UNIVERSITATEA DIN ORADEA FACULTATEA DE TIINE ECONOMICE

PLAN DE CERCETARE: OPERAIUNILE CU VALORI MOBILIARE N SISTEMUL BANCAR

COORDONATOR : LECT. UNIV. DR. BENTE CORNELIU

MASTERAND: COSMA DAN TRAIAN SPECIALIZAREA: FINANTE- BANCI- ASIGURARI, AN II

- 2012 -

CUPRINS

1. 2. 3.

DOMENIUL I PROBLEMA DE CERCETAT REFERINE BIBLIOGRAFICE IDENTIFICAREA I LISTAREA PRINCIPALELOR IDEI LEGATE DE

PROBLEMA DE CERCETARE PROPUS 4. FORMULAREA UNEI IPOTEZE, A UNEI SOLUII POSIBILE LA PROBLEMA

DE REZOLVAT 5. 6. 7. 8. 9. DENUMIREA TEMEI DE CERCETARE SCOPUL I OBIECTIVELE CERCETRII CONSTRUIREA PLANULUI DE CERCETARE STABILIREA STRATEGIEI DE CERCETARE ELEMENTE ALE UNEI PROCEDURI DE VALIDARE A PROIECTULUI DE

CERCETARE I A REZULTATELOR CE VOR FI OBINUTE 10. CONCLUZII

1. DOMENIUL I PROBLEMA DE CERCETAT

Eficienta economica, randamentul activitatii investiionale a bancilor au stat la baza unor studii si cercetari aprofundate, constituind preocuparea mai multor savanti si specialisti n domeniu. Domeniul de cercetare este determinat de operatiunile bancilor cu valori mobiliare, care sunt investigate din perspectiva impactului lor asupra situatiei financiare a bancii. Participarea bancilor comerciale la piata valorilor mobiliare contribuie la atragerea resurselor suplimentare prin emisiunea valorilor mobiliare, extinderea bazei de venituri, mentinerea nivelului necesar de lichiditate, adaptarea mai usoara la schimbarile conjuncturii pietei. n prezent, practic fiecare manual de management bancar contine compartimentul referitor la activitatea investiionala a bancilor i optimizarea portofoliilor sale investiionale. Aceasta, precum si un numar nsemnat de publicatii la tema data, au evidentiat, n mod convingator, rolul operatiunilor cu valori mobiliare n activitatea cotidiana a bancilor. n aceasta ordine de idei, devine foarte utila studierea particularitatilor operatiunilor bancare cu valori mobiliare si eficientizarea acestora. Problema ntotdeauna nainte de efectuarea unei investiii, i mai ales dac este vorba de o investiie pe piaa de capital trebuie s cutm s gsim rspunsul la ntrebarea: Care este rentabilitatea sperat i ct de riscant este investiia? Aa cum se tie rentabilitatea i riscul merg practic mn n mn. Este aproape o axiom a finanelor principiul conform cruia afacerile foarte rentabilile sunt n acelai timp i foarte riscante. O investiie sigur va aduce ntotdeauna un profit mic pentru c n plasamentele financiare exist o remuneraie a riscului. Astfel voi incerca sa determin solutii la problematica privind eficienta operatiunilor cu valori mobiliare, a riscurilor aferente, precum si a impactului lor asupra indicatorilor financiari ai bancii. Evolutia operatiunilor cu titluri nu a fost liniara. Restrictiile privind operatiunile bancilor cu valori mobiliare aplicate de unele tari (Marea Britanie, Canada, SUA), au condus la reducerea competitivitatii sistemelor lor bancare si au impus bancile sa identifice modalitati indirecte de participare n afacerile cu valori mobiliare.
2. REFERINE BIBLIOGRAFICE 1. Anghelache G., Piete de capital si tranzactii bursiere, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 2002 2. Barry H. i colectivul, Bncile i operaiunile bancare, Editura Economic, Bucureti, 1996 3. Basno C., Management bancar, Editura economica, Bucuresti, 2002 4. Basno C., Moneda, credit, banci, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1997 5. Basno C., Produse, costuri si performante bancare, Editura economica, Bucuresti, 2000 6. Bene C., Tehnica operatiunilor bancare, Ed. Universitii din Oradea, Oradea, 2005 7. Bene C., Gestiunea i contabilitatea institutiilor de credit, Ed. Universitii din Oradea, Oradea, 2008 8. Brezeanu P., Prajisteanu B., Gestiunea financiara a portofoliului, Editura Economica, Bucuresti, 2002 9. Caraganciu A., Domenti O., Ciobu S., Bazele activitatii investitionale, Ed. ASEM, Chisinau, 2004 10. Coman F., Acitvitatea bancara. Profit si performante, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2000 11. Danila N., Berea A., Managementul bancar. Fundamente si orientari, Editura economica, Bucuresti, 2000
3

12. Dedu V., Gestiunea bancara, Editura didactica si pedagogica R.A., Bucuresti, 1996 13. Dedu V., Management banacar, Editura Mondan, Bucuresti, 1997 14. Diaconescu M., Banci. Sisteme de plati. Riscuri, Ed. Economica, Bucuresti 1999 15. Dragota V. (coord.), Gestiunea portofoliului de valori mobiliare, Editura economica,

