Sunteți pe pagina 1din 56

Iulie 2010 PEREI CORTIN

Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. Tipuri de perei la construcii Generaliti privind pereii cortina Avantaje si dezavantaje ale peretilor cortina Structura peretelui cortin Analiza economic privind realizarea unui perete tip cortina (deviz) Concluzii Bibliografie

CAPITOLUL I GENERALITATI PRIVIND PEREII DIN CONSTRUCII


1.1. Tipuri de perei la construcii.
Pereii sunt subansambluri constructive ale cldirii cu rolul de a delimita spaiile construite de mediul exterior i de a compartimenta pe funciuni la interior construcia. Structura pereilor este realizat din mai multe elemente componente, i anume: elemente de baz realizat din zidrie, beton, lemn ect., elemental de finisare (tencuieli, placaje, tapete etc.) i dup caz elemente nglobate (ui, ferestre, straturi termo-, fono-, sau hidroizolatoare, couri de fum, canale de ventilaie .a.) Pereii cldirilor, indifferent de rolul, poziia, materialele si tehnologiile de execuie trebuie ca, prin concepie, s raspund unei game largi de exigene de natur tehnic, funcional i economic. Exigenele tehnice se refer, n principal, la asigurarea siguranei n exploatare a pereilor, definit prin stabilitatea i rezinstena structural la strile limit ale exploatrii normale i utile, la durabilitate i rezisten la foc. Prin modul lor de alctuire, pereii trebuie s asigure: evitarea prbuirii cldirii prin distrugerea lor sau a legturilor cu celelalte elemente structurale (n cazul pereilor structurali) sub aciunea celei mai defavorabile grupri de ncrcri posibil s apar pe durata normat de exploatare a cldirii; durabilitatea tuturor elementelor peretelui la aciunea agenilor climatici i biologici (vnt, umiditate, diferen de temperatur, bacterii, ciuperci, insecte etc.), precum i a celor chimici; evitarea unor avarii locale sau degradri ale unor perei nestructurali, care ar pune n pericol viaa ocupanilor cldirii; evitarea unor deteriorri care conduc la disfuncionaliti ale pereilor (de exemplu neetaneitatea la aer si ap), ceea ce afecteaz gradul de confort al ocupanilor; integritatea i stabilitatea cldirii n caz de incendiu, pe o durat de timp care s asigure evacuarea persoanelor; rezistenta la foc pentru a limita propagarea rapid a focului n spaiile nvecinate;

evitarea degajrii prin ardere a unor gaze nocive pentru ocupanii cldirii i pentru mediul ambient. Exigenele funcionale se refer n principal la asigurarea unui confort corespunztor activitilor ce se desfoar n interiorul cldirii. Sub acest aspect, exigenele difer substanial ntre pereii exteriori si cei interiori. Pentru pereii exteriori, att structurali ct i nestructurali, exigenele se refer la: protecia termic i acustic, protecia mpotriva agenilor climatici (ploaie, vnt, zpad, radiaii solare etc.), ventilarea i iluminarea natural a ncperilor, msuri de securitate a spaiului interior etc. Proiectarea funcional a pereilor exteriori urmarete i crearea unui filtru (fig.1.1.1.) care s permit sau s favorizeze trecerea unor elemente din exterior spre interior sau invers i oprirea altora ntrunul sau n ambele sensuri. Pentru pereii interiori exigenele sunt mai reduse i se refer, n funcie de destinaia compartimentelor, dup caz, la protecia acustic, hidrofug i termic. Exigenele economice sunt cele care se refer la costuri, materializate n materiale, instalaii, tehnologii de execuie, for de muc ect. i care se iau n considerare n toate fazele de realizare a pereilor: concepie, proiectare, execuie, precum i n exploatare. Clasificarea pereilor se poate face n funcie de poziia i rolul lor n construcie, materialele din care se execut, tehnologia de realizare etc. Dup poziia lor n construcie pot fi: perei exteriori, care mpreun cu acoperiul formeaz subansamblul elementelor de nchidere a cldirii, denumit i anvelop; perei interiori, care impreun cu planeele formeaz subansamblul elementelor de compartimentare pe funciuni a cldirii. perei situai sub nivelul terenului natural (de subsol ) perei amplasai deasupra terenului natural (faade, calcane, transversali, longitudinali etc.) n funcie de structura de rezisten a cldirii pereii pot face parte din elemente structurale (perei structurali) sau au numai rol de nchidere i compartimentare (perei nestructurali). Pereii structurali, denumii i de rezisten sau portani au rolul de a prelua i transmite, pn la fundaie, ncrcrile gravitaionale i orizontale care acioneaz asupra cldirii. Pereii structurali sunt continui pe vertical i orizontal i formeaz Fig. 1.1.1. Perete exterior un ansamblu structural vertical de diafragme (fig. 1.1.2.). funcionnd ca un filtru.

Fig. 1.1.2. Perei structurali: a portani; b de contravntuire; 1 perete exterior portent; 2 perete interior portent; 3 perete exterior de contravntuire; 4 perete interior de contravntuire; 5 planeu peste nivelul K

Perei nestructurali, denumii i perei neportani sau purtai au rolul strict de compartimentare funcional la interior sau de inchidere ctre exterior. Deoarece aceti perei nu preiau ncrcri de la planee )ei sunt purtai de elementele de rezisten ale acestora) continuitatea lor pe vertical i orizontal nu este obligatorie (fig. 1.1.3.).

Fig. 1.1.3. Perete nestructural (purtat): 1 perete purtat la nivelul K;2 perete purtat la nivelul K+1; 3 perei structurali; 4 planeu peste nivelul K. Pereii de contravntuire conlucreaz cu pereii structurali pentru rigidizarea cldirii n plan orizontal, dar nu preiau ncrcrile gravitaionale date de planee. n funcie de materialele i tehnologia de execuie pereii se pot clasifica n: perei din zidrie, realizai la faa lucului, n poziia prevzuta n proiectul cldirii, prin asamblarea unor blocuri din diverse materiale i de forme geometrice diferite, asamblare realizat de regul cu ajutorul mortarului (crmid, piatr natural, blocuri mici de beton, blocuri i fii din beton celular autoclavizat, lut etc.); perei din beton si beton armat; perei din lemn (grinzi, scnduri sau dulapi, panouri prefabricate); perei din elemente metalice (tabl plan, tabl cutat, tabl ondulat); perei din sticl; perei din materiale uoare; perei din mase plastice ( polimeri). perei executai monolit, realizai la faa locului, n poziia prevzut n proiectul cldirii, prin turnare n cofraje a materialelor preparate sub form de betoane (grele sau uoare) sau pmnt argilos cu adausuri de mbuntire (argil, var, fibre organice). perei prefabricai, realizai prin asamblarea la faa locului a unor elemente prefabricate, liniare sau de suprafa, confecionate n fabrici specializate sau poligoane i ateliere de antier din lemn, beton, produse ceramice, sticl, azbociment, mase plastice .a., avnd o structur omogen sau compozit.

1.2. Soluii de perei portani.


Pereii din lemn se utilizeaz la unele consrucii provizorii, turistice, pentru organizare de antier, locuine n zone de munte etc. Se execut cu uurin, se pot prefabrica, au greutate proprie redus i asigur o bun izolare termic i fonic. Pentru asigurarea unei comportri corespunztoare n caz de incendiu i mpotriva biodegradrii necesit ins msuri speciale de protecie. Pereii se pot executa din lemn brut sau parial prelucrat (rotund, brne, cioplitur), din lemu ecarisat (grinzi, dulapi, scnduri) sau din produse pe baz de lemn (PAL, PEL, placaj). Dup modul de alctuire, pereii portani sau neportani din lemn pot fi: masivi, cu schelet de rezisten i materiale de umplutur sau din panouri prefabricate. Perei masivi din lemn. Sunt alctuii din brne de lemn rotund prelucrate pe dou fee sau din lemnecarisat (fig. 1.2.1.a). Grinzile se solidarizeaz ntre ele prin cepuri din lemn sau dornuri metalice, iar la coluri, ncruciri sau ramificaii prin chertare (fig 1.2.1.b). Peretele reazma pe un soclu de zidrie sau din beton, prin intermediul unei tlpi de lemn de dimensiuni mari, denumit talp sau bab, dispus pe un strat de izolaie hidrofug. Pentru o mai bun izolare termic, rosturile se astupa cu cli, psl sau frnghie gudronat i se tencuiesc utiliznd un strat intermitent de ipci i trestie sau de plas de rabi.

