Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect

Fiabilitatea definirea conceptului si parametrii specifici (CURS 1)

Tinand cont de relatia calitatii si a performantei produsului prin specificatiile realizate si admitand ca specificatiile si performanta realizeaza componentele definititiei calitatii problema care se pune in continuare este aceea a comportarii temporale sau in timp a produsului tehnic tehnologic respective a mentinerii calitatii acestuia in timp rezulta ca se poate evidentia o dimensiune dinamica sau temporara a calitatii care poate fi privita prin prisma mentinerii in timp a performantei sistemului si aceasta dimensiune poarta numele de fiabilitate. Fiabilitatea se va discuta numai din perspectiva performantelor respective a caracteristicilor corespunzatoare ale produselor tehnice si tehnologice deoarece este atmisa ipoteza ca VOC(Voice of the client) a fost realizata. Pe langa dimensiunea temporara pe care o da calitatii fiabilitatea se poate constitui sic a o cerinta de performanta in dezvoltarea produselor. Din perspectiva functionarii unui produs fiabilitatea are doua definitii: 1. Fiabilitatea este .. de a functiona corespunzator intr-un anumit interval de timp si in conditii de exploatare / utilizare data. definitie in sens restrains care se aplica pentru acele produse tehnice care trebuie sa functioneze o perioada de timp dupa care ele sunt scoase din exploatare din motive de defectiune. 2. Fiabilitate reprezinta capacitatea unui system sau produs de a-si realiza corespunzator functiile intr-un interval de timp dat sau la un moment de tipm dat in conditii de exploatare intretinere si reparare date. definitia prin disponibilitate pentru ca in cf cu ea ne punem problema daca pot utliza sau nu produsul finca el functioneaza sau nu. Conform acestei defintitii proiectarea produsului implica pe langa aspectele realizarii intervalului de timp de functionare si toate aspectele de reparare si intretinere Din perspectiva celor doua definitii se pune problema definirii contextului de analiza si de realizare a fiabilitatii. Acest context este determinat de: A. Starile sistemului B. Parametrii fiabilitatii In ceea ce priveste starile sistemului sau produsului din definitiile fiablitatii se constata ca corice produs sau system tehnic poate fi analizat din perspectiva a 3 tipuri de stari: 1. F= starea de functionare corespunzatoare si care corespunde tuturor configuratiilor sistemului pentru care caracteristicile acestuia se afla in campurile de toleranta ale performantei stabilite prin proiectare. 2. D=starea de defectare si care corespunde tuturor configuratiilor pentru care una dinte iesirile sistemului se situeaza in afara campului de toleranta. FIGURA 1

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect 3. M= starea de mentenanta/intretinere(mentenanta preventiva) si reparare(mentenanta corectiva) si este starea in care functionarea sistemului este intrerupta si in care se realizeaza operatiile de reparare si intretinere conform documentatiei. Parametrii fiabilitatii - sunt cei prin care se dezvolta fiabilitatea produselor avand diverse expresii in contextual diverselor modele ale fiabilitatii. Principalii parametrii sunt urmatorii: (pag 74-76 tabelul 4.1)

Curs 2

Toti cei 12 parametri primari de fiabilitate

Dimensiunile managementului fiabilitatii produselor tehnice si tehnologice (curs 4)

Managementul fiabilitatii are ca principal obiectiv realizarea parametrilor de fiabilitate pentru produsele tehnice si tehnologice. Problema de management a fiabilitatii se pune pentru intregul ciclu de viata al produsului tehnic prin considerarea in mod ponderat a tuturor parametrilor de fiabilitate pentru intregul ciclu de viata al produsului. Se identifica astfel dimensiunile managementului fiabilitatii relativ la parametrii si ciclu de viata. 1. Identificarea necesitatilor si cerintelor, precum si a specificatiilor de fiabilitate - este integrata puternic etapei de determinare a necesitatilor si cerintelor in managementul calitatii. 2. Proiectarii fiabilitatii are doua directii: a produsului ca sistem si a produsului la nivelul ciclului de viata a acestuia. 3. Realizarii fiabilitatii care este puternic dependenta de implementare respectiv productie sau instalare. 4. Mentenanata respectiv cea corectiva si cea preventiva 5. Mentenanta in sisteme exceptionale FIG. 1 Considerand cele cinci dimensiuni rezulta ca managementul fiabilitatii este o componenta esentiala a managementului calitatii produselor tehnice si creaza fundamentul pentru capabilitatile de siguranta si de comportare la risc a sistemelor tehnice. Dimensiunea identificarii necesitatilor si cerintelor de fiabilitate Cerintele privind nivelul de fiabilitate se distribuie pe parametrii specifici si trebuie stabilitit in contextul tehnic intr-o relatie stransa cu aspectele economice de realizare, de implementare si de utilizare. Pe langa aspectele economice vor fi considerate si toate aspectele utilizarii produsului.