Bucuresti, 2003 16. Duescu A., Ghid pentru nelegerea i aplicarea Standardelor Internaionale de Contabilitate, ediia a 2-a, Ed. CECCAR, Bucureti, 2002 17. Grandin P., La mesure de performance des fonds dinvestissement , Economica, Paris, 1998 18. Grigorita C., Activitatea bancara, Chisinau, 2002 19. Gust M., Management bancar, Ed.Economica, Pitesti, 1999 20. Gust M., Vechiu, C., Bogoi D., Management bancar, Ed.Economica, Pitesti, 2003 21. Hoanta N., Bani si banci, Editura Economica, Bucuresti, 2001 22. Ionescu C. L., Bancile si operatiunile bancare, Ed. Economica, Bucuresti 1996 23. Ionescu C. L., Economia si rolul bancilor, Ed. Economica, Bucuresti, 1997 24. Ionescu E., Gestiunea portofoliilor, Editura Fundatiei Romaniei de Maine, Bucuresti, 2009 25. Ionescu E., Piete de capital si titluri de valoare, Editura Economica, Bucuresti, 2003 26. Legea nr.58/1998 - legea bancar, modificat prin Legea nr.485/2003 27. Legea nr. 513/2002 pentru aprobarea si modificarea OUG nr.26/2002 28. Legea nr. 525/2002 pentru aprobarea si modificarea OUG nr.28/2002 29. Manolescu G., Diaconescu A., Management bancar, Editura Fundatiei Romaniei de Maine, Bucuresti, 2001 30. Maracine V., Scarlat E., Calancia L., Piata financiara si gestiunea portofoliilor, Editura MATRIX ROM, Bucuresti, 2002 31. Maracine V., Masurarea performantei managementului de portofoliu, Revista. Studii si Cercetari de Calcul Economic si Cibernetica Economica nr. 3/2002 32. Mihai, I., Tehnica si managementul operatiunilor bancare, Editura Expert, Bucuresti 2003 33. Olteanu A. (coord.), Olteanu F. M., Managementul portofoliului si al riscului pe piata titlurilor financiare, Ed. Dareco, Bucuresti, 2003 34. OUG nr. 25/2002 (Monitorul Oficial nr. 226/2002) pentru aprobarea statutului Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare 35. OUG nr. 26/2002 (Monitorul Oficial nr. 229/2002) privind organismele de plasament colectiv in valori mobiliare 36. OUG nr. 27/2002 (Monitorul Oficial nr. 232/2002) privind pietele reglementate de marfuri si instrumente financiare derivate 37. OUG nr. 28/2002 (Monitorul Oficial nr.238/2002) privind valorile mobiliare, serviciile de investitii financiare si pietele reglementate 38. Raport asupra stabilitatii financiare, 2008, sursa www.bnro.ro 39. Raport Intercapital Invest, august 2006, 40. Revista Finane Publice i Contabilitate, An XIX, Nr 1, ianuarie 2008, Supliment Legislativ 41. Revista Tinerilor Economisti, Finante Contabilitate, Editura Universitaria Craiova, An II, Nr. 3, Noiembrie 2004 42. Roxin L., Gestiunea riscurilor bancare , Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1997 43. Stoica M., Management bancar, Bucuresti, Editura economica, 1999. 224 p. 44. Stoica V., Ionescu E., Piete de capital si burse de valori, Editura Economica, Bucuresti, 2002 45. Prunea P., Rentabilitatea si riscul investitiilor n valori mobiliare, Economistul. 2003. Nr.4 46. Stancu I., Finane: Piee financiare i gestiunea portofoliului, Investiii directe i finanarea lor, Analiza i gestiunea financiar a ntreprinderii, Editura Economic, Bucureti, 2007 47. Stancu I., Piete financiare si gestiunea de portofoliu, Editura Economic, Bucureti, 2002 48. Stoica M., Indicatori de eficienta n managementul bancar, Economistul. - 1999. Nr.7
4

49. Stoica V., Negru T., Ionescu E, Piete financiare. Piata de capital, gestiunea portofoliilor si piata asigurarilor, Editura Fundatiei romania de Maine, Bucuresti, 2005 50. Todea A., Managementul investiiilor pe piaa de capital, Ed. Casa Crii de Stiin, ClujNapoca, 2005 51. Trenca I., Metode si tehnici bancare, Casa Cartii de Stiinta, Cluj Napoca, 2002 52. Turcu I., Operatiuni si contracte bancare, Lumina Lex, Bucuresti, 1999 53. www.bnro.ro 54. www.intercapital.ro 55. www.kmarket.ro 56. www.biblioteca.ase.ro

