Sunteți pe pagina 1din 43

~ Introducere ~

Adevarate licori magice, ceaiurile se prepara usor si ajuta la vindecarea si tratarea multor afectiuni. Dupa apa, ceaiul este cea mai apreciata bautura. Englezii il beau la ora 17.00 de 300 de ani, insa in alte parti ale lumii acesta se consuma de mai bine de 4.000 de ani. Din cauza vietii agitate pe care majoritatea dintre noi o traim, uitam de multe ori sa avem grija de propriul organism. Mancam pe fuga, renuntam la miscarea fizica in favoarea statului la calculator si aruncam cartile de bucate deoarece acum este mult mai usor sa comanzi ceva la domiciliu. Ceea ce inca nu constientizam este faptul ca majoritatea bolilor sunt rezultatul unei alimentatii neadecvate si al sedentarismului. Ceaiurile, de exemplu, au o actiune binefacatoare in cazul multor boli, fiecare planta posedand propriile virtuti. Mai mult, ele favorizeaza drenajul in tot organismul, facilitand eliminarea toxinelor si a deseurilor.

Desi eficacitatea plantelor este cunoscuta din cele mai vechi timpuri, pentru unii este mai usor sa inghita o pastila decat sa-si prepare un ceai. Este cert ca nu putem vindeca orice maladie cu ajutorul remediilor naturiste, insa, in ziua de azi, din pacate, se apeleaza la medicamente si pentru o simpla durere.

-1-

1.1.

Compoziia ceaiului, modul de preparare, aciunile i utilizrile conform productorului

Excesul de mancaruri bogate in grasimi se rasfrange asupra ficatului si mai ales asupra vezicii biliare. De aceea, pentru a elimina cat mai repede toxinele acumulate in organism, este nevoie de un ceai depurativ cu o actiune eficienta atat asupra cresterii secretiei de bila, cat si asupra stimularii circulatiei sangelui. Unul dintre cele mai eficiente ceaiuri depurative este ceaiul Ceai depurativ de la Plafar.

Compozitie : - iarba de trei frati patati (Violae tricoloris Herba) - iarba de cicoare (Cichorii Herba) - flori de soc (Sambuci Flos) - iarba de papadie (Taraxaci Herba) Plantele ce intra in componenta acestui ceai au proprietatea de a elimina toxinele din corp, formate la nivelul ficatului si rinichiilor. Cicoarea si papadia maresc secretia bilei, contribuind astfel la normalizare digestiei. Trei-frati-patati, prin compozitia lor chimica, au o puernica actiune depurativa. Florile de soc maresc transpiratia si activeaza diureza, ajutand la eliminarea toxinelor din corp. Se mai recomanda in afectiunile pielii, manifestate prin aparita de cosuri, furunculi sau eczeme. Actiune : diuretica, sudorifica si usor laxativa. Mod de preparare : infuzie se toarna o cana de apa clocotita peste o lingura de plante, se acopera 15 minute si se strecoara. Se consuma la temperatura camerei, neindulcit. Mod de administrare : 2-3 cani/zi, in cure de 2-3 saptamani. Contraindicatii : in sarcina si alaptare

-2-

1.2.

Raspandirea speciilor producatoare

Violae tricoloris
Creste spontan pe terenuri pietroase si sarace, coaste, stancarii, marginea drumurilor, liziera padurilor si margini de paduri, fanete umede, lunci sau pe terenuri cultivate, mai ales in plantatille viticole din zona de deal, peste altitudinea de 200 m.

Cichorium Intybus
Specie foarte raspandita la noi n tara, cicoarea creste n pasuni si fanete, pe marginea drumurilor, a cailor ferate si santurilor, a culturilor, n locuri necultivate, din zona de campie pana n cea montana.

Sambucus Nigra
Arbustul este frecvent in flora spontana de Ia campie pana in zona premontana, pe soluri fertile, bogate in humus. Creste Ia marginea padurilor de foioase, malurile raurilor, locuri umede, marginea gardurilor. In scop ornamental este cultivat in gradini.

Taraxacum officinale
Papadia este gasita pretutindeni, unde se afla vegetatie, de la cmpie pna n zona subalpina, prin locuri necultivate si pe marginile drumurilor.

-3-

1.3.

Descrierea speciilor producatoare

Violae tricoloris

Alte denumiri populare: panselute de camp, catifeluta, toporasi, viorea, barba imparatului, carligei patati, flori domnesti, iarba Sfintei Treimi.

Descriere : Planta anuala sau bianuala cu tulpini inalte de 10-40 cm, simple sau ramificate, glabre, de culoare verde-inchis. Frunzele sunt lat-ovale, cu dintisori pe margini si petiol lung. Florile au culoarea violet-albastruie, cu pete galben-deschis sau albe, cu peduncul lung, placut mirositoare. Inflorirea are loc in lunile maiaugust

Fruct : capsul alungit ovat de 710 mm Herba Violae tricoloris sau Herba Jaceae este format din planta ntreag, fr rdcin, recoltat n timpul nfloririi.