Fig. 1.2.1. Perei masivi din lemn: a seciune; b detalii de mbinare la coluri prin chertare; 1- bloc de fundaie; 2 soclu; 3 izolaie hidrofuga; 4 talpa; 5 grinzi din lemn; 6 cepuri de lemn sau dornuri metalice. Perei cu schelete din lemn. Scheletele de rezisten este executat din lemn rotund sau ecarisat (fig. 1.2.2. a), alctuit din elemente orizontale talp inferioar (bab) i talp superioar (cosoroab) cu seciuni de 10 x 1515 x 19 cm; elemente verticale de rezisten stlpi sau montani, cu seciuni de 10 x 1015 x 15 cm; piese nclinate diagonale sau contravntuiri (contrafie) cu seciuni 8 x 1012 x 15 cm. Elementele se mbin ntre ele prin cepuri, praguri, cuie, scoabe, zbanuri etc. Pe scheletele de rezisten se fixeaz elementele de umplutur ale peretelui, care pot fi : scnduri sau dulapi aezai alturat, mbinai n lamb i uluc sau n caplam (fig. 1.2.2. b): scnduri aezate la interior i exterior i umplutur termoizolant (rumegu, tala, vat de sticl sau mineral, zgur, moloz, stufit); piatr sau sprtur de crmid aezate ntre dou rnduri de ipci btute pe ambele fee, care se tencuiesc; zidrie de crmid sau plci prefabricate din beton de zgur, ipsos cu zgur.

Fig. 1.2.2. Perete cu schelet din lemn: 6

a elevaie; b detalii de realizare a nchiderii cu scnduri sau dulapi alturai, n lamb i uluc sau caplam; 1 talp inferioar; 2 stlp; 3 talp superioar; 4 contravntuiri;5 pies intermediar; 6 izolaie hidrofug; 7 fundaie; 8 schelet de rezisten; 9 faa vzut din scnduri sau dulapi. Perei prefabricai din produse industrializate pe baz de lemn. Pereii se execut din panouri portante, realizate dintrun schelet de lemn i fee din produse pe baz de lemn, cu miez termoizolant i spaiu de aer inclus. Pereii se pot realize i sub forma unui schelet rigid din rigle din lemn de rinoase sau din elemente prefabricate din beton armat pe care se aplic, pe ambele fee, panourile din lemn; n acest caz marginile panourilor se protejeaz cu ipci din lemn ncleiate sau mbinate n system de lamb i uluc, cu profile metalice sau din materiale plastice; panourile se mbin ntre ele prin lipire cu chituri pe baz de aracet sau prin simpl alturare i fixare la partea superioar i la partea inferioar. Rosturile la panourile pentru pereii exteriori se acoper cu ipci sau cu profiluri din mase plastice n forma de T. Perei din zidrie de crmid plin i cu goluri verticale. Zidria din crmid plin sau cu goluri verticale este folosit current n ara noastr pentru realizarea pereilor portani la cladiri cu regim redus de nlime, maximum P+4E, amplasate n zone cu grad de protecie antiseismic 8. Grosimea pereilor interiori portani este de minimum 1 crmid. n cazul unor perei portani interiori puternic solicitai (perei n care sunt ncastrate scri sau podeste n consol), grosimea acestora se determin prin calcul i practice este de cel puin 1 1/2 crmid. Pentru pereii exteriori, grosimea este determinat, n afara condiiilor de rezisten mecanic i de asigurarea proteciei termice; avnd n vedere rezistena termic superioar a crmizilor cu goluri verticale se recomand folosirea acestora la realizarea pereilor exteriori. Pereii se realizeaz prin aezarea crmizilor n rnduri suprapuse pe vertical, avnd ntre ele rosturi orizontale cu grosimea constant de 12 mm, umplute uniform cu mortar pe baz de var-ciment pentru a crea legtura ntre crmizi, a se evita solicitarea crmizilor la ncovoiere i forfecare, precum i pentru a se realiza o repartizare uniform a eforturilor ntre crmizile din rndurile suprapuse. Rosturile verticale cu grosimea de 10 mm, umplute de asemenea cu mortar de var-ciment trebuie s alterneze ntre rnduri, respectiv unui rost s-i corespund plinuri n rndul superior i n cel inferior se realizeaz eserea rosturilor. n funcie de grosimea pereilor, solicitrile la care sunt supui i zona de protecie antiseismic n care este amplasat cldirea, eserea rosturilor se poate face i la mai multe rnduri (de regul, la al cincilea sau la al aselea rnd). Pereii cu grosimile de 1 si 1 1/2 crmid se execut, de regul, cu eserea rosturilor verticale la fiecare rnd, crmizile dispunndu-se n diferite moduri (fig.1.2.3.).

Fig. 1.2.3. Realizarea zidriei de crmid cu legtur (esere) la fiecare rnd: a legtur bloc la zidria de 1 crmid; b legtur n lime, la zidria cu grosime de 1 crmid; c legtur bloc la zidria cu grosime de 1 1/2 crmid; 1 linia de esere. Pereii portani alctuii din crmizi cu goluri verticale se execut prin aezarea crmizilor n rnduri cu golurile pe vertical i eserea la fiecare rnd. La coluri, ramificaii i intersecii se respect aceleai reguli prevzute pentru pereii realizai din crmid presat plin (fig 1.2.4.). Golurile crmizilor nu trebuie umplute cu mortar deoarece se reduce capacitatea de izolare termic i fonic.

Fig 1.2.4. Realizarea legturii zidriei din crmizi i blocuri cu goluri verticate: a la coluri.

Fig 1.2.4. Realizarea legturii zidriei din crmizi i blocuri cu goluri verticate: b la ramificaii; c la intersecii Perei din zidrie de crmid armat. Pereii din zidrie se armeaz cnd solicitrile sunt mari, cnd sunt solicitai la ocuri sau vibraii sau cnd trebuie consolidai. Armarea pereilor poate fi transversal, cnd armtura se dispune n rosturile orizontale (fig. 1.2.5.) sau longitudinal, cnd armtura se dispune pe feele laterale ale peretelui sub form de plase, carcase sau bare independente, legate ntre ele cu agrafe sau cu etrieri montai n rosturile orizontale la distane de 5 sau 6 rnduri pe vertical (fig. 1.2.6.); armtura astfel montat se tencuiete cu mortar pe baza de ciment i var; se recomand executarea tencuielii prin torcretare.

Fig. 1.2.5. Armarea zidriei n resturile orizontale: a la coluri; b la ramificaii; c la intersecii.

Fig. 1.2.6. Armarea longitudinal a zidriei: a seciune transversal prin rost orizontal; b elevaie; c seciune transversal vertical; 1 perete; 2 armtur orizontal; 3armatur vertical; 4 agrafe sau etrieri de legatur n rosturi.

Perei din zidrie complex. n zonele cu grad de protecie antiseismic 7, precum i n seciunile pereilor solicitate de ncrcri concentrate mari (grinzi de planeu, ferme de acoperi .a.) n zidrie se nglobeaz stlpi (smburi) din beton armat cu seciunea modulat stabilit n functie de dimensiunile blocurilor de zidrie, dar cel putin 25 25 cmlegai la nivelul planeelor cu century din beton armat. Smburii se execut din beton de clas minim Bc 15 i se armeaz cu armtura vertical realizat din 4 12 mm (OB 37) sau 4 10 mm (PC 52) i cu etrieri 6 mm dispusi la 2025 cm. Smburii din beton armat conlucreaz cu zidria adiacent prin intermediul unor bare din oel-beton sau plase sudate, aezate la distane de 6080 cm pe vertical i cu lungimi de ancorare n rosturile orizontale cu 50 cm (fig. 1.2.7.). n zonele cu grad de protecie antiseismic ridicat, smburii din beton armat se dispun la distane de 3,04,0 m la colutile, ramificaiile si interseciile dinziduri, precum i n zonele puternic solicitate, cum sunt paleii cu lungime redus.

10

Fig. 1.2.7. Zidrie complex cu stlpiori (smburi) din beton armat: a elevaie; b seciune curent; c seciune la ramificaii de perei; d seciune la col; 1 fundaie; 2 cuzinet din beton armat; 3 stlpior (smbure) din beton armat; 4 centur din beton armat; 5 armtur de legtur cu zidria, dispus n rosturi orizontale. La cldirile cu dischideri mari, de tip sal, smburii din beton armat sunt solidarizai cu centuri din beton armat dispuse la nivelul planeelor, precum i intermediar, formnd panuori de zidrie cu suprafee stabilite n functie de gradul de producie antiseismic a amplasamentului (fig. 1.2.8.)