3. IDENTIFICAREA I LISTAREA PRINCIPALELOR IDEI LEGATE DE PROBLEMA DE CERCETARE PROPUS n perioadele de recesiune i instabilitate economica, cnd cererea de credite este scazuta, bancile dispun de fonduri pe care le plaseaza n valori mobiliare. n perioadele de boom economic, cnd cererea de credite este mare, bancile pot fi forate sa-i vnda o parte din valorile mobiliare achiziionate anterior pentru a face faa cererii de credite. n procesul gestionarii resurselor atrase, bancile parcurg urmatoarele etape: nti, ele fac faa cerinelor de rezerve obligatorii; n al doilea rind, i constituie un fond pentru a face faa nevoilor de lichiditai ale bancii; n al treilea rind, fac faa cerinelor de creditare, care de obicei aduc mai mult venit dect investiiile n valori mobiliare; n al patrulea rnd, fondurile ramase sunt investite n valori mobiliare. Valorile mobiliare joaca un rol important n gestionarea activului bancii: 1. ele permit bancii sa utilizeze toate fondurile de care ea dispune la un moment dat; 2. pot ajuta banca cu resurse lichide prin achiziionarea de valori mobiliare care corespund cerinelor de lichiditate a bancii; 3. contribuie la diversificarea portofoliului de active i deci la protejarea bancii impotriva riscurilor financiare. Activitatea bancilor pe piata valorilor mobiliare contribuie la: extinderea bazei de venituri din contul dividendelor si dobnzilor obtinute, diferentei de curs; mentinerea nivelului necesar de lichiditate; adaptarea mai usoara la schimbarile conjuncturii pietei; accesul rapid la sursele de creditare prin folosirea valorilor mobiliare n calitate de gaj; extinderea sferei de influenta a bancilor din contul participarii la capitalul unor agenti economici, nfiintarea structurilor financiare afiliate. Valorile mobiliare se prezinta in mod traditional sub forma titlurilor pe hartie, fiecare titlu purtand un numar de cupoane, ce se detaseaza la plata dividentelor. De obicei, aceste titluri se depun in banca, care se va ocupa de pastrare si detasare de cupoane (conservare). [15, p.23] Din punct de vedere al caracteristicilor lor, valorile mobiliare sunt structurate n: [51, p.48]

a) valori mobiliare primare reprezentate de aciuni i obligaiuni; b) valori mobiliare derivate care pot rezulta din combinarea valorilor mobiliare primare. Pot fi ncheiate ntre emitent i investitor (forward) sau pot fi standardizate (futures i options); c) valori mobiliare sintetice rezult din combinarea de ctre societile financiare a unor active diferite i crearea pe aceast baz a unui instrument de plasament nou. Cele mai cunoscute astfel de contracte sunt cele pe indici de burs.

Valorile mobiliare pot fi nominative sau la purtator. In general, bancile care ofera servicii financiare se ocupa de de imprimarea certificatelor reprezentative, de a le expedia corespondentilor
5

straini, de a le inregistra in registrele de transfer. De asemena, organizeaza plata anuala a dividentelor, adunarea generala a actionarilor, rambursarea obligatiunilor, etc. Fiecare banca primeste un contingent de rambursari prorata cu numarul titlurilor ce sunt in cont la ea. Banca este in avantaj cand pretul rambursarii este superior cursului de bursa actual si invers. In general bancile ofera clientilor lor tot felul de servicii privind titlurile: sfaturi pentru investitii, transmiterea de ordine in bursa,tinerea conturilor individuale (titluri si numerar), aplicarea regulilor fiscale, etc. n literatura tiinifica, activitatea investiionala a bancii pe piaa valorilor mobiliare este definita ca activitatea de plasare a mijloacelor din numele sau i din propia iniiativa n scopul obinerii unor venituri directe i indirecte.[21, p. 448] Veniturile directe de la investiii n valori mobiliare sunt obinute n forma de dividende, dobnzi sau n urma relizarii lor la un pre mai mare. Veniturile indirecte se formeaza din contul extinderii cotei de piaei, controlate de banca prin societatile afiliate si dependente. Globalizarea si dereglementarea pietei bancare conditioneaza universalizarea activitatii bancare, care se exprima prin extinderea prezentei bancilor pe piata valorilor mobiliare si diversificarea activitatilor si operatiunilor pe aceasta piata. Tendinta de dereglementare manifestata pe plan international considera si un fenomen de liberalizare a pietelor, de deschidere a pietelor financiare nationale, de ridicare a unor restrictii existente anterior. n acest sens, dereglementarea trebuie privita si n legatura cu fenomenul globalizarii accelerate a pietelor financiare nationale. Dereglementarea a fost conditionata de necesitatea sporirii eficientei functionarii sistemelor bancare. Ca urmare, ncepnd cu anii 70 are loc anularea restrictiilor la participarea bancilor n operatiunile cu valori mobiliare corporative. Astfel, n Marea Britanie, bancile au primit permisiunea de a procura actiuni ale companiilor industriale si efectua plasarea lor. Bancile din Canada au obtinut posibilitatea de a efectua asemenea operatiuni prin companii investitionale afiliate. n SUA, n septembrie 1999 a fost abrogata legea Glass Steagal, care interzicea bancilor comerciale americane sa efectueze cele mai riscante operatiuni pe piata valorilor mobiliare.[25, p. 438] Portofoliul investitional al bancii reprezinta o totalitate de valori mobiliare, procurate de catre banca pentru obtinerea veniturilor si asigurarea lichiditatii plasamentului. Portofoliul de investitii al unei banci trebuie sa asigure un echilibru ntre fondurile plasate pe termen scurt si cele investite pe termen mediu si lung. Acest portofoliu trebuie sa cuprinda o asemenea structura a investitiilor nct, prin acestea, sa se aiba n vedere: gradul si costul lichiditatii; riscul, din punctul de vedere al scadentei si caracterului investitiei; profitabilitatea, tinnd cont cont de termenul, riscul si caracterul investitiei. Portofoliul investiional al bancilor indeplinete urmatoarele funcii de baza: 1. Meninerea stabilitaii veniturilor bancii indiferent de perioadele ciclului economic (perioade de recesiune sau expansiune) atunci cnd veniturile aferente creditelor se reduc, veniturile generate de valorile mobiliare pot crete. 2. Compensarea rscului de credit aferent portofoliului de credite valorile mobiliare de calitate nalta pot fi achiziionate i pastrate cu scopul echilibrarii riscului aferent creditelor bancare. 3. Asigurarea lichiditaii prin corelarea scadenelor titlurilor cu nevoia de lichiditate a bancii plasnd mijloacele n valorile mobiliare lichide banca poate rezolva oricnd problema lichiditatii, realiznd repede si eficient aceste instrumente pe piata, meninerea nivelului necesar de lichiditate. 4. Folosirea valorilor mobiliare n calitate de gaj n cazul obtinerii unui credit pe piata interbancara si de la Banca Nationala. 5. Asigurarea flexibilitataii portofoliului de active al bancii valorile mobiliare deinute de banca spre deosebire de majoritatea creditelor pot fi uor cumparate sau vndute pentru restructurarea portofoliul de active al bancii n corespundere cu conjunctura pieei existente. 6. Atragerea clientelei noi din contul participarii n capitalul agentilor economici
6