-4-

Cichorium Intybus

Alte denumiri populare : cicoarea, dorulet, sporis, scai voinicesc, dudau, floarea secetei, incingatoare.

Descriere : Planta erbacee, perena, cu tulpini de 50-120 cm, ramificate. Frunzele bazale sunt dispuse in rozeta, iar cele superioare sunt mici, sesile, oval-Ianceolate. Florile sunt grupate in calatidii si au culoarea albastra ca cerul si se inchid pe timp noros. Inflorirea are loc in lunile iulie - septembrie

Fructul este o achena cu un papus foarte scurt.

-5-

Sambucus Nigra

Alte denumiri populare: soc negru, soc rosu, coramnic, iboz, haler, hoz, scorpat, soace, usuclu.

Descriere : Arbust cu tulpina inalta de 2-6 m, puternic ramificata. Ramurile sunt lungi si drepte, au scoarta cenusie si maduva alba, spongioasa. Frunzele sunt imparipenat-compuse, cu 5-7 foIiole ovale sau lanceolate, ascutite in varf, serat-dintate, glabre. Florile sunt mici, cu 5 petale albe sau verde-galbui, dispuse in corimbe ramificate, late de 20-30 cm, cu ordonarea florilor a acelasi nivel. Fructele sunt bace negre, Iucioase, de 6-8 mm in diametru, cu suc violet-purpuriu si gust dulceagacrisor. Inflorirea are loc in lunile mai-iulie. Scoarta si frunzele sale au un miros specific, destul de respingator, menit sa alunge vizitatorii nedoriti. Florile, in schimb, au aroma racoritoare, proaspata, foarte placuta. Socul este recunoscut, deopotriva in folclorul romanesc si european, drept planta de leac si planta magica. In satele din nordul Moldovei si din Ardeal, se spunea ca socul este ocrotit de catre duhuri.

-6-

Taraxacum officinale

Alte denumiri populare: papalunga, parasita, buha gainilor, laptuca, floarea malaiului, florea broastei, floarea turcului;

Descriere : Planta erbacee, perena, cu rizom scurt si gros, cu pozitie verticala, prelungit cu o radacina pivotanta, carnoasa. Tulpina este inalta de 5-50 cm, cilindrica, goala in interior, cu frunze lanceolate, dintate, cu nervura mediana cu aspect de sant, dispuse in rozeta bazala. Florile sunt galbene, mari, grupate cate 100-200 intr-un calatidiu care se deschide dimineata si se inchide seara. Fructele sunt achene, cu papus alb in forma de umbrela.

Inflorirea incepe primavara devreme (aprilie) si continua pana in septembrie.

-7-

1.4.

Compozitia chimica a speciilor producatoare

Violae tricoloris
Continut Chimic : saponine, saponozide triterpenice, mucilagii, gume; alcaloizi (violanina, violina), taninuri, fenoli; derivati flavonici (rutozide, rutina), cumarina, tocoferol; acizi organici (cumaric, salicilic) si derivati salicilici;

Acid salicilic

carotenoizi

(caroten,

violaxantina)

si

antociani

(antocianozide,

delfinina, delfinidina);

- caroten

violaxantina

-8-

glucide (glucoza, ramnoza), acizi grasi nesaturati; uleiuri eterice; vitamine (A, C); saruri minerale. glucoza

Planta conine mucilagii, cantiti mici de saponozide triterpenice, derivai i esteri ai acidului metil salicilic, sruri minerale. Florile conin un pigment galben de natur flavonoidic (violacvercetina) sinonim cu rutozidul, carotenoide (violaxantine), anto-cianozide, violanina care prin hidroliz se dedubleaz n glucoza, ramnoz, acid p-cumaric i delfinidin, mici cantiti de ulei volatil, vitamina C, tanin, -caroten i gume.

Cichorium Intybus
Continut chimic: cicorin inulin inulina

acid dicafeil-tartaric (acid cicoric) fier, fosfor, calciu fructoza fructoza -9-

principii amare (lactucina i lactupicrina)

lactucina

lactupicrina

rezina ulei volatil tanin Prile aeriene conin un glicozid al esculetinei (6, 7-dioxicumarin) numit cicorin, inulin, arginin, colin, acid dicafeil-tartaric sau acid cicoric, levuloz, fier, fosfor, calciu. Latexul din rdcini i rdcina conin substane terpenice amare: lactucina i lactupicrina; inulin, intibin (tot principiu amar), fructoz, pentozane, colin, i -lactucerol, tanin, ulei volatil, rezine etc

