.57. Pelinul (Arthemisia absinthium)

Descriere: Pelinul este o planta vivace, inalta pana la 150 cm, cu tulpina dreapta, ramificata in partea superioara, acoperita cu frunze asezate altern. Intreaga planta are un aspect alb-cenusiu din cauza perilor albi si matasosi. Frunzle de la baza sunt lung petiolate, pe masura ce inainteaza pe tulpina, petiolul este mai scurt. Ele sunt adanc divizate in lobi lunguieti cu margini intregi. Florile formeaza mici capitule globuloase, de culoare galbuie, asezate in varful tulpinii si al ramurilor. Toate florile din capitul sunt tubuloase. Planta este puternic mirositoare, datorita unui ulei eteric pe care-l contine in frunze si flori. Infloreste in luna iulie pana in luna septembrie. Creste prin locuri necultivate si uscate, pe langa garduri, locuinte, drumuri etc. Recoltarea: De la pelin se recolteaza ramurile si varfurile inflorite, la care se adauga si frunzele bazilare. Cantitatea cea mai mare de ulei volatil se gaseste in planta inainte si la inceputul infloririi. De asemenea, cantitatea de principii amare atinge maximum in perioada infloririi. Recoltarea plantei incepe din luna iunie si se face numai pe timp uscat. Mod de uscare: Pelinul se intinde in straturi subtiri, in locuri aerisite si umbroase. Se poate usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Din 3-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Pelinul se foloseste in diferite boli de stomac si pentru marirea poftei de mancare. In industria alimentara serveste la prepararea vermutului in combinatie cu alte plante. Intern: stimuleaza secretiile gastrice, diuretic, laxativ. Extern: dezinfectant, trofic, antihelmintic. Observatii: Praful de pelin este iritant, de aceea se va purta masca din tifon la nas si gura pe durata lucrului cu planta. Praful de pelin poate produce o boala numita "guturaiul fanului" si o alterare a gustului. Nu se administreaza la gravide, deoarece laptele capata un gust amar. Nu se fac cure indelungate(mai mult de doua saptamani), deoarece pot apare tulburari digestive si nervoase. Este contraindicat in afectiuni acute intestinale.

91

2.9.58. Plamanarica (Pulmonaria officinalis)

Descriere: Plamanarica este o planta ierboasa, vivace, inalta de 10-20 cm, acoperita cu peri aspri. In pamant are un rizom negricios, tarator, din care pornesc frunze bazilare si tulpina cu flori. Mai tarziu, dupa trecerea florilor, apar lastari scurti cu rozete de frunze care sunt mari, lung petiolate, cu baza frunzei in forma de inima (cordate), ovale si ascutite la varf. Frunzele de pe tulpini sunt fara codita, prelungindu-se in lungul tulpinii. Pe fata superioara frunzele sunt de culoare verde-inchis, uneori cu pete albe, iar pe cea inferioara verde-inchis-albastruie. Pe ambele fete sunt acoperite cu peri aspri si rari. Florile la inceput sunt rosii, iar spre sfarsitul infloririi devin albastre. Caliciul este format din 5 sepale, unite intr-un tub umflat, acoperit cu peri tari si aspri. Corola este formata din 5 petale unite intre ele, avand aspectul de palnie. La baza petalelor se afla grupe de peri. Infloreste in lunile martie mai. Creste prin paduri umbroase si umede. Recoltarea: Se recolteaza frunzele fara petiol in momentul infloririi plantelor, iar mai tarziu frunzele lastarilor si ale rozetei. Frunzele recoltate recoltate toamna au continutul cel mai mare in substante active (alantoina). Mod de uscare: Frunzele se intind in straturi subtiri in incaperi aerisite sau se pot usca in uscatorii cu aer cald la o temperatura de 40 grade C. Din 5-7 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in tuse, bronsite si ca expectorant. Intern: expectorant, antispastic bronsic, diuretic, analgetic, antidiareic, cicatrizant. Observatii: Plamanarica se confunda uneori la recoltare cu mierea-ursului (Pulmonaria mollissima) ale carei frunze sunt de culoare verde deschis, acoperite cu peri mici si desi pe ambele fete, cu aspect catifelat si moi la pipait. Aceasta din urma are un continut mai redus in substante active (alantoina).

92

2.9.59. Porumbarul (Prunus spinosa)

Descriere: Porumbarul este un arbust spinos, inalt de 1-3 m, cu tulpini bine ramificate. Frunzele sunt ovale, glabre, uneori paroase, dintate pe margini. Florile apar inaintea frunzelor, acoperind in intregime ramurile. Pedunculii florali sunt glabri sau rar parosi. Floarea prezinta 5 sepale, lanceolate, lungi de 1-2 mm, adeseori glabre, dintate pe margini, prezentand glande. Petalele sunt albe, ovale, lungi de 5-10mm. Staminele sunt numeroase (20), lungi de 5 mm, cu antere galbene sau rosii. Ovarul este glandru, cu stil lung si stigmat rotund. Fructele sunt globuloase, cu un diametru de 1-1,5 cm, albastruinegricios brumate, glabre, ramanand si peste iarna pe ramuri. In interior au un sambure invelit intr-o pulpa verzuie, aderenta, cu gust astringent, usor dulceag. Infloreste in lunile aprilei-mai. Creste la marginea padurilor, pe coastele insorite, de la ses pana la munte. Recoltarea: Florile se recolteaza la inceputul primaverii pe timp uscat. Fructele se culeg toamna prin lunile octombrie-noiembrie, dupa caderea brumei. In aceasta perioada ele au cantitatea cea mai mare in zahar. Mod de uscare: Florile se usuca in straturi subtiri, cat mai repede, pe cale naturala sau artificiala, la o temperatura de 40 grade C. Fructele se pot usca pe cale naturala, insa pentru ca necesita mult timp, se prefera uscarea pe cale artificiala, la o temperatura de 6070 grade C. Temperatura de uscare este bine sa creasca treptat, iar locul sa fie bine aerisit. din 4-5 kg de flori si 2,5-3 kg de fructe se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Florile au usor efect laxativ si diuretic, fructele sunt astringente folosinduse in diaree. Intern: diuretic, depurativ, sedativ, antidiareic.

93

2.9.60. Papadia (Taraxacum officinale)

Descriere: Papadia este o planta vivace. In pamant are o radacina carnoasa in forma de tarus (pivotanta), putin ramificata, ajungand uneori pana la 20 cm lungime, cu un rizom scurt, de ,ulte ori avand mai multe capete. Frunzele sunt lunguiete, asezate in forma de rozeta, cu marginile divizate in lobi mari, neegali si cu varful triunhiular ascutit. Din mijlocul rozetei de frunze apare tulpina florifera, goala la interior, rosietica la baza, purtand la partea superioara un capitul floral de culoare galbena, format numai din flori ligulate. Intreaga planta contine un suc laptos (latex) de culoare alba. Infloreste incepand cu luna aprilie pana in septembrie. Creste pretutindeni din regiunea de ses pana in cea muntoasa, prin fanete, locuri necultivate, la marginea drumurilor etc. Recoltarea: De la papadie se recolteaza in scopuri medicinale planta intreaga, frunzele si radacinile. Planta intreaga impreuna cu radacinile se scoate din pamant, primavara inainte de inflorire. In aceasta perioada papadia are cea mai mare cantitate de latex. Frunzele se recolteaza primavara. In acesta perioada ele au cantitatea cea mai mare de principii acrive. Radacina se recolteaza incepand cu luna iulie pana toamna tarziu. Mod de uscare: Planta intreaga, frunzele si radacinile se usuca pe cale naturala, intinse in straturi subtiri. Radacinile se pot usca si la soare. In cazul uscarii pe cale artificiala, temperatura nu va depasi 40-50 grade C. Din 5,5-6,5 kg planta intreaga, 6-9 kg frunze, 45 kg radacini proaspete, se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Papadia se foloseste in bolile de ficat si pentru marirea poftei de mancare. Intern: hipoacidifiant, laxativ, coleretic, diuretic, venotonic, colagog.