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Specificatiile de fiabilitate pot fi discutate cu beneficiarul produsului tehnic sau tehnologic daca acest beneficiar isi asuma exploatarea produsului in contextul normelor existente si are cunostintele tehnice necesare. Prin identificarea specificatiilor de fiabilitate se pune baza proiectarii pentru fiabilitate.(Design for Reliability). Aceasta vizeaza realizarea unui nivel optim de fiabilitate respectiv realizarea fiabilitatii la nivelul necesar in conditii economice acceptate, de asemenea costurile implicate realizarii fiabilitatii dar si activitatii conexe a acesteia sunt acceptate, durata de viata este acceptata de catre client iar riscurile asociate defectarilor sunt minime si sunt asumate. Proiectarea pentru fiabilitate este o tehnica importanta in proiectarea produselor tehnice si tehnologice pentru ca permite realizarea unei fiabilitati a produselor la nivelul la care sa se asigure atat perceptia prin calitatea acestora cat si respectarea normelor. Dimensiunea proiectarii fiabilitatii porneste de la specificatiile de fiabilitate in contextul in care fiabilitatea este definita cantitativ. Parametrul prin care se defineste cantitativ fiabilitatea poate fi considerat conform parametrilor definitorii ai fiabilitatii ca fiind timpul de functionare fara defectiuni. Intr-o reprez grafica pentru fiabilitatea de timp restrans : FIG. 2 Delta t indice f este intervalul de timp de functionare corespunzatoare si poate fi interpretat in doua moduri: a) Determinist pe baza relatiilor cauza-efect unde efectul este defectarea sistemului iar cauza este reprezentata de un fenomen sau un proces fizic,chimic, etc. in raport cu modelul de cunoastere al fenomenului in cauza poate fi determinat momentul de timp la care sistemul sau componenta critica a acestuia se defecteaza. b) Nedeterminist avand in vedere ca in nefunctionarea respectiv defectarea unui produs, nu se pot cunoaste toate cauzele, toate combinatiile de factori care sa ii determine defectarea de aceea intervalul de timp DeltaTf se considera ca o valoare de instantiere a unei variabile aleatoare T asociata intervalului de timp de functionare fara defectari.

Analiza dimensiunilor managementului fiabilitatii privind identificarea necesitatilor si cerintelor si proiectarea fiabilitatii (curs 5)

Cerintele de fiabilitate chiar daca sunt exprimate sau nu de catre client se vor identifica intr-o prima faza in limbajul natural mai ales cand le exprima clientul, si respectiv in termenii parametrilor de fiabilitate care reprezinta si un prim nivel de specificare. Evident parametrul esential in specificarea fiabilitatii este timpul de funtionare fara defectiuni.

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Timpul de functionare nu poate fi specificat usor pentru o componenta sau pentru un sistem in mod determinist deoarece este dependent de fenomenele fizice, chimice, tehnologii utilizate, materiale. Variabilitatile tuturor acestora pecum si variabilitatea mediului de lucru. In aceste conditii determinarea timpului de functionare fara defectiuni in baza unei relatii de tip cauza(e) >efect(efecte) devine foarte complicata, de aceea in specificarea fiabilitatii si ulterior in proiectarea acesteia se disting doua directii: fiabilitatea probabilistica avand o natura statistica si fiabilitatea fizica avand o natura determinista. Dimensiunea probabilistica de specificare a fiabilitatii reconsidera definitia fiabilitatii in contextul unui model statistic prin care fiabilitatea reprezinta o probabilitate de functionare corespunzatoare a sistemului intr-un interval dat de timp si in conditii de exploatare date. Dimensiunea fizica a fiabilitatii adopta definitia generala a acesteia si cauta identificarea tuturor fenomenelor, factorilor de influenta, factorilor determinanti si relatiile dintre acestea in determinarea valorii intervalului de timp in care sistemul sau componenta functioneaza fara defectiuni. Dezvoltarea dimensiunii probabilistice a fiabilitatii in specificarea si proiectarea fiabilitatii Dezvoltarea acestei dimensiuni urmareste gasirea acelor parametrii din teoria probabilitatilor prin care se poate exprima orice cerinta din categoria parametrilor de fiabilitate bineinteles in limitele modelului probabilistic. Orice model este o simplificare a realitatii Se vor determina in acest sens indicatorii de fiabilitate pornind de la modelul oferit de teoria probabilitatii. In contextul acestui model intervalul de timp de functionare fara defectiuni se noteaza cu T, se masoara de la momentul punerii in funtiune a sistemului si este o variabila aleatoare astfel daca se considera reprezentarea functionala temporala. FIGURA 1 Legat de variabila aleatoare T se pot identifica doua evenimente de baza: a) Sistemul se defecteaza T/t<1 => T<t b) Evenimentul functionarii sistemului in intervalul 0-t care se exprima T>=t Probabilitatile asociate celor doua evenimente reprezinta primii indicatori fundamentali ai fiabilitatii si anume: 1. Functia de defectare sau de nefiabilitate F(t)=P(T<t). Probabilitatea de defectare a sistemului in intervalul de timp (0,t). 2. Functia de fiabilitate sau de supravietuire a sistemului R(t)=P(T<=t) data de probabilitatea de functionare a sistemului in intervalul (0,t). Avand in vedere semnificatiile matematice a indicatorilor 1 si 2 rezulta urmatoarele proprietati: F(0)=0 , R(0)=1, F(t)+R(t)=1 =1 (1) =0 (2)