Sambucus Nigra
Continut chimic: sambunigrin rutozid (cca 3%) aldehide glicolice

- 10 -

acizi: citric, chinic, malic

cantiti apreciabile de vitamina C Vitamina C

Florile conin rutozid (cea 3%), cantiti mici de ulei volatil (0,03%), etil, izobutil, zaharuri, mucilagii, vitamina C . Frunzele conin sambunigrin (care lipsete la celelalte specii ale genului), aldehide glicolice, oxalai, cantiti apreciabile de vitamina C . Fructele conin de asemenea rutozid i izocvercetin, antociani, aminoacizi, acizi: citric, chinic, malic, sichimic, tanin, zaharuri, vitamina C i n special vitamine din complexul B. Scoara conine colin, zaharuri, tanin .

- 11 -

Taraxacum officinale
Continutul chimic : alcooli triterpenici (taraxerol, taraxasterol, faradiol, arnidiol); principiu amar (taraxacina); glucide (fructoza, levuloza, inulina), pectine, proteine, aminoacizi (arginina, asparagina, ornitina, tiamina); acizi organici (cafeic, nicotinic, cinamic, folic, tartric);

Acid cafeic

- 12 -

acizl grasi (oleic, palmitic, stearic, gliceride asimilabile) carotenoizi (xantotile, taraxantina, flavoxantina); vitamine (A, B1, B2, C, D, PP); taninuri, alcaloizi, saponozide, coline, fitosteroli, rezine, mucilagii; saruri minerale (P, Si, Na, 5, Mg, Mn, Ca, K, Fe, Cu).

Prile aeriene ale plantei recoltate n timpul nfloririi conin grsimi sub form de gliceride ale acizilor stearic, oleic, palmitic, tanin, flobafene, colin, glucoza, polioze, ulei volatil, substane antibiotice, substane proteice, acid tartric, sruri de azot, calciu, fosfai, vitamina C, alcooli triterpenici (arnidiol i faradiol), substane de natur carotenoidic,xantofile, flavoxantine . Rdcinile conin alcooli triterpenici: taraxerol, taraxasterol; sitosterin, stigmasterin i alte fitosterine, inulin, substane proteice,rezine, grsimi, fructoz, levuloz, vitaminele A, B, C, D, tiamin, acid nicotinic i amida acidului nicotinic, colin, gliceride ale acizilor palmitic, oleic i linoleic, asparagin, arginin .

- 13 -

1.5.

Actiunea farmacologica a materiilor prime vegetale

Violae tricoloris:

Proprietati terapeutice diuretice, depurative (datorita saponozidelor si rutozidului); expectorante, emoliente; antialergice, antiinflamatoare; Iaxative, colagoge.

Actiuni specifice tuse rebela, astm bronsic, faringite, febre, rinite, rinosinuzite, contribuie Ia fluidificarea si eIiminarea secretiilor brohice si a infectiilor respiratorii; depurativ sanguin (curata sangele) si elimina toxinele Ia nivelul rinichilor; combate colecistita, dischinezia biliara, constipatia, intoxicatiile digestive, intensifica drenarea bilei; efect in infectii renale, scurgeri vaginale, leucoree; efecte in bolile de piele: dermatoze, urticarie, furunculoza, eczeme, acnee juvenila, herpes, impetigo, psoriazis, cosuri, bube dulci, cruste, tuberculoza pielii.

- 14 -

Cichorium Intybus:

Proprietati terapeutice: Coleretic-colagog diuretic si laxativ hipotensiv, hipoglicemiant depurativ tonic-amar antitiroidian

Actiuni specifice: stimularea poftei de mncare in acnee si furunculoza in angiocolita constipatie (ndeosebi provocata de afectiuni hepatice) stimularea activitatii ficatului si a eliminarii bilei pe care o si fluidifica favorizeaza functia glicogenetica calmeaza setea caracteristica diabeticilor stimuleaz digestia i secreia pancreasului, normaliznd valorile glicemiei

- 15 -

Sambucus Nigra:

Proprietati terapeutice sudorifice (cu scaderea febrei), emoliente, calmante; diuretice, diaforetice, galactogoge, usor laxative; antireumatice, antiinflamatoare, antinevralgice, depurative; antiseptice extern.

Actiuni specifice afectiuni ale aparatului respirator: guturai, raguseaIa, pneumonie, pleurezie, gripa, raceala cronica, tuse, catar bronhial, astm, bronsite, faringite, angine, febra (provoaca transpiratie abundenta si scaderea temperaturii); afectiuni digestive: indigestii, balonari, constipatie, dureri de stomac, ficat congestionat, ascita, hemoroizi; boli renale: neputinta de urinare, nefrita, litiaza renala, cistita; trateaza insuficienta cardiaca cu edeme si tulburarile circulatorii; afectiuni oculare si ORL: conjunctivita, blefarita, orgelet, rinita, sinuzita, dureri de urechi; combate obezitatea (celulita) prin eliminarea apei din tesuturi; afectiuni dermatologice: eczeme, furuncule, erizipel, urticarie, abcese, contuzii, edeme, rujeola; mareste capacitatea de rezistenta a organismului. Observatii: florile proaspete nu se utilizeaza, intrucat pot produce inrosirea pielii si a mucoaselor.