94

2.9.61. Pedicuta (Lycopodium clavatum)

Descriere: Pedicuta este o planta vivace. Are o tulpina lunga de 50-100 cm, care se taraste pe pamant. Frunzele sunt liniare, ascutite, terminate la varf printr-un fir lung (arista). Acesta este unul din caracterele importante care deosebeste specia medicinala cu alte neamuri de pedicuta cu care adesea se confunda la recoltare. La unele plante apar in varful ramurilor, din luna iulie pana in septembrie, cate 2-3 spice lungi, cilindrice, purtate pe o codita lunga. Aceste spice sunt aoperite cu bractee care invelesc sporangii ce contin spori si care se scutura in lunile iulie-august, contribuind la inmultirea plantei. Pedicuta creste in padurile si pasunile umede din zona bradului si molidului. Recoltarea: De la pedicuta se recolteaza planta intreaga si sporii. Recoltarea plantei se face in lunile iulie-august, in momentul in care spicele incep sa se ingalbeneasca. Deoarece pedicuta se inmulteste foarte greu, abia in 20-30 ani se formeaza o planta matura, recoltarea ei nu se va face prin smulgere, ci se vor taia ramurile verzi , lasand neatinsa tulpina taratoare. Mod de uscare: Pedicuta se intinde in straturi subtiri la umbra. Uscarea trebuie facuta foarte repede. Din 2-3 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Spicele se intind la soare; dupa cateva ore de soare puternic, bracteele care acopera spicele incep sa se deschida, lasand sa cada sporii sub forma unui praf de culoare galbena. Din 100 kg spice se obtin 6-7 kg spori uscati. Intrebuintari: Planta se foloseste uneori ca diuretic, iar sporii in iritatii ale pielii. Intern: reumatism, artrita, constipatie cronica, hemoroizi, cai urinare, organele genitale, hepatita. Observatii: Este contraindicata supradozarea in cazul diareei in caz contrar apar spasme intestinale. 95

2.9.62. Pirul (Agropyrum repens)

Descriere: Pirul este o planta vivace. Are un rizom tarator, din loc in loc cu noduri, ramificat, lung de cativa metri, patrunzand adanc in pamant. grosimea lui ajunge pana la 2 mm, culoarea este galben-pai. la interior, intre noduri este gol. Pe rizom, in dreptul nodurilor, se observa niste frunzisoare reduse, numite teci. Ele sunt albicioase si tari la pipait. De la nodurile rizomului, pornesc in pamant radacinile. Tulpinile sunt drepte, paioase, cilindrice, prezentand noduri, iar intre noduri sunt goale. Frunzele sunt liniare, asemanatoare cu cele de iarba, avand o teaca despicata in lungime care inconjoara tulpina. Tulpinile, frunzele si teaca sunt glabre. Varful tulpinii se termina intr-un spic lung de cel mult 10 cm. Pe el se afla spiculete turtite, de culoare verzuie, asezate pe doua randuri, de o parte si de alta a spicului, in niste scobituri ce se observa in axul central. Infloreste in luna iunie pana in august. Creste de obicei prin locuri cultivate, prost intretinute, neprasite, pe care le imburuieneste si inteleneste. Recoltarea: Rizomii se recolteaza dupa aratura adanca de toamna sau primavara. Mod de uscare: Rizomii se usuca cat mai repede, intinsi la soare, in straturi subtiri. In cazul in care vremea nu permite uscarea pe cale naturala, se pot folosi camerele incalzite sau uscatoriile, unde temperatura nu trebuie sa depaseasca 40 grade C. Din 2-3 kg rizomi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Rizomii de pir au actiune diuretica. Intern: actiune antimicrobiana, diuretic, remineralizant al sistemului osos, depurativ(detoxifiant), antitermic.

96

2.9.63. Podbalul (Tussilago farfara)

Descriere Podbalul este o planta ierbacee, vivace, avand in pamant un rizom carnos, din care la inceputul primaverii apar florile, iar mai tarziu cand ele incep sa se treaca, cresc frunzele. Florile de culoare galbena sunt asezate in inflorescente numite capitule, asemanatoare celor de papadie. Aceste capitule sunt prinse pe niste codite acoperite cu peri incalciti si frunzisoare mici (scuame) de culoare rosietica. Frunzele sunt rotunde, cu margini dintate si adanc scobite (sinuoase), avand petiolul semicilindric. Culoarea frunzei pe fata superioara este verde, iar pe cea inferioara albicioasa din cauza perilor desi. Infloreste in lunile martie-mai. Creste prin locuri umede, vaile raurilor, in santuri, pe locuri argiloase si abrupte. Recoltarea: De la potbal se aduna frunzele fara petioli, incepand din luna aprilie si pana in iunie. Uneori se recolteaza si florile dar la inceputul deschiderii lor si fara codita. Mod de uscare: Frunzele si florile se intind in straturi subtiri, in incaperi cu buna aerisire sau in uscatorii cu aer cald, la temperaturi de 40-50 grade C. Din 6-8 kg frunze sau flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Atat florile cat si frunzele se folosesc in bronsite, tuse, ca expectorant si calmant. Intern: emolient si expectorant, antiseptic al aparatului respirator, antispastic bronsic.

97

2.9.64. Porumbul (Zea mays)

Descriere Porumbul este o planta ierboasa, cu tulpina dreapta, avand frunze lungi, ce inconjoara cu baza lor tulpina. Inflorescenta femeiasca este dispusa intr-un spic cilindric (stiuletele)este acoperit cu 4-9 bractee din care ies numeroase stile filiforme, foarte lungi, matasoase, verzi-rosietice, toate la un loc formand "matasea porumbului". Florele barbatesti sunt asezate la varful tulpinii. Infloreste in lunile iunie-iulie. Se cultiva. Recoltarea Se recolteaza stilurile florilor femeiesti numite popular "matase de porumb". Recoltarea lor se face atat de la porumbul in lapte cat si de la cel uscat. Mod de uscare Se intinde in straturi subtiri pentru a se usca cat mai repede. Din 4-5 kg matase proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari Se foloseste ca diuretic, hemostatic si in bolile de ficat. Intern: calmant in cistite cronice si metrite, puternic diuretic, colagog, hemostatic.

98

2.9.65. Rachitanul (Lyhrum salicaria)

Descriere: Rachitanul este o planta vivace, cu o tulpina dreapta, simpla sau ramificata, inalta pana la 2 m, cu baza in patru muchii, acoperita cu peri scurti. Frunzele sunt lanceolate, asemanatoare celor de rachita, la baza rotunjite, iar la varf ascutite. Frunzele sunt opuse sau asezate cate 3 in verticil, cele de pe ramuri sau varful tulpinii sunt dispuse altern. Ele sunt lungi de 3-12 cm, si late de 1-2 (3) cm. Florile sunt de culoare rosiepurpurie, lungi de 8-12 (14) mm si late de 2,5-3,5 (5) mm, formand spice alungite si dese la varful tulpinii si al ramurilor. Caliciul se termina cu 6 dinti interiori si 6 dinti exteriori, de doua ori mai lungi decat primii, petalele sunt in numar de 6, inconjurand 12 stamine. Infloreste incepand cu luna iunie pana in septembrie. Este o planta comuna. Creste pe marginea Recoltarea: lacurilor Se si aduna a raurilor, ramurile si de la ses pana la ale munte. plantei. varfurile inflorite

Mod de uscare: Planta se usuca la umbra in straturi subtiri. Din 4-6 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree. Intern: antibiotic gastrointestinal, antiseptic, antidiaretic, hemostatic. Extern: cicatrizant, antiseptic. 99

2.9.66. Ruscuta de primavara (Adonis vernalis)

Descriere: Ruscuta de primavara are in pamant un rizom cu radacini negricioase si miros neplacut. Tulpina la inceputul infloririi, aprilie-mai, este inalta de 20 cm, crescand mai tarziu pana la 40 cm. Ea este ramificata, fiecare ramura terminandu-se cu o floare. La baza, tulpina este acoperita cu solzi negriciosi-bruni. Frunzele sunt adanc divizate, asemanatoare celor de marar. Florile sunt mari, cu un diametru de 6-8 cm, de culoare galben-aurie, lucioase, cu 5 sepale paroase, 10-20 petale lungi de 2-4 cm si numeroase stamine. Fructele sunt asezate mai multe la un loc. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste pe coline, mai ales in locuri calcaroase. Recoltarea: Se culege planta in perioada infloririi, fara partile solzoase ale tulpinii. Recoltarea se ontinua si in timp ce planta se dezvolta, dar pana la aparitia fructificatiilor. Mod de uscare: Planta trebuie uscata cat mai repede in incaperi bine aerisite sau uscatorii la o temperatura de 55-60 grade C. Din 4-5 kg planta proaspaata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in boli de inima, numai cu avizul medicului, fiind o planta otravitoare. Observatii: Fiind o planta otravitoare, se vor spala bine mainile la terminarea lucrului cu ea.

