www.referat.

ro

TRATATUL DE LA LISABONA
Tratatul de la Lisabona, cunoscut n faza de proiect sub numele de Tratatul de Reform este un tratat destinat s nlocuiasc tratatul constituional european. Numele oficial este Tratatul de la Lisabona de modificare a Tratatului privind Uniunea European i a Tratatului de instituire a Comunitii Europene. La 13 decembrie 2007, liderii Uniunii Europene au semnat Tratatul de la Lisabona, ncheind astfel mai muli ani de negocieri pe tema aspectelor instituionale. Tratatul pune la dispoziia Uniunii cadrul legal i instrumentele juridice necesare pentru a face fa provocrilor viitoare i pentru a rspunde ateptrilor cetenilor. La fel ca i Tratatul de la Amsterdam i, respectiv, Nisa, Tratatul de la Lisabona este un tratat de amendare a Tratatelor existente - Tratatul Uniunii Europene (TUE), care i va pstra denumirea, i Tratatul Comunitilor Europene (TCE), acesta din urm urmnd s fie redenumit Tratatul privind funcionarea Uniunii (TFUE). Cele dou tratate, modificate conform prevederilor Tratatului de la Lisabona, vor reprezenta tratatele de baz ale Uniunii i vor avea o valoare juridic egal. De asemenea, va fi meninut Tratatul privind Comunitatea Energiei Atomice Europene (Euratom). 13 Protocoale i 65 de Declaraii sunt anexate Tratatului de la Lisabona. Elaborarea Tratatului s-a realizat n baza mandatului precis i detaliat agreat la Consiliul European din 21-23 iunie 2007, i care a reluat practic substana prevederilor fostului Tratat Constituional. Din perspectiv istoric, semnarea Tratatului finalizeaz procesul de reform a Tratatelor Uniunii demarat n 2001 la Laeken i care urmrea elaborarea unui tratat cuprinztor pentru Europa. Tratatul de la Lisabona este primul tratat adoptat n cadrul Uniunii Europene cu 27 de state membre, fiind de asemenea primul Tratat al Uniunii pe care Romnia l-a semnat n calitate de stat membru. Romnia participase anterior, n octombrie 2004, la Roma, n calitate de stat candidat, la semnarea Actului Final al Conferinei care a adoptat Tratatului Constituional. Tratatul de la Lisabona este esenial pentru a asigura funcionarea eficient a Uniunii Europene. n prezent, Uniunea reprezint 27 de state membre i mai bine de 490 de milioane de ceteni. Reformele propuse de acest Tratat, n special noile aranjamente instituionale i mecanismele de lucru, sunt necesare pentru a asigura o Uniune capabil s fac fa provocrilor globale i s rspund ateptrilor cetenilor europeni, inclusiv cetenilor romni. Romnia a susinut activ adoptarea Tratatului, care include cea mai mare parte a inovaiilor prevzute anterior de Tratatul Constituional. Scurt istoric