7. mbunatairea indicatorilor financiari ai bancii datorita calitaii nalte a valorilor mobiliare deinute de banca. 8. Deinerea unui portofoliu investiional optim contribuie la adaptarea mai usoara de catre bancile comerciale la schimbarile conjuncturii pietei. 9. Asigura extinderea sferei de influenta a bancilor din contul participarii la capitalul unor agenti economici, nfiintarea structurilor financiare afiliate. 10. Contribuie la obinerea unor performane mai bune de catre bancile comerciale.\ Gestiunea portofoliului reprezinta totalitatea principiilor, metodelor, operatiunilor care stau la baza constituirii, selectarii portofoliului optim si evaluarii performantei acestuia. Metodele de gestionare a portofoliului au la baza modelele de analiza a valorilor mobiliare, constituirea portofoliului, selectarea portofoliului optim, masurarea performantei portofoliului. [8, p.16] Gestiunea portofoliului investitional implica analiza unui ansamblu de indicatori ce reflecta calitatea portofoliului de valori mobiliare si n baza analizei efectuate, stabilirea pozitia bancii n activitatea investitionala. Indicatorii ce reflecta calitatea portofoliului investitional: [8, p.21] 1. Total valori mobiliare/ Total active - indicatorul indica nivelul de participare a bancii pe piata valorilor mobiliare. 2. Total valori mobilare lichide/ Total valori mobiliare n portofoliu - indicatorul indica gradul de risc al managementului bancii. Un indicator mic, arata ca banca prefera detinerea unui portofoliu de valori mobiliare cu un grad de risc mai mare si profitabilitate mai mare. Iar un indicator mai mare, va arata ca banca nu intentioneaza sa investeasca mult n valori mobiliare riscante. 3. Total valori mobiliare lichide/ Capital normativ total - ca si indicatorul precedent arata gradul de risc al managementului bancii, precum si nivelul de lichiditate a activelor. 4. Total valori mobiliare cumparate pentru vnzare/Total valori mobiliare investitionale indicatorul indica la strategia bancii - investirea pe termen lung sau detinerea unor valori mobiliare n scopuri speculative sau de scurta durata. 5. Active materiale pe termen lung si cotele de participare n capitalul unitatilor economice/Capital normativ total. Evaluarea riscurilor legate de efectuarea investitiilor n valori mobiliare Din cele mai importante riscuri la efectuarea investitiilor n valori mobiliare de stat putem mentiona: [45, p.37] 1. Riscul inflatiei, ce se caracterizeaza prin probabilitatea, ca majorarea preturilor la marfuri si servicii va diminua nivelul profitabilitatii investitiilor n valori mobiliare de stat. 2. Riscul politic este probabilitatea faptului, ca schimbarile actelor legislative sau departamentale ale tarii va influenta negativ operatiunile si profitabilitatea bancii. 3. Riscul ratei dobnzii este specific mai mult instrumentelor cu venit fix, n special obligatiunilor de stat. Valoarea de piata a acestor valori mobiliare este invers proportionala marimii ratelor dobnzii pe piata. Astfel, n cazul cresterii ratelor dobnzii pe piata, scade automat valoarea de piata a obligatiunilor aflate n portofoliul bancii, ce poate duce la pierderi esentiale ale bancii, la imposibilitatea realizarii acestor titluri la un pret profitabil pentru banca (n cazul cnd apare necesitatea de a vinde instrumentul). Si invers, scaderea ratelor dobnzii va majora costul obligatiunior si vnzarea lor va cauza cresterea de capital. La efectuarea operatiunilor investitionale pe piata valorilor mobiliare corporative riscul de a suporta pierderi este mult mai mare dect la investirea n valori mobiliare de stat. n primul rnd, sunt prezente toate riscurile aferente investitiilor in VMS. Si n a doilea rnd, investitorul trebuie sa tina cont de urmatoarele riscuri suplimentare: 1. Riscul de lichiditate.
7