100

2.9.67. Rostopasca (Chelidonium majus)

Descriere: Rostopasca este o planta ierboasa, vivace, avand in pamant un rizom bine dezvoltat si ramificat, brun-inchis la exterior si galben-portocaliu la interior. Tulpina este dreapta, ramificata, inalta pana la 100 cm, acoperita cu peri lungi si rari. Frunzele sunt moi la pipait, glabre, verzi pe fata superioara, verzui-albastrui pe cea inferioara. Ele sunt divizate in 3-5 lobi rotunjiti, cu dinti rari, lobul terminal fiind mai mare. Fructul este o capsula lunga de 3-5 cm, de forma unei pastai. Intreaga planta contine un suc laptos de culoare galben-portocalie. Infloreste incepand din luna aprilie pana in luna septembrie. Este o planta comuna. Creste pe langa case, printre daramaturi si prin padurile umbroase. Recoltarea: Se recolteaza planta intreaga fara radacini de la punctul unde se ramifica. Culegerea incepe in momentul infloririi si se continua pana la aparitia primelor fructificatii uscate. Mod de uscare: Plantele se intind in straturi subtiri in incaperi aerisite sau uscatorii cu aer cald, la o temperatura de 35 grade C. Din 6-8 kg planta proaspata, se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in doze mici pentru calmarea crizelor de ficat. Extern, sub forma de ceai sau tinctura se foloseste ca adjuvant in tratamentul tuberculozei pielii, herpesului, bubelor dulci, negi, bataturi, psoriazis. Intern: vasodilatator coronian, antispastic biliar, actiune antitumorala(antimitotica), sedativ, descongestiv hepatic. Observatii: Sucul laptos al plantei este foarte iritant pentru piele. Nu se va duce mana la nas, ochi sau gura in timpul recoltarii, iar la terminarea lucrului se vor spala bine mainile. Nu se supradozeaza, provoaca intoxicatii.

101

2.9.68. Salcamul japonez (Sophora japonica)

Descriere: Salcamul japonez este un arbore inalt pana la 20 m, cu scoarta neteda, de culoare verde-inchis, cu ramuri lipsite de spini. Frunzele sunt cele asemanatoare celor de salcam, insa cu foliolele ceva mai mici. Florile sunt de culoare alb-galbuie sau albverzuie, mai ales cand sunt in faza de boboci. Ele sunt grupate in inflorescente piramidale, ramificate, lungi de 15-35 cm, asezate la varful ramurilor si indreptate in sus, spre deosebire de florile de salcam care sunt aplecate in jos. Sunt placut mirositoare. Floarea are forma de fluture ca si cea de salcam (papilonacee). Floarea este formata dintrun caliciu cu 5 dinti, 5 petale care inconjoara 10 stamine libere. Ovarul este superior. Fructele sunt niste pastai carnoase, prezentand strangulatii intre seminte, spre deosebire de salcam care are pastaile uscate. Infloreste in lunile iulie-august. Se cultiva prin parcuri si pe marginea soselelor. Recoltarea: De la salcamul japonez se recolteaza bobocii florali in momentul formarii lor, atunci cand caliciul si corola sunt distincte. In acesta perioada primele flori incep sa se deschida. Mod de uscare: Bobocii se usuca la soare, intinsi in straturi subtiri. In cazul in care timpul nu permite uscarea la soare, se pot usca artificial la o temperatura de 40 grade C. Din 3-5 kg boboci proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se folosesc in industria de medicamente la obtinerea rutinei, medicament folosit in mentinerea elasticitatii vaselor de sange.

102

2.9.69. Salcia (Salix)

Descriere Arbori sau arbusti care au ramurile netede si flexibile, cu frunze asezate altern, cu flori dispuse in amenti (matisori). Se deosebesc: rachita-alba sau salcia-alburie (Salix alba), rachita-rosie (Salix purpurea), rachita sau salcia-frageda (Salix fragilis). Infloreste in lunile aprilie-mai (salix alba) si in lunile martie-aprilie, celelalte doua specii.

Recoltarea De la cele trei specii se recolteaza coaja de pa ramurile tinere, primavara, cand seva incepe sa circule. Mod de uscare: Coaja de salcie se usuca la soare sau in incaperi cu o circulatie buna a aerului. Se poate usca si in camere incalzite la o temperatura de cel mult 60 grade C. Din 2-3 kg coaja proaspata, se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Are proprietatea de a scadea febra si a calma durerile reumatice. Intern: astringent, antitermic, analgetic reumatismal, sedativ, vasodilatator cutanant, sudorific. Extern: cicatrizant, hemostatic. Observatii: Nu se depaseste doza, deoarece se pot produce intoxicatii.

103

2.9.70. Saschiul (Vinca minor)

Descriere: Saschiul este o planta perena. Are o tulpina taratoare din care pornesc din loc in loc numeroase radacini. Tulpinile aeriene sunt inalte de 15-20 cm, acoperite cu frunze opuse, iar la varf sunt acoperite cu 4 frunze, pornite aproape din acelasi loc. Frunzele sunt ovale, lungi de 2-4 cm, late de cca. 2 cm, cu marginea intraega, lucioase, pieloase, tari la pipait, glabre, de culoare verde-inchis pe fata superioara si mai deschise pe cea inferioara. Ele raman verzi si in timpul iernii (persistente). Florile apar cate una la subsuara frunzelor, asezate pe o codita lunga ce depaseste frunzele. Ele sunt formate din 5 sepale, cu marginea intreaga, lipsita de peri, 5 petale albastre, unite la baza, 5 stamine si un ovar superior. Fructul are forma unei pastai cilindrice de 1,5-2 cm lungime. Infloreste in lunile aprilie-mai. Creste prin paduri de stejar si fag, in locuri umbroase, formand poienite compacte. Planta se cultiva mult prin parcuri pentru portul ei care ramane verde si iarna. Recoltarea: In tot timpul anului se recolteaza planta intreaga fara radacini. Planta culeasa inainte si in timpul infloririi contine cea mai mare cantitate de principii active. Mod de uscare: Planta trebuie uscata foarte repede, insa in straturi subtiri, in locuri bine aerisite, sau uscatorii la o temperatura de 50-60 grade C. Din 3-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste la scaderea tensiunii arteriale. Intern: amnezie minora. Observatii: Uneori se mai confunda cu Vinca herbaceea, care prezinta cili (peri) pe marginile frunzelor si sepalelor. frunzele sunt mai subtiri, lipsite de luciu, iar toamna cad.

104

2.9.71. Socul (Sambucus nigra)

Descriere: Socul este un arbust de 4-5 m, cu tulpina si ramurile acoperite de o scoarta cenusiu-verzuie, avand in interior o maduva alba. Acest caracter il deosebeste de socul rosu care creste la munte si care are maduva de culoare brun-roscata. Frunzele sunt asezate opus, fiecare fiind formata din 5-7 foliole, dintate pe margini. Florile sunt de culoare alba, placut mirositoare, asezate mai multe la un loc, intr-un corimb plat. Fiecare floare are un caliciu cu 5 dinti, o corola cu 5 petale, 5 stamine cu anterele galbene, un ovar si 3 stigmate. Fructele sunt mici, de culoare neagra, lucioase, avand la interior 3 seminte lunguiete. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste prin paduri, pe langa garduri si prin zavoaie. Recoltarea: De la soc se recolteaza forile in momentul cand 75% din ele sunt inflorite, iar restul se afla sub forma de boboci. Recoltarea se face numai pe timp frumos, in zile cu soare si dupa ce roua s-a ridicat. Fructele se recolteaza toamna, cand ele au ajuns la completa maturitate, devenind negre. Mod de uscare: Inflorescentele se expun fie la soare puternic, fie se aseaza in incaperi bine aerisite. Dupa 4-6 ore, florile sunt uscate. Florile se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Fructele se expun la soare sau, daca timpul nu permite se usuca artificial la o temperatura de 50-60 grade C. Din 5-7 kg flori, din 3-4 kg fructe, se obtine 1 kg produs uscat.