Fig. 1.2.8. Rigidizarea pereilor portani din zidrie n zone seismice: 1 stlpiori (smburi) din beton armat; 2 centuri din beton armat; 3 panouri din zidrie. Perei din zidrie din blocuri de beton celular autoclavizat. Pentru cldiri cu regim de nlime redus, P + 1E, pereii structurali se pot realiza i din blocuri de beton celular autoclavizat, care au greutate proprie redus (= 550900 kg/m3) i rezistene la compresiune de 35 i 50 daN/cm2 (GB 35 i 11

respectiv GB 50). Prin fabricaie blocurile se realizeaz cu o structur poroas datorat introducerii unor substane generatoare de gaze (gazbeton) sau prin spumare mecanic (spumobeton). La noi n ar se utilizeaz curent blocurile fabricate pe baz de gazbeton cu nisip (GBN) sau cu cenu de termocentral (GBC). Dimensiunile blocurilor sunt modulate avnd lungimea 500 sau 600 mm, limea 200 sau 240mm i nlimea 240 sau 290 mm. Datorit structurii celulare blocurile din b.c.a. sunt materiale cu rezistene termice ridicate, dar sensibile la umiditate, astfel nct nu se recomand utilizarea lor la pereii de subsoluri i n ncperi cu umiditatea relativ a aerului mai mare de 60%. Tehnologia de execuie i regulile de esere a blocurilor din b.c.a. sunt similare celor de la pereii din crmid (fig. 1.2.9). Mortarele utilizate sunt cele pe baz de ciment-var, marca M 25.

Fig. 1.2.9. eserea zidurilor portante longitudinale i transversale din b.c.a.

1.3. Perei din beton armat turnat monolit.


Se realizeaz prin turnarea betonului n cofraje de inventar, glisante, metalice, plane sau spaiale. Pereii sunt legai monolit ntre ei i formeaz structura de rezisten a cldirii, denumit i structur cu diafragme de beton armat (fig. 1.2.13.). Avnd n vedere funciile distincte ale pereilor exteriori i interioristructura acestora difer esenial.

12

Fig. 1.3.1. Diafragme din beton armat turnat monolit: 1 diafragme transversale; 2 diafragme longitudinale; 3 planee. Pereii exteriori din beton armat monolit se pot realize principial astfel (fig. 1.3.2.): - perei din dou straturi, unul de rezisten i cellalt de izolare termic; - perei n trei straturi (tip sandvi), cel de-al treilea strat avnd rol de protecie a stratului termoizolator.

Fig. 1.3.2. Soluii constructive la perei exteriori din beton armat: a;b n dou stratri, cu stratul termoizolant la interior, respective la exterior; c;d n trei straturi, cu stratul portant la exterior, respective la interior; 1 strat portent; 2 strat termoizolant; 3 strat de protecie; 4 barier de vapori. Stratul portant se execut din beton de clas Bc 20Bc 30, cu grosimi de minimum 1415 cm. Stratul termoizolant se execut din plci sau fii din b.c.a., din plci ceramice cu goluri, polistiren expandat, vat mineral etc. Grosimea stratului termoizolant rezult n urma dimensionrii termice, n funcie de zona climatic, cerinele de confort interior, materialul utilizat etc. Stratul de protecie se realizeaz din beton greu cu grosimea de 57 cm. Pereii interiori din beton armat monolit se realizeaz ntr-un singur strat, avnd grosimea determinat din condiii de rezisten i stabilitate, de izolare fonic i de rezemare a planeelor. Pentru montarea (traversarea) conductelor de instalaii, n perei se las goluri care se realizeaz cu ajutorul unor cutii din lemn sau metalice, montate o dat cu cofrajele pereilor.

1.4. Perei din panouri mari prefabricate de beton armat.


Tendina de industrializare a lucrrilor de construcii a inpus nlocuirea zidriei i a betonului turnat monolit cu panouri mari prefabricate de dimensiunile unui perete. Panourile mari pentru perei pot fi utilizate att la construciile de locuine, ct i la construciile industriale i agro-zootehnice. Se pot confeciona din beton armat (greu suor) sau din produse ceramice. Panouri mari din beton. Se folosescndeosebi la cldiri de locuit, hoteluri, cmine, avnd P+4 P+8 etaje, alctuind structura de rezisten a cladrii (fig. 1.4.1.) Dup rolul pe care l au n structura de rezisten, panourile mari pot fi portante, autoportante sau neportante. Dup poziia n cldire, panourile pot fi pentru perei interiori i pentru perei exteriori.

13

Fig. 1.4.1. Cldire cu perei din panouri mari: 1 fundai; 2 panou exterior de faad; 3 panou interior; 4 panou de planeu; 5 panou de atic; 6 acoperi teras; 7 panou despritor; 8 element de balcon. Panourile mari portante pentru pereii interiori se execut intr-un singur strat de beton greu, de clas Bc 25 sau Bc 30, n grosime de 1214 cm la cldirile cu P+4 etaje, respectiv 1618 cm la cldirile cu P+8 etaje. Se pot confeciona i din betoane cu aggregate uoare (granulit, zgur expandat etc.) avnd clasa Bc 10 sau Bc 15. Panourile de perei interiori neportani se folosesc la compartimentarea n cadrul apartamentelor, limitnd n general, spaiile auxiliare. Panourile mari pentru pereii exteriori sunt alctuite n mod curent din trei straturi, cu grosimea totala 2230 cm, n funcie de materialul utilizat pentru realizarea izolaiei temice: - un strat de beton greu, clasa Bc 25 sau Bc 30, avnd grosimea de minimum 5 cm i dispus ctre exteriorul cldirii; - un strat termoizolant din beton uor, vat mineral, b.c.a., polistiren expandat etc. a crui grosime se stabileste prin calculul higrotermic; - un strat de beton greu (de rezisten), avnd 1012 cm grosime si dispus ctre interiorul cldirii. Panourile mari exterioare se pot realize i n alte sisteme constructive: - ntr-un singur strat, din betone uoare sau celulare (fig. 1.4.2. a); - cu structur cheson, n dou straturi, unul de rezisten din beton greu de clas Bc 25 sau Bc 30 i un strat termoizolator din beton uor (fig. 1.4.2. b); - cu structur tip sandvi n trei straturi: dou din beton greu i unul termoizolant (fig. 1.4.2. c); - cu structur nervurat, format dintr-o reea de nervure din beton greu, clas Bc 20 Bc 30, care nglobeaz corpuri termoizolante ceramice (fig. 1.4.2. d); 14

Fig. 1.4.2. Panouri mari pentru perei exteri: a - ntr-un singur strat; b - cu structur cheson, n dou straturi; c - cu structur tip sandvi n trei straturi; d - cu structur nervurat; 1 - strat termoizolant; 2 - corpuri termoizolante; 3 - nervure; 4 - barier de vapori.

Panourile mari exterioare neportante se folosesc la realizarea faadelorcldirilor avnd structura de rezisten cu diafragme din beton armat monolit. mbinrile panourilor mari, se realizeaz cu centuri orizontale la nivelul planeelor i stlpilor din beton armat pe vertical la intersecia panourilor prefabricate. La confecionarea panourilor mari prefabricate se nglobeaz n beton placue metalice pentru fixarea unor elemente metalice, dibluri i ghermele necesare montrii tmplriei i a diverselor conducte pentru instalaii i se prevd liuri i goluri pentru trecerea conductelor sau a tuburilorinstalaiilor electrice i sanitare. n mod obinuit tamplria se monteaz n fabric, iar faa exterioar a panourilor se finiseaz complet din fabricaie, prin utilizarea unor betoane decorative colorate sau cu faa prelucrat sau prin placarea cu materiale ceramice de diverse forme, culori i dimensiuni. Panouri mari ceramice. Se folosesc la alctuirea pereilor portani, autoportani i neportani pentru cldiri civile i industriale. Pentru confecionarea panourilor de acest tip se folosescblocuri ceramice cu goluri orizontale sau verticale, care asigur i o bun izolare termic. Panourile avnd nlimea de 2,5 2,7 m i lungimea de pana la 3,0 m au grosimi de 20 30 cm, sunt alcatuii din blocuri ceramice i o plac exterioara din beton de 5 cm grosime sau din mortar vibrat, armat cu plas sudat; pe tot conturul panourilor, precum i n jurul golurilor de ui i ferestre se prevd nervure din beton armat (fig. 1.4.3.).

15

Fig. 1.4.3. Panou ceramic pentru perete exterior.