Pentru a evita riscurile lichiditatii si de credit, banca nainte de a face investitii n valorile mobiliare corporative, trebuie sa analizeze foarte minutios perspectivele dezvoltarii ramurilor concrete ale economiei nationale, precum si companiilor, valorile mobiliare ale carora vor fi subiectul investirii. n literatura de specialitate aceasta analiza se numeste analiza fundamentala, care reprezinta un studiu foarte voluminos si costisitor, deoarece necesita un personal calificat, crearea bazei de date adecvate si finantarea corespunzatoare. Pe lnga aceasta este necesar de urmarit dinamica modificarilor preturilor la valorile mobiliare pe piata pe parcursul ultimilor ani si de gasit momentul optimal de tranzactionare a acestor instrumente. n literatura acest proces se numeste analiza tehnica a pietei valorilor mobiliare. 2. Riscul ratei dobnzii. La determinarea volumului si structurii investirii n valori mobiliare o mare atentie se acorda si marimii ratei de dobnda bancara, precum si ratei dobnzii la bonuri de trezorerie. n cazul ratelor de dobnda bancare nalte se micsoreaza cursul valorilor mobiliare corporative pe piata si invers. Deci, la investirea n valori mobiliare corporative apar anumite riscuri de dobnda. Cursul valorilor mobiliare variaza n dependenta de modificarea dobnzii de piata. Deci, un interes deosebit pentru investitor prezinta analiza perspectivelor modificarii ratelor de dobnda. n acest caz, daca investitorul asteapta micsorarea ratelor de dobnda, este oportun pentru el de cumparat valori mobiliare pentru revinderea lor ulterioara la un pret mai mare si, respectiv, obtinerea venitului din contul diferentei de curs. n cazul ratelor de dobnda nalte si micsorarii lor prognozate, este eficient de cumparat pachete mari de valori mobiliare nu n scopul vnzarilor lor ulterioare, dar n scopul asigurarii profitabilitatii nalte a portofoliului. Daca invers, investitorii asteapta majorarea nivelului dobnzii bancare si, respectiv, caderea cursului valorilor mobiliare, este foarte oportun de vndut acum valori mobiliare cu intentia de a cumpara n viitor valori mobiliare la un curs mai mic. De asemenea, ratele dobnzii pe piata valorilor mobiliare de stat influenteaza cursul valorilor mobiliare corporative. Micsorarea ratelor la VMS poate duce spre cresterea cererii pe piata actiunilor. 3. Riscul tehnic. Riscul tehnic reprezinta probabilitatea greselilor personalului, survenirii unor erori tehnice, coliziilor tehnologice si juridice la efectuarea investitiilor n valori mobiliare corporative. Probabilitatea acestor riscuri este nalta n cazul cnd modalitatea efectuarii tranzactiilor este foarte complicata si include multi participanti mediatori ntre vnzator si cumparator. Pentru a minimiza acest risc este necesar de a stabili reguli de tranzactionare clare si care vor minimiza la maximum factorul uman la efectuarea tranzactiilor, precum si de a crea conditiile de efectuare a tranzactiilor n timp real. La formarea portofoluilui valorilor mobiliare se urmareste scopul maximizarii veniturilor si minimizarii riscurilor. Pentru banca sarcina se mai complica cu faptul, ca ea trebuie sa urmareasca nu numai structura cea mai eficienta a portofoliului valorilor mobiliare, ci si structura activelor n general. Dirijarea portofoliului activelor, schimbarea structurii lui pentru maximizarea venitului se bazeaza pe analiza si prognoza dinamicii ratelor pe piata financiara. Astfel, venitul limita de la asa active, ca diferite tipuri de valori mobiliare, trebuie sa fie nu mai jos dect ratele dobnzilor la depozite. Totodata, n cazul cresterii profitabilitatii valorilor mobiliare (nviorarii pietei de capital, cresterii indicelor bursieri) partea semnificativa a activelor bancii se transfera n valori mobiliare, n cazul cresterii profitabilitatii operatiunilor pe piata valutara pe piata valutara, iar daca mai profitabila este piata creditelor interbancare pe piata banilor scurti. Eficientizarea portofoliului de valori mobiliare de stat consta n achiziionarea de catre banci att de valori mobiliare de scurta durata ct i valori mobiliare de lunga durata, asigurnd bancii un nivel necesar al lichiditaii, precum i un nivel nalt al veniturilor. Procurarea actiunilor societatilor poate fi efectuata de banca din urmatoarele motive:

a) Achizitionarea actiunilor n schimbul rambursarii creditului acordat de banca. n acest caz actiunile societatii sunt, ca regula, depuse n gaj si banca devine n mod automat detinator al acestor titluri. nsa, banca trebuie sa faca tot posibilul sa le vnda pe piata n cel mai scurt timp. b) Achizitionarea unui pachet de control de actiuni al unei societati de valoare n scopul revinderii lor catre un investitor strategic. Este cunoscut faptul, ca un pachet de control este mult mai usor si mai convenabil de realizat dect pachetele mici. Banca, cu autoritatea ei n lumea de afaceri, are unele avantaje si posibilitati mai favorabile de cautare si gasire a unui investitor strategic potential pentru o ntreprindere. c) Achizitionarea valorilor mobiliare n scopul obtinerii unui venit regulat n forma de dividend sau dobnda, precum si venitului speculativ n urma vnzarii ulterioare a valorilor mobiliare, presupune formarea si dirijarea unui portofoliu de valori mobiliare. Cursul valorilor mobiliare corporative variaza n dependenta de modificarea dobnzii de piata. n acest caz, daca banca anticipeaza micsorarea ratelor de dobnda, este oportun pentru ea de cumparat valori mobiliare pentru revinderea lor ulterioara la un pret mai mare si, respectiv, obtinerea venitului din contul diferentei de curs. n cazul ratelor de dobnda nalte si micsorarii lor prognozate, este eficient de cumparat pachete mari de valori mobiliare nu n scopul vnzarilor lor ulterioare, dar n scopul asigurarii profitabilitatii nalte a portofoliului. Daca invers, banca prognozeaza majorarea nivelului dobnzii bancare si, respectiv, caderea cursului valorilor mobiliare, este foarte oportun de vndut acum valori mobiliare cu intentia de a cumpara n viitor valori mobiliare la un curs mai mic. De asemenea, ratele dobnzii pe piata valorilor mobiliare de stat influenteaza cursul valorilor mobiliare corporative. Micsorarea ratelor la VMS poate duce spre cresterea cererii pe piata actiunilor. Exista o tendinta clara ca bancile care detin un portofoliu semnificativ de valori mobiliare, inclusiv cele riscante, sa fie mai stabile si sa nregistreze performante mai nalte, iar cele care detin un portofoliu semnificativ de valori mobiliare corporative (riscante) sa nregisreze un randament mai nalt comparativ cu operatiunile de creditare. Pentru a evita riscurile lichiditatii si de credit, banca nainte de a face investitii n valorile mobiliare corporative, trebuie sa analizeze foarte minutios perspectivele dezvoltarii ramurilor concrete ale economiei nationale, precum si companiilor, valorile mobiliare ale carora vor fi subiectul investirii. n literatura de specialitate aceasta analiza se numeste analiza fundamentala, care reprezinta un studiu foarte voluminos si costisitor, deoarece necesita un personal calificat, crearea bazei de date adecvate si finantarea corespunzatoare. Cheia succesului bancii n realizarea eficienta a politicii de portofoliu consta n: a) profesionalismul si experienta specialistilor bancii; b) diversificarea optima a portofoliului pe tipuri de valori mobiliare, ramuri ale economiei, regiuni, termene de scadenta, emitentul valorilor mobiliare; c) lichiditatea nalta a valorilor mobiliare procurate.
4. FORMULAREA UNEI IPOTEZE, A UNEI SOLUII POSIBILE LA PROBLEMA

DE

REZOLVAT Pentru a evita riscurile lichiditatii si de credit, banca nainte de a face investitii n valorile mobiliare corporative, trebuie sa analizeze foarte minutios perspectivele dezvoltarii ramurilor concrete ale economiei nationale, precum si companiilor, valorile mobiliare ale carora vor fi subiectul investirii. Astfel, in vederea cresterii eficientei operatinilor bancare cu valorile mobiliare se impun urmatoare masuri:

1. n lipsa unui sistem de evaluare a valorilor mobiliare, si lund n consideratie ca exista o corelatie directa ntre calitatea obligatiunilor emise de o banca si performantele manageriale, operationale si financiare ale acestei banci, se propune dezvoltarea si utilizarea unui sistem de evaluare a obligatiunilor bancare bazat pe ratingul general al bancii (CAMELS). 2. Bancile sa se angajeze mai activ n activitati profesioniste pe piata valorilor mobiliare, ceea ce va extinde sfera de influenta a lor pe piata financiara, va largi baza de clientela. 3. Orice activitate de antreprenoriat poarta un caracter riscant. Operatiunile bancilor, inclusiv operatiunile cu valori mobiliare, sunt purtatoare de risc, avnd si unele particularitati de evaluare a lui. De aceea, se propune includerea n actele normative bancare rezervarea mijloacelor n fondul de risc n urma investitiilor bancilor n valori mobiliare. 4. n activitatea lor, bancile trebuie sa analizeze si sa evalueze permanent, inclusiv prin analize factoriale (descompunerea indicatorilor agregati de rentabilitate, ROA, ROE pe factori), impactul operatiunilor cu valori mobiliare asupra elementelor principale ce caracterizeaza performantele bancare: rentabilitatea, calitatea activelor, lichiditatea si suficienta capitalului. 5. DENUMIREA TEMEI DE CERCETARE EFICIENA OPERAIUNILOR CU VALORI MOBILIARE N SISTEMUL BANCAR 6. SCOPUL I OBIECTIVELE CERCETRII Scopul consta n determinarea posibilitilor de sporire a randamentului financiar al bancilor i eficientizarea portofoliului investiional, tinnd cont de tendintele actuale declansate n sectorul bancar si cerintele moderne de competitivitate. Scopul cercetarii este concretizat n abordarea si solutionarea urmatoarelor obiective: - identificarea factorilor externi si interni de influenta asupra eficientei bancare - elaborarea unui sistem de indicatori de dimensionare a eficientei bancare; - analiza tendintelor actuale de dezvoltare a sistemului bancar, precum si a cerintelor de competitivitate; - dezvaluirea ampla a activitatii bancare cu valori mobiliare, determinarea spectrului de operatiuni cu valori mobiliare care pot fi efectuate de catre banci; - extinderea conceptului de emisiune a valorilor mobiliare de catre banci prin identificarea premiselor, obiective si subiective, aferente procesului emisional, precum si determinarea avantajelor, oportunitatilor, riscurilor si eficientei emisiunii diferitor tipuri de valori mobiliare de catre banci. Investiiile n valori mobiliare contribuie la formarea profitului bancar prin venitul periodic din dobnzi, sau prin aprecierea valorii titlurilor achiziionate. Optimizarea portofoliului investiional al bancii comerciale consta n utilizarea de catre banca a instrumentelor de debit, care sai asigure cea mai buna combinaie ntre lichiditate, profitabilitate i risc, n condiii de piaa n continua expansiune. Optimizarea portofoliului consta n maximizarea rentabilitaii acestuia, i minimizarea riscului, sau, mai exact, minimizarea nivelului riscului pentru un anumit nivel al rentabilitaii. Acest obiectiv trebuie realizat cu conditia respectarii unor constrngeri. Aceste restrictii pot fi impuse de catre banca atunci cnd i formeaza portofoliul investiional, n urma proieciilor proprii sau, pur si simplu, de oferta de titluri de pe piaa si de reglementarile locale privind dreptul de a achizitiona un anumit pachet de valori mobiliare.

7. CONSTRUIREA PLANULUI DE CERCETARE

10

Etapele care vor fi parcurse pentru realizarea proiectului de cercetare sunt urmtoarele: a) Elaborarea enunului problemei; b) Identificarea scopului i a obiectivelor cercetrii; c) Construirea aspectelor teoretice; d) Pregtirea i realizarea studiilor de teren; e) Analiza datelor si a informaiilor culese; f) Elaborarea primelor concluzii; g) Compararea concluziilor cu teoria existent; h) Testarea final; i) ntocmirea textului planului de cercetare pentru comunicarea rezultatelor; j) Comunicarea rezultatelor. 8. STABILIREA STRATEGIEI DE CERCETARE

Strategia de cercetare utilizat este cea indirecta. Ea prezinta elemente de specificitate legate de natura domeniului abordat. Obiectul cercetarii este concretizat la nivelul bancilor comerciale, n activitatea carora operatiunile cu valori mobiliare ocupa un loc important si nregistreaza eficienta maxima. Prin strategia de cercetare avem n vedere corelarea scopului i obiectivelor propuse cu resursele disponibile i actiunile prevzute a fi realizate. Aceasta va cuprinde o serie de metode, tehnici, reguli, instrumente i know-how specific raportate la scopul i obiectivele cercetrii. Strategia de cercetare urmeaz etapizarea demersului i cuprinde elemente metodologice specifice fazelor respective: a. cutarea i culegerea datelor (observarea tiinific); b. tratarea-prelucrarea datelor; c. construcia, verificarea ipotezelor i testarea modelului; d. generalizarea i construcia teoretic. a. cautarea si culegerea datelor (observarea stiintifica) Unitile de observare i analiz sunt reprezentate de bancile comerciale din Romania, care au n obiectul lor de activitate operatiunile cu valori mobiliare (esantionul cercetrii). Tehnica de eantionare va fi aleas astfel nct grupul selectat al unitilor de observare i analiz s fie reprezentativ i semnificativ i s permit obtinerea unor rezultate ce pot fi ncadrate n limitele unor erori rezonabile de estimare prestabilite n funcie de scopul i obiectivele cercetrii. n acest sens tehnica de culegere a datelor utilizata in cercetare este cea mediata. Drept baza teoretica si metodologica a investigatiilor a constituit teoria clasica si contemporana viznd activitatea pietelor financiare, lucrarile fundamentale n domeniu ale savantilor din tara si de peste hotare, precum si diverse publicatii din literatura periodica ale specialistilor autohtoni si din tarile nvecinate, precum si conceptele abordate n literatura de specialitate referitoare la operatiunile bancare pe piata valorilor mobiliare. De asemenea, ca sursa si baza informationala au servit publicatiile periodice analitice si informative nationale, actele legislative privind activitatea bancara si piata valorilor mobiliare, precum si rapoartele anuale ale Bancii Nationale a Romaniei, Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare. Am apelat la tehnicile de culegere mediata deoarece au avantajul reproducerii fidele a realitatii pe care o reprezinta. b. tratarea-prelucrarea datelor
11

n prezentul proiect de cercetare se vor folosi combinatii de tehnici, instrumente si procedee calitative i cantitative procedee si metode. Studiul documentelor utilizate in proiectul de cercetare face apel la tehnici si procedee diferite, calitative si cantitative, pentru a putea ajunge la descifrarea de sensuri corecte pentru elementele pe care le cuprind si a putea astfel extinde concluziile pentru fapte, evenimente, procese si fenomene din aceeasi categorie. Totusi, datele sau informatiile culese nu sunt ordonate, aparand in forme diferite, in cele mai multe cazuri neputand furniza indicii relevante ca atare. n acest sens, prin sistematizarea datelor se pot obtine forme adecvate tratarii ulterioare, analizai si interpretarii. Analiza statistic va recurge la acesti indicatori pentru a evidentia anumite tendinte influente sau dependene normale, medii i semnificative produse ca urmare a manifestrii unor fenomene dominate de caracterul stohastic sau static.
c. construcia, verificarea ipotezelor i testarea modelului