105

Intrebuintari: Florile se folosesc in raceala si gripa pentru a inlesni transpiratia, iar fructele sunt usor laxative. Intern: sudorific puternic, galactolog, laxativ usor, diuretic. Extern: antiseptic. Observatii: Chiar daca este un arbust cunoscut, totusi exista riscul de a fi confundat cu alte specii de Sambucus, racemosa (soc rosu) si ebulus (boz). Deosebirile fundamentale sunt: 1.culorile florilor, care la Sambucus nigra sunt albe-galbui in timp ce la celelalte doua sunt de culoare albe-verzui si respectiv albe-roze; 2.culorile fructelor, care la Sambucus nigra sunt negre, lucioase cu miros slab particular, gust dulceag-acrisor, in timp ce la celelalte doua sunt de culoare rosii-lucioase, lipsite de miros, gust acrisor, neplacut, si respectiv negre, mate, cu miros neplacut. Nu se utilizeaza florile proaspete, aplicate pe piele sau pe mucoase, produc eriteme.

106

2.9.72. Stanjenelul (Iris germanica)

Descriere: Stanjenelul este o planta ierbacee, perena, cu un rizom gros si carnos, cu miros de iarba, din care porneste o tulpina cilindrica, terminata cu multe flori. Frunzele sunt lunguiete, putin ascutite, in forma de sabie, dispuse cate 4-6 in buchet. Florile sunt mari, de culoare violet-inchis, slab mirositoare. Floarea este formata din 3 petale externe indoite in jos, acoperite se partea superioara cu periuta de peri galbeni. Celelalte 3 petale sunt indreptate in sus. Are 3 stamine si un ovar asezat sub petale. Infloreste in lunile maiiunie. Se cultiva mult prin gradini ca planta ornamentala. Recoltarea: Se recolteaza rizomul in anul 2-3 de vegetatie, incepand din luna iulie, continandu-se pana toaman tarziu. Uneori rizomii se pot scoate din pamant primavara inaintea inceperii vegetatiei. Mod de uscare: Se prefera uscarea inceata pe cale naturala, la soare. Uscarea se poate face si pe cale artificiala cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 35-40 grade C. Din 4-5 kg rizomi proaspeti se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in industria de parfumuri si cosmetica. Cercetarile facute au demonstrat ca frunzele si florile contin vitamina C in cantitati destul de apreciabile (14%) Observatii: Praful de stanjenel provoaca iritarea mucoaselor, urmata de vomitari. In timpul lucrului se va purta o masca sau tifon la nas si gura.

107

2.9.73. Salcamul (Robinia pseudacacia)

Descriere Arbore originar din America de Nord, inalt pana la 25 m, cu frunze lungi de 20-30 cm, avand 9-21 foliole dispuse imparipenat, glabre, la baza petiolul fiind insotit de doi ghimpi puternici, brun-roscati, proveniti din modificarea stipelor. Inflorescenta este in forma de strugure (racem), la inceput dreapta, dupa inflorire aplecata in jos. Floarea este formata dintr-un caliciu cu 5 dinti, 5 petale care inconjoara 10 stamine libere. Ovarul este superior. Fructul este o pastaie turtita, de culoare brun-roscat. Salcamul infloreste in lunile mai-iunie. Creste pe tot cuprinsul tarii. Recoltarea: Se culeg florile de pe axul principal al inflorescentei.

Mod de uscare: Florile se intind in straturi subtiri in incaperi bine aerisite. Pe cale artificiala se pot usca la o temperatura de 35-40 grade C. Din 6-8 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs finit. Intrebuintari: Sub forma de ceai in hiperaciditate si diferite afectiuni ale stomacului. Intern: hipoacidificant gastric, antispastic. 108

2.9.74. Sapunarita (Saponaria officinalis)

Descriere: Sapunarita este o planta perena, inalta de 30-70 cm, cu tlpinile drepte, ramificate la partea superioara. In pamant are un rizom cilindric, mult ramificat, tarator, din care pornesc numeroase radacini subtiri. Frunzele sunt opuse, ovale, prezentand 3 nervuri, aproape glabre, cu marginile aspre. Florile sunt placut mirositoare, dispuse la varful tulpinii si al ramurilor si sunt formate dintr-un caliciu tubulos, terminat cu 5 dinti, palid-verzui, uneori purpuriu, acoperit cu peri rari. Petalele, in numar de 5, sunt de culoare alb-roz, inconjurand 10 stamine si un ovar cu 2 stile. Infloreste incepand din luna iunie pana in septembrie. Creste in locuri nisipoase, pe marginea raurilor, a drumurilor, pe langa garduri etc. Recoltarea: De la sapunarita se recolteaza radacina incepand din august pana la inceputul lui noiembrie. Mod de uscare: Radacinile se intind in straturi subtiri in incaperi aerisite. Pentru o buna conservare a saponinelor, este necesar ca uscarea sa se faca cat mai repede. In cazul cand timpul nu permite acest lucru, se va proceda la uscarea pe cale artificiala, la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3-4 kg de radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: In medicina se foloseste ca expectorant. In alimentatie se foloseste la prepararea halvalei si alvitei. Intern: expectorant, diuretic, colagog, antihelmintic. Extern: antihelmintic, cicatrizant. Observatii: Nu se supradozeaza fiind toxica; radacina de sapunarita se utilizeaza maruntita(taiata in bucatele foarte mici), nu se pulverizeaza, pulberea este iritanta pentru mucoasa nazala. Popular acestei pulberi i se spune praf de stranuntat.

109

2.9.75. Scaiul vanat (Eryngium planum)

Descriere Scaiul vanat este o planta perena, cu o tulpina inalta de 30-60 cm, cu ramuri de culoare albastra, terminate cu inflorescente globuloase, verzi la inceput, albastre in momentul infloririi si brune dupa ce florile s-au trecut. Inflorescenta este inconjurata de bractee spinoase. Frunzele sunt tari la pipait, dintate pe margini si tepoase. Infloreste in lunile iulie-august. Recoltarea Planta se culege in momentul infloririi, cand capata o frumoasa culoare albastra. Mod de uscare Uscarea se face cu usurinta, planta continand putina apa. In timpul uscarii se va feri de lumina puternica. Din cca. 3 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari Se foloseste in calmarea tusei. Intern: expectorant, antispastic bronsic. Creste prin fanete umede, pasuni si la marginea drumurilor.

110

2.9.76. Sovarvul (Origanum vulgare)

Descriere: Sovarvul este o planta perena, inalta de 30-60 cm, cu tulpina in 4 muchii, verde, uneori rosietica, acoperita cu peri, lemnoasa si ramificata la partea superioara. Frunzele sunt opuse, scurt petiolate, de forma ovala, aproape glabre, cu marginea intreaga sau usor dintata. Privite in zare se observa puncte transparente (celule cu ulei eteric). Florile au culoare purpurie, rareori alba, reunite in buchete la varful tulpinii si al ramurilor. Florile sunt inconjurate de bractee cu marginea de culoare purpurie. Infloreste incepand din iulie pana in august. Creste prin fanetele din regiunea de dealuri si de munte. Recoltarea: Se recolteaza planta inflorita, de la punctul de unde incepe sa se ramifice. In perioada de inflorire si mai ales in orele de dimineata, planta contine cea mai mare cantitate de ulei eteric. Mod de uscare: Planta se usuca in straturi subtiri. In cazul in care se usuca pe cale artificiala, temperatura de uscare nu va depasi 35 grade C. Din 2-3 kg planta proaspata, se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in bolile aparatului respirator manifestate prin bonsita, tuse si in boli de stomac. Intern: sedativ, bronhodilatator, antispastic, expectorant.

111

2.9.77. Stejarul (Quercus robus)

Descriere: Arbore inalt pana la 50 m, avand o coroana larga, cu ramuri puternice. Frunzele sunt ovale, scurt petiolate, pe margini lobate, cu lobii rotunjiti, la pipait pieloase, glabre, pe fata de un verde intunecat. Florile sunt dispuse in amenti (matisori). Fructul (ghinda) este o achena alungita, de 2-4 cm lungime, prezentand la exterior dungi verzi, la varf este ascutit, la baza inconjurat de un involucru in forma de cupa, acoperit la exterior cu solzi alipiti. Infloreste in luna mai. Creste in regiunea de campie, formand paduri compacte. Recoltarea: De la stejar se recolteaza coaja tulpinilor tinere si a ramurilor de 3-5 ani, al caror diametru nu trebuie sa depaseasca 10 cm. Coaja acestor tulpini este neteda, lucioasa si nu prezinta crapaturi. Recoltarea incepe primavara, de obicei prin lunile martie-aprilie, cand seva incepe sa circule intens. Uneori se recolteaza si ghinda fara involucru. Ele se aduna toamna cand incep sa cada de pe arbore. Ghindele recoltate in lunile septembrieoctombrie sunt cele mai valoroase. Mod de uscare: Coaja recoltata se usuca in aer liber la soare sau umbra, iar daca timpul este nefavorabil, se va usca usca in camere incalzite la o temperatura de 40-50 grade C. Ghindele se usuca pe cale naturala asezate intr-un strat de cca. 20 cm grosime. Uscarea completa a ghindelor dureaza 2-3 saptamani. Din 2-2,5 kg coaja sau ghinda proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Coaja de stejar se foloseste ca astringent in diaree, iar extern in tratamentul plagilor, al hemoroizilor, afectiunilor gurii, transpiratiei picioarelor. Semintele, obtinute dupa decojirea ghindei, prajite si pulverizate formeaza cafeaua de ghinda care se foloseste in tratamentul diareei. Intern: hemostatic, antiseptic, antidiareic. Extern: astringent, cicatrizant, dezinfectant.