CAPITOLUL II. SOLUII DE PEREI EXTERIORI NEPORTANI


Pereii exteriori neportani au o structur n care intr un numr mare de componente, printre care: componenta opac i componenta vitrat, finisaje funcional estetice, dispozitive de etanare, profiluri funcional estetice, dispozitive de prindere, asamblare i manipulare, dispozitive de protecie a componentei vitrate. Aceast structur complex este impus de funciunile pe care trebuie s le ndeplineasc un perete exterior, printre care: protecia termic, acustic i hidrofug a interiorului cldirii, iluminarea i ventilarea natural a ncperilor etc. Numrul mare de funciuni pe care trebuie s le ndeplinesc un perete exterior este corelat direct cu exigenele cerute de utilizatorii cldirilor i se refer n principal la: rezistena mecanic i stabilitate, durabilitate, securitate n exploatare i la foc, izolare termic, acustic i hidrofug, etanare, condiii estetice, igienico-sanitare i economice. Concepia de alctuire a pereilor exteriori neportani s-a axat pe urmatoarele coordonate principale: reducerea greutaii componentelor opace; cresterea gradului de industrializare a execuiei; nlturarea condensului local sau general n timpul sezonului rece; evitarea senzaiei de disconfort termic n ncperi, n perioada sezonului cald.

16

n funcie de concepia tehnologic de realizare a componentei opace se pot lua n considerare urmatoarele categorii principale de perei exteriori neportani: perei executai prin zidrie i pereiexecutai prin montarea unor elemente prefabricate grele, uoare i foarte uoare.

2.1.PEREI EXTERIORI NEPORTANI DIN ZIDRIE


Sunt folosii n mod curent la toate sistemele structurale datorit urmtoarelorcaliti: necesit manoper mai puin calificat, nu necesit utilaje speciale, nu impun problme deosebite de etanare, nu modific comportarea structural de rezisten n timpul aciunii seismelor, se pot repara relativ uor n caz de degradare, au rezisten termic relativ mare, necesit n general materiale uor disponibile. Perei exteriori neportani din zidrie de crmid plin. Au component opac realizat din zidrie de crmid cu mortarpe baz de var ciment i tencuial pe ambele fee. Grosimea minim pentru realizarea proteciei hidrotermice este de 1 1/2 crmid. Datorit diferenelor reduse dintre caracteristicile termofizice ale crmizilor i mortarului, rosturile umplute cu mortar nu se constituie ca micropuni reci, iar straturile de tencuial pot fi asimilate ca un plus de grosime a zidriei, astfel c, unperete cu grosimea de 1 1/2 crmid (36,5 cm) poate fi considerat din punct de vedere higrotermic ca un perete omogen cu grosimea de aproximativ 40 cm. Tehnologia de realizare a pereilor neportani din crmid presat plin este aceeai cu cea folosit pentru realizarea pereilor structurali portanti. (v. paragraful 1.2.2.1.)?????????? Perei exteriori neportani din crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Pereii cu componena opac realizat din crmizi cu goluri verticale (GV) au aceeai tehnologie de execuie ca i cei realizai din crmid presat plin. Dimensiunile mai mari ale crmizilor fac ca productivitatea muncii pe antier s creasc, iar prezena golurilor umplute cu aer s mreasc rezistena termic, reducnd astfel grosimea pereilor fa de cei executai din crmid plina presat. Pentru a reduce greutatea proprie a crmizilor, precum i pentru a contribui n msur mai mare la creterea rezistenei termice a peretelui se pot utiliza blocuri ceramice de lungime mai mare, cu goluri verticale, separate prin perei subiri de 6.0 7.5 mm grosime. Pentru reducerea grosimii rosturilor verticale ale zidriei, feele laterale ale blocuriloe sunt prevzute cu o profilatur adecvat introducerii locale a mortarului (fig. 1.5.1.2.) Rezistena termic a unui perete realizat din asemenea blocuri este de 1,4 m2 oC/W, adic de dou ori mai mare dect a unui perete de aceeai grosime, realizat din crmid plina presat. Un alt tip de blocuri ceramice l constituie blocurile cu goluri orizontale, realizate de asemenea cu perei foarte subiri, n grosime de 6 7 mm (fig. 1.5.1.3.)

Pereii realizai din blocuri ceramice cu goluri verticale sau orizontale sunt mai sensibili din punct de vedere higrotermic dect cei realizai din crmid plin presat, iar capacitatea de acumulare a umiditii accidentale i a cldurii este mai redus. Perei exteriori neportani din blocuri de beton celular autoclavizat. Pereii din blocuri de b.c.a. se realizeaz cu tehnologie similar pereilor din crmid plin presat, cu rosturi groase umplute cu mortar i tencuieli pe ambele fee. Procedeul face ca zidria din blocuri de betoncelular autoclavizat s devin un material neomogen din punct de vedere al transferului de cldur, crendu-se o reea de micropuni termice deoarece coeficientul de transfer termic prin mortar este de aproximativ trei ori mai mare dect cel prin blocurile de b.c.a.; n acest caz rezstena termic este mult mai redus dect a unui 17

perete realizat din blocuri de b.c.a. cu mbinri n lamb i uluc si mortar adeziv. Utilizarea mortarelor obinuite pentru eserea blocurilor i pentru tencuieli conduce la umezirea blocurilor respectiv la diminuarea calitailor termitehnice. Adoptarea unor tehnologii de execuie care s elimine procesele umede sporesc performanele termice ale zidriilor din b.c.a. n cazul structurilor din beton armat, n dreptul stlpilor i grinzilor de faad apar puni termice; soluiile actuale de eliminare a efectului acestora prin placaje de b.c.a. nu dau ntotdeauna eficien scontat. Perei exteriori neportani din zidrie din blocuri termoizolatoare multistrat. mbuntirea performanelor termice i tehnologice ale pereilor exteriori structurali sau nestructurali realizai din zidrii , s-a materializat i prin conceperea unor blocuri de zidrie de dimensiuni mari, cu izolaia termic ncorporat sau ncorporabil n timpul execuiei. n figura 1.5.1.4.1. este prezentat un bloc de zidrie cu izolaie termic ncorporat, produs de o firm francez sub denumirea ISECO. Cele dou domponente extreme ale blocului sunt realizate din beton greu, cu goluri verticale mari, nchise la partea superioar. Iar miezul termoizolant este din polistiren celular. Asamblarea celor trei componente se realizeaz n fabric n dou variante: turnarea celor dou componente de beton de o parte i de alta a plcii de polistiren; turnarea separata a celor dou componente de beton i expandarea ntre ele prin injecie de vapori a unor bile preexpandate de polistiren.

Fig. ??? Bloc de zidrie tip ISECO pentru perei exteriori

Rezistena la desolidarizare este de minimum 100 daN pe bloc, greutatea blocului de 19 kg i rezistena termic n zona de cmp de 1,52 i respectiv 2,5 m2 oC/W (pentru grosimi de polistiren de 4,6 i respectiv 8 cm). ncercrile experimentale referitoare la permeabilitatea la ap meteoric au condus la rezultatele corespunztoare, iar rescul de condens al vaporilor de ap este n limite admisibile n zone cu temperaturi de calcul mai ridicate dec 15 oC. Societatea TECHNIQUE (Frana) utilizeaz blocuri ceramice de form special, tip S, cu goluri orizontale (fig. 1.5.1.4.2.). Blocurile se zidesc cu rosturi verticale uscate; prin alternarea modului de aezare a blocurilor pe rnduri, se creeaz anuri longitudinale n care se inroduc plci de polistiren celular de 120 x 29,5 x 4,4 cm (fig 1.5.1.4.2. b i c).

Rezistena termic n cmp curent a unui astfel de perete este de aproximativ 1,7 m2 oC/W. pentru cldiri cu puine niveluri, pereii exteriori realizai cu astfel de blocuri sunt portani. Pentru realizarea stlpiorilor de beton armat, intermediari, de col sau de intersecii se utilizeaz blocuri de tip special (fig 1.5.1.4.3.).

18

O alt soluie interesant de perei zidii este cea care utilizeaza blocurile tip GISOTEN, realizae din beton, cu goluri verticale nchise la partea superioar i avnd o geometrie special ce permite introducerea unui miez central din polistiren (fig. 1.5.1.4.4.).

O soluie asemntoare este cea care utilizeaz blocuri cu goluri, realizate din beton uor; pentru mbuntirea gradului de protecie termic, golurile strpunse ale blocurilor, care au continuitate pe vertical, se umplu cu granule de sticl expandat (fig. 1.5.1.4.5.). Rezistena termic n cmp curent a pereilor realizai cu blocuri de acest tip este de aproximativ 1,8 m2 oC/W. Un bloc de zidrie cu performane termice ridicate este produs de firma YTONG SUD WEST din Germania, sub denumirea YTONG BLOC SYS. Blocul are o seciune din trei straturi: dou straturi de b.c.a. de 17,5 cm respectiv 5 cm grosime i un miez de poliuretan de 7,5 cm grosime (fig. 1.5.1.4.6., a); blocurile pentru zonele de col i de intrnd sunt concepute astfel nct n aceste zone s nu apar puni termice (fig. 1.5.1.4.6., b). Asamblarea celor trei straturi se face prin lipire n timpul expansiunii poliuretanului ntre feele de b.c.a. Zidria se execut cu mortar adeziv n rosturile orizontale; n rosturile verticale, blocurile se mbin fr adeziv, datorit profilaiei feelor laterale. n cmp curent, rezistena termic a unui perete zidit cu astfel de blocuri este de peste 3 m2 oC/W.