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Primele doua relatii 1 si 2 evidentiaza ca in contextul modelarii probabiliste acceptam prin ipoteza din punct de vedere ingineresc ca sistemul functioneaza cu siguranta la momentul punerii sale in functie si se defecteaza cu siguranta dupa un interval mare de timp. Ipoteza a 2-a conform relatiei 1 corespunde realitatii ca orice lucru la un moment dat se defecteaza. Ipoteza conform relatiei 2 ca sistemul functioneaza cu siguranta la momentul 0 al punerii in functiiune este indeplinita numai in urmatoarele conditii: a) Momentul punerii in functiune se considera la nivelul momentului initial al utilizarii (instalarii) la client. b) Anterior punerii in functiune instalarii sau utilizarii sistemul a fost rodat sau a fost supus testelor de anduranta preliminare pentru ca defectele sau erorile precoce sa fie eliminate (apar si sunt inlaturate) in acest proces preliminar. Legat de identificatorii identificati mai sus se pot identifica vitezele de variatie ale probabilitatii de defectare ca viteza instantanee ale acestor probabilitati de defectare. Se determina indicatorii: 3. Functia de frecventa sau densitatea de defectare f(t), vezi pct.4 tabel 5.1 pag.117 4. Rata de defectare (t) vezi pct.5 tabelul 5.1 pag.118 FIGURA 2 t<=Este un eveniment compus care arata ca sistmul functioneaza in intervalul [0-t) si se defecteaza in intervalul [0,t+t) astfel incat evenimentul rezultat este sistemul se defecteaza in [t,t+t). Probabilitatea acestui eveniment este egala cu P(t<=T<=t+t)=F(t+t)-f(t) P(t<=T<t+t)/t=F(t+t)-F(t)/t => f(t)= Comparand rezultatul de mai sus cu elementele conecptuale ale teoriei probabilitatii rezulta ca f(t) este densitatea de repartitie si are urmatoarele proprietati specifice pentru domeniul de definitie al timpului [0,) astfel incat , f(t)>=0, te[0,)

Continuare indicatori de fiabilitate(Curs 6)

Indicatorul densitate de defectare Ft este o viteza instantanee de variatie a probabilitatii de defectare de aceea el se exprima intotdeauna in ora la puterea -1. Aceasta viteza de defectaredin jurul momentului t nu are in vedere comportarea sistemului in intervalul de timp premergator [0,t) din acest motiv se defineste o a doua viteza instantanee de variatie a probabilitatii de defectare la un moment de timp t viteza care este conditionata de functionarea sistemului in intervalul de timp premergator momentului de timp t , adica [0,t), identificandu-se astfel rata de defectare numita si rata caderilor sau intensitatea defectarilor. Aceasta are relatia de definitie: (t)= ( )

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Tinand cont de probabilitatile de defectare se obtin relatiile 5.11/pag 118 (t) =-1/R(t)*dR(t)/dt=>R(t)=exp[- ]

Pe langa indicatorii ft si t care influenteaza modul de variatie al probabilitatilor de functionare sau de defectare ale sistemului din punctul de vedere al analizei fiabilitatii intereseaza si identificarea in medie a timpului de functionare fara defectari. Relatia in contextul probabilist de determinare a acestui indicator notat cu t corespunde calculului valorii medii a variabilei aleatoare T astfel incat m=M(T)= = [ore, h]

Pentru sistemele fara reparare m = MTTF (mean time for failiure) Pentru sistemele cu repare m are doua interpretari: MTFF (mean time to first failure) si MTBF (MEAN TIME BETWEEN FAILURES) Interperetarea indicatorului m este aceea a unei valori nominale corespunzatoare unui camp de toleranta definit in jurul acestei valori. Ca orice valoare nominala m are sens numai daca se poate specifica intregul camp de toleranta. Determinarea acestui camp de toleranta in contextul probabilist se realizeaza prin calculul abaterii medii patratice campul de toleranta in care se vor afla din val reale ale futimpului de functionare fara defectari T fiind dat de intervalul [m-6, m+6 + ; *M(X)-6 ,M(X)+6 + ; =D(T)= f(t)dt

Cu cat campul de toleranta este mai restrans in jurul valorii nominale respectiv in jurul lui m cu atat nivelul de incredere in parametrul m este mai mare. Legat de timpul de functionare fara defectari practica pune o problema la perioada de garantie care poate fi acordata pentru un anumit sistem de fapt inseamna identificarea unui interval de timp [0,tF) in care sa se produca un anumit procent de defectari din lotul de sisteme livrate. Avand in vedere ca probabilitatea de defectare este din punct de vedere statistic frecventa de defectare adica raportul n/N unde n este numarul care s-a defectat si N este populatia inseamna ca intervalul de garantie [0,tF) poate fi determinat in contexul modelului probabilist prin relatia P(T<tF)=F unde F reprezinta probabilitatea acceptata de defectare a sistemului in intervalul de timp [0,tF) avand interpretarea statistica a proportiei de sisteme defecte in acest interval. F(tF)=F=>tF ; F(tF)=F=>tF Pe langa indicatorii de fiabilitate mai sus indicati teoria probabilitatilor permite introducerea a doi indicatori suplimentari relativi la modul de comportare a variabilei aleatoare T. a) Mediana T= ; R( )=0,5. Conform relatiei de definitie mediana are semnificatia urmatoare : 50% dintr-un lot de produse se defecteaza inainte de si 50% dupa acest moment b) Modul variabilei aleatoate T se noteaza si reprezinta timpul cel mai probabil pentru producerea defectarilor altfel spus intr-un interval centrat in jurul lui probabilitatea de defectare este mai mare decat in orice alt interval de timp de aceea si lungime centrat in

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect jurul unui alt moment de timp t , (t-, t+) , t<> f( )= . Relatia lui este urmatoarea :

Aplicatie: Un echipament pt comunicatii Un echipament pt sisteme de securitate Un echipament pt avion are densitatea de repartitie a timpului de functionare fara defectiuni data de relatia f(t)=a/ ,t>=0, a=5 * a) Se cere sa se analizeze fiabilitatea acestui sistem prin determinarea initiala a functiei sale de fiabilitate (tema raport de cercetare cu considerarea raportului 4.2) b) Care este fiabilitatea echipamentului pentru o durata de functionare de 500 de ore? c) Echipamentul este proiectat ca fiind nereparabil caz in care proiectantul particularizeaza definitia duratei de viata in documentatia tehnica a echipamentului astfel: durata de viata a echipamentului este determinata de numarul de ore de functionare planificate pana la momentul cand are loc defectarea corespunzatoare unei fiabilitati date R adica R( )=R. Discutati daca modul de definire a acestui parametru este corect, daca da identificati cat de mare trebuie sa fie durata de viata a echipamentului daca se doreste ca acesta sa fie inca in stare de functionare la sfarsitul perioadei planificate cu o probabilitate de 0,98. Rezolvare: Pct. B R(t)= ==-(0=

Prob de fct a sistemului pe durata de 500 de ore se va calc pe [0,500] : R(t=500)=1/a*500+1= 1/5* +1=0,976 Obs. Calculul probabilitatii de functionare sau de defectare se face in general cu minimum trei zecimale recomandandu-se insa ca acesta sa se faca cu patru pana la 6 zecimale. Pct.C Verificarea corectitudinii definirii de catre proiectant a parametrului fiabilistic durata de viata impune considerarea definitiei parametrului durata de viata (vezi tabelul 4.1/pag 74-76). Conform definitiei parametrului durata de viata rezulta ca acesta poate fi explicitat in documentatia tehnica de catre proiectant in raport cu anumite criterii. Pentru echipamentul nereparabil considerat proiectantul alege drept criteriu de calcul a intervalului de timp pentru exploatarea sistemului indicatorul de fiabilitate R(t) reprezentand functia de fiabilitate a echipamentului. Aceasta definire este corecta. Definitita fiind corecta se poate utiliza in identificarea duratei de viata in conditiile in care lasfarsiul perioadei planificate sistemul mai este in stare de functionare cu o probabilitate de 0,98. Acesta inseamna ca din perspectiva modului de definire a duratei de viata R=0,98

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect R=0,98 => R( )=0,98 => =0,98 => =408 ore

Este interesant de comparat durata de viata impusa prin documentatie cu valoarea medie a timpului de functionare fara defectari adica cu m. m= = ; a=5* => m=MTTF

Problema privind compararea fiabilistica a doua sisteme(curs 7)

Se considera situatia achizitionarii de sisteme in conditiile evaluarii raportului performanta/pret, trebuie luata in considerare fiabilitatea acestor sisteme ca dimensiune temporala a calitatii. Problema compararii nivelurilor de fiabilitate este una specifica si evaluarii proiectelor atunci cand se pune problema proiectarii pentru fiabilitate a sistemului. In acest sens se pot dezvolta produse similare cu niveluri de fiabilitate diferite si binneinteles cu preturi diferite. Compararea nivelurilor de fiabilitate inseamna evaluarea indicatorilor de fiabilitate in contextul tehnico-economic de proiectare sau analiza. Consideram urmatoarea problema: Aplicatie: Doua sisteme care realizeaza aceeasi functie din perspectiva caract tehnice si avand acelasi pret sunt identificate fiabilistic prin urmatorii indicatori: :f(t)=0,002 si : (t)=1000t/1000 , 0<=t<=1000h . Sa se decida care este sistemul de alegere intre cele doua sisteme si care dintre cele doua sisteme va fi considerat in conditiile in care exploatarea acestora nu presupune o reparare a lor iar timpul de exploatare este cuprins intre 800-900 de ore. Pentru cazul enuntat in aplicatie cand performantele sunt aceleasi si preturile deasemenea singurul criteriu de alegere ramane cel fiabilistic. Pentru a putea reliza compararea se impune determinarea indicatorilor de fiabilitate similari pentru cele doua sisteme astfel pt primul sistem se va determina R1(t) prin utilizarea relatiei 5.22 pag/120. (t)= du= -

Indicatorul de fiabilitate determinat pentru cele doua sisteme nu permite o evaluare comparativa a acestora de aceea vor trebui determinati alti indicatori de fiabilitate considerati a caracteriza comportamentul si evolutia fiabilistica a celor doua sisteme. Pentru a putea evalua si compara determinarea unor caracteristici ale variebilei aleatoare T care exprima marimea intervalului de timp in care sistemul functioneaza fara defectiuni. Ca urmare se vor determina mediile variabilei aleatoare T ca mediile timpilor de functionare pentru cele doua sisteme.