Constructia ipotezei pornete de la doi factori generatori de premise, i anume: teoria i experiena directa. Ipoteza este construit prin recurs la anumite reguli derivate din tipurile cunoscute de raionamente: deductive, inductive sau mixte. Ea pornete de la sesizarea unor elemente concordante (cresterea gradului de nerambursare a creditului) i face apel la cteva procedee de construcie a ipotezelor cum ar fi procedeul concordanei, procedeul diferentei. Inferarea este suportul logic al construciei ipotezei. Ea apare ca o operaiune logic prin care se avanseaz o judecat provizorie, neprobat pe baza unei relaii cu alte judeci. Pe baza inductiei se va trece apoi de la premise individuale la concluzii generale.
d. generalizarea i construcia teoretic

Ptrunderea n intimitatea structurilor reale prin interpretare, explicaie, intelegere este specific abordrii calitative. Este posibil astfel generalizarea prin trecerea de la individual la general prin recurs la inductie. Abordarea cantitativ i cea calitativ sunt asociate de regul, fiecare n parte cu domenii sau cu direcii de cercetare. Cele dou abordri sunt ns complementare n aproape orice tip de cercetare. 9. ELEMENTE ALE UNEI PROCEDURI DE VALIDARE A PROIECTULUI DE CERCETARE I A REZULTATELOR CE VOR FI OBINUTE naintea finalizrii demersului de cercetare trebuie facuta o evaluare pertinenta prin care sa se poata concluziona asupra validitatii si fiabilitatii rezultatelor obtinute. Validarea rezultatelor cercetarii se va realiza la patru niveluri, si anume: 1. Structura teoretica (construitul conceptual): evaluarea masurii in care variabilele calitative folosite pentru operationalizare sunt cele semnificative si corecte si a corespondentei teoretice intre metodologia aleasa pentru cercetare si specificitatea problemei supuse cercetarii; determinarea masurii in care estimatorii corelatiei sunt destul de edificatori pentru validarea construitului. 2. Instrumentul de masura:
12

 se va aprecia gradul in care metodele utilizate in observare (masurare) corespund scopului si obiectivelor, sunt confonne cu principiile teoretice ale cercetarii si masura in carte pot fi ameliorate; pentru estimarea gradului de fiabilitate a metodei si instrumentelor de masurare, se vor folosi diverse metode sau tehnici, cum ar fi: metoda "test-retest", metoda formelor alternative sau metoda celor "doua jumatati". 3. Coerenta interna: pentru validarea rezultatelor se va recurge la unele tactici si proceduri specifice, bazate pe testarea unor ipoteze concurente si compararea rezultatelor (ipotezele rivale pot furniza rezultate mai bune sau mai credibile cea ce este semn de slabiciune a rezultatelor si posibila cale de invalidare) sau pe compararea cu enunturile sau explicatiile oferite de teoria domeniului; controlul rezultatelor prin identificarea si analiza contrastelor sau neregularitdtilor poate fi considerat un procedeu de validare, ca si o modalitate de ameliorare a rezultatelor.

4.

Generalizarea sau validarea externa: are la baza analiza organizarii si derularii demersului de cercetare. se vor confrunta rezultatele obtinute cu cele obtinute de alti cercetatori pentru probleme similare; rezultatele obtinute se vor extinde asupra intregii colectivitati (totalitate societatilor de asigurari care incheie contracte de asigurare a creditelor). 10. CONCLUZII Activitatea bancilor pe piata valorilor mobiliare contribuie la: extinderea bazei de venituri din contul dividendelor si dobnzilor obtinute, diferentei de curs, mentinerea nivelului necesar de lichiditate; adaptarea mai usoara la schimbarile conjuncturii pietei; accesul rapid la sursele de creditare prin folosirea valorilor mobiliare n calitate de gaj; extinderea sferei de influenta a bancilor din contul participarii la capitalul unor agenti economici, nfiintarea structurilor financiare afiliate. Portofoliul de investitii al unei banci trebuie sa asigure un echilibru ntre fondurile plasate pe termen scurt si cele investite pe termen mediu si lung. Acest portofoliu trebuie a cuprinda o asemenea structura a investitiilor nct, prin acestea, sa se aiba n vedere: gradul si costul lichiditatii, riscul, din punctul de vedere al scadentei si caracterului nvestitiei, profitabilitatea, tinnd cont cont de termenul, riscul si caracterul investitiei. n adoptarea deciziilor privind formarea portofoliului investiional, bancile trebuie sa identifice premisele obiective si subiective pentru ca activitatea investiionala sa fie oportuna, sa-i asigure un nivel stabil al lichiditaii, sa fie nonriscanta si eficienta. Analiza indicatorilor ce reflecta calitatea portofoliului investiional permite identificarea masurilor pe care trebuie sa le ntreprinda managementul bancar n directia cresterii eficientei bancare. Valorificarea rezultatelor cercetrii se va face prin:
publicarea rezultatelor cercetarii in reviste de specialitate, in tara si strainatate, pe masura derularii

programului de cercetare; prezentarea rezultatelor cercetarii la simpozioane, conferinte si congrese nationale si internationale de specialitate (anual, in functie de calendarul disponibil); prezentarea rezultatelor sub forma unor comunicari, comunicari scurte sau rapoarte extinse la
13

conferintele de asigurari; publicarea unui volum cu rezultatele cercetarii. Problematica operatiunilor bancare este mult mai complexa. Am considerat utila analiza eficientei operatiunilor bancare cu valori mobiliare, in speranta ca aspectele sesizate si propunerile facute pot constitui repere ale unei activitati mult mai laborioase de concretizare a unui sistem viabil al operatiunilor cu valori mobiliare.

14