2.2 PEREI EXTERIORI NEPORTANI PREFABRICATE DE DIMENSIUNI MARI

DIN

ELEMENTE

n afara sistemelor constructive cu panouri mari de dimensiunea ncperilor, cu structur n dou sau trei straturi, care satisfac numai parial exigenele impuse pereilor exteriori, n practica actual sunt folosite i alte sisteme de nchidere, realizate din elemente prefabricate executate din betoane uoare. Panouri cu structur omogen, realizate din betoane uoare. Se folosesc betoane din agregate uoare din argil expandat, zgur de furnal, diatomit, tufuri vulcanice .a., avnd structur macroporoas, semicompact sau compact i densitate aparent redus. Dimensiunile i profilatura panuorilor mari din betoane uoare monostrat sunt similare celor realizate din betoane grele. n unele ri se folosesc panouri de faad neportante din beton uor ( = 650 kg/m3 i = 0,21 2o W/m C), n care aproximativ o treime din agregate este format din granule de sticl expandat. Panouri din fii de beton celular autoclavizat. n categoria panourilor mari uoare cu structur omogen se nscriu i soluiile care utilizeaz i fiile din beton celular autoclavizat, armate i nearmate, avnd grosimea de 25 cm, dispuse vertical sau orizontal i asamblate, de regul, la faa structurii cldirilor cu ajutorul unor tirani din oel-beton. n figura 1.5.2.2.1 sunt prezentate dou panouri de faad realizate din fii de b.c.a. Pentru eliminarea punilor termice, riglele orizontale din beton armat dispuse la marginile panourilor sunt protejate termic cu polistiren celular n grosime de 3,6 cm. La grosimea de 30 cm, rezistena termic a panoului de perete este de aproximativ 1,4 m2 oC/W.

19

mbuntirea performanelor termice ale panourilor monostrat se poate realize i prin placarea lor, ulterior montrii pe antier, cu panouri termoizolatoare uoare din polistiren cu faa faa vzut din gips-carton cu grosimea de 1,5 cm, montate la faa interioar a panourilor (fig. 1.5.2.2.1).

CAPITOLUL III GENERALITI PRIVIND PEREII CORTIN


3.1. Faade uoare
Faadele uoare se deosebesc esenial de faadele tradiionale prin concepie, materiale folosite i modul de punere n oper; au greuti i grosimi reduse i sunt realizate aproape exclusive din materiale netradiionale, fixate pe o structur portant. Tipurile cele mai rspndite de faade uoare sunt cele cunoscute sub denumirea de perei cortin i panouri de faad. Peretele cortin este un perete exterior uor, neportant, suspendat la exteriorul structurii de rezisten a cldirii i nesubordonat acesteia din punct de vedere dimensional; ei pot fi montai pe schelet sau alctuii din panouri (fig. 3.1.1.).

20

Fig 3.1.1. Perete cortin.

Panoul de faad se deosebete de peretele-cortin prin aceea c se fixeaz ntre elementele structurii de rezisten a cldirii i este modulat dup traveele acesteia; n acest caz planeele rmn aparente (fig 3.1.2.). Din punct de vedere al permeabilitii la vapori, panourile de faad pot fi: etane i respirante (au n structura lor un strat de ventilaie). Faada unei construcii poate fi calificat ca uoar dac are o grosime mic (cca.10cm), corespunznd unei mase de 40-60 kg/m2 i este realizat exclusiv din materiale netradiionale (aluminiu, oel i sticl).

21

Fig. 3.1.2. Panou de faad 1 - planeu; 2 - suport de ancorare; 3 - panou vitrat. n raport cu poziia fa de sistemul structural al construciei, faadele uoare se pot clasifica astfel: faade uoare cu montaj n panouri; faade uoare de tip sistem de perete cortin.

La faadele uoare realizate din panouri, panourile de faad, complet echipate, se monteaz ntre planeele construciei, avnd nlimea delimitat de acestea. La faadele uoare de tip sistem de perete cortin, panourile vitrate sau opace se monteaz pe un sistem structural propriu din aluminiu, sau oel, situat n afara planeului care limiteaz cldirea. Din punctul de vedere al configuraiei sistemului structural propriu, acesta poate fi alctuit astfel: cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o dominant vertical; cu elemente dispuse ntr-o compoziie n care se distinge o dominant orizontal;

cu elemente dispuse ntr-o compoziie (alctuire) rectangular (dar sunt posibile i alctuiri particulare cu panouri trapezoidale sau n form de paralelogram). Forma n plan a sistemului de perete cortin este, de regul, dreapt. n funcie de volumetria cldirii i de expresia plastic a faadei, acesta poate fi curb, sau cu contur frnt. Poziia sistemului de perete cortin este, de regul, vertical, dar unele pri ale acestuia, pot fi nclinate n raport cu verticala. n alctuirea sistemelor de perei cortin pot fi nglobate i elemente n consol (de exemplu, copertine).

3.2. Clasificarea tipurilor de faade uoare


Din punctul de vedere al imaginii unui perete cortin, vzut din exterior, pot fi realizate: perete cortin clasic (fig. 3.2.1.) ; Este cel mai uzual sistem de pereti cortina, care permite realizarea unor structuri tridimensionale complexe si folosirea sticlelor de dimensiuni mari. Are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara asi pierde din rezistenta la actiunea vantului sau din impermeabilitate. La pereti cortina standard, profilele - vizibile din interior si exterior, atat pe orizontala cat si pe verticala - permit o varietate de combinatii ce pot fi adaptate oricarui tip de constructie. Etansarea se realizeaza pe garnituri EPDM. Pentru exterior e disponibila o gama variata de capace ornamentale (drepte, curbate, elipsoidale etc.). Se pot realiza ochiuri mobile cu simpla deschidere, dubla deschidere sau basculare spre interior, dar si ochiuri mobile cu deschidere spre exterior. Se poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse intre 6 si 40 mm. Peretii cortina standard sunt disponibil in toata gama de culori RAL, atat pentru interior cat si pentru exterior. 22

perete cortin semistructural linear (fig. 3.2.2.); au profilele vizibile din interior. Pe exterior profilul este vizibil doar pe un sens (orizontal sau vertical), iar pe celalalt sens este vizibila o linie neagra (silicon rezistent la UV), ceea ce confera sistemului o continuitate a ochiurilor de sticla pe o anumita directie. . Se poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse intre 6 si 40 mm, iar etansarea se realizeaza pe garnituri EPDM. Deschiderile se pot realiza doar spre exteriorul cladirii. Sunt disponibili in toata gama de culori RAL, atat pentru interior cat si pentru exterior. perete cortin semistructural cu ram (fig. 3.2.3.); profilele sunt vizibile din interior, dar pe exterior este vizibil doar un contur ingust pentru fiecare sticla, iar ferestrele exterioare sunt identice cu corespondentele lor din interior, ceea ce confera un aspect impecabil cand fereastra este inchisa. Deschiderile se pot realiza doar spre exteriorul cladirii. Se poate utiliza sticla cu grosimi cuprinse de pana la 24mm. Impermeabilitatea este asigurata de trei randuri de garnituri EPDM si de un sistem de scurgere pentru orice tip de acumulare de apa. Sunt disponibili in toata gama de culori RAL, atat pentru interior cat si pentru exterior. perete cortin structural (fig.3.2.4.); Sistemul ofera posibilitatea realizarii unor de structuri tridimensionale foarte complexe iar si un exterior cu aspect de oglinda continua. Are o constructie articulata, proiectata sa faca fata oricarei deformari posibile a cladirii (datorata cutremurelor, vibratiilor etc.), dar si eventualelor dilatari sau contractari ale profilelor de aluminiu, fara a-si pierde din rezistenta la actiunea vantului sau din impermeabilitate. Profilele sunt vizibile doar pe interior, in timp ce la exterior raman vizibile sticla si elementele de etansare : garniturile EPDM - sau liniile de silicon inguste dintre foile de sticla, care pot avea grosimi intre 6 si 32 mm. Se pot realiza doar deschideri inspre exterioru cladirii. Pereti cortina structurali sunt disponibil in toata gama de culori RAL.