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect

Cele doua medii fiind egale intereseaza determinarea campurilor de toleranta in care se inscriu valorile reale ale timpilor de functionare pentru cele doua sisteme. In acest sens se calculeaza disperiiile si corespunzator abaterile medii patratice astfel: Sigma , /dt = [ ] =[-2500,3000]-> =[0,3000h]

Din punct de vedere al indicatorului Sigma deoarece Sigma2 este mai mic decat Sigma1 rezulta un camp de toleranta mai restrans in jurul valorii medii pentru sistemul S2 fapt care evidentiaza la acest moment ca S2 ar fi de preferat fata de S1. Pe langa indicatorii de mai sus se mai evidentiaza inca doi indicatori fiabilistici si anume: 1. mediana variabilei aleatoare T care se numeste si timpul median de defectare , se noteaza cu si se determina din relatia R( )=0,5. Relatia de definitie are doua interpretari: a) Probabilitatea de defectare a sistemului in intervalul de timp [0, ) iar probabilitatea de defectare a sistemului [ ,) este tot 0,5. b) Este o interpretare statistica cf careia pentru un lot de sisteme sau componente 50% dintre acestea se vod defecta inainte de momentul si 50% dupa acest moment. 2. Modul variabilei aleatoare T, notat cu si reprezentand timpul de defectare sau momentul de defectare cel mai probabil de a fi observat , relatia de definitie fiind urmatoarea : f( )= f(t). Probabilitatea de defectare a sistemului intr-un interval de timp centrat in jurul lui respectiv de tipul ( -, +) este mai mare decat probabilitatea de defectare intr-un inteval centrat in jurul oricarui alt moment de timp t avand aceeasi marime (t-,t+). FIGURA 1 Se alege varianta B. Se aplica cei doi indicatori considerati in cazul celor doua sisteme. Pentru primul sistem: )=0,5=> ca probabilitatea de defectare a sistemului in intervalul de timp [0, 0,5. => este mai mare de

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Rezultatul obtinut reprezinta o situatie limita intre cazurile A si B si arata ca probabilitate de defectare a sistemului S2 in intervalul de timp [0, );[0;500h] este egal cu 0,5. Din perspectiva indicatorului timpul median de defectare => din nou ca cel de-al doilea sistem este favorabil. Se vor identifica in continuare valorile indicatorului de fiabilitate pt cele doua sisteme. Conform relatiei de definitie momentul de timp cautat reprezinta acel moment la care se atinge maximul functiei numita densitate de defectare deci va fi un punct de exterm al lui f(t) respectiv de maxim. :d /dt=0=> -(0,002 pe intervalul de timp d*f1(t)/dt<0 , [0,] rezulta ca functia f1(t) este descrescatoare in timp ceea ce inseamna ca punctul de extrem gasit este unul de minim. Mai mult rezulta ca valoarea lui f1(t), t=0 este valoarea maxima a functiei f1(t)=> . Se concluzineaza astfel ca probabilitatea cea mai mare de defectare a sistemului S1 este in jurul momentului punerii in functiune. Valoarea obtinuta pentru conduce catre necesitatea de a realiza testele de anduranta inaintea momentului real de punere in functiune a sistemului fapt care este in avantajul atat al producatorului cat si al clientului. ; d* /dt=0 , oricare t[0,)

Faptul ca constant pentru orice moment de timp nu confera informatii relevante cu privire la un moment de timp mai probabil pentru defectarea lui S2. Pentru exemplul considerat se poate lua decizia de alegere a sistemului S2. OBS: Se constata analizand cele doua sisteme urmatoarele aspecte: a) S1 si S2 pot fi doua solutii de proiectare pentru un acelasi sistem situatie in care solutia S2 ar fi favorabila pentru competitivitatea intreprinderii. b) Analiza de mai sus se poate desfasura in conditiile in care unul dintre sisteme de exemplu S1 este al producatorului sau al furnizorului iar S2 este al concurentei acestuia. In aceasta situatie producatorul are o problema de competitivitate care poate avea ca solutie temporara scaderea pretului. Proiectarea si managementul fiabilitatii sunt probleme de competitivitate ale oricarei compani furnizoare de produse sau servicii indiferent la care nivel se situeaza aceasta in contextul ciclului de viata al produsului sau serviciului. c) Fiabilitatea odata proiectata nu se mai poate modifica d) Fiabilitatea unei componente sau a unui echipament la nivelul fazei de productie nu poate fi crescuta ci daor scazuta O alta problema care se poate pune in proiectarea fiabilistica cu legatura cucontextul tehnicoeconomic de afaceri al furnizorului si al beneficiarului este perioada de garantie. Conform definitiei generale perioada de garantie pentru produsele nereparabile este acel interval de timp in care daca o componenta sau un echipament se defecteaza ea este inlocuita fara costuri din partea beneficiarului ceea ce inseamna ca furnizorul isi va asuma aceste costuri. Problema este in continuare cunoscand postul unei componente sau unui echipament care este perioada de carantie ce poate fi acordata. Solutia se afla la domeniul de interfata intre statistica si teoria probabilitatilor.

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Fie n numarul de sisteme pentru care furnizorul isi asuma costurile in perioada de garantie. Se poate calcula frecventa niu=n/N->F probabilitate de defectare in intervalul de timp al garantiei. Ca sa determinam acest interval de timp stim ca probabilitate de defectare intr-un interval de timp se defineste raportat la variabila aleatoare T astfel considerant [0,tF) intervalul de timp corespunzator garantiei sistemului probabilitatea ca sistemul sa se defecteze in acest interval de timp este P(T<tF) Probabilitatea impusa in intervalul de timp [0,tF) pentru defectarea sistemului este tocmai probabilitatea F. Probabilitatea evenimentului de defectare a sistemului in intervalul [0,tF) a fost impusa ca avand valoare F. Din definitia probabilitatii evenimentului considerat va rezulta relatia de definitie pentru determinarea momentului de timp tF ca limita pana la care se accepta garantia sistemului. Aceasta relatie este urmatoarea: P(T,tF)=F (1); tinand cont ca P(T<tF)=F(t) inseamna ca (1) devine F(t)=F (2) sau 1-R(t)=F (3). Relatia (1) corespunde din punt de vedere matematic determinarii cuantilei timpului de functionare T. vezi relatia 5.20 pag .120

(curs 8) Definitie Parametri pag 74-76 Specificatii fiabilitate sau cerinte pentru tip sistem ales Problema analizei fiabilitatii din perspectiva misiunilor realizate de un produs sau a varstei acestuia Managementul fiabilitatii presupune pe langa aspectele de proiectare si de comparare din punct de vedere fiabilistic a diverselor solutii tehnice sau produse si aspectele privind fiabilitatea de exploatare previzionata a unui echipament. In contextul sistemelor nereparabile aceste aspecte sunt in principal doua: a) Produsul sau sistemul este utilizat in maniera unei succesiuni de misiuni initializate la diverse momente de timp. b) Un echipament este preluat(achizitionat) la o anumita varsta de catre un al doilea utilizator

1. Indicatorii specifici de fiabilitate pentru exploatarea produsului prin misiuni succesive. FIGURA 1 Fiabilitatea sistemului va fi descrisa si in acest caz prin variabila aleatoare T reprezentand marimea intervalului de timp (de la momentul punerii in functiune 0) in care sistemul functioneaza fara defectiuni. Ca produsul sa functioneze pe durata misiunii descrierea la nivel temporal se va face prin urmatoarele evenimente: - Sistemul se defecteaza pe durata misiunii x>=0 ceea ce inseamna ca t<=T<t+x - La momentul t sistemul trebuie sa fie in stare de functionare T>=t

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Concluzie: ca urmare defectarea sistemului pe durata misiunii x inseamna realizarea urmatorului eveniment conditionat. [(T<=T<t+x)|(T>=t)] Considerand evenimentul de mai sus se pot identifica functiile de defectare si de fiabilitate ale sistemului aplicand relatiile de tipul 5.3 si 5.4 pag 116. Astfel se determina functia de defectare a produsului pe durata misiunii x initializata la momentul t ca fiind: F(x|t)=F(t,t+x)=P[(t<=T<t)|T>=t)] = P(t<=T<t+x)/P(t>=t)=[F(t+x)-F(t)]/R(t) Faptul ca defectarea si functionarea produsului pe durata misiunii x sunt evenimente complementare permite determinarea fiabilitatii sistemului pe durata misiunii x initializata la momentul t adica R(x|t)=1-F(x|t)=> relatia 5.7 din carte R(t+x)/R(t). acelasi rezultat poate fi obtinut descriind la nivelul variabilei aleatoare T functionarea sistemului pe duarata misiunii prin evenimentul [(T>=t+x)|(T>=t)]=> relatia 5.4 => R(x|t)=R(t,t+x)=P[(T>=t+x)|(T>=t)]=P(T>=t+x)/P(T>=t)=R(t+x)/R(t) Aplicatie: Se considera sistemul S2 din aplicatia anterioara avand funtia de fiabilitate R(t)=1000-t/1000 cu 0<=t<=1000 si vom analiza fiabilitatea acestui sistem pe duratele egale de 100 de ore ale misiunilor realizate initializate la diverse momente de timp astfel: a) t1=0, x1=100h b) t2=500,x2=100h c) t3=900, x3=100h a) R(x1|t1)=R(t1+x1)/R(t1)=R(100)/R(0)=[(1000-100)/1000]/1=0,9000 b) R(x2|t2)=R(t2+x2)/R(t2)=[(1000-600)/1000]/[(1000-500)/1000]=0,8000 c) R(x3|t3)=R(t3+x3)/R(t3)=[(1000-1000)/1000]/[(1000-900)/1000]=0 Se observa o scadere a fiabilitatii sistemului pe durata fiecarei misiuni initializate insa la momente diferite de timp. Daca se considera ca 1-R(xi|ti)=R(xi|ti) este un risc asumat in utilizarea sistemului S2 inseamna ca odata cu fiecare misiune riscurile asumate pentru acest produs tehnic sunt mai mari. 2. Analiza fiabilitatii unui sistem avand o varsta a>0 vezi pag 117 relatiile 5.8 si fig 5.2 Ra(t)=P[(T1>=t)|(T>=a)]=P[(T>=a+t)|(T>=a)]=R(t+a)/R(t) Obs: Functia de fiabilitate Ra(t) se considera pentru valori ale timpului t>=0 Pentru sistemul S2 considerat anterior se presupune ca acesta este achizitionat de un al doilea utilizator la o varsta a=400h. Sa se determine fiabilitatile misiunilor de 100h initializate la momentele de timp : t1=0, x1=100h si la momentul t2=100h, x2=100h , de asemenea sa se evalueze riscurile pentru aceste misiuni in raport cu utilizarea unui sistem nou. R2a(t)=R2(t+a)/R2(t)=R2(t+400)/R2(t)=600-t/1000-t Pt. util 2 al sys de varsta a=400h el va avea urm fiabilitati: R2a(x1|t1)=R2a(t1+x1)/R2a(t1)=R2a(100)/R2a(0)=0,0,83(3) R2a(x2|t2)=R2a(200)/R2a(100)=0,8000

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect Pentru a putea compara fiabilitatile obtinute pentru sistemul de varsta a cu fiabilitatile pentru sistemul nou se vod determina valorile corespunzatoare celor doua misiuni pentru sistemul nou caracterizat de functia de fiabilitate R2(t) R2(x1|t1)=0,90000 R2(x2|t2)=R2(200)/R2(100)=800/900=0,88889 Din punct de vedere al fiabilitatilor misiunilor considerate este mai avantajos sistemul nou decat sistemul vechi deoarece prin fiabilitati mai mici cresc riscurile pe care si le asuma utilizatorul si implicit costurile aferente acestora.