- 16 -

Taraxacum officinale

Proprietati terapeutice stomahice, drenor hepatobiliar, decongestive, colagoge, coleterice, laxative, anticonstipante, antiputride, antiscorbutice, nutritive, aperitive, tonic-amare, mineralizante; venotonice, depurative sanguin, antidiabetice; antireumatice; anticanceroase (combate cancerul de san); diuretice, diaforetice, galactogoge; sedative, tonifiant at pielii; astringente, antibiotice, antitumorale, antiinflamatoare. Actiuni specifice afectiuni stomahice, gastrite hiperacide, protejeaza ficatuI prin decongestionare, hepatita cronica, malarie, insuficienta hepatica, ciroza, mareste secretia biliara prin dublarea cantitatii de bila produsa de ficat, combate icterul cataral, elimina calculii biliari (cura de cateva luni), dischinezie biliara, colecistita, constipatie, afectiuni cardiovasculare, insuficienta cardiaca cu edeme, tulburari circulatorii, ateroscleroza, hipertensiune arteriata; afectiuni renale, calculoza renala, sporeste cantitatea de urina cu eliminarea toxinelor din corp, usureaza activitatea rinichilor; dezechilibru hormonal, combate obezitatea si celulita datorata bolilor endocrine, reduce inflamatia ganglionilor; combate diabetul cu reducerea colesterolului si glicemiei; combate afectiunile dermatice (varice, ulcer varicos, acnee, eczeme) - 17 -

1.6.

Intrebuintarile materiilor prime vegetale

Violae tricoloris:
1. Infuzie din 1 Iingurita de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10 minute, se strecoara, se indulceste si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, inainte de mesele principale, pentru actiuni depurative, diuretice, expectorante si antitusive. 2. Infuzie concentrata din 4 linguri de herba uscata Ia 200 ml de apa clocotita; dupa infuzare 15 minute, se strecoara si se ia cate o lingura Ia intervale de 3-4 ore, cu efecte in tuse si boli hepatobiliare. 3. Infuzie din amestec, in parti egale, cu trei-frati-patati, galbenele, paducel si fructe de catina alba; se infuzeaza 2 lingurite in 200 ml de apa in clocot si se beau 1-2 ceaiuri pe zi pentru a mari efectul depurativ in afectiuni alergice cronice, psoniazis, acnee, furunculoza si eczeme.

Cichorium Intybus:
1. Infuzia se poate prepara din 1-2 lingurie de plant - pri aeriene i rdcini mrunite - la 1 can cu ap. Se beau 2 cni pe zi. Infuziile din cicoare sunt uzilizate pentru stimularea poftei de mncare, n tratamentul adjuvant al afeciunilor biliare i hepatice 2. Pentru uz extern, n acnee, se recomand splaturi sau comprese locale cu infuzie preparat din 40 g de plant la 1 litru de ap.

- 18 -

Sambucus Nigra:
1. lnfuzie din 1-2 lingurite de flori uscate Ia 250 mI de apa clocotita; se infuzeaza acoperit 5 minute, se strecoara, se indulceste cu miere si se beau 3 ceaiuri fierbinti pe zi, dupa mese, cu actiune sudorifica in gripa, bronsita, raceala, stari febrile, reumatism, guta, sciatica, rujeola si scarlatina. Consumat seara Ia culcare are actiune Iaxativa in constipatie cronica sau rebela. 2. Infuzie concentrata din 3-4 lingurite de flori uscate Ia 200 ml de apa clocotita; se foIoseste sub forma de bai locale sau cataplasme in abcese, arsuri, furunculoza, umflatuni, degeraturi, erizipel si infectii seroase de pe suprafata pielii.

Taraxacum officinale
1. Infuzie din 2 lingurite de planta uscata Ia 250 ml de apa clocotita; se infuzeaza 10-15 minute, se strecoara si se beau 2-3 ceaiuri pe zi, dupa mesele pnincipale, avand efecte in purificarea sangelui, icter, colecistite, dischinezie biliara, normalizarea circulatiei sangelui, ateroscleroza, reumatism, guta, afectiuni cronice ale aparatului urinar, vindecarea varicelor si ulcerelor varicoase si eliminarea toxinelor din organism.

- 19 -

1.7.

Preparate farmaceutice care contin extracte sau produse vegetale pulverizate din speciile producatoare

Violae tricoloris:

Trei Frati Patati 40 cps

Tinctura de Trei Frati Patati

Ceai Trei Frati Patati

Cichorium Intybus:

Comprimate Rhamnolax

granule Diett

Sambucus Nigra:

Elixir din fructe de soc

Ceai Silueta Perfecta

Ceai de slabit

- 20 -

Taraxacum officinale

Tinctura de papadie

Crema pentru albire

Ceai Papadie Frunze

- 21 -

2.1.
2.1.1.

Determinarea identitatii
Examen macroscopic

Examenul macroscopic urmareste determinarea caracterelor organoleptice si morfologice ale unui produs vegetal: aspectul culoarea gustul mirosul Ceaiul, Ceai depurativ se prezinta sub forma unui produs maruntit, concissum in care se pot observa: fragmente de flori sau de inflorescente provenind de la Sambuci Flos fragmente de frunze provenind de la Cichorii Herba, Taraxaci Herba si Violae tricoloris Herba fragmente de tulpini provenind de la Cichorii Herba. Culoarea ceaiului nu este uniforma, predomina culoarea verde, dar se intalnesc si fragmente de culoare galben brun.

Mirosul produsului este foarte aromat si caracteristic, imprimat de Cichorii Herba si Sambuci Flos.

- 22 -

2.1.2.

Examen microscopic

Examenul microscopic are ca scop identificarea esuturilor i a elementelor anatomice caracteristice unui anumit tip de produs vegetal. Analiza s-a realizat pe pulbere de Ceai depurativ, parcurgnd urmatoarele etape: omogenizarea pulberii prin sitare clarificarea pulberii vegetale cu agent de clarificare cloralhidrat 800 g/l colorarea elementelor lignificate cu agent de colorare floroglucin clorhidric 10g/l. Tehnica de lucru a obinerii preparatului microscopic din pulbere: Pe o lam de microscop se aduc 2-3 picturi din soluia de cloralhidrat 800 g/l i se presar cu ajutorul unui ac spatulat cteva fragmente de pulbere vegetal. Preparatul rezultat se trece cu micri succesive prin flacra unui bec de gaz pn se percepe un miros caracteristic, dat de reactiv, i se observ degajarea unor vapori albicioi rezultai din descompunerea cloralhidratului. Pentru colorarea preparatului, se adaug cteva picturi de floroglucin clorhidric i se aeaz lamela. Preparatul se observa la microscop.

Rezultate: Elementele anatomice observate la preparatul microscopic efectuat din pulberea Ceaiului depurativ au fost :

- 23 -

Elementele produselor de tip flores: Graunciori de polen (Fig. 1) Fragmente de endoteciu (Fig, 2, Fig. 3) Papile (Fig. 2, Fig. 3)

Fig. 1

Fig. 2

Fig. 3

- 24 -

Elementele produselor de tip herba: Pachete de fibre (Fig. 6) Vase de lemn inelate si spiralate (Fig. 5, Fig. 7) Epiderma cu stomate (Fig. 4) Parenchim clorofilian

Fig. 7

Fig. 6

Fig. 4

Fig. 5

- 25 -

2.1.3.

Examen microchimic

Examenul microchimic are ca scop identificarea compusilor chimici existenti intr-un produs vegetal direct in tesuturi, prin reactii specifice (examen histochimic) sau prin separarea compusilor chimici sublimabili (microsublimare). Microsublimarea Pentru efectuarea acestui tip de examen microchimic se parcurg urmatoarele etape: aducerea produsului vegetal pe o lama de microscop obtinerea sistemului de microsublimare obtinerea microsublimatului

Sublimatul obtinut pe lama superioara va fi analizat: organoleptic, cu ochiul liber (pentru stabilirea culorii) fizic, la microscop (pentru precizarea sistemului de sublimare) chimic, la lampa UV (pentru stabilirea fluorescentei)

Cele mai cunoscute exemple de principii active care au proprietatea de a sublima sunt : Hidrochinona Cumarinele Emodolii Proba microsublimarii are la baza proprietatea agliconilor cumarinci de a sublima si de a manifesta o intensificare a fluorescentei in mediu bazic. Emodolii forme oxidate, au proprietatea de a sublima si totodata de a forma in mediu alcalin saruri solubile (emodinati) de culoare rosie metoda de identificare cunoscuta si sub numele de reactia Borntrager. Rezulate: Proba microsublimarii pentru determinarea agliconilor cumarinici si a determinarii emodolilor este NEGATIVA.

- 26 -

2.1.4.

Analiza chimica calitativa a solutiei extractive apoase

Aceasta analiza presupune extractia principiilor active prin prepararea unei solutii apoase din ceaiul depurativ, urmata de realizarea unor reactii de identificare. Acestea din urma au ca scop stabilirea principalelor grupe de principii active existente in solutia apoasa obtinuta conform indicatiilor producatorului Realizarea acestei analize presupune urmatoarele etape (schema 1): obinerea infuziei efectuarea reaciilor de identificare direct pe infuzie

Separat am verificat prezena alcaliozilor n Ceaiul depurativ (schema 2).

- 27 -

(Schema 1)

- 28 -

I.Identificarea ozelor Reactia Fehling Principiul reactiei: Datorita caracterului reducator, ozele reduc reactivul Fehling la oxid cupros, care este un precipitat rosu-caramiziu. Rezultat: reactia este pozitiva, se observa aparitia unui precipitat rosucaramiziu.

Reactia Molish Principiul reactiei: In prezenta acidului sulfuric concentrat, pentozele se deshidrateaza la furfural, iar hexozele la hidroximetilfurfural. Acesti derivati in prezenta unui fenol forma cetonica (timol), formeaza compusi de cuplare colorati in rosu-portocaliu sau violet. Rezultat: reactia este slab pozitiva. II.Identificarea poliholozidelor Reactia de colorare a mucilagiilor cu hematoxilina Principiul reactiei: Mucilagiile au proprietatea de a precipita in alcool concentrat sau acetona si de a fixa colorantul hematoxilina.

Rezultat: reactia este negativa.

- 29 -

III.Identificarea ODP-urilor Reactia specifica cu reactivul Arnow (contine nitrit de sodiu) Principiul reactiei: Derivatii acidului cafeic formeaza cu nitritul de sodiu in mediu acid nitrozoderivati. In mediu bazic, nitrozoderivatii izomerizeaza spontan la izonitrozoderivati (oxime), compusi de culoare rosie.

Rezultat: reactia este pozitiva. IV.Identificarea flavonozidelor reactii imprimate de gruparile OH fenolice: Reactia de formare a fenoxizilor: in mediu bazic, cumarinele se transforma in fenoxizi, care prezinta o coloratie galbena mai intensa decat compusul initial. reactii in care este implicata gruparea cetonica Reactia Shibata (reactia cianidolului) Principiul reactiei: prin reactia dintre magneziu si HCl concentrat, flavonele sunt reduse la antociani, colorati in rosu in cazul flavonolilor sau portocaliu in cazul flavonelor. reactii la care participa atat grupa cetonica, cat si gruparile OH Reactia de formare a chelatilor in prezenta ionilor metalelor bi si trivalente in mediu bazic. Ca reactivi de chelatare se pot utiliza clorura de aluminiu sau acetatul de plumb in mediu de acetat de sodiu. Se formeaza chelati ce prezinta o coloratie galbena mai intensa decat derivatul cumarinic initial. -

- 30 -

V.Identificarea taninurilor Reactia cu clorura ferica. Se formeaza compusi verde-negricios sau albastrunegricios.

Rezultat: reactia este pozitiva.

VI.Identificarea saponozidelor Reacia de precipitare cu Ba(OH)2 Saponozidele formeaz cu hidroxidul de bariu, precipitate galbene, insolubile n exces de reactiv. Proba de spumefiere O soluie apoas coninnd saponozide, prin agitare energic, timp de 15 secunde, formeaz o coloan de spum, persistent timp de 15 minute. Reactia cu acetatul de Pb Se obtine un precipitat alb-galbui care indica prezenta saponozidelor.

Rezultat: reactiile sunt pozitive.

- 31 -

VII.Identificarea produsilor din clasa alcaloizilor Extractia s-a realizeaza dupa schema 2 iar cele doua reactii de identificare care s-au realizat au fost: Reactia de precipitare cu reactivul Mayer Principiu: In prezenta acestui reactiv, alcaloizii formeaza precipitate sau opalescente alb-galbui, solubile in exces de reactiv. Reactia de precipitare cu reactivul Bertrand Principiu: In prezenta acestui reactiv, alcaloizii formeaza de asemenea precipitate alb-galbui, solubile in exces de reactiv.

Rezultat: reactiile sunt negative.

- 32 -

Rezultatele analizei chimice calitative

Nr. Crt. 1. 2. 3. 4. Oze

Principiu activ

Reactie de identificare R. Fehling + R. Molish + R. cu hematoxilina R. Arnow +

Rezultat

Observatii prezente absente prezente prezente

Mucilagii ODP-uri Flavonozide

R. de formare a + fenoxizilor R. Shibata + R. de formare a + chelatilor prezente R. cu FeCl3 Reacia de precipitare cu Ba(OH)2 Proba de spumefiere Reactia cu acetatul de Pb R. de precipitare cu r. Mayer R. de precipitare cu r. Bertrand + prezenti + + + absenti

5. 6.

Taninuri Saponozide

7.

Alcaloizi

- 33 -

2.2.

Determinarea puritatii

Determinarea puritatii presupune determinarea impuritatilor si respectiv a corpurilor straine.

2.2.1.

Determinarea impuritatilor

Impuritatile sunt alte organe vegetale ale plantei producatoare, dar care nu constituie produsul vegetal sau un produs vegetal degradat (atacat de insecte, brunificat). In cazul ceaiului DEPURATIV determinarea puritatii se face prin examen microscopic. Se verifica prezenta tesuturilor si a elementelor anatomice care nu apartin produselor vegetale care intra in compozitia ceaiului, conform producatorului. Elementele anatomice observate la preparatele microscopice au provenit numai de la produsele vegetale indicate de producator. Acest ceai nu contine corpuri straine .

2.2.2.

Determinarea corpurilor straine

Corpurile straine sunt organe vegetale ale altor plante sau elemente mecanice (pamant, pietre, resturi de ambalaj). Determinarea corpurilor straine din ceaiul DEPURATIV se realizeaza prin cantarirea unei cantitati de ceai, indepartarea impuritatilor si recantarire. In urma analizei nu s-au indentificat corpuri straine.

- 34 -

2.3.

Determinarea calitatii

2.3.1

Determinri preliminare

Factorul de mbibare Factorul de mbibare reprezint volumul ocupat de 1g produs vegetal i mucilagul aderent, n cazul dispersrii produsului n ap. Tehnica de lucru: Se cntrete 1g de produs vegetal i se aduce ntr-o eprubet gradat, cu dop. Se completeaz cu ap pn la un volum de 25ml. Se agit timp de o or dup un program bine definit, apoi se las n repaos 23 ore. La final se citete nlimea coloanei de produs vegetal i mucilagul aderent. Rezultat: V = 12 ml

- 35 -

2.3.2.

Dozarea principiilor active

Dozare flavone Dozarea se realizeaza conform FR X- a printr-o metoda spectrofotometrica. Principiul metodei: Flavonozidele formeaza cu AlCl3, chelati de culoare galbena. Mod de lucru: 1g produs vegetal + 100 ml apa fierbinte (infuzat 15) Filtrare (vata) Balon cotat 100 ml + Apa de la spalarea produsului vegetal, la semn

M ( balon cotat 10 ml)

P ( balon cotat 10 ml)

1 ml infuzie apa la semn

1 ml infuzie 0,6 ml AlCl3 2,5% apa la semn

- 36 -

Repaus : 30 minute Se citeste absorbanta probei (P) fata de martor (M) la 427 nm.

Continutul in flavone corespunzator la 100g produs vegetal se calculeaza conform formulei:

C%=

Ep Cet X X 100 Eet Cp

- 37 -

Unde: c% - continutul de flavone al produsului vegetal Ep absorbanta probei Eet absorbanta solutiei de flavona, substanta de referinta de concentratie Cet din curba etalon Cet concentratia solutiei de flavona, substanta de referinta rezultata din curba etalon ( / ml) Cp masa de produs vegetal uscat cantarita anterior Rezultat

Ep = 0,205

rutozida / ml (Cet) 1 2 3 4

Eet
Eet = 0,137

0,137 0,354 0,582 0,799 Cet = 1

c % = 148153,5 g %

- 38 -

- 39 -

Corelatii intre principiile active identificate si actiunea terapeutica a ceaiului depurativ


Analiza principiilor active identificate in compozitia ceaiului DEPURATIV justifica actiunea terapeutica si recomandarea de catre producator a ceaiului in afectiuni ale ficatului, in indigestii precum si ca adjuvant in dermatoze. In compozitia acestui ceai au fost alese plante cu actiune usor laxativa, actiune antiinflamatoare, diuretica.

Cichorium Intybus
Desi este cunoscuta pretutindeni in primul rand datorita proprietatilor sale medicinale, cicoarea este renumita si pentru ca este un excelent inlocuior al cafelei. Datorita substantelor continute, in special cicorina si colina, are puternice efecte laxative, stimuland digestia. Cercetarile arata ca inulina din cicoare reduce mult riscul de aparitie al cancerului intestinal. Taninul are proprietati astringente, dezinfectante, detoxifiante si usor antibiotice. Cicoarea stimuleaza digestia, functia hepatica si ajuta la absorbtia calciului si a altor minerale in organism. Datorita tuturor acestor efecte, cicoarea este indicata in afectiuni precum: gastrite, hepatite, enterocolite sau hemoroizi. Printre afectiuni in care cicoarea s-a dovedit a avea un rol eficient mai putem mentiona: acneea, anemia, anorexia, disfunctii ale ficatului, splinei sau pancreasului, dermatite, infectii urinare, litiaze sau reumatism.