Fig. 3.2.1. Perete cortin clasic 23

Fig. 3.2.2. Perete cortin semistructural linear

Fig. 3.2.3. Perete cortin semistructural cu rama

Fig. 3.2.4. Perete cortin structural

Perei cortin montai pe schelet. Pe structura de rezisten a cldirii se fixeaz un schelet uot, n general metalic, alctuit din montani verticali (grile), din rigle orizontale sau dintr-o reea rectangular de elemente verticale i orizontale. ntre elementele scheletului faadei se monteaz elemente de umplutur opace i tmplria. Scheletul faadei, confecionat din elemente n ntregime prefabricate, are rolul de a transmite la structura de rezisten a cldirii greutatea proprie a elementelor de umplutur opace i vitrate, precum i ncrcarea dat de vnt. Pereii montai pe schelet pot avea diverse soluii constuctive. Scheletul alctuit din elemente liniare, complet uzinate i finisate, se monteaz pe antier, separat, element cu element. Acesta poate fi cu elemente principale de rigidizare verticale (montani) i rigle ca elemente secundare, sau cu elemente pricipale de rigidizare orizontale (rigle) i montani (care pot lipsi) ca elemente secundare (fig. 3.2.5.). Montanii i riglele pot avea seciune plin, din profile de aluminiu extrudat sau tabl de oel ndoit la rece. Scheletul alctuit din cadre prefabricate poate avea form de H, T, sau cadre nchise. (fig. 3.2.6.)

24

Fig. 3.2.5. Perei cortin montai pe schelet: schelet din elemente principale de rigidizare verticale si orizontale; 1 planeu; 2 suport de prindere montant; 3 montant; 4 rigle; 5 suport de prindere rigl; 6 element vitrat (sticl)

a). c).

b).

25

b).

a). c).

Fig. 3.2.6 Perei cortin din cadre prefabricate: a cadru prefabricat n form de H; b cadru prefabricat nchis; c cadru prefabricat n form de T. Perei cortin alctuii din panouri. Se realizeaz din panouri complet uzinate i finisate, avnd montate parapetul i tmplria i pot avea nlimea a 1...3 etaje i limea a 1 sau 2 travei. Panourile pot fi pline sau cu goluri de ferestre. Dup modul de alctuire a panourilor, pereii se mpart n dou grupe: perei din panouri alctuite dintr-un schelet de rezisten (cadru metalic sau din lemn), o parte plin care formeaz parapetul i partea vitrat (fereastra); cele 3 pari constituitive ale panoului sunt complet asamblate din uzin.(fig 3.2.7. a). perei din panouri alctuite dintr-o fa exterioar continu (epiderm), nentrerupt prin rosturi, executat din tabl ambutisat, polisteri armai, fibre de sticl, plci de azbociment ondulat, n care golul de fereastr este decupat. (fig. 3.2.7. b). Poziia stlpilor sau bulbilor diafragmelor fa de panouri poate fi n spatele acestora sau n dreptul panourilor . Asamblarea panourilor se face direct ntre ele prin mbinarea profilelor montanilor, cu ajutorul unui acoperitor de rost sau cu lamb i uluc.

26

Fig. 3.2.7. a. Perete cortin alctuit din panouri cu schelet de rezistenta.


1- fereastr; 2 parapet.

Fig. 3.2.7. b. Perete cortin alctuit din panouri cu strat exterior continuu.
1 plac de capt; 2 gaur de acces piuli; 3 tabl abutisat exterior; 4 - tabl abutisat interior; 5 spum poliuretan de baz; 6 bar metalic de ntrire; 7 plac din metal; 8 fgas de nbinare; 9 plac de pervaz; 10 gol de fereastr.

3.3. Clasificarea procedeelor de fixare i etaneitate a faadelor uoare.


Rosturile faadelor uoare. Calitatea unui perete cortin depinde mult de realizarea rosturilor, care trebuie s ndeplineasc mai multe condiii i anume: durabilitatea n timp; s permit dilatarea liber a elementelor asamblate; s faciliteze fixarea rapid i eficace a elementelor; s asigure n timp o etanare riguroas contra efectelor apei, vntului, aerului, cldurii; s compenseze prin elasticitatea sa jocurile de montaj i deformaiile normale ntre elemente. n raport cu natura elementelor care se asambleaz, rosturile pot fi: ntre elementele scheletului de rezisten al faadei; ntre elementele scheletului i cele de umplutur (pline sau vitrate); ntre prile pline i mobile ale ferestrelor; ntre panouri. Materiale utilizate la realizarea rosturilor sunt diverse; ele se pot clasifica n dou categorii: 27

produse lucrnd prin aderen (sub form de paste, cimenturi i chituri elastice); produse lucrnd prin compresiune (celulare, benzi i cordoane profile). Se pot folosi profile pe baz de elastomeri vulcanizai (neopren, butil, polimeri de etilenpropilen), masticuri sub form de past pe baz de rini, butil, elastomeri dintre care cel mai cunoscut este Thiokolul sau spume de poliuretan impregnate cu bitum. n cazul mbinrilor preformate; contactul i strngerea se realizeaz prin elasticitatea profilurilor de mbinare. Fixarea profilurilor se face n diverse moduri: cu baghete metalice, cu profiluri n coad de rndunic. Etanarea i dilatarea, condiii care trebuie ndeplinite simultan la mbinrile panourilor, se pot realiza pe baza elasticitii profilurilor de etanare (fig. 3.3.1.). mbinrile trebuie protejate mpotriva intemperiilor, radiaiei solare etc.

Fig. 3.3.1. Elemente de mbinare, fixare i etanare a panourilor de faad.

Elementele de umplutur ale faadelor uoare. Elementele de umplutur ndeplinesc numeroase funciuni; statice, higrotermice, acustice, de asigurare a confortului, de realizare a arhitecturii cldirilor etc. i se pot realiza sub form de: panouri structurale care particip la preluarea ncrcturilor i contravntuirea faadei; panouri autoportante i de umplutur, montate pe scheletul uor al faadei. Dup modul n care acestea sunt concepute din punct de vedere termotehnic, pot fi: panouri ventilate (fig. 3.3.2. a) care cuprind n structura lor, ntre faa exterioar i stratul termoizolator, un star de aer care comunic la partea superioar i inferioar cu exteriorul prin orificii prevzute n acest scop; rolul stratului de aer ventilat este de a evacua n atmosfer cldura acumulat de faa exterioar a panoului sub aciunea radiaiei solare i de a elimina vaporii de ap care migreaz din ncpere spre exterior; panouri permeabile (respirante) la vapori de ap (fig. 3.3.2. b) care nu au strat de aer ventilat, iar faa interioar are o permeabilitate redus la vaporii de ap; n acest caz stratul termoizolant trebuie s fie ct mai permeabil i ct mai puin higroscopic; 28

panouri etane care sunt alctuite din fee practic impermeabile la vaporii de ap; astfel c fenomenul de condens nu poate avea loc n interiorul lor.

Fig. 3.3.2.a. Panouri ventilate

Fig. 3.3.2.b. Panouri permeabile 1 finisare exterioara; 2 planul de drenaj; 3 bariera de vapori; 4 vapori de ncetinire; 5 strat termoizolant; 6 strat structural

Panourile de umplutur se compun n general, dintr-o fa exterioar, un miez i o fa interioar (fig. 3.3.3.). Faa exterioar poate s fie un nveli subire sub form de folie, pelicul de vopsea, email, care asigur etanarea panourilor n cmp, protecia mpotriva coroziunii i finisajul acestora i se poate realiza din: tabl cutat sau ondulat de oel sau oel inoxidabil, aliaje de aluminiu, plci plane sau ondulate de azbociment, foi cutate sau ondulate din poliesteri armai cu fibre de sticl, PVC, produse de sticl (geam emailat colorant, geam stratificat sau armat), produse din lemn masiv sau plci industrializate pe baz de lemn (placaj, PFL, PAL). Miezul panoului, situat ntre cele dou fee, cuprinde scheletul de rezisten al panoului (ram metalic, din lemn sau din material plastic), stratul de aer ventilat sau nchis i stratul termoizolator alctuit din: plci de plut expandat, produse din vat sau psl mineral, fibre de sticl expandat, plci din b.c.a. i spume pe baz de materiale plastice (polistiren celular, spum de policlorur de vinil rigid, spum de poliuretan, spume fenolice etc.). Faa interioar a panoului are rolul de a prelua ncrcturile din exploatare, de protecie a miezului i de suport pentru finisajul interior; se poate realiza dintr-o gam foarte larg de materiale: oeluri inoxidabile, aliaje de aluminiu, plci plane i ondulate de azbociment, materiale plastice, lemn etc.