(CURS 9) 1. Discutarea problemelor parametrilor de fiabilitatea pe problema data (pag 71-76) 41 , BUNA STARE A UNUI SISTEM 2. Sa determinati tipurile de indicatori de fiabiltate principali pentru domeniu tabelul 5.1 si 5.2 pagina 116-123, pt electronic functia exponentiala 3.2 pag 45 repartitia normala f(t) : - Ii alegem pe cei care caract cel mai bine functionarea in timp - Cei care premit cel mai bine alegerea / compararea de sisteme 3. Relatia 5.8 porneste de la 5.5 si 5.6 se aplica in cazul achizitionarii unui sistem avand o anumita varsta. 4. Dezvoltarea schemei functionale a sistemului si a functiilor de structura corespunzatoare.

FIABILITATEA SISTEMELOR PRIN CONSIDERAREA COMPONENTELOR/ELEMENTELOR CONSTITUTIVE

Daca se discuta defectarea unui sistem din punct de vedere riguros se constata ca atunci cand exprimam starea de defectare de fapt exprimam o stare a sistemului in care una sau mai multe dintre componentele sale nu-si mai realizeaza corespunzator sau deloc functia. De aceea in teoria moderna a fiabilitatii se recomanda sa se discute de nefuntionarea sistemului prin prizma defectarii unor componente ale acestuia. Din aceasta perspectiva se impune detalierea analizei fiabilitatii sistemelor prin prizma fiabilitatii componentelor acestora. O astfel de viziune este pozitiva si din alte puncte de vedere cum ar fi : a) proiectarea fiabilistica / design for reliability si care se integreaza in contextul proiectarii ciclului de viata al sistemului. b) Dezvoltarea unor proceduri de analiza a defectarilor si al modului de propagare a acestora in sistem. In acest fel se pot identifica defectele care se propaga la iesirea sistemului fiind observabile in comportamentul eronat sau in defectarea sistemului precum si defectarile interne la nivel de stare care pot sa nu se propage catre iesiri care pot determina asa zisa cadere a sistemului.

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect c) Dezvoltarea unei analize a cauzelor fizice care conduc la defectarile componentelor cu determinarea parametrilor favorizanti. Aceasta conduce catre dezvoltarea domeniului fiabilitatii fizice.

DEZVOLTAREA SCHEMELOR FUNCTIONALE SI A FUNCTIILOR DE STRUCTURA PENTRU ANALIZA FIABILITATII SISTEMELOR MULTICOMPONENTE (CURS 10)

In analiza fiabilitatii sistemelor si in proiectarea acestora se diferentiaza urmatoarele tipuri de reprezentari: 1. Schema constructiva prin care se evidentiaza componentele si modul de interconectare al acestora in ansamblul sistemului. Componentele pot fi identificate fie prin reprezentare detaliata forma,dimensiuni,continut fie prin simboluri specifice. 2. Schemele bloc prin care se evidentiaza relatia informationala sau energetica intrareiesire a unui sistem pe baza modelelor intrare iesire ale componenelor, considerand legaturile intre componente pe baza fluxurilor de semnale. FIGURA 1 3. Schema functionala reprezinta modalitatea constructiva de evidentiere a capacitatii functionale a sistemului format din ansamblul de componente, relatiile dintre componente fiind de tipul interconexiunilor functionale adica a modului in care sunt privite a fi conectate elementele pentru ca sistemul sa functioneze. Proiectarea si analiza fiabilistica se bazeaza pe schemele functionale pentru domeniul sistemelor multicomponente.

DEZVOLTAREA SHEMELOR FUNCTIONALE O schema functionala a unui sistem se dezvolta intre doua noduri I si O privite ca INPUT OUTPUT functional astfel incat daca intre cele doua noduri se identifica o cale sau un drum de legatura sistemul functioneaza. FIGURA 2 Intre cele doua noduri se amplaseaza elementele sistemului pe criteriul realizarilor functiilor acestora si a modului de conectare a acestor functii in realizarea functiei globale a sistemului. EXEMPLU: Pentru sistem se dezvolta o shema operationala ca o subclasa a schemei constructive arata modul in care trebuiesc conectate efectiv componentele sistemului in solutia de implementare propusa. FIGURA 3 Schema functionala a sistemului va fi