efii de stat i de guvern reunii n martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menit s transforme, pn n 2010, Uniunea European n "cea mai dinamic i competitiv economie din lume bazat pe cunoatere". Procesul de globalizare, crend relaii de interdependen tot mai strnse ntre economiile rilor de peste tot din lume, precum i revoluia tehnologic din anii 90, incluznd internetul i noile tehnologii informaionale i de comunicare, a dus la revoluionarea inclusiv a economiei europene i a vieii cotidiene a cetenilor europeni. Cu toate acestea, la nceputul anului 2000, din punct de vedere al competitivitii, economia european prezena decalaje importante n special fa de economia Statelor Unite ale Americii. Ca urmare, efii de stat i de guvern reunii in martie 2000 la Consiliul European de la Lisabona au adoptat Agenda Lisabona (sau Strategia de la Lisabona), menit s transforme, pn n 2010, Uniunea European n cea mai dinamic i competitiv economie din lume bazat pe cunoatere, capabil de o cretere economic durabil, generatoare de noi locuri de munc, mai bune, i caracterizat printr-o mai mare coeziune social . Prin Strategia de la Lisabona s-a stabilit obiectivul de a obine o cretere economic de 3% pe an i de a crea 20 de milioane de noi locuri de munc pn n 2010. De asemenea, Agenda Lisabona stabilea o serie de obiective specifice n domenii precum inovarea, ntreprinderile, liberalizarea diverselor piee i protecia mediului. Obiectivele stabilite n 2000 erau ambiioase i acopereau o ntreag serie de domenii. n ceea ce privete ocuparea forei de munca se urmarea atingerea unei rate a ocuprii de 70% si creterea numrului de femei si de persoane in vrsta care sa activeze pe piaa muncii. Pentru a ncuraja inovarea, obiectivul era de a creste numrul gospodriilor care sa aib acces la internet, precum si creterea cheltuielilor pentru cercetare-dezvoltare. In domeniul ntreprinderilor, statele membre trebuiau sa ia mai multe masuri pentru a sprijini ntreprinderile mici, inclusiv reducerea birocraiei cu care se confruntau in desfurarea activitii. Mai mult, se urmarea creterea concurentei pe piaa telecomunicaiilor si liberalizarea pieelor de gaz si de electricitate. Pentru protecia mediului, obiectivele includeau reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera. La jumtatea perioadei de implementare a Strategiei Lisabona, n unele ari europene situaia economic i social prea sa se nruteasc, in loc sa se mbunteasc. Spre exemplu in Germania si in Frana omajul ajunsese la aproximativ 10%, iar creterea economica europeana se situa sub 2% comparativ cu SUA ce cunotea o cretere de peste 3%. Pe de alta parte, nu trebuie negat faptul ca in anumite domenii, in aceeai perioada, s-au nregistrat anumite progrese, aa cum s-a ntmplat cu liberalizarea pieelor de electricitate, de telecomunicaii si de servicii financiare. Pentru a evalua rezultatele implementrii Strategiei de la Lisabona, n primvara anului 2004, Consiliul European l-a nsrcinat pe fostul prim-ministru al Olandei, im OK,

s conduc un grup de experi si sa redacteze un raport, cu scopul de a da un nou impuls Strategiei de la Lisabona. Una dintre principalele concluzii ale Raportul OK, prezentat la Consiliul European din toamna anului 2004, a fost ca rezultatele obinute au fost dezamgitoare din cauza agendei prea ncrcate, lipsei de coordonare si a prioritarilor conflictuale. Mai mult, Raportul sugereaz ca vina principala este a statelor membre care nu au avut suficienta voina politica de a pune in aplicare reformele necesare atingerii obiectivelor Agendei Lisabona. Ca urmare a acestui raport, Comisia Europeana a hotrt relansarea Strategiei Lisabona (redenumind-o Strategia Lisabona pentru cretere si locuri de munca) in anul 2005, urmnd ca accentul sa fie pus mai degrab pe aciunile ce trebuie puse in aplicare dect pe obiectivele ce trebuie atinse. De aceea, anul 2010 si obiectivele privind atingerea unei anumite rate a ocuprii nu mai sunt considerate a fi prioritatea, considerndu-se ca prioritare trebuie sa fie aciunile ce trebuie luate pentru a nregistra cretere economica durabila si crearea de noi locuri de munca. Comisia Europeana si statele membre au hotrt ca noua strategie, structurata in cicluri de trei ani, sa aib ca fundament un parteneriat strns intre ele, iar implementarea ei sa se bazeze pe Programul Comunitar de la Lisabona (lansat in iulie 2005) si pe programe naionale de reforma, actualizate in fiecare an. In primul raport anual privind progresele nregistrate (prezentat in ianuarie 2006), Comisia a definit patru domenii principale in care era nevoie de mai multa aciune: pe ranga investiii mai mari in educaie si cercetare, mai mult sprijin pentru IMM si pentru crearea de noi locuri de munca, Comisia a considerat ca definirea unei politici comune in domeniul energiei trebuie sa fie parte a Strategiei de la Lisabona. Al doilea raport (din decembrie 2006) intitulat Un an de rezultate concluzioneaz ca Comisia Europeana a asigurat 75% din masurile pe care le considera ca fiind parte din Strategie Lisabona, precum adoptarea Directivei privind serviciile, agrearea Programului Cadru 7, precum si progresele nregistrate in ceea ce privete serviciile financiare. Pe lista de lucruri neterminate se nscriu portabilitatea intracomunitara a pensiilor, liberalizarea incompleta a energiei si a transporturilor, precum si reforma sistemului european privind proprietatea intelectuala. Din nou, Comisia numete patru domenii prioritare de aciune: investiii in cunoatere si inovare, reducerea presiunii administrative pentru IMM, modernizarea pieei muncii si energia si schimbrile climatice. Consiliul European reunit la Bruxelles in iunie 2007 a hotrt redactarea unui nou tratat care sa nlocuiasc textul Constituiei respinse. Acest tratat, numit iniial Tratatul de Reforma, urma, nu sa nlocuiasc (aa cum s-ar fi ntmplat in cazul adoptrii Constituiei), ci sa amendeze att Tratatul instituind Comunitatea Europeana cat si Tratatul privind Uniunea Europeana. Mai mult, s-a hotrt ca in Tratatul de Reforma sa fie inclusa numai o prevedere in legtura cu Carta Drepturilor Fundamentale care sa transforme acest document intr-un instrument cu aceeai valoare legala ca si Tratatele, spre deosebire de Constituie care urma sa nglobeze in textul sau Carta.

n decembrie 2007, la trei ani de la relansarea Strategiei Lisabona, raportul strategic al Comisiei concluzioneaz ca politicile definite de Strategia Lisabona dau, in sfrit, rezultate. Cu toate acestea raportul subliniaz ca nu toate statele au ntreprins reforme cu aceeai determinare si ca reforme in anumite domenii (deschiderea pieelor de energie si de servicii) au fost implementate mai lent. Raportul, prezentat la Consiliul de primvara din 13-14 martie 2008, considera ca, pentru urmtorul ciclu de trei ani, reformele trebuie sa continue a fi implementate att la nivel naional cat si comunitar. De asemenea stabilete si o serie de noi iniiative politice in cele patru domenii prioritare identificate in primvara anului 2006: investiii in oameni si modernizarea pieei muncii, mediul de afaceri, cunoatere si energie si mediu.

Principalele inovaii aduse de tratat in organizarea structurala si funcionala a Uniunii Europene Tratatul introduce cteva elemente noi menite sa amelioreze eficienta, coerenta si transparenta instituiilor, astfel incot acesta sa poat rspunde mai bine exigentelor cetenilor europeni. Tratatul de la Lisabona este esenial pentru a asigura funcionarea eficient a Uniunii Europene. n prezent, Uniunea reprezint 27 de state membre i mai bine de 490 de milioane de ceteni. Reformele propuse de acest Tratat, n special noile aranjamente instituionale i mecanismele de lucru, sunt necesare pentru a asigura o Uniune capabil s fac fa provocrilor globale. Lisabona nu schimba fundamental structura instituionala a Uniunii, care se va baza, in continuare, pe triunghiul Parlament, Consiliu, Comisie. Parlamentul European Parlamentul European ii reprezint pe cetenii statelor membre. Tratatul de la Lisabona sporete competentele acestuia la nivel legislativ, bugetar si in materie de aprobare a acordurilor internaionale. De asemenea, Tratatul modifica si structura Parlamentului:numrul deputailor europeni nu va depi 751 (750 plus preedintele), iar repartizarea locurilor pe state membre se va face dup principiul proporionalitii degresive. Altfel spus, deputaii din tarile cu cei mai muli locuitori vor reprezenta un numr mai mare de ceteni dect deputaii din tarile cel mai puin populate. Tratatul mai precizeaz ca fiecare stat membru va fi reprezentat in Parlament de minim 6 deputai si de maxim 96. Parlamentul European va avea puteri sporite in domeniul adoptrii legislaiei, a bugetului si a aprobrii acordurilor internaionale. Totodat, Parlamentul European joaca un rol consolidat in procedura de revizuire a tratatului, avnd dreptul la iniiativa; face parte din convenia care sta la baza noii proceduri obinuite de revizuire, iar acordul sau este necesar in cazul in care Consiliul dorete sa nu convoace o convenie in cazul unor modificri minore. O noua procedura legislativa, numita ordinara se va aplica majoritarii domeniilor, iar Parlamentul va avea aceleai puteri ca si Consiliul. Pentru restul domeniilor se va aplica procedura legislativa speciala, conform creia Parlamentul are dreptul de a consimi asupra unei masuri a Consiliului, sau invers. In afara de aceste proceduri, romane

in vigoare si vechea procedura de consultare Consiliul, nainte de a vota o propunere a Comisiei trebuie sa consulte Parlamentul si sa tine cont de propunerile sale. Consiliul european Consiliul european, care are misiunea de a impulsiona elaborarea politicilor, devine, la rndul sau, devine o instituie a Uniunii, fora a primi insa noi atribuii . Este creat totui un nou post,cel de Preedinte al Consiliul european. Acesta este ales de Consiliul european pentru un mandat de doi ani si jumtate si va avea rolul de a asigura pregtirea si continuitatea lucrrilor Consiliului european si de a gsi soluii care sa conduc la obinerea consensului. Preedintele Consiliului european nu poate ocupa alte funcii la nivel naional. Daca Tratatul de la Lisabona va fi ratificat, primul preedinte al Consiliul European va fi ales in 2009. Aceasta funcie nou nfiinata si-a atras denumirea de Preedinte al Uniunii Europene, in special in media in discuiile despre cine va ocupa prima data acest post. Consiliul reprezint guvernele statelor membre. Rolul sau romane in mare msura neschimbat. Consiliul va continua sa importa prerogativele legislative si bugetare cu Parlamentul si va menine rolul central in materie de politica externa si de securitate comuna (PESC) si de coordonare a politicilor economice. Schimbarea eseniala adusa de Tratatul de la Lisabona se refera la procesul de decizie . In primul rnd, Consiliul va decide cu majoritate calificata, cu excepia cazurilor in care tratatele prevd o alta procedura, cum ar fi votul in unanimitate. In practica, odat cu intrarea in vigoare a Tratatului de la Lisabona, votul cu majoritate calificata va fi extins la numeroase domenii de aciune (de exemplu, imigrarea sau cultura). Ulterior, introducerea, in 2014, a votului cu dubla majoritate al statelor membre ale UE (55%) si al populaiei (65%), care reflecta dubla legitimitate a Uniunii, va conduce la consolidarea transparentei si eficientei. Noua modalitate de calcul va fi completata de un mecanism similar compromisului de la Ioannina, care ar trebui s permit unui numr mic de state membre (apropiate de minoritatea de blocare) s-i manifeste opoziia faa de o decizie . Intr-o asemenea situaie, Consiliul trebuie sa faca tot ce-i va sta n putin pentru a obine, ntr-un interval de timp rezonabil, o soluie satisfctoare pentru ambele pri. Comisia Europeana Principala misiune a Comisiei Europene este sa promoveze interesul general european. Tratatul de la Lisabona aduce schimbri la nivelul structurii acesteia. Potrivit principiului rotaiei egale intre statele membre, ncepnd din 2014, colegiul va fi format dintr-un numr de comisari egal cu doua treimi din numrul statelor membre (adic 18, in cazul unei Uniuni cu 27 de tari), noul sistem implicnd faptul ca pentru o perioada de 5 ani (cat dureaz mandatul Comisiei Europene) intr-un ciclu de 15 ani, fiecare stat membru nu va fi reprezentat in Comisie. Numrul membrilor Comisiei va putea fi modificat de Consiliul european cu unanimitate de voturi. O alta schimbare importanta introdusa de Tratatul de la Lisabona o reprezint legtura directa intre rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European si alegerea candidatului la preedinia Comisiei. De asemenea, trebuie menionat ca rolul preedintelui Comisiei va fi consolidat, din moment ce acesta ii va putea obliga pe membrii colegiului sa demisioneze. naltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe si politica de securitate si vicepreedinte al Comisiei - nfiinarea postului de nalt Reprezentant al Uniunii pentru

afaceri externe si politica de securitate este una dintre inovaiile instituionale majore ale Tratatului de la Lisabona. In consecina, coerenta aciunii externe a Uniunii ar trebui sa fie ameliorata. Acest nalt Reprezentant va avea o dubla misiune:pe de o parte, va fi mputernicitul Consiliului pentru politica externa si de securitate comuna (PESC) iar pe de alta parte, va fi vicepreedinte al Comisiei pentru relaii externe. Responsabil pentru elaborarea politicii externe si a politicii de aprare comuna, va prezida si Consiliul Afaceri externe. In plus, va reprezenta Uniunea pe scena internaionala in domeniul PESC si va fi asistat de un serviciu european pentru aciune externa, format din funcionari ai Consiliului, Comisiei si serviciilor diplomatice naionale, garantnd coerenta ntregii aciuni externe a Uniunii. Progresul nregistrat in domeniul politicii externe si de securitate comune este astfel meninut in ntregime, inclusiv progresul fragil nregistrat in creterea eficientei procesului decizional Celelalte instituii Dispoziiile tratatelor actuale referitoare la Banca Centrala Europeana (BCE) si la Curtea de Conturi nu au suferit schimbri notabile. In ceea ce privete Curtea de Justiie a Uniunii Europene, Tratatul de la Lisabona extinde domeniul de intervenie al acesteia, mai ales in materie de cooperare penala si poliieneasca si introduce cteva modificri procedurale, jurisdicia Curii de Justiie fiind astfel extinsa pentru a acoperi toate activitile Uniunii, cu excepia politicii externe si de securitate comune (dar incluznd controlul masurilor care restrng drepturile cetenilor). Parlamentele naionale Tratatul de la Lisabona recunoate si consolideaz rolul parlamentelor naionale care, dei nu fac parte din cadrul instituional al Uniunii, joaca un rol important in funcionarea acesteia, avnd puteri sporite, mai ales in ceea ce privete orice alta reforma a Tratatului asupra Uniunii Europene, a rspunsului la orice noua aplicaie pentru statutul de membru ale UE si a cooperrii judiciare pe probleme civile. Pe ranga aa-numita procedura "cartonaul galben"(yellow card) (n cazul n care o treime din parlamentele naionale resping o propunere legislativ, Comisia o va reexamina), a fost introdus un nou mecanism menit s permit parlamentelor naionale s controleze aplicarea principiului subsidiaritii: dac o majoritate simpl de parlamente naionale adopta un aviz n care se afirma ca o propunere legislativ nu respecta principiul subsidiaritii i fie Consiliul, fie Parlamentul sunt de acord cu respectivele parlamente naionale, propunerea este respins.

Cele mai importante prevederi care flexibilizeaz procesul decizional si adapteaz la realitatea existenta funcionarea instituionala se refera la urmtoarele aspecte: - Se acorda personalitate juridica unica Uniunii, iar structura pe piloni dispare, astfel incot politicile comune in domeniul libertii, securitii si justiiei sa intre in domeniul de aplicare al dreptului comunitar. Politica externa si de securitate comuna este, cu toate acestea, abordata in TUE (in timp ce alte sectoare ale aciunii externe ale UE sunt abordate in TFUE) si continua sa fie reglementata de proceduri decizionale specifice. - Domeniul de aciune al Uniunii Europene sau al statelor membre, identificnd trei

categorii

de competenta pentru UE: - Competenta exclusiva in domenii precum uniunea vamala, politica comerciala si de concurenta numai Uniunea Europeana are putere legislativa - Aciuni de sprijin, coordonare si complementare in domenii ca educaia, cultura, industria, Uniunea Europeana poate numai sa sprijine statele membre (acordnd finanri, spre exemplu) - Competenta comuna in ceea ce privete mediul, transportul si protecia consumatorilor, att Uniunea Europeana cat si statele membre au putere de legiferare, fora a uita insa de principiul subsidiaritii. - Dup aderarea la Uniunea Europeana, orice stat poate sa aleag in orice moment daca romane sau nu membru al acestei structuri. Dei exista un precedent in care un teritoriu a ncetat sa mai fac parte din Comunitatea Europeana (Groenlanda in 1985), in prezent nu exista nici o prevedere legala conform creia un stat poate parai Uniunea Europeana. De aceea, pentru prima data Tratatul de la Lisabona include o clauza conform creia este la latitudine oricrei tari sa romana sau nu membru al UE. - Un pas nainte in ceea ce privete drepturile omului. Pe ranga faptul ca se garanteaz punerea in aplicare a Cartei Europene a Drepturilor Fundamentale, deschide si oportunitatea pentru Uniunea Europeana de a adera la Convenia Europeana pentru aprarea drepturilor omului si a libertilor fundamentale. Acordarea statutului juridic obligatoriu Cartei Drepturilor Fundamentale. Carta este un adevrat compendiu al drepturilor de care beneficiaz cetenii fa de legislaia european, precum dreptul la integritate, interdicia torturii sau a tratamentelor inumane sau degradante, dreptul la libertate, respectul vieii private i familiale, dreptul la educaie, dreptul de proprietate, non-discriminarea, egalitatea ntre sexe, diversitatea cultural, lingvistic i religioas etc. Tratatul introduce un nou drept pentru cetenii europeni, conform cruia o petiie cu 1 milion de semnturi din mai multe state membre poate fi trimisa Comisiei pentru a demara o iniiativa legislativa. - Tratatul cuprinde si protocoale adiionale privind schimbrile climatice si lupta mpotriva nclzirii globale. De asemenea, cteva prevederi ale Tratatului se refera la solidaritatea in probleme legate de furnizarea de energie si a schimbrilor in domeniul politicii energetice europene. - In domeniul aparerii, statele membre care au capacitatule si dorina necesare pot dezvolta o cooperare structurata, care poate conduce la un sistem comun de aprare. Se introduce o clauza de solidaritate: daca un stat membru este victima unei agresiuni militare pe teritoriul sau, celelalte state membre l ajuta si ii ofer asistenta prin toate mijlocele care le stau la dispoziie. - Spaiul de libertate, securitate si justiie intra in sfera de aplicare a dreptului comunitar, iar co decizia si majoritatea calificata sunt extinse, dei iniiativele din partea statelor membre roman posibile in anumite cazuri. Integrarea in sfera legislaiei comunitare este combinata cu anumite proceduri de "frnare de urgenta", care sa permit statelor membre sa adreseze anumite probleme Consiliului European, atunci cnd sunt in joc

interesele lor vitale in acest domeniu. In aceste cazuri, se faciliteaz cooperarea consolidata. Sunt prevzute excepii pentru Regatul Unit si Irlanda (mecanismele de optin/opt-ou) in protocoale specifice. - O noua clauza "sociala" orizontala garanteaz ca, in definirea si aplicarea politicilor sale, Uniunea va lua in considerare cerine precum promovarea unui "nivel ridicat de ocupare a forei de munca", "protecia sociala adecvata", "lupta mpotriva excluderii sociale" si un "nivel ridicat de educaie, formare si protecie a sntii umane". - Ierarhizarea normelor este pstrata prin distincia care se face intre actele legislative, actele delegate si actele de punere in aplicare, dei termenii de "lege" si "legecadru" au fost abandonai in favoarea pstrrii terminologiei actuale (directive, regulamente si decizii). Parlamentul si Consiliul vor avea competente egale in ceea ce privete definirea modalitilor de control al actelor delegate si al celor de punere in aplicare (comitologie). Ratificare Pentru a intra in vigoare, Tratatul de la Lisabona trebuie sa fie ratificat de ctre statele membre. Uniunea Europeana si-a stabilit ca data de adoptare 1 ianuarie 2009, astfel incot Tratatul sa se aplice nainte de alegerile parlamentare din iunie 2009. Ungaria a fost prima tara care a ratificat Tratatul chiar in decembrie 2007, fiind urmata de alte cteva state membre: Frana, Malta, Romnia si Slovenia. Pn la acest moment, 25 din statele membre au finalizat procedurile parlamentare de ratificare a Tratatului de la Lisabona. Romnia este unul dintre primele state membre care au ratificat Tratatul, Parlamentul Romniei finaliznd procedura de ratificare la data de 4 februarie a.c. La 12 iunie a.c., Irlanda a respins acest document, prin referendum. Consiliul European de var (Bruxelles, 19-20 iunie a.c.) a luat not de acest rezultat, precum i de faptul c procesul de ratificare va continua n celelalte state membre.