29

Fig. 3.3.3 Straturile componente ale unui panou de umplutur. 1 cardu de rezisten; 2 tabl abutisat; 3 barier de vapori; 4 miez izolant; 5 planeu; 6 elemente de prindere (fixare) a panoului. Dup modul de prindere a panourilor, vitrate sau opace, de sistemul structural propriu din aluminiu, sau oel, pot exista urmtoarele variante: cu fixarea geamurilor termoizolante sau panourilor opace pe sistemul structural al peretelui cortin, prin intermediul unor garnituri i al unui profil presor exterior, mascat cu un profil de ornament de diverse forme al sistem de perete cortin clasic (fig. 3.3.4.a);

Fig. 3.3.4.a Modul de prindere a panourilor termoizolante 1 garniture; 2 - profil presor exterior; prin lipirea geamurilor sau a panourilor opace cu adeziv structural, rezistent la radiaia ultraviolet, pe profilele distaniere din aluminiu eloxat i fixarea punctual (cu piese speciale) a acestora pe sistemul structural al peretelui cortin. (fig. 3.3.4. b.).

30

Fig. 3.3.4. b Modul de prindere a panourilor termoizolante 1 sticl; 2 spaiu de izolare interior; 3 distanier din Al.; 4 material adeziv Butil; 5 material anti-condens; 6 material de etasare Tiocol innd seama de posibilitatea prevederii unor panouri mobile, pot exista: aluminiu. perei cortin cu panouri fixe, vitrate i/sau opace; perei cortin, care pe lng panourile fixe, conin i panouri mobile (ferestre i ui) din

31

Fig. 3.3.5. Perei cortin cu panouri vitrate: 1 - panouri fixe; 2 - panouri mobile

3.4. Gradul de performan al pereilor cortin.


Dup gradul de performan pe care l pot asigura pereii cortin, cldirile pot fi clasificate astfel: cldiri cu grad de performan maxim (nu au vitraje mobile i sunt prevzute cu climatizare centralizat); cldiri cu grad de performan mediu (pot avea vitraje mobile i climatizare parial);

cldiri cu grad de performan normal (unele cldiri din peisajul industrial, cu vitraje mobile i climatizare parial).

3.4.1.Comportarea la aciuni exterioare.


Comportarea la aciunea diferitelor solicitri la care sunt supui pereii cortin, n cursul exploatrii (sarcinile climatice, actiunea chimica a mediului inconjurator, zgomotul, umiditatea, focul), impun rezolvarea unor probleme noi in comparatie cu peretii traditionali. Actiunea vantului constituie incarcarea principala pe care o preiau peretii-cortina. Preluarea presiunii vantului se realizeaza prin legaturile de ancorare a fatadei usoare de structura cladirii . Parametrului exterior al panourilor, alcatuit din placi de grosime mica, trebuie sa i se asigure un grad de rigiditate la actiunea vantului. Aceasta se realizeaza prin elemente de consolidare sau printr-o geometrie eficienta (ondulat, cutat ) la incovoiere (fig. 3.4.1.1.).

32

Fig. 3.4.1.1. Legaturile de ancorare a faadei usoare. 1 garnitur de izolare; 2 capac de protejare; 3 garnitur de fixare; 4 garnitur de etanare; 5 urub de fixare (ancorare). Alta solicitare dominanta a acestor pereti, comparata cu cei traditionali, este variatia de temperatura. Aceasta sensibilitate caracteristica fatadelor usoare se explica prin faptul ca in alcatuirea lor intra materiale cu greutate redusa, cu coeficient de dilatare ridicat (la aliajele de aluminiu, coeficientul de dilatare fiind dublu, in comparatie cu cel al otelului). Pentru preluarea deformatiilor liniare produse de temperatura, la imbinarile dintre doua elemente metalice liniare, se prevede un manson fixat rigid in interiorul unuia din elemente, pe care poate culisa liber cel de al doilea element. In cazul dilatarii impiedicate, in elemente apar eforturi care pot produce ruperi sau flambari ale acestora. Actiunea calorica a radiatiei solare asupra peretilor usori, a caror capacitate de acumulare este redusa, impune masuri speciale pentru asigurarea confortului termic. Aceste masuri sunt determinate de: limitarea cantitatii de energie calorica transmisa; intarzierea procesului de transmitere prin folosirea suprafetelor opace ; folosirea, la exterior, a materialelor capabile sa reflecte o parte a energiei calorice datorita radiatiei solare(aluminiu oxalat) sau a panourilor ventilate (fig. 3.4.1.2.).

Fig. 3.4.1.2. Variaia de temperatur acumulat. (a seciune montant; b primvar/toamn, ventilaie natural; c var, sezon de rcire, ventilaie artificial; d iarn, sezon de nclzire); 1 aer admis; 2 aer evacuat; 3 panou; 4 radiaii solare; 5 celule pv (obionale). 33

Pentru combaterea actiunii calorice a radiatiei solare, se pot folosi urmatoarele mijloace: conditionarea aerului in interiorul incaperilor, orientarea (spre nord sau sud) a fatadelor; folosirea geamurilor transparente duble, a geamurilor termoasorbante, simple sau duble, a geamurilor stratificate reflectante, ecranelor de protectie. Ecranele de protectie se folosesc la exteriorul cladirii cu scopul ca radiatia solara sa nu ajunga pe suprafata fatadei. Acestea se realizeaza prin scoaterea in consola a planseelor sau prin prelungirea spre exterior a plinurilor dintre ferestre. Ecranele se folosesc si ca elemente constructive distinctive, care se monteaza pe fatada. Pentru reglarea radiatiei solare si a luminozitatii se pot prevedea ecrane mobile. Ecranele de protectie permit reducerea instalatiilor pentru conditionarea aerului, care prezinta dezavantajul de a fi costisitoare (fig. 3.4.1.3.).

Fig. 3.4.1.3 Ecranele de protectie solar n afara de actiunea calorica, radiatia solara mai are si o actiune fotochimica, ce se manifesta prin alterarea culorilor si imbatranirea maselor plastice. Din aceasta cauza, trebuie creata posibilitatea inlocuirii materialelor degradate. Coroziunea atmosferica este importanta la structurile metalice ale peretilor- cortina, diferentiindu-se dupa tipurile de atmosfera: marina, industriala, urbana, rurala. Coroziunea galvanica (datorita cuplurilor galvanice intre 2 metale cu potentiale electrice diferite) este preintampinata prin separarea, cu materiale slab conducatoare de electricitate (neopren), a contactului dintre aluminiu-arama; zinc-arama; otel neprotejat- arama; otel neprotejat - aluminiu.

3.4.2.Etaneitatea
Aceasta exigenta trebuie asigurata in caz de ploaie, zapada, praf si vant.(fig. 3.4.2.1.)Problema etanseitatii la fatadele usoare este una dintre cele mai delicate din punct de vedere tehnic, deoarece pune probleme de alcatuire si de impermeabilizare a rosturilor.

34

Rosturile prin care poate patrunde apa si aerul sunt cele de la nivelul racordarilor dintre elementele structurii metalice a peretelui-cortina, elementele structurii metalice si de umplutura, partile fixe si de umplutura ale tamplariei. O conditie a legaturilor din rosturi este aceea ca ele trebuie sa ramana elastice in timp si sa permita deplasarea relativa a elementelor peretelui-cortina, supuse tasarilor, eforturilor alternate ale vantului, precum si contractiilor termice .

Produsele de etansare se clasifica in: produse care actionaza prin aderenta, din care fac parte: produsele in forma de pasta si cimenturile elastice (cauciuc sintetic); materiale care lucreaza la compresiune, din care fac parte: materialele celulare (spume pe baza de cauciuc sintetic) si materiale profilate (elastomeri si plastomeri).

Fig. 3.4.2.1. Semne de disconfort a peretelui cortin.

3.4.3. Comportarea higrotermic


La proiectarea peretilor-cortina, una din problemele principale o constituie determinarea rezistentei reale la transmisie termica . Aceasta se poate realiza numai daca se tine seama de fluxul termic al elementelor pline ale fatadei, ale scheletului metalic si al structurii de rezistenta a cladirii. Scheletul metalic al peretilor-cortina poate prezenta punti termice importante, la nivelul carora se pot produce fenomene de condens; acestea sunt evitate in masura in care sunt suprimate profilele ce traverseaza grosimea panoului. 35

Inertia termica a fatadelor usoare constituie o problema esentiala in asigurarea confortului termic. Capacitatea calorica redusa a fatadelor usoare poate fi compensata de capacitatea de absorbtie a peretilor interiori si a planseelor, cu conditia ca acestea sa fie masive si sa nu fie captusite cu materiale izolante (termice sau fonice), ce reduc capacitatea de absorbtie. Problema asigurarii confortului termic la cladirile cu pereti-cortina este deosebita, din cauza alcatuirii lor eterogene: suprafete vitrate mari si masa redusa.

