Hippach Nicola Cristina MG I Grupa 4

COLESTEROLUL
Colesterolul (C27H46O) este un
alcool organic, sterol, identificat n membrana celular i n esuturile organismului i transportat n snge. Termenul provine din grecescul chole (bil) i stereos (solis) plus sufixul ol, fiind identificat n calculii colesterolici n anul 1784. De regul, el nu se absoarbe prin alimentaie, ci se sintetizeaz n oragnismul animal. Se concentreaz la nivelul ficatului, mduvei spinrii, a creierului dar i la nivelul plcii de aterom, conducnd la ateroscleroz. Colesterolul are un rol important n organism, numeroase procese biochimice avndu-l drept precursor. Hiperproducerea de colesterol (cel din lipoproteine de mic densitate) este asociat cu afeciuni vasculare: accidente vasculare cerebrale, cardiace, oculare etc. Colesterol este procurat din alimentele consumate si din sinteza lui de catre ficat. Ficatul este cel cate sintetizeaza cea mai mare parte din colesterolul de care are nevoie organismul uman - nivelul sangvin de colesterol adecvat este de 200mg/dl - nivelul sangvin de colesterol la limita este intre 200-239 mg/dl - nivelul sangvin de colesterol crescut este peste 240 mg/dl.

Tipuri de colesterol:
Colesterolul circula prin organism legat de o proteina (proteina transportoare). Acest ansamblu de proteina-colesterol se numeste lipoproteina. Lipoproteinele pot fi, fie cu densitate ridicata, fie cu densitate scazuta, in functie de cantitatea de proteina si grasime continuta. Lipoproteinele cu densitate scazuta (LDL, low density lipoproteins) sunt alcatuite in cea mai mare parte din grasimi si o mica parte de proteine. LDL este tipul rau de colesterol, datorita faptului ca determina ateroscleroza (obstrueaza arterele). In cazul pacientilor cu niveluri crescute de colesterol, medicii recomanda reducerea nivelurilor de LDL. Nivelurile de LDL sunt considerate in felul urmator: [1]

Hippach Nicola Cristina MG I Grupa 4

- optim - mai mic de 100 mg/dl - aproximativ optim - intre 100-129 mg/dl - la limita - 130-159 mg/dl - ridicat - 160-189 mg/dl - foarte ridicat - 190 si mai mult de 190 mg/dl. Lipoproteinele cu densitate ridicata (HDL) ajuta la eliminarea colesterolului rau din sange si prevenirea aterosclerozei. HDL este tipul bun de colesterol. Nivelurile ridicate de HDL (60 sau peste 60 mg/dl) protejeaza impotriva infarctelor miocardice. Nivelurile de HDL sunt considerate in felul urmator: - dorit sau crescut 60 mg/dl sau mai mult - nedorit sau scazut mai putin de 40 mg/dl. Trigliceridele sunt un alt tip de grasime din sange. In cazul in care sunt crescute atat nivelurile sangvine de trigliceride cat si de LDL, sansele unui infarct miocardic sunt mai mari.

Nivelurile de trigliceride sunt considerate in felul urmator:

- la limita 150-199 mg/dl - ridicat 200 mg/dl si mai mult - foarte ridicat 500 mg/dl si mai mult.

Cauze ale hipercolesterolemiei:

Hipercolesterolemia poate fi mostenita. Alimentele bogate in grasimi consumate pot determina, de asemenea, hipercolesterolemia. Cauzele includ: - dieta. Consumarea grasimilor saturate in exces poate determina cresterea nivelului de colesterol. Aceste grasimi nesanatoase se gasesc in produsele de origine animala. Carnea de vita, porc, vitel, laptele, ouale, untul si branza contin grasimi saturate. Alimentele ambalate care contin ulei de cocos, ulei de palmier, sau unt de cacao contin cantitati crescute de grasimi saturate. Margarina, grasimea [2]

Hippach Nicola Cristina MG I Grupa 4

vegetala si cele mai multe prajiturele, biscuiti, chipsuri si alte snack-uri contin, de asemenea, grasimi saturate - greutatea corporala. Greutatea corporala crescuta creste nivelul de trigliceride si il scade pe cel de HDL - nivelul de activitate. Lipsa de activitate fizica creste nivelul de LDL si il scade pe cel de HDL - varsta si sexul. Dupa varsta de 20 de ani, nivelurile de colesterol incep, in mod natural, sa creasca. La barbati, nivelurile de colesterol se opresc din crestere in jurul varstei de 50 de ani. La femei, se mentin pana la menopauza, dupa care cresc pana la nivelurile de colesterol de la barbati - starea generala de sanatate. Anumite boli, cum ar fi diabetul zaharat sau hipotiroidismul, determina cresterea nivelurilor de colesterol - istoria familiala. In cazul in care exista mai multe persoane in familie care au niveluri crescute de colesterol (exista aglomerare familiala), aceasta afectiune este mostenita - fumatul. Acest obicei poate scadea nivelul de colesterol bun. In cazuri rare, hipercolesterolemia poate fi determinata de o afectiune mostenita, numita dislipidemie, care modifica modul in care organismul foloseste colesterolul. Persoanele cu aceasta afectiune pot avea niveluri totale de colesterol de peste 250 mg/dl. Anumite tipuri de dislipidemii mostenite pot fi dificil de tratat.

Mecanism fiziopatogenic:
Atat nivelurile crescute de LDL, cat si nivelurile scazute de HDL, pot duce la depunerea de colesterol in peretii arteriali (placi). Aceasta acumulare, denumita ateroscleroza, intareste si ingusteaza arterele si reduce fluxul sangvin catre tesuturi, inclusiv catre miocard (muschiul inimii). Ateroscleroza poate duce la: - boala arterelor coronariene, care determina dureri in piept, infarcte miocardice, insuficienta cardiaca sau aritmii (batai neregulate ale inimii) - accidente vasculare cerebrale sau accidente vasculare cerebrale tranzitorii. Ateroscleroza, atunci cand afecteaza vasele care duc sange la nivelul creierului, poate determina accidente vasculare cerebrale sau accidente vasculare cerebrale tranzitorii. - boala arteriala periferica este cauzata de ateroscleroza vaselor sangvine care hranesc mainile, picioarele si alte parti ale organismului. Reducerea fluxului sangvin catre picioare determina crampe la nivelul gambelor, coapselor si feselor. Nivelurile de colesterol cresc, in mod natural, odata cu inaintarea in varsta. De asemenea, cresc dupa menopauza la femei si ca rezultat a unor alte boli, cum ar fi diabetul zaharat. [3]

Hippach Nicola Cristina MG I Grupa 4

Factori de risc:
Unii factori care duc la cresterea riscului pentru hipercolesterolemie pot fi controlati. Este foarte importanta scaderea riscului cat mai mult posibil. Factori de risc care pot fi controlati: - dieta bogata in grasimi saturate si in colesterol, care creste nivelul de LDL colesterol si scade HLD colesterol - greutatea corporala crescuta, care creste nivelul de LDL si scade nivelul de HDL - lipsa de activitate fizica, care creste LDL si scade HDL - fumatul care poate scadea HDL cu pana la 15%. Este posibila controlarea unora dintre bolile care cresc nivelul de colesterol, incluzand diabetul zaharat. Factori de risc care nu pot fi controlati:

- istoria familiala. Boala arterelor coronariene la rude mai tinere de 55 de ani la barbati si mai tinere de 65 de ani la femei inseamna ca persoanele din aceasta familie au o tendinta mostenita pentru hipercolesterolemie - varsta si sexul. Dupa varsta de 20 de ani, nivelurile de colesterol incep, in mod natural, sa creasca. La barbati, nivelurile de colesterol se opresc din crestere in jurul varstei de 50 de ani. La femei se mentin pana la menopauza, dupa care cresc pana la nivelurile de colesterol de la barbati.

Tratamentul:
Exista 2 metode de a scadea nivelurile de colesterol. Prima consta in modificarea stilului de viata prin modificarea dietei, scaderea in greutate, exercitii fizice si abandonarea fumatului. A doua metoda consta in administrarea unuia sau a doua medicamente hipolipemiante (care scad nivelul de colesterol), unul dintre ele fiind, de obicei, o statina, toate asociate cu modificarea stilului de viata. Scopurile ambelor metode de tratament este de a scadea nivelul de LDL, de a creste nivelul de HDL, de a scadea nivelul de trigliceride si de a scadea alti factori de risc pentru bolile cardiace. Este foarte importanta scaderea nivelurilor de colesterol pentru a reduce riscurile pentru boala coronariana, infarctul miocardic, accidentul vascular cerebral si alte boli cauzate de ateroscleroza. Aceasta modalitate de a [4]

Hippach Nicola Cristina MG I Grupa 4

scadea riscul este denumita profilaxie primara. Tratamentul este si mai important in cazul persoanelor care sufera deja de boala coronariana sau diabet zaharat sau care au avut deja un infarct miocardic sau un accident vascular cerebral. Aceasta modalitate se numeste profilaxie secundara. O dieta saraca in grasimi saturate si colesterol, un program de exercitii fizice, scaderea in greutate si abandonarea fumatului pot preveni hipercolesterolemia. Deoarece nivelurile de colesterol au tendinta de a creste odata cu varsta, este foarte importanta indreptarea atentiei catre dieta si programul de exercitii, odata cu inaintarea in varsta. Va reamintim ca hipercolesterolemia este unul dintre factorii care cresc riscul pentru boala coronariana si infarctul miocardic. Controlarea altor probleme de sanatate, cum ar fi hipertensiunea arteriala si diabetul zaharat, este de asemenea, foarte important in reducerea riscurilor pentru bolile cardiace.

Modificarea stilului de viata:

O dieta saraca in grasimi saturate si colesterol, un program de exercitii fizice, scaderea in greutate si abandonarea fumatului pot preveni hipercolesterolemia. Pentru multe persoane, aceste modificari ale stilului de viata sunt tot ce este necesar pentru reducerea nivelului de LDL si cresterea nivelului de HDL. Daca sunt mai multe cazuri de hipercolesterolemie in familie, este posibil ca aceasta sa nu poata fi tratata doar cu ajutorul unei diete stricte si a unui program de exercitii. De cele mai multe ori, hipercolesterolemiile mostenite se pot trata cu medicamente.

[5]