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect In acest moment se poate adopta urmatoarea ipoteza simplifacatoare si anume ca defectarile elementelor componente ar fi independente. Obs. Pt exemplul studiat simplificarea este f mare deoarece exista dependente intre defectari. Avand in vedere ca fiabilitatea are o definitie ca probabilitatea de functionare a sistemului intr-un interval dat de timp si considerand acest interval de timp [0,t) se obtine prin specificare evenimentelor E si Ei in intervalul de timp [0,t) ca probabilitatea functionarii sistemului in [0,t) P(E) este determinata in conditiile detectarii defectarilor in relatiile: P(E)=P(E1)*P(E2)P(E7) (1) Considerand reprezentarea temporala a activitatii din schema de mai sus rezulta ca relatia intre probabilitati (1) poate fi scrisa sub forma : P(T>=t)=P(T1>=t)* P(T2>=t). P(T7>=t) (2) Relatia 2 reprezinta o relatie intre indicatorii de fiabilitate numiti functie de fiabilitate sau functie de supravietuire. R(t)=P(T>=t) Ri(T)=P(T1>=t), i=1,7 Din relatia 2 => R(t)=R1(T)*R2(t).*R7(t)= i=1->7 Ri(t) (3) Un sistem multicomponent format din n elemente avand schema functionala de tip serie ca fiind R(t)=produs i=1->n Ri(t)

(curs 11)

Referat - 3 intrebar = 3 capitole mari Dezvoltarea schemelor operationale continuare (seriala, modulara) Fiabilitatea sistemului calcul (produs al fiabilitatilor componentelor) R(t)= Sistemul considerat format din 7 elemente poate avea o fiabilitate mai mare daca se cresc valorile fiabilitatilor componente. Din punct de vedere pur matematic pot fi crescute oricare valori ale fiabilitatii, problema care se pune este aceea a optimului tehnic. Optimizarea fiabilitatii tehnice inseamna marirea fiabilitatii verigilor slabe ale sistemului respectiv cresterea valorilor fiabilitatilor componentelor celor mai putin fiabile. Majorarile fiabilitatilor se fac in limitele tehnice si tehnologice posibile de aceea fiabilitatea in domeniul ingineriei vizeaza si dimensiunea fizica a conceptului si nu numai pe cea matematica.

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect FIGURA 1 Pornind de la ideea inbunatatirii sistemului considerat initial se poate evidentia o schema functionala de timul celei din figura de mai sus. Se remarca doua dimensiuni de conectare functionala cea seriala si cea paalela. Pentru dimensiunea seriala calculul fiabilitatilor este deja determinat, ramane sa se analizeze modul in care se poate determina fiabilitatea unei scheme functionale de tip paralel. FIGURA 2 Vom analiza schema funtionala paralel prin prisma evenimentului de defectare al modulului sau subsistemului format. Astfel se considera evenimentul E1 ca fiind defectarea modulului 1 in intervalul de timp [0,t) ; E11 defectarea e11[0,t); E12-defectarea e12 in [0,t). Daca defectarile celor doua elemente sunt independente atunci se poate scrie ca evenimentul E1 se obtine ca realizarea simultana a evenimentelor E11 si E12 =>E1=E11 E12. Rescriind eveninetele E1,E11 si E12 la nivelul fiabilistic prin variabilele aleatoare corespunzatoare timpilor de functionarea fara defectiuni rezulta: E1=(T<t) ; E11=(T1<t) ; E12=(T2<t) unde T este variabila aleatoare a timpului de functionare fara defectiuni a modulului 1 (idem T1->elem. E11; T2-> elem E12). P(T<t)=P(T1<t)*P(T2<t) Conform indicatorilor de fiabilitate identificati rezulta ca : P(T<t)=F(t)=1-R(t) P(T1<t)=F1(t)=1-R1(t) P(T2<t)=F2(t)=1-R2(t) Rezulta din relatiile de mai sus urmatoarea: 1-R(t)=[1-R1(t)]*[1-R2(t)]=> R(t)=1-[1-R1(t)]*[1-R2(t)] Avem o generalizare daca un sistem are scema functionala de tip paralel obtinuta prin conectarea functionala prin paralel de n elemente e1,e2,.en atunci fiabilitatea acestui sistem se calculeaza ca R(t)=1- cu i de la 1 la n. R(t)= = unde Ri reprezinta functiile de fiabilitate ale componentelor ei

= [1-R1(t))*(1-R2(t))]*[1-R21(t))*(1-R22(t))] *[1-R31(t))*(1-R32(t))] *[1-R41(t))*(1-R42(t))]*R5(t) * *[1-R61(t))*(1-R62(t))]*[1-(1-R71(t))*(1-R72(t))]. Schema functionala determinata presupune in implementarea ei in cadrul procesului de proiectare modificari substantiale ale modului de abordare si rezolvare ale aspectelor constructive. Apar probeleme de sincronizare, de dezvoltari software N-versionale si chiar de modul de operare al

Managementul fiabilitatii retelelor de calculatoare - proiect sistemului. Se evidentiaza astfel faptul ca proiectarea fiabilitatii si a redundantei ca mijloc de crestere al fiabilitatii se realizeaza inca din primele etape astfel incat solutia constructiva finala sa corespunda acestor cerinte. Proiectarea fiabilitatii si a tolerantei la defectari ( ca solutie de crestere a comeponenetei sigurantei in produs) se realizeaza inca din etapele proiectarii functionale si ale arhitecturii sistemului.

1. Studiul parametrilor de fiabilitate pentru . Si parametrii lor in carte la pag 74 2. TIPURILE DE INDICATORI DE FIABILITATE PENTRU DOMENIU: tabel 5.1 pag 116-123 3.