112

2.9.78. Stevia stanelor (Rumex alpinus)

Descriere Stevia stanelor este o planta perena, avand in pamant un rizom gros, tarator, cu multe capete, terminat la varf cu o coroana de peri negriciosi. Tulpina aeriana este inalta de 1-2 m, dreapta, prezentand dungi in lungime. La baza tulpinii se afla frunze mari, avand un petiol lung si caniculat. Limbul frunzei este lung de 35-50 cm si lat de 20-24 cm, la baza cordat (in forma de inima). Inflorescenta este de culoare verde si se afla dispusa la varful tulpinii. Infloreste in lunile iulie-august. Creste in jurul stanelor, pasunilor de munte, la altitudini de 1200-1500 m. Recoltarea: De la aceasta planta se recolteaza, toamna, rizomii cu radacinile. Mod de uscare: Se face pe cale naturala la soare si in curenti puternici de aer sau in uscatorii cu aer cald la o temperatura de cel mult 50 grade C. Din 3-4 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Laxativ, iar in doza mare are actiune purgativa.

113

2.9.79. Sulfina (Melilotus officinalis)

Descriere Sulfina este o planta anuala, uneori bisanuala, cu tulpina dreapta si ramificata, inalta de 50-100. Frunzele sunt trifoliate , cu foliolele dintate pe margini. Florile au culoare galbena, sunt placut mirositoare, dispuse cate 30-70 in jurul unui ax, usor aplecat in jos. Infloreste incepand din iunie pana in septembrie. Creste prin fanete, locuri pietroase, pe marginea Recoltarea Se recolteaza in perioada infloririi si inainte de aparitia fructificatiilor. drumurilor, de-a lungul cailor ferate.

Mod de uscare: Uscarea se face in straturi subtiri pe cale naturala sau in uscatorii la o temperatura de 35 grade C. Din 4-5 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: In afectiunile de stomac si ca aromatizant. Intern: sedativ, expectorant, hipotensiv, diuretic. Extern: antiseptic, calmant(bai), antiinflamator gingival.

114

2.9.80. Strigoaia (Veratum album)

Descriere: Strigoaia este o planta vivace, inalta de 50-175 cm, avand in pamant un rizom gros, de forma cronica, terminat cu o coroana de radacini lungi. Frunzele sunt late, ovale, lungi, cu nervuri paralele, acoperindu-se prin tecile lor. Florile sunt de culoare albverzuie, asezate intr-un buchet alungit la varful tulpinii. Infloreste in lunile iunie-august. Creste sau prin primavara poienile devreme, si pasunile inaintea din aparitiei regiunea primelor muntoasa. frunze. Recoltarea: Rizomul cu radacinile se recolteaza toamna, in lunile septembrie-octombrie, Mod de uscare: Rizomii cu radacinile se usuca cat mai repede, intr-un loc bine aerisit sau direct la soare. Cand se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 50 grade C. Din 3-4 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in industria de medicamente. Observatii: Strigoaia este o planta puternic otravitoare. Dupa lucrul cu ea se vor spala bine mainile, iar in timpul prelucrarii se va purta o masca din tifon umezit la nas si gura. Intoxicatia cu strigoaie se manifesta prin arsuri in gura, salivatie, sete, varsaturi, diaree, colici, tremuraturi, senzatie de frig, mancarime pe tot corpul.

115

2.9.81. Sunatoarea (Hypericum perforatum)

Descriere: Sunatoarea este o planta perena, inalta de 20-100 cm, cu tulpina dreapta, lemnoasa la partea inferioara, ramificata incepand de la jumatate. Tulpina este cilindrica avand doua muchii in lungime pe care se observa puncte negre. Frunzele sunt opuse, nepetiolate, de forma ovala, fara peri, cu marginea intreaga. Privite in zare se observa pungi transparente cu ulei volatil si puncte glanduloase negre pe margini si fata superioara. Florile sunt asezate la varful tulpinii si al ramurilor in forma de buchet (corimb). Fiecare floare are 5 sepale alungite, glabre, cu marginea intreaga, uneori punctate cu negru. Petalele sunt in numar de 5, de culoare galben-aurie, cu puncte negre pe ele, de doua ori mai lungi ca sepalele. Staminele sunt numeroase iar ovarul depaseste la maturitate marimea sepalelor. El este de culoare verde, lipicios din cauza unei rasini cu care este acoperit. La maturitate se transforma intr-o capsula cu numeroase seminte. Infloreste incepand din iunie pana in septembrie. Creste prin fanetele de la ses si munte, pe fructelor. Mod de uscare: Sunatoarea se usuca pe cale naturala numai la umbra. Uscarea pe cale artificiala se face la temperatura de 35 grade C. Din 3-4 kg planta proaspata, se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Sunatoarea se foloseste in boli de stomac si ficat. Intern: factor lipotrop, antidiareic, coleretic, cicatrizant, antiseptic, antiinflamator hepatic si intestinal, antibiotic. Extern: trofic si calmant, antiinflamator gingival, cicatrizant. 116 langa drumuri, marginea padurilor etc. Recoltarea: Planta se culege de la inceputul infloririi si pana in momentul formarii

2.9.82. Talpa gastei (Leonurus cardiaca)

Descriere: Talpa gastei este o planta ierboasa, vivace, inalta pana la 150 cm, cu tulpinile si ramurile in patru muchii, paroase numai pe margini, perii fiind aplecati in jos, uneori acoperite in totalitate cu peri drepti. Frunzele sunt opuse, cele de la baza au forma palmei, adanc divizate in 5 lobi. Frunzele mijlocii au 3 crestaturi, iar cele din varful tulpinii sunt alungite si dintate. La subsuara frunzelor se gasesc florile de culoare roz asezate mai multe la un loc, inconjurand tulpina. Floarea este formata dintr-un caliciu in forma de tub cu 5 sepale unite intre ele, fiecare sepal terminandu-se cu un dinte ascutit (tepos). In total sunt 5 dinti, dintre care 3 superiori mai apropiati, 2 inferiori departati de primii si curbati. Corola prezinta un inel paros, este bilabiata, are forma unei guri, de doua ori mai mare decat caliciul. Buza superioara a corolei este de forma unui coif, acoperita cu peri marunti si desi, cea inferioara este lasata in jos si are 3 crestaturi. Infloreste din iunie pana in septembrie. Creste pe marginea drumurilor, prin locuri necultivate si printre daramaturi. Recoltarea: Se culege planta la inceputul si in timpul infloririi. Mod de uscare: Plantele se intind in straturi subtiri, uscarea facandu-se pe cale naturala. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35-40 grade C. Din 3,5-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in bolile de inima de origine nervoasa. Intern: sedativ puternic al sistemului nervos central, hipotensiv. Extern: cicatrizant, antiinflamator.

117

2.9.83. Teiul (Tilia)

Descriere: Teiul este un arbore inalt pana la 25 m, cu o coroana deasa. Frunzele sunt lung-petiolate, rotunde, ascutite la varf, iar pe fata inferioara se observa nervuri proeminente. Florile, in numar de 2-10, uneori si mai multe, sunt alb-galbui, placut mirositoare, asezate pe un peduncul comun, concrescut aproape pe jumatatea lungimii lui, cu o bractee lunga in forma de limba, de culoare verde-galbuie. Fiecare floare este formata din 5 sepale ce cad in momentul infloririi, 5 petale, numeroase stamine si un ovar globulos. Fructul este o nuca de forma sferica sau ovala. Infloreste in lunile iunie-iulie. Este raspandit prin padurile din regiunile de dealuri pana aproape de zona muntoasa. Recoltarea: Florile de tei se culeg cu bracteea insotitoare. Se recolteaza cand majoritatea lor sunt complet inflorite, iar un numar mic de boboci se afla in curs de deschidere. Recoltarea se face pe timp uscat, dupa ce roua s-a ridicat si la 2-3 zile dupa ultima ploaie. Mod de uscare: Florile de tei se usuca in straturi subtiri, in incaperi aerisite. Se pot usca si pe cale artificiala la o temperatura de 35 grade C. Din 3,5-4 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Florile de tei se folosesc in tuse, raceala, avand actiune emolienta si sudorifica. Intern: antitermic, expectorant, sedativ. Extern: calmant general(bai), descongestiv. Observatii: La manipularea florilor de tei se va purta masca sau tifon la nas si gura. Praful de tei este iritant, provoaca tuse si stranut.

118

2.9.84. Traista ciobanului (Capsella bursa pastoris)

Descriere: Traista ciobanului este o planta anuala care apare primavara devreme. Din mijlocul unei rozete de frunze iese tulpina pe care sunt insirateflorile. Intreaga planta este inalta de 15-30 cm. Frunzele bazilare sunt alungite, adanc scobite, uneori pana la nervura principala. Frunzele tulpinale sunt rare, nedintate pe margini, imbracand tulpina cu baza lor. Florile sunt mici, asezate pe o codita lunga, avad 4 sepale verzi cu dunga alba, 4 petale de culoare alba si 6 stamine. Fructul are forma triungiulara. Infloreste din luna aprilie pana toamna tarziu. Inflorirea are loc de jos in sus, astfel ca pe aceeasi tulpina vom intalni fructificatii si flori. Este o planta comuna, raspandita pe terenurile cultivate si necultivate, pe marginea drumurilor, pe langa ziduri etc. Recoltarea: Se culege planta intreaga, fara radacina, in primele stadii de dezvoltare, adica la aparitia primelor flori. Mod de uscare: Planta se usuca intinsa in straturi subtiri in incaperi aerisite. Pe cale artificiala se usuca la o temperatura de 35-40 grade C. Din 4-6 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Planta are intrebuintari hemostatice. Intern: hipotensiv, analgetic 119

2.9.85. Trifoi alb (Trifolium repens)

Descriere Trifoiul alb este o planta mica, perena, ierbacee, glabra, cu tulpina culcata la pamant, din care pornesc radacini. Frunzele sunt trifoliate, adeseori patate cu alb sau o pata mai inchisa, dispuse pe un petiol lung. Pe tulpina, la baza petiolului, se gasesc stipele membranoase, ascutite la varf, albe-galbui, cu nervuri verzi si liliachii. Florile sunt de culoare alba sau usor roze, pe masura infloririi ele se brunifica. Sunt dispuse in capitule globuloase, asezate la varful unor pedunculi drepti, mai lungi decat frunzele. Infloreste in luna mai pana in septembrie. Creste prin locuri cultivate, livezi si fanete. Recoltarea: Capitulele florale fara codite se culeg la inceputul infloririi. Mod de uscare: Florile de trifoi se usuca pe cale naturala, la soare, sau in locuri aerisite. Uscarea pe cale artificiala se face la o temperatura de 35-40 grade C. Din 4-5 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs finit. Intrebuintari: Sub forma de ceai in raceala, gripa.

120

2.9.86. Trifoiste (Menyanthes trifoliata)

Descriere Planta perena, inalta de 15-30 cm, avand in pamant un rizom lung, gros si ramificat. Frunzele apar in varful rizomului, sunt trifoliate, lung petiolate, avand o teaca ce inconjoara rizomul. Florile sunt de culoare alb-roza asezate pe o codita lunga, caliciul si corola avand 5 diviziuni. Petalele prezinta pe fata interna numerosi peri alburii. Staminele au anterele rosii-violacee. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste prin locurii umede, mlastini, lunci din regiunea de campie si munte. Recoltarea De la trifoiste se recolteaza frunzele cu sau fara petiol in perioada infloririi.Se va evita smulgerea frunzelor, deoarece rizomii ies cu usurinta din pamant ceea ce ar duce la distrugerea acestei plante. Mod de uscare Frunzele se usuca cat mai repede dupa recoltare. Uscarea se face in locuri aerisite. Pe cale artificiala se pot usca la o temperatura de 60-70 grade C. Din 5-6 kg de frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Datorita unui principiu amar, ceaiul de trifoiste are proprietatea de a mari pofta de mancare.

121

2.9.87. Tataneasa (Symphytum officinale)

Descriere: Tataneasa este o planta perena, avand un rizom scurt si gros, ramificat, din care pornesc radacini carnoase, lungi pana la 30 cm si groase de 1-2,5 cm, acoperite cu scoarta neagra, la interior fiind de culoare alba. Tulpina este dreapta, inalta pana la 120 cm, muchiata la baza, cu muchii aripate la partea superioara, acoperite cu peri aspri, usor indreptati in sus. Frunzele sunt aspre si paroase, cu nervura principala alba, celelalte nervuri fiind unite in forma de retea. Frunzele se prelungesc pe tulpina, dandu-i un aspect aripat. Florile sunt de culoare violacee, asezate la varful tulpinii, de forma unui tub terminat cu 5 dinti curbati in afara. Infloreste incepand din mai pana in august. Creste pe amrginea paraielor, prin fanete umede, zavoaie si prin lunci. Recoltarea: Se recolteaza rizomul cu radacinile, toamna dupa incetarea vegetatiei sau primavara devreme. Mod de uscare: Radacinile de tataneasa se usuca in straturi subtiri cat mai repede posibil. Se prefera uscarea pe cale artificiala la o temperatura de 40-50 grade C. Din 3-4 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se intrebuinteaza ca emolient si expectorant in tuse, tratamentul ulcerului gastric, iar extern ca cicatrizant al ranilor. Intern: hemostatic, cicatrizant, actiune antimiotica. Extern: descongestiv, astringent, cicatrizant. 122

2.9.88. Tintaura (Centarium umbellatum)

Descriere Tintaura este o planta ierboasa, inalta de 10-50 cm, cu tulpina in 4 muchii, simpla, glabra, ramificata spre varf. La baza tulpinii se afla o rozeta de frunze ovale. Frunzele aflate pe tulpina sunt opuse, cu marginea intreaga si au 3-5 nervuri. Florile sunt dispuse in varful tulpinii si al ramurilor. Ele au forma unor stelute cu 5 dinti, de culoare roz, cu petalele unite intr-un tub ce inconjoara cele 5 stamine cu anterele rasucite in spirala. Infloreste din iulie pana in septembrie. Creste prin fanete si pieni umede, in luminisurile de padure de la ses pana la munte. Recoltarea In timpul infloririi se recolteaza planta intreaga fara radacini.

Mod de uscare Planta se usuca la umbra in locuri bine aerisite. Daca se foloseste caldura artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 40-45 grade C. Din 3-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari Se foloseste in boli de stomac si pentru marirea poftei de mancare. Intern: antitermic, stomahic.

123

2.9.89. Trei frati patati (Viola tricolor)

Descriere Trei frati patati este o planta anuala, uneori rezistenta si peste iarna, inflorind si in al doilea an. Are o tulpina scurta de 20-30 cm, de culoare verde, goala la interior, acoperita cu peri scurti, indreptati in jos. Frunzele sunt ovale, alungite, intate rar pe margini, cu petioli scurti. La punctul de unire cu tulpina sunt inconjurare de alte frunzulite adanc divizate. Florile au pedunculi lungi, pe care se afla doua bractee scurte si alterne, asezate sub flori sau mai jos. Floarea are 5 sepale lunguiete, pe margini acoperite cu peri lungi (cili), 5 petale dintre care cea inferioara este pintenata. Petalele superioare sunt de culoare violet-inchis, rareori violet-deschis sau albe, cele laterale albe, galbene sau violetalbastrui, iar petala inferioara de la baza este intotdeauna galbena, cu 5-7 dungi de culoare inchisa, adesea palid-violet pe margini. Infloreste incepand cu luna mai pana in august. Se Creste prin lunci umede intrega si fara in fanete radacini, din in regiunea perioada de dealuri. infloririi. Recoltarea recolteaza planta Mod de uscare Plantele se usuca in straturi subtiri, in locuri umbroase si bine aerisite. Se pot usca si pe cale artificiala, la o temperatura de 50 grade C. Din 5-6 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca depurativ si ca expectorant in tuse. Intern: colagog, expectorant, depurativ, laxativ, antialergic.

124

2.9.90. Trifoi rosu (Trifolium pratense)

Descriere Planta perena, ierboasa, cu tulpini drepte, inalta de 30-70 (100) cm, dispuse cate 2-5 la un loc, simple sau ramificate, cu frunze trifoliate, lung petiolate, cele aflate pe tulpini cu petiolul mai scurt. Foliolele pe jos si pe margini sunt usor paroase, foarte rar glabre, pe fata prezentand o pata mai deschisa la culoare. Stipele de la baza petiolului sunt de forma ovala, spre varf ascutite si ciliate, palide, prezentand o nervatiune vizibila verzuie sau roscata. Capitulele florale, de forma globuloasa, inconjurate la baza de un involucru format din doua frunze trifoliate. Infloreste in luna mai pana in luna septembrie. Creste prin locuri ierboase, pasuni, fanete, de la campie pana in regiunea muntoasa. Recoltarea: Se aduna inflorescentele de forma globuloasa impreuna cu cele doua frunze ce le inconjoara. Recoltarea se face in momentul infloririi complete. Mod de uscare: Florile se usuca in incaperi aerisite. Uscarea se face si artificial la o temperatura de 35-40 grade C, asigurandu-se o ventilatie buna. Din 4-5 kg produs proaspat se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Sub forma de ceai se folosesc ca expectorant sau diuretic. Intern: antispastic, antiinfectios, antiinflamator, entero-colite, infectii urinare, reumatism, dismenoree, leucoree. 125

2.9.91. Troscotul (Polygonum aviculare)

Descriere: Troscotul este o planta ierboasa, anuala, cu tulpinile ramificate si intinse pe pamant, acoperite pana la varf cu frunze. Frunzele sunt liniar-lanceolate, lungi de cca. 3 cm si late de 0,5-1 cm. Sunt glabre pe ambele fete, cu marginile intregi. In locurile unde frunzele sunt fixate pe tulpina se observa o membrana albicioasa ce inconjoara tulpina, numita ochree. La subsuara frunzelor se afla 2-4 flori de culoare alb-verzuie, pe margini alb-roz. Fiecare floare are 5 diviziuni ce tin locul sepalelor si petalelor. Urmeaza apoi 8 stamine ce inconjoara un ovar cu 3 stile. Infloreste din iunie pana in septembrie. Planta este comuna in toata tara. Recoltarea: Se aduna iarba prin smulgere in momentul infloririi. Se inlatura radacinile si partea de jos a tulpinii care este lemnificata si lipsita de frunze. In locurile grase, cu umezeala suficienta, troscotul are o tulpina ridicata pana la 15-20 cm. Mod de uscare: Planta se intinde in locuri aerisite sau uscatorii cu aer cald, la o temperatura de 40 grade C. Din 4-5 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree. Intern: hipotensiv, antidiareic.

126

2.9.92. Turita mare (Agrimonia eupatoria)

Descriere Turita mare este o planta ierbacee, cu tulpina inalta pana la 100 cm, ramificata spre varf, cu frunzele lungi de 8-16 cm. Frunzele sunt formate din 5-9 foliole mari, avand intre ele foliole mici. Toata planta este acoperita cu peri matasosi. In varful tulpinii si al ramurilor se gaseste inflorescenta in forma de spic, compusa din numeroase floricele galbene cu 5 petale. Planta infloreste de la baza spre varf, astfel ca pe ea vom gasi in acelasi timp flori si fructificatii. Fructele sunt inconjurate de o coroana de ghimpi recurbati la varf. Infloreste incepand cu luna iunie pana in august. Creste prin tufisuri, paduri, livezi, pe marginea fara drumurilor, partile fiind comuna atat in ale campie cat si la munte. Recoltarea: In perioada aparitiei primelor flori se culege planta intreaga fara radacini si lemnoase tulpinii principale. Mod de uscare: Planta se usuca intinsa in straturi subtiri, la umbra, sau in uscatorii cu aer cald la o temperatura de 35 grade C. Din 3-4 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in bolile de ficat, stomac si ale aparaturlui respirator. Intern: colagog, excita secretiile gastro-intestinale, antidiareic, lizeaza calculii biliari. Observatii: Nu se supradozeaza, putand provoca eliminari bruste de calculi, obturarea cailor biliare si renale si spasme puternice.

127

2.9.93. Ungurasul (Marrubium vulgare)

Descriere: Ungurasul este o planta vivace, inalta de 30-50 cm, cu tulpina in 4 muchii, ramificata la partea superioara. Intreaga planta este acoperita cu peri, din care cauza are un aspect albicios. Frunzele sunt opuse, dintate pe margini, iar pe partea inferioara se observa o retea de nervuri. Florile sunt mici, de culoare alb-murdar, indesate in jurul tulpinii, formand verticile globuloase. Caliciul este in forma de tub, terminat cu 10 dinti tari, spinosi, recurbati la varf in forma de carlig. Infloreste incepand din iunie pana in septembrie. Recoltarea: Ungurasul se recolteaza in timpul infloririi. Mod de uscare: Se usuca in straturi subtiri, la umbra, in locuri bine aerisite sau in camere incalzite la o temperatura ce nu trebuie sa depaseasca 35 grade C. Din 4-5 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in bolile de ficat, ca expectorant si pentru stimularea poftei de mancare. Intern: colagog, expectorant, stomahic, antiseptic bronsic. Extern: cicatrizant. Observatii: Se poate confunda cu voronica (Marrubium peregrinum), care are totusi frunzele mai mici, florile mai rare, iar caliciul se termina cu 5 dinti.

128

2.9.94. Urzica (Urtica dioica)

Descriere: Urzica este o planta ierbacee, care creste pana la 150 cm inaltime, avand in pamant un rizom subtire, cilindric, de culoare albicioasa, lung si ramificat. Tulpinile sunt drepte, cu 4 muchii, acoperite cu frunze opuse, dintate pe margini. Atat tulpina cat si frunzele sunt prevazute cu peri urzicatori. La baza, frunzele sunt cordate. Urzica are flori femeiesti si barbatesti asezate pe tulpini diferite (dioica). Urzica creste pretutindeni, in locuri cultivate si necultivate, in santuri, pe langa drumuri, pe marginea apelor, in paduri si pe locuri grase unde au fost stane de oi. Recoltarea: De la urzica se recolteaza frunzele, incepand din luna mai si pana la sfarsitul toamnei. Mod de uscare: Frunzele se intind in straturi subtiri, in camere cu aerisire buna. Uscarea se poate face si inaer liber, in locuri ferite de lumina puternica. Uscarea cu aer cald se face la o temperatura de 50-60 grade C. Din 4,5-5,5 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uric, actiune antimicrobiana, Extern: diuretic, antidiareic, refacerea vitaminizant, tesuturilor, uscat. hemostatic, cicatrizant. Intrebuintari: Urzica se foloseste ca diuretic si adjuvant in diabet. Intern: elimina acidul hipoglicemiant. stimuleaza

Observatii: Pentru a feri pielea de perii urzicatori, care provoaca iritatii si mancarime. se vor folosi manusi in timpul recoltarii.

129

2.9.95. Urzica moarta (Lamium album)

Descriere Urzica moarta este o planta vivace, ierboasa, cu tulpina din 4 muchii, putin paroasa, cu frunze opuse, petiolate, avand forma ovala, dintate pe margini. Florile sunt albe, mari, formate din 2 buze din care una superioara in forma de coif sub care se afla 4 stamine si pistilul. Inloreste incepand din aprilie si pana toamna. Creste la marginea padurilor, in santuri umede, pe langa garduri si drumuri. Recoltarea: De la urzica moarta se aduna pe vreme uscata florile fara caliciu. Recoltarea incepe in momentul infloririi si se continua pana toamna tarziu. uneori se recolteaza planta intreaga cu flori si fara radacina. Mod de uscare: Florile trebuie uscate cat mai repede dupa recoltare, in staturi subtiri, in incaperi aerisite sau la soare. Uscarea pe cale artificiala se face la o temperatura de 35 grade C. Din 6-7 kg flori proaspete se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se utilizeaza pentru calmarea nervilor si ca antiseptic, iar extern in leucoree. Intern: sedativ, emolient, expectorant, diuretic, antidiareic usor. Extern: astringent.

