STUDIU DE CAZ

INTRODUCERE

Turismul rural prezint o serie de avantaje: valorific spaiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiiile steti, produsele agricole, realizeaz schimburi ntre veniturile urbane si cele rurale, creeaz direct si indirect locuri de munc, mbuntete infrastructura. Exist o serie de motive economice, sociale si culturale care recomand dezvoltarea iniiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei rurale. Acestea sunt privite ca principale tendine motivaionale ale cunoaterii activitii de turism rural, n condiiile existenei n Romnia a unor posibiliti remarcabile de derulare a acestui tip de turism, argumentate prin prezena resurselor naturale i antropice ntr-un spaiu rural romnesc cu multiple tradiii etnofolclorice, monumente cultural-istorice, etc. Zonele rurale i aezrile mici, simt de obicei lipsa unui sistem de management sofisticat, aa cum se aplic la firmele din mediul urban, sau la nivel guvernamental, care include mai puine resurse si probabil altfel de cunotine tehnice n cercetare, planificare, marketing si management operaional. Este de relevat faptul c cercetarea si mai ales, organismele decizionale de la nivel local, judeean si departamental au foarte puine informaii, obinute mai mult prin deducii, dect printr-o nregistrare riguroas si sistematic a lor. n prezent nu exist informaii directe asupra ntregii activiti de turism rural dar, n schimb, se poate dispune de informaii indirecte, uneori incomplete si care, n mod frecvent nu sunt obinute n timp util. Actualmente nivelul de cunotine, de informare i de practici manageriale ale gospodarilor romni este unul foarte sczut si acest fapt se resimte n procesul de fundamentare a deciziilor i de derulare a activitii lor. Studiul de fa se propune a arat beneficiile turismului rural de pe Valea Arieului.

1 Studiu de caz realizat de

Turismul rural n Romnia Dac urmrim evoluia numrului de pensiuni turistice rurale din Romnia, se poate observa o cretere continu a acestuia n perioada analizat (2004-2009) mai exact n primul an 2005 numrul pensiunilor crete cu 64 de uniti ceea ce reprezint o cretere cu 7,2% fa de anul precedent (2004); n anul 2006 se remarc cea mai mare cretere din perioada studiat i anume o cretere absolut cu 367 de uniti adic o cretere de 38,4 %. Conform Anuarului statistic al Romniei, 2010, evoluia numrului de pensiuni turistice rurale din Romnia, 2004-2009, a fost urmtoarea: Anul 2004-892 pensiuni Anul 2005-956 pensiuni Anul 2007-1259 pensiuni Anul 2008- 1348 pensiuni Anul 2009- 1412 pensiuni Bazele turismului rural si motivaiile sale Acest tip de turism prezint o serie de avantaje: valorific spaiile agricole, resursele naturale, patrimoniul cultural, tradiiile steti, produsele agricole, realizeaz schimburi ntre veniturile urbane si cele rurale, creeaz direct si indirect locuri de munc, mbuntete infrastructura. Exist o serie de motive economice, sociale si culturale care recomand dezvoltarea iniiativelor turistice n zone rurale ca si stimulator al economiei rurale.

Beneficiile sociale si economice ale turismului rural pentru satul romnesc

Activitatea turistic poate s rezolve unele dintre problemele economice si de munc n care este implicat populaia rural. Avantajele care se obin n urma practicrii turismului rural pot fi de natur economic si de natur socio-cultural. Dintre acestea putem meniona:stabilizarea forei de munc, crearea de noi locuri de munc, diversificarea modului de utilizare al forei de munc, promovarea si dezvoltarea serviciilor, reabilitarea patrimoniului si atragerea de investiii.

Scurt istoric Prima atestare documentar a localitii Arieeni a fost fcut n anul 1909, cnd era menionat sub numele de Lpu, fiind iniial parte integrant din comuna Rul Mare.

2 Studiu de caz realizat de

Localitatea Arieeni forma, mpreun cu Grda de Sus i Scrioara, pn n anul 1924, o singur comun, Scrioara.
De ce merit s mergi pe Valea Arieului- Scurta descriere

Arieeni este o localitate situat n partea nord-estic a judeului Alba, la o distan de 120 de kilometri de municipiul Alba Iulia i la 40 de kilometri de Cmpeni. Considerat leagnul comunitii de moi din Apuseni, zona n care se afl Arieeni dispune de frumusei naturale inedite, aici putnd fi practicat turismul sub mai multe forme, att pentru odihn i recreere, ct i n scop de tranzit. De asemenea, Arieeni se afl ntr-o zon n care s-a dezvoltat considerabil turismul rural prin apariia pensiunilor agroturistice. Arieeni prezint interes i pentru cei care practic speoturismul, n aceast regiune concentrndu-se un numr considerabil de peteri i formaiuni carstice spectaculoase ce pot fi vizitate. Ca posibiliti de cazare, n Arieeni exist numeroase pensiuni i vile turistice, dar i cabane, pentru cei care doresc un loc de cazare ntr-un decor rustic i pitoresc. Valea Arieului este una dintre cele mai frumoase zone ale rii, o zon care i pstreaz acel aer rustic, vechi, unde turitii pot respira n linite i se pot relaxa. Aici se afl cele mai multe aezri la nlime din Munii Carpai, sate rspndite pe vi i pe dealuri, unde tradiiile nc se mai pstreaz. Arieeni este ultima comun din judeul Alba fiind situat la poalele Arieului. n ultimii ani localitatea a devenit o zon turistic montan deosebit de cutat, mai ales pentru practicarea sporturilor de iarn i agrementul deosebit din restul anotimpurilor. Un turist ajuns n aceast zon nu trebuie s rateze, cteva obiective, pe ct de faimoase, pe att de frumoase: ghearul de la Scrioara, Dealul cu melci, Cascada Miresei, Ghearul de la Vrtop, care este un deosebit monument al naturii,etc. Tot aici se mai afl i o faimoas biseric de lemn, monument de arhitectur popular din secolul XVIII, n care se gsete o veritabil colecie de icoane pe lemn i sticl. Pe lng activitatea principal a locuitorilor zonei, i anume aceea de prelucrare a lemnului i creterea animalelor, n ultimii ani, locuitorii s-au dedicat unei bune organizri a locuinelor pentru dezvoltarea turismului rural.
Relief

Asezat intr-un cadru montan pitoresc din Muntii Bihorului, Arieseni are un relief specific de munte cu o altitudine cuprinsa intre 850 si 1848 m si ocupa intreg bazinul de izvoare al Ariesului Mare. Acesta imparte Muntii Bihor in doua masive diferite ca aspect si constituire
3 Studiu de caz realizat de

geologica: Bihorul de Nord si Masivul Biharia. Relieful carstic aduce n peisaj o mare varietate de forme: abrupturi stncoase, vi adnci i chei, creste sau custuri, lapiezuri, crora li se adaug un mare numr de forme carstice negative: peteri, avene, doline, ponoare, depresiuni carstice, cursuri subterane de ape. Intr-unele dintre peteri sau avene se pstreaz mari depozite de ghea, cel mai cunoscut fiind Ghearul de la Scrioara. Masivul Biharia format din sisturi cristaline dezvolta forme greoaie, masive cu cele mai mari inaltimi din Muntii Apuseni. Desi sub 2000 altitudine creasta principala adaposteste mici caldari, urme ale ghetarilor cuaternari, sectorul cel mai spectaculos este cel cuprins intre Varful Vartop si Curcubata Mica cuprinzand varfurile Piatra Graitoare, 1658 m, Bihorul (Curcubata Mare) 1849 si Curcubata Mica - 1769 m, precum si trecatorile Saua Vartop - 1050m si cu suprapuneri inverse de straturi (panze de acoperire). Sisturile cristaline si granite de varsta precambriana acopera un strat de conglomerate metamorfozate mai tinere de varsta paleozoica. De remarcat este coloritul uneori foarte intens al acestor roci: verde in sisturile din zona comunei Arieseni si rosu-violaceu la sisturile si gresiile de la izvoarele Ariesului si Groapa Ruginoasa. In Bihorul nordic pe calcare si dolomite apare un relief carstic amplu ca intindere si varietate, fundamentul intregului ansamblu structural fiind rociile autohtone. Aici predomina calcarele si dolomite ce alterneaza cu pachete mai subtiri de conglomerate, situri violacee si gresii. Este un peisaj domol de "campuri" la o altitudine in jur de 1000 m presarate cu formatiuni carsticedoline, polii si vai seci "hoance".

Obiective turistice Monumente ale naturii Parcul Natural Apuseni

Rezervatii naturale: Cheile Gardisoarei, Cascada Varciorog, Avenul din Hoanca Urzicarului, Pestera Gura Apei, Coiba Mica, Coiba Mare, Pestera Huda Orbului, Ghetarul de la Vartop, Pestera Hodobana, Avenul cu doua Intrari, Izbucul Tauzului. Cascada Patrahaitesti, relief crionival unicat in Apuseni. Pestera Ghetarul Scarisoara, Cheile Galbenei, Cheile Ordancusei, Podisul Padis, Cetatile Ponorului; Pesterile "Poarta lui Ionele" si "Portile Bihorului", "Pestera Ursilor" (Bihor), Pestera Corbeasca, Pestera de la Corni, Pestera Pojarul Poliei. Parcul Natural Apuseni a fost creat n scopul conservrii i valorificrii tiinifice i turistice a fenomenelor carstice din zon, existente n ansamblul unor ecosisteme montane de altitudini

4 Studiu de caz realizat de

medii. Parcul este situat n partea central-estic a Munilor Apuseni, suprapunndu-se aproape integral peste Munii Btrna, subunitate fizico-geografic a Munilor Bihor-Vldeasa. Din punct de vedere administrativ, parcul se ntinde pe teritoriul a trei judee: Cluj, Bihor i Alba, avand o suprafata totala de 75.784 ha. Pestera Ghetarului Scarisoara este cea mai mare pestera cu gheata din Romania si printre putinele din lume, unicat in sud-estul Europei. Ghetarul, situat la altitudinea de 1165 m, are 18-20 m grosime si un volum de circa 75.000 m3, netopindu-se niciodata, desi are aproximativ 3.000 de ani. Cetatile Ponorului, grandioasa formatiune carstica, constau in 3 cercuri mari de stanci asezate intr-o depresiune de 300 m adancime si mai mult de 1 km in diametru la nivelul cel mai de sus. Cununa de munti ce inconjoara si inchid depresiunea este taiata doar intr-un singur loc de Valea Cetatilor. Cetatile Ponorului au fost declarate rezervatie naturala inca din 1952, obtinand apoi statutul de monument al naturii si trecand in custodia Academiei Romane. Monumente Casa Memoriala "Avram Iancu"; Manastirea Albac; Manastirea Lupsa- in com. Lupsa, ctitorita in anul 1429; Manastirea Rimet- in localitatea Rimet, ridicata la inceputul anilor 1200; Manastirea Izvoru Posaga- in com. Posaga, ridicata in 1935; Biserica de lemn "Inaltarea Domnului" monument de arhitectura 1791; Biserica de lemn "Nasterea Sf. Ioan Botezatorul" - Garda de Sus; Constructii vechi, case si anexe gospodaresti, intr-un stil specific Tarii Motilor. Pe timpul verii se pot organiza excursii la Targul de fete de pe Muntele Gaina.

Proiecte si investitii

Investiiile i investitorii din zona Vii Arieului, au condus la constatarea unei creteri substaniale la bugetul local i de asemenea creterea fluxului de turiti. Creterea ncasrilor la bugetul local au permis demararea unor proiecte de infrastructur (crearea unui sistem de alimentare cu ap n sistem centralizat, a unui sistem de canalizare i tratare a apelor reziduale, modernizarea infrastructurii de
5 Studiu de caz realizat de

transport local), proiecte care au crescut atractivitatea zonei, n special pentru turitii strini. n aceeai msur s-a produs posibilitatea atragerii de fonduri structurale care au condus la creterea calitii turistice i ca urmare la sporirea competitivitii turismului n zona de impact (dezvoltarea de pensiuni turistice rurale i pensiuni agroturistice). Dezvoltarea pe orizontal a industriei i serviciilor, a determinat meninerea locurilor de munc, avnd ca efect final mbuntirea vieii locuitorilor din Arieeni.

Circulatia

Zona studiata este traversata de DN75 care se prezinta in stare buna. Drumurile locale sunt majoritatea din pamant cu pietruiri usoare, nemodernizate si improprii circulatiei auto si pietonale. Nu sunt amenajate parcari in zona studiata. Nu exista transport feroviar, cea mai apropiata statie CFR este la cca 27 km, in orasul Stei.

Riscuri naturale

In zona studiata s-au remarcat urmatoarele fenomene: a) alunecari de teren. Alunecarile de teren prezinta particularitati in functie de pantele versantilor si de grosimea formatiunilor deluviale si sunt restranse ca fenomen si localizate dispersat, fara a afecta zonele cu locuinte. b) solifluxiunile Sunt spalari de sol vegetal sub influenta unor ape rezultate din precipitatii abundente. Au o raspandire izolata, nu prezinta pericol deosebit. Vaile torentiale prezinta pericol in timpul ploilor abundente pe vai cu pante mari, afectand in special caile de comunicatie locale prin blocare cu roci, resturi vegetale sau pietris. c) avalane Se inregistreaza in iernile cu strat de zapada mare, pe pantele accentuate, au o extensie redusa, doar in zonele nempdurite au efect distrugtor.

6 Studiu de caz realizat de

Oferta turistica Oferta de iarna

Pe versantul nord-vestic al Muntelui Biharia este amplasata partia de schi Vartop, principalul punct de atractie al zonei. Caracteristicile partiei sunt: Lungime 800 m Latime medie 40 m Diferenta de nivel 220 m Panta medie 28.6 % Pozitia si accesibilitatea acestei partii au dus la atragerea unui numar din ce in ce mai mare de turisti. Unitatile de cazare si servire a mesei existente sunt insa insuficiente.

Oferta de vara Pozitia zonei studiate pe DN75, in centrul Muntilor Bihor, o face foarte usor accesibila dinspre judetele Alba si Bihor. Comuna Arieseni este un punct de plecare in drumetii spre obiectivele turistice din zona, majoritatea monumente ale naturii cum ar fi: Pestera Ghetarul Scarisoara, Platoul carstic Padis, cea mai mare formatiune carstica din Romania, Cetatile Ponorului, Pestera Ursilor. Potentialul turistic natural este completat de cel antropic care atrage in egala masura. Zona studiata prezinta peisajul specific al Muntilor Apuseni, cu case risipite pe culmi si prin poieni. Relieful linistit al inaltimilor, cunoscut sub denumirea de Platoul Ariesului sau Platforma Tarii Motilor a primit un tip specific de locuire, unde nu se disting limite intre sate ci o puzderie de locuinte ce confera peisajului caracter antropic. Numeroase obiective antropice exista in comuna Arieseni si in satele invecinate: biserici din lemn, muzeu etnografic, muzeu de istorie a mineritului. Alte activitati turistice care pot fi desfasurate in afara sezonului de iarna si care pot atrage turisti si in celelalte perioade ale anului:

7 Studiu de caz realizat de

Alpinism Din punct de vedere al alpinismului, Arieseni este un teren putin explorat de alpinisti fiind mai putin spectaculos din punct de vedere al peretilor verticali.

Ture alpine: Creasta Bihorului pe portiunea Saua Vartop - Piatra Graitoare -Tarnita Bihorului - Vf. Bihor (Curcubata Mare) - Curcubata Mica. Iarna prezinta pericol de avalanse datorate in special corniselor pronuntate. -Groapa Ruginoasa-Canionul Vaii Seci Trasee de catarere in peretii din Cheile Ordancusii Creasta Neagra - Zona de obarsie a Vaii Galbena cu pereti de 150-200m in Canion Cetatile Ponorului - peretii dolinelor sunt de apr 100m

Biking

Pantele line, distantele lungi si ponderea mare de drumuri forestiere sau drumuri de caruta face din Arieseni un teren ideal pentru ciclisti. Aroape toate obiectivele sunt abordabile si pe bicicleta. De un pitoresc deosebit sunt drumurile comunale prin catune.

Calarie

Unii turisti aleg sa viziteze imprejurimile folosind calul, acesta fiind uneori folosit ca mijloc de deplasare traditional, animal de tractiune, ce poate oferi o excelenta plimbare.
Parapanta

Locul cel mai frecventat est partia Vartop atat datorita diferentei de nivel si deschiderii largi spre saua Vartop cat si datorita curentilor deosebiti in zona. Iarna teleschiul usureaza considerabil efortul depus pentru a ajunge in punctul de lansare. Totodata Bubesti si mai putin Galbena ofera o alternativa pentru parapenta, dar mai putin spectaculoasa. Ci de acces Din punct de vedere administrativ, Arieeni formeaz mpreun cu localitile Avrameti, Bubeti, Casa de Piatr, Coble, Dealu Bajului, Faa Cristesei, Faa Lpuului, Galbena,
8 Studiu de caz realizat de

Hodobana, Islaz, Panteti, Patrahiteti, Poinia, Raviceti, Sturu, Stei Arieeni i Vanvuceti, comuna Arieeni. Ca localizare, satul Arieeni este situat ntre Munii Bihor i Vldeasa, mai exact ntre masivele Btrna i Biharia, legate prin aua Vrtop i desprite de cursul rului Arieul Mare. Cazare zona turistica Arieseni

Turistii care viziteaza aceasta zona se pot caza la una dintre pensiunile existente aici, fiecare dintre ele respectatnt traditia zonei prin imbinarea celor doua puncte forte folclor si cultura dar aducand serviciilor oferite de ei si o parte din sursele moderne. Asadar este demn sa amintim cateva dintre aceste locatii mirifice: Pensiunea Iuliana, Cabana Vartop, Cabana Arieseni, Pensiunea Casa Popescu, pensiunea Casa Virorica, etc.

9 Studiu de caz realizat de