Sunteți pe pagina 1din 9

Facultatea de Ingineie Electrica Materie: Surse de Energie

Incalzirea unui conductor la trecerea curentului electric de conducie Efectul Joule-Lentz

Genaralitati

Efectul termic (denumit i efect Joule-Lenz) este reprezentat de disiparea cldurii ntr-un conductor traversat de un curent electric. Aceasta se datoreaz interaciunii particulelor curentului (de regul electroni) cu atomii conductorului, interaciuni prin care primele le cedeaz ultimilor din energia lor cinetic, contribuind la mrirea agitaiei termice n masa conductorului. Produsele folosite la nclzirea industrial, precum i pentru uzul casnic, funcioneaz pe baza efectului Joule-Lenz. Elementul de circuit comun n construcia acestor produse este un rezistor (sau mai multe, grupate adecvat) n care se dezvolt efectul Joule al curentului electric. Rezistorul su (elementul rezistiv care disip cldura) este realizat din nicrom, feronicrom, fecral, kanthal, cromal .a. Aceste materiale sunt rezistente la temperaturi mari, au rezistivitate electric ridicat i un coeficient mare de temperatur al rezistivitii. Efectul termic al curentului electric are multiple aplicaii industriale: cuptoarele nclzite electric, tierea metalelor, sudarea cu arc electric etc. Arcul electric este un curent electric de mare intensitate. La separarea sub sarcin electric a dou piese metalice n contact, densitatea de curent crete foarte mult datorit micorrii zonelor de contact, pe msura deprtrii pieselor i datorit tensiunii electromotoare (t.e.m.) de autoinducie care ia natere la ntreruperea curentului. Datorit efectului Joule-Lenz foarte puternic, metalul este topit local i vaporizat. n condiiile existenei vaporilor metalici i a contactelor puternic nclzite, aerul dintre contacte se ionizeaz i ia natere o plasm fierbinte cu temperaturi de cca. 6.0007.000 K. Sub aciunea diferenei de potenial dintre contacte plasma se deplaseaz, formnd arcul electric; deci curentul electric continu s existe i dup ntreruperea mecanic a circuitului. Din procesele de recombinare ale purttorilor de sarcin, arcul electric elibereaz energie sub form de radiaii luminoase intense. La sudarea metalelor, arcul electric se formeaz ntre un electrod i piesa de sudat; tierea metalelor se realizeaz prin topire local cu arc electric, iar la ntreruperea circuitelor electrice arcul este stins prin metode i dispozitive speciale care favorizeaz procesele de deionizare n coloana de arc. La ntreruptorul cu prghie, pentru a se evita topirea sau distrugerea parial prin arc electric a pieselor de contact, ntre acestea se monteaz n paralel un condensator. Condensatorul se ncarc i preia energia eliberat de cmpul magnetic prin curentul de autoinducie, fr a se mai produce un arc electric. Cnd un material conductor este plasat ntr-un cmp magnetic alternativ, curenii indui determin nclzirea materialului. La frecvene mari nclzirea este mai pronunat la suprafaa materialului conductor; efectul este utilizat la tratamente superficiale ale metalelor i pentru lipire. Cuptoarele electrice se utilizeaz i pentru topirea metalelor. Dac un dielectric este introdus ntre dou armturi plane, alimentate n curent alternativ, acesta se nclzete din cauza pierderilor de polarizare. Fenomenul este utilizat pentru topirea maselor plastice, la nclzirea mbinrilor din lemn, la nclzirea alimentelor n cuptoarele cu microunde .a. Calculul la nclzirea produs de trecerea curentului electric prin conductoarele aparatelor i mainilor electrice este foarte important: nclzirea nu trebuie s afecteze stabilitatea termic a materialelor izolatoare.

Legea lui Joule

Caldura degajata intr-un interval de timp Dt, la trecerea unui curent electric continuu, de intensitate I, printr-un rezistor de rezistenta R, este proportionala cu patratul intensitatii curentului electric, cu rezistenta electrica a rezistorului si cu intervalul de timp considerat. W = I^2*R t Unde : I intensitatea curentului electric [I] = A (amper) R rezistenta electrica [R] = (ohm) t variatia de timp [t] = s (secunde) Aceasta energie este transferata ionilor retelei, prin ciocnirile care au loc in interiorul conductorului. Astfel se intensifica miscarea termica, ceea ce va determina cresterea temperaturii acelui conductor, energia electrica consumata fiind transformata ireversibil in caldura.

Problema (date, pasi de rezolvare)


Aceast aplicaie se refer la efectul Joule identificabil la nclzirea unei plci din cupru asociat trecerii unui curent electric de conducie. Fenomenul este neliniar, deoarece rezistivitatea electric i conductivitatea termic a materialului variaz cu temperatura. Problema este de tip multidisciplinar, multi-fizic, i necesit rezolvarea simultan a dou subprobleme: > Conducia electric, n care sursa electric este n afara domeniului, reprezentat prin condiii la limit. > Transferul de cldur, n care sursa de cldur este reprezentat de pierderile prin efect Joule produse de curentul electric. Modelarea numeric este realizat n mediul de dezvoltare multifizic (FEM) COMSOL. Domeniul de calcul este o plac plan, ptrat cu latura de 1 m, din cupru, cu o decupare circular n centru. Grosimea plcii este neglijabil in raport cu celelalte dimensiuni, ceea ce permite reducerea studiului la un model 2D. Conductivitatea electric depinde de temperatur conform relaiei: =1/[0(1+(0))] - unde 0 este rezistivitatea electric a materialului la temperature de referin, T0, este coeficientul de variatie a rezistivitii electrice cu temperatura.

Conductia electrica
Se aplic o diferen de potenial ntre dou laturi opuse (0.1V), celelalte dou laturi fiind izolate electric. Se alege modelul Multiphysics/Electromagnetics/Conductive Media DC (modele 2-D) utiliznd Multiphysics/Model Navigator

Fig.1 Geometria modeului si conditiile la limit pentru problema conduciei electrice.

> Desenai un ptrat cu latura de 1 m, cu centrul de mas n punctul de coordonate (0,0). > Desenai un cerc cu raza 0.3 m, cu centrul n punctul de coordonate (0,0). > Construii obiectul compus (palca cu cavitate circular) selectnd cele dou obiecte grafice i apsnd butonul Difference. > Urmatorul pas il constituie definirea constantelor modelului - meniul Options: r0 = 1.754e-8 ohm T0 = 293 K alpha = 0.0039 > Se defineste conductivitatea electrica ca functie de temperatura - meniul Expresions /Scalar expressions: sigma = 1/(r0*(1+alpha*(T-T0))) > Conditiile de frontier se specifica din - meniul Physics / Boundary Settings, iar numerotarea laturilor din meniul Options. Pe Frontiera 1 aplicam un potential de 0.1+N/10 V, (N=3), pe frontiera 4, potentialul 0V (Ground) iar frontierele 2, 3, 5, 6, 7, 8 le consideram izolate. >Coeficientii ecuatiei cu derivate partiale se introduc din meniul (Physics/Subdomain Settings): =sigma Q=0 > Pentru subdomeniul 1, expresia conductivitii se introduce la Conductivity. > Pentru Current source se introduce valoarea zero (n aceast problem nu exist surs de curent electric n domeniu). > Curentul imprimat, J^e (de ex., fotovoltaic), este nul. Discretizarea FEM a domeniului (Mesh Mode): > Iniializai discretizarea domeniului.

> Rafinai o dat reeaua astfel obinut. Rezolvarea problemei (Solve Mode): > Apsai pe butonul Solve Problem. Pentru a ncadra optim domeniul de calcul n fereastr folosii comanda Zoom Extents.

Problema de transfer de cldur


Curentul electric de conducie, prin efect Joule, genereaz nclzirea plcii din cupru. Se consider c laturile verticale ale ptratului i frontierea interioar (circular) sunt n contact cu un curent de aer aflat la 300K (27C), iar suprafeele orizontale sunt izolate termic.

Fig.2 Condiiile la limit pentru problema conduciei termice. Pentru a construi modelul cu cele dou probleme (electric i termic) cuplate trebuie inut seama c problema de conducie este rezolvat n raport cu potenialul electric. Cldura generat de trecerea curentului electric prin plac este proporional cu ptratul densitii de curent, adic cu prtatul gradientului potenialului electric V. Coeficientul de proporionalitate este rezistivitatea electric (inversul conductivitii electrice). Q= |J|^2 = 1/ *|J|^2 = 1/*|E|^2 =|V|^2 >Folosind Model Navigator se alege modelul termic Comsol Muliphysics / Heat Transfer /Conduction / Transient Analysis >Conditiile de frontier se pun din meniul Physics / Boundary Settings: - pe frontiera 1, si 4, 5, 6, 7, 8 temperatura T = 300K iar frontierele 2,3 le consideram izolate. > In ceea ce priveste coeficientii ecuatiei cu derivate partiale din meniul Physics/Subdomain Settings introducem urmatoarele valori:

= 8930 Ohm/mm2 C = 340 k = 384 Q = 1/(r0*(1+alpha*(T-T0)))*(Vx.^2+Vy.^2) T (temperatura) este acum o variabila independent . care rezulta prin rezolvarea problemei de transfer de caldura . > In ceea ce priveste rezolvarea problemei, solverul ales pentru aceast problema este de tip Time Dependent. Conditii initiale sunt: V = 0.1*(0.5-x) dependenta liniara T = 300 K > Se specific timpul initial, timpul final si pasul de timp n raport cu care se salveaza solutia. Este necesara introducerea variabilei timp pentru a vedea ca perioada de simulare este necesara atingerii unei stabilitati termice. In urma rezolvarii problemei se poate vizualiza harta de culori corespunzatoare distributiei de potential pe suprafata placii. Se pot vizualiza si alte marimi din meniul Postprocessing /Plot Parameters/Arrow, Surface, Contour, Boundary/Predefined Quantities marimile care intervin in rezolvarea problemei.

Hartiile de culori pentru distributia potentialului electric si a temperaturii


Ditributia potentialului electric

In conditiile in care nu exista surse de curent in domeniu, programul obtine un rezultat foarte bun fapt confirmat si de verificarea prin bilantul curentilor. Pe latura 1 curentul are valoarea -3,685242*10^6 A/m iar pe latura 4 curentul are valoarea 3.685631*10^6 A/m. Tinand cont de erorile inerent si cele de trunchiere putem spune ca cele doua valori ale curentilor indeplinesc conditia de a fi egale si de semn contrar, deci rezultatul numeric este corect.

Distributia temperaturii

Valorile obtinute in urma verificarii bilantului de caldura sunt 1.363759*10^6 (lat 1,4,5,6,7,8) si 1.363954*10^6 (all). Ca si mai sus putem considera rezultatul ca fiind corect in ciuda erorilor inerente si de trunchiere. Se analizeaza variatia temperaturii in punctul (0;0.4) cand se modifica rezistivitatea electrica de 2,4,8 ori fata de valoarea sa initiala, cea a cuprului. Rezultatul este urmatorul:

Cand conductivitatea termica are 1/2, 1/4 , 1/8 din valoarea sa initiala se va determina variatia temperaturii in punctul de coordonate (0;0.4), se obtine:

Observatii. Concluzii generale


> In punctul de coordonate (0;0.4) cand rezistivitatea este de 2,4,8 ori mai mare decat cea initiala, a cuprului, observam ca variatia temperaturii creste liniar cu coeficientii rezistivitatii. > In punctul de coordonate (0;0.4) cand rezistivitatea este . , 1/8, din valoarea sa initiala, cea a cuprului, se remarca o crestere accentuata a temperaturii in timp, pana la atingerea unui palier.Odata atins palierul, variatia temperaturii este mica. > Cand se modifica rezistivitatea electrica, variatia temperaturii este mare pe o perioada mai scurta de timp dupa care devine constanta. > In ciuda erorilo datorate masinii de calcul, rezultatele sunt foarte apropiate si de aceea le putem considera ca fiind corecte. Astfel problema prezinta simetrie si curentul care intra este egal si semn contrar cu cel care iese. Bibliografie: http://ro.wikipedia.org/wiki/Efectele_curentului_electric#Efectul_termic