130

2.9.96. Valeriana (Odoleanul) (Valeriana officinalis)

Descriere: Valeriana este o planta perena, inalta de 30-150 cm, cu un rizom scurt, gros, din care pornesc numeroase radacini ce prezinta un miros caracteristic. Tulpina este dreapta, fistuloasa (goala la interior), cilindrica, brazdata si acoperita cu frunze opuse. Frunzele sunt adanc divizate, cu segmentul terminal mai mare. Florile sunt de culoare alb-roz, placut mirositoare, asezate la varful tulpinilor si al ramurilor. Fiecare floare are 5 petale unite intre ele intr-un tub scurt. Una dintre petale prezinta o mica umflatura la baza ei. Infloreste in luna mai pana in iulie. Creste prin fanetele umede si luminisurile de padure; Recoltarea: Toamna, dupa ce partea ierboasa a valerianei s-a vestejit, se recolteaza rizomul impreuna cu radacinile. In cazul in care radacinile se culeg primavara, scoaterea lor din pamant se face in lunile februarie-martie; Mod de uscare: Radacinile de valeriana se usuca in incaperi bine aerisite. Ele se intind in straturi subtiri si se intorc in primele zile pentru a uniformiza uscarea. Radacinile se pot usca si in camere cu aer cald sau uscatorii, la o temperatura cuprinsa intre 35-40 grade C. Cu cat uscarea se face mai incet, cu atat produsul va fi mai aromat. Din 4-5 kg radacini proaspete se obtine 1 kg produs uscat; Intrebuintari: Radacinile de valeriana au actiune calmanta asupra sistemului nervos. Intern: sedativ, diminueaza secretiile gastrice, astispastic, antitiemetic; Observatii: Valeriana se poate confunda cu canepa-ciobanului (Eupatorium canabinum) cu care se aseamana prin inaltime, frunze opuse si divizate si inflorescenta de tip umbeliform. caracterele botanice sunt net diferentiate, iar radacina este lipsita de miros. 131

2.9.97. Vinarita (Asperula odorata)

Descriere Vinarita este o planta vivace, ierbacee, inalta de 15-25 cm, cu tulpini drepte, in 4 muchii, neramificate, fara umflaturi la noduri. Frunzele sunt dispuse in verticile cate 6 in partea inferioara a tulpinii si 8 la cea superioara. Ele au o forma oval-lunguiata, acoperite cu peri aspri pe margini si pe nervura principala. Intreaga planta este glabra, cu aspect lucios, mai ales pe partea superioara a frunzelor. Florile sunt albe, marunte si placut mirositoare, dispuse in buchete la varful tulpinii. O floare este compusa dintr-un caliciu cu 4 sepale foarte mici, corola in forma de palnie cu 4 petale si 4 stamine. Fructul uscat este format din doua parti (caprpele) pe care se afla asezati peri tari cu varful intors in forma de carlig. Infloreste in lunile mai-iunie. Creste prin paduri umbroase, de la ses pana in regiunea de munte. Recoltarea: Vinarita se culege inainte sau la inceputul infloririi. Principiul activ (cumarina) se formeaza la inceputul dezvoltarii plantei si apare numai la uscarea ei. Mod de uscare: Vinarita se usuca la umbra, pe cale naturala, intinsa in straturi subtiri. In cazul uscarii pe cale artificiala, temperatura nu trebuie sa depaseasca 35 grade C. Din 6-7 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat. Intrebuintari: Se foloseste in bolile de ficat, ca diuretic si mai ales in industria lichiorurilor. Intern: dischinezia biliara.

132

2.9.98. Vascul (Viscum album)

Descriere Vascul este o planta semiparazita, inalta de 30-60 cm. Creste pe ramurile arborilor, avand aspectul unor tufe ramuroase, drepte sau aplecate in jos. Tulpina este scurta, cilindrica si groasa, ramificata din 2 in 2, ingrosata la nodri, de unde se rupe foarte usor, de culoare galben-verzuie, uneori galben-cenusie. Frunzele sunt opuse cu marginile intregi, lipsite de petioli, de culoare verzuie-galbena, groase si pieloase la pipait, lunguiet-ovale, mai late la varf decat la baza, cu varful rotunjit, fara peri, avand pe partea inferioara 4-5 nervuri vizibile. Lungimea frunzelor este de 2-4 cm, uneori mai mare sau mai mica. Ele nu cad toamna si raman verzi in timpul iernii. Florile sunt mici, lipsite de codita, asezate cate 2-3 la subsuara ramurilor. Vascul are doua feluri de flori, barbatesti si femeiesti, dispuse fiecare pe tufe separate. Fructele sunt de forma rotunda, la inceput de culoare verde, apoi alba, asezate cate 2-3 la un loc, prezentand 2 seminte acoperite cu o substanta cleioasa. Coacerea lor se termina in luna decembrie. O planta traieste cca 70 ani. Infloreste in lunile martie-aprilie. Vascul paraziteaza de preferinta plopii, salcia, mesteacanul, perii, merii, scorusii, paducelul, prunul, ciresul, salcamul, artarul, castanul, teiul, in general toate foioasele, coniferele si foarte rar frasinul, carpenul si arinul. Recoltarea 133

De la vasc se aduna ramurile tinere cu frunze. Recoltarea se poate face tot timpul anului. Mod de uscare: Uscarea vascului se face numai pe cale naturala, in incaperi bine aerisite, ferite de lumina. Din 2-3 kg planta proaspata se obtine 1kg produs uscat. Intrebuintari: Vascul se foloseste ca hipotensiv. Intern: cardiotonic, antimiotic, brahicardizant. Observatii: A nu se confunda vascul medicinal cu vascul de stejar sau margaritar (Loranthus europaeus), caracterizat prin: fructe de culoare galbui-inchis, de forma ovala, asezate in forma de strugure, si tulpini de culoare brun-negricioasa pana la cenusiuinchis. Tratamentul cu vasc se face numai sub control medical. Vascul este o planta parazita pe pomi fructiferi si unii arbori. S-a stabilit ca exista o corelatie intre toxicitatea plantei si provenienta sa(pe ce pom a crescut). Cel mai valoros vasc este cel crescut pe mar. In ordine descrescatoare urmeaza cel crescut pe par, brad, mesteacan, trandafir si frasin.

134

2.9.99. Volbura (Convolvulus arvensis)

Descriere Volbura este o planta perena, cu tulpina volubila, intinsa pe pamant sau incolacita de alte plante, cu frunze glabre asezate altern. In pamant are o radacina lunga si subtire de culoare alba. Frunzele sunt ovale sau sagitate, asezate pe un petiol lung. Florile au forma unei palnii, de culoare alba cu dungi roz pe partea exterioara. Ele sunt placut mirositoare. Infloreste incepand din iunie pana in august. Volbura este o planta comuna ce creste prin terenurile lucrate, gradini si pe langa drumuri.

Recoltarea: Se smulge intreaga planta impreuna cu radacinile, inainte de inflorire (aprilie-mai).

Mod de uscare: Volbura se usuca in straturi subtiri in locuri bine aerisite. Din 4-6 kg planta proaspata se obtine 1 kg produs uscat.

Intrebuintari: Volbura are proprietati laxative. Observatii Impreuna cu volbura se poate recolta si planta numita cupa-vacii (Calystegia sepium). aceasta are portul mult mai mare, florile sunt mari, albe, lipsite de miros. creste pe langa garduri, de care se agata, si la marginea apelor. La infatisare seamana cu volbura. infloreste in lunile iulie-septembrie. Are aceleasi intrebuintari ca si volbura.

135

2.9.100. Zmeurul (Rubus idaeus)

Descriere: Zmeurul este un arbust tufos, cu lastari taratori, tulpini drepte, spre varf arcuite, cu ghimpi drepti si desi, de forma unor ace, adeseori plasati numai pe partea inferioara. Frunzele sunt compuse din 3-7 foliole, dintate pe margini, verzi pe fata superioara, albicioase pe cea inferioara. Florile sunt albe, compuse din 5 sepale, 5 petale, numeroase stamine. Fructul este de culoare rosie, cu miros placut si gust acrisor-aromat. Infloreste incepand din mai pana in iulie. Creste prin locuri stancoase, luminisuri de paduri, Recoltarea De la zmeur se recolteaza frunzele tinere fara petiolul principal, inainte si in perioada infloririi. Mod de uscare Frunzele se usuca in straturi subtiri pe cale naturala sau artificiala la o temperatura de 4050 grade C. Din 3-4 kg frunze proaspete se obtine 1 kg produs uscat. in regiunea deluroasa si muntoasa.

Intrebuintari: Se foloseste ca astringent in diaree.

136