Violae tricoloris:
Trei frati patati este o planta medicinala foarte des folosita si joaca un rol important in tratarea rinitei alergice, a eczemelor sau a furunculozei, a acneei, a psoriazisului si a dermatozei. Datorita prezentei saponozidelor triterpenice, trei frati patati are un efect diuretic-depurativ si expectorant. De asemenea are actiune antialergica si usor laxativa.

- 40 -

Actiunea antiinflamatorie a acidului salicilic din trei frati patati, ii confera plantei o deosebita eficienta cand este aplicata sub forma de compresa, pentru a calma afectiunile pielii precum acneea, eczemele, impetigo si seboreea. Poate constitui un bun remediu si pentru inflamatiile reumatice. Flavonoidele plantei ajuta la mentinerea sanatatii vaselor sangvine si imbunatatesc circulatia. Taninii prezenti in planta de trei frati patati pot creste imunitatea, iar peptidele din planta pot lupta impotriva infectiilor.

Taraxacum officinale
Papadia este una dintre cele mai surprinzatoare plante medicinale. La indemana oricui, papadia este un leac pentru bolile biliare, hepatice, obezitate i altele. Papadia a dovedit c poate s ajute ficatul s elimine toxinele din sange Specialistii recomanda papadia in tratamentul bolilor de ficat, chiar si in cazurile extreme de ciroza. Este, de asemenea, utilizata pentru afectiunile pancreasului, stomacului, splinei si rinichilor. Papadia este o sursa importanta de potasiu si poate completa pierderile acestei substante datorate utilizarii altor plante diuretice. Aceasta face ca papadia sa fie un diuretic sigur in cazurile de retentie de apa.

Sambucus Nigra
Calitatile terapeutice ale socului sunt apreciate inca din antichitate. Datorita continutului de ulei esential (in cantitate mica), nitrat de potasiu, zaharuri, mucilagii, vitamina C etc., florile de soc au efect diuretic, sudorific si laxativ. Totodata, acestea au actiune antiinflamatoare, antireumatismala, emolienta. Avand rol diuretic si sudorific puternic, socul se utilizeaza cu succes pentru eliminarea apei din organism prin urina si transpiratie, in caz de edeme, cistita, colica si litiaza urinara, nefrita. Prin actiunea sa depurativa, socul este utilizat ca adjuvant in tratamentul alergiilor, dermatozelor atopice, acneei sau psoriazisului.

- 41 -

Ceaiul depurativ este binevenit dupa mesele imbelsugate care au fost de sarbatori. Din cauza preparatelor bazate pe carne de porc, ficatul, dar mai ales vezica biliara au fost intens solicitate. De aceea, pentru a elimina cat mai repede toxinele acumulate in organism, e nevoie de acest ceai depurativ cu o actiune eficienta atat asupra cresterii secretiei de bila cat si asupra stimularii circulatiei sangelui. Excesul de mancaruri bogate in grasimi se rasfrange si asupra pielii, tenul avand cel mai mult de suferit. Pielea fetei se ingroasa si apar o serie de cosuri inestetice. Toate aceste efecte nefaste ale meniurilor bogate din timpul sarbatorilor pot fi indepartate cu ceaiuri pe baza de flori de soc, cicoare, flori de coada soricelului, papadie, turita-mare, sunatoare, menta. Ceiul Depurativ combina actiunea antiseptica si decongestiva a sunatoarei cu efectul depurativ si sudorific al florilor de soc, fiind extrem de benefic pentru organism deoarece normalizeaza digestia, calmeaza durerile hepatice si purifica organismul de compusii toxici rezultati in urma metabolizarii alimentelor.

- 42 -

Bibliografie

[1] Constantin Prvu Universul plantelor, Editura ASAB, Bucureti, 2006 [2] Conf. Dr. Cerasela Elena Grd, Conf. Dr. Ligia Elena Duu, ef lucr. Dr. Maria Lidia Popescu, Asist. Drd. Mariana Pavel, Asist. Drd. Alina Titina Iordache, Asist. Drd. Ioana Tudor Bazele teoretice i practice ale analizei farmacognostice, vol. I, Editura Artprint, Bucureti, 2008 [3] Ioan Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stnescu, Plante medicinale, fitochimie i fitoterapie - Tratat de farmacognozie, vol.II, Editura Medical, Bucureti, 1993 [4] Ioan Ciulei, Emanoil Grigorescu, Ursula Stnescu, Plante medicinale, fitochimie i fitoterapie - Tratat de farmacognozie, vol.I, Editura Medical, Bucureti, 1993 [5] Gheorghe Mohan Mic enciclopedie de plante medicinale i fitoterapie, Ed. ALL [6] Site-uri: http://www.tratamente-naturiste.org/ http://www.farmacia-verde.ro/ http://snplafar.ro/ www.chemicalbook.com/ http://selene.ro/ http://en.wikipedia.org/ http://www.eplante.ro/

- 43 -