3.4.4. IZOLAIA ACUSTIC


Exigenta acustica isi mareste eficacitatea, daca: se asigura, pe cat posibil, izolarea fonica a partilor vitrate; se evita ca punctele de imbinare sa nu prezinte "punti fonice"; se are in vedere faptul ca nu poate fi marit esential efectul fonic, prin utilizarea de materiale grele pentru partile opace. Problema izolarii fonice aferenta partii vitrate a peretilor este una dintre problemele cele mai complexe in arhitectura cladirilor. Sticla constituie un perete transparent de lumina si, de obicei, foarte subtire; asadar, ea este comparata cu o piele de toba. Un grad de izolatie fonica (urmarind, concomitent, si o izolatie termica) se obtine prin ferestrele duble, cu geamurile distantate la minimum 2 cm. E recomandabil sa fie asociate cu geamuri de grosimi diferite. Geamul cel gros se amplaseaza in partea de unde vine zgomotul. n cazul in care se folosesc geamuri simple pentru izolatie fonica, grosimea acestora va fi de 8...10 mm sau 10...12 mm. ocurile primite direct de peretii cortina (spre exemplu zgomotul ploii sau al grindinii) pot fi atenuate pe partile pline ale fatadei, prin prevederea de materiale fonoabsorbante cat mai apropiate de locurile de impact. Partile vitrate nu pot fi protejate decat de o perna de aer situata intre doua geamuri.

3.4.5.REZISTENA LA FOC.
n caz de incendiu, principalele functiuni ale peretelui exterior sunt: limitarea extinderii focului in interiorul cladirii; impiedicarea propagarii focului intre etaje; impiedicarea propagarii focului in cladirile adiacente. Ferestrele reprezinta zone de protectie nula impotriva focului. n cazul peretilor-cortina, este necesara folosirea unor materiale rezistente la foc - pentru elementele componente ale fatadelor - si fixarea lor in structura de rezistenta, eventual, la nevoie, utilizarea unor perdele de apa care sa se opuna trecerii focului si care sa limiteze temperatura.

36

CAPITOLUL IV. TEHNOLOGIA DE MONTARE A PEREILOR TIP CORTIN


Componentele peretilor-cortina pot fi asamblate prin: lipire, pe cale mecanica independent. Cele trei straturi ale peretilor usori se asambleaza prin lipire, cand stratul de izolare termica este rigid si cand placile interioare si exterioare ofera o buna suprafata de lipit cu miezul. Lipirea se realizeaza cu cleiuri rezistente la umezeala. Daca miezul termoizolant este permeabil la vapori, apare necesara introducerea unei bariere de vapori intre fata interioara si miez . Asamblarea mecanica, pe contur, a celor trei straturi se efectueaza in cazul straturilor termoizolante cu rezistenta mecanica redusa. Aceasta asamblare se realizeaza prin ambutisare sau imbulonare, prin adaugarea / neadaugarea unor profile auxiliare. Pentru o comportare termica favorabila a peretelui, va fi asigurata ventilarea termoizolatiei, prin circulatia aerului intre stratul termoizolant si parametrul exterior. Montarea independenta a celor 3 elemente in structura de rezistenta a peretelui poate fi realizata, prin asigurarea unei circulatii a aerului, in special atunci cand paramentul exterior este executat din sticla. Panourile de inchidere pot fi dispuse in raport cu montantii: la limita interioara, intre sau in fata montantilor . Dispunerea la limita interioara a montantilor este dezavantajoasa, deoarece ofera posibilitatea crearii puntilor termice. Pozarea panourilor intre sau in fata montantilor rezolva partial sau total problema puntilor termice, dar mareste distanta la care se gasesc panourile in fata planseelor, creand astfel dificultati in separarea si izolarea fonica a peretilor .

37

CAPITOLUL V. AVANTAJELE I DEZAVANTAJELE PEREILOR TIP CORTIN


Caracteristicile principale ale peretilor cortina, indiferent de tipul lor, sunt urmatoarele: 1. Se preteaza la o uzinare completa, in serii mari, in intreprinderi care asigura o executie riguros controlata. 2. Asigura o reducere importanta a consumului de manopera pe santier si o scurtare a duratei de executie. 3. Unele solutii permit montarea din interiorul cladirii ceea ce conduce la suprimarea cheltuielilor legate de schele, iar executia lucrarilor se poate desfasura independent de conditiile meteorologice. 4. Grosimea redusa a peretilor cortina sporeste suprafata utila a incaperilor. 5. Grosimea redusa a peretilor permite o rezolvare mai economica a structurii de rezistenta a cladirii si a fundatiilor, fapt ce determina o reducere importanta a costului transportului de materiale. 6. Peretii-cortina pot fi inlocuiti, partial sau total. 7. Cheltuielile de intretinere, la acest tip de pereti, sunt mult mai reduse decat cele pe care le presupun cladirile traditionale, deoarece acestia sunt alcatuiti, la exterior, din materiale neporoase, care nu retin praful si apa, nu favorizeaza fixarea si dezvoltarea microorganismelor; intretinerea lor constand in general, in spalarea periodica. 8. Ofera posibilitati noi de tratare a fatadelor din punct de vedere arhitectural, intr-o ampla gama de solutii, punand la dispozitia arhitectului o mare varietate de materiale (sticla, metal, email), culori, ca si posibilitati de rezolvare a reliefului fatadelor.

38

CAPITOLUL VI. STUDIU DE CAZ


MEMORIU TEHNIC PERETI CORTINA

A. DATE GENERALE A.1. Date generale despre cladire / amplasament / destinatie A.2. Date generale despre sistemele de fatade folosite B. PREZENTAREA SISTEMELOR DE FATADA ALESE B.1. Perete cortina structural sistem ALUMIL M6 SOLAR C. EXPLOATAREA PERETILOR CORTINA SI A ELEMENTELOR DE TAMPLARIE C.1. Intretinerea structurii de aluminiu la interior C.2. Intretinerea panourilor vitrate la interior C.3. Curatirea suprafetelor exterioare C.4. Reparatii si modificari D. NORME DE PROTECTIE A MUNCII PENTRU LUCRARILE DE FATADE D.1. Masuri de protectie a muncii pentru lucrul la inaltime D.2. Masuri de protectie a muncii impotriva electrocutarii D.3. Instructiuni de protectia muncii pentru montajul peretelui cortina D.4. Standarde de securitate a muncii ce trebuie respectate la executie

39

A. DATE GENERALE A.1. DATE GENERALE DESPRE CLADIRE / AMPLASAMENT / DESTINATIE - Obiectivul mai sus amintit are ca destinatie CLADIRE DE BIROURI. Finisajele pentru acest gen de cladiri trebuie sa fie la un nivel ridicat. Amplasamentul cladirii se afla in localitatea PLOIESTI, intr-o zona cu densitate redusa de constructii. Conform HG766/97 cladriea se situeaza in categoria de importanta C Normala si clasa II de importanta cf. P100/92 situata in zona seismica C. Deasemenea conform P118/99 cladirea are un risc mic de incendiu. Pentru verificarea statica a elementelor de fatada, s-au folosit CR0/2005, NP082/2004 si NP10204, amplasamentul considerat pe curba camp deschis pentru determinarea coeficientilor de rafala, de expunere, intensitatea turbulentei vantului, coeficientului de rugozitate. Conform normativului NP082/200,presiunea de referinta a vantului mediata pe 10min la un interval de recurenta de 50ani si masurata la 10m deaspura solului este de 0.5 kPa. Pentru realizarea proiectului de pereti cortina s-a tinut seama de prevederile normativelor: NP102/04 proiectarea si executia peretilor cortina, CR0/2005 pentru gruparea incarcarilor. Conditii de realizare a peretelui cortina: Sageata maxima admisibila pentru structura va fi mai mica decat l/200 si nu mai mare de 15 mm (l = distanta dintre 2 prinderi succesive); Sageata admisa pentru rigle la actiunea incarcarilor verticale va fi mai mica decat l/200 si nu mai mare decat 3 mm. Driftul orizontal maxim al cladirii ce poate fi preluat de panourile de tamplarie (Peretele Cortina parter) este de 0,35% Masa proprie a structurii (aluminiu + sticla) este mS=0,45 KN/m compoziia i rezistente de calcul pentru structura din aluminiu:

- aliaj: AlMgSi0,5 - modul de elasticitate E=7000 daN/cm^2 - rezistenta la intindere, compresiune R=1500 daN/cm^2 compoziia i rezistente de calcul pentru structura din otel: - Material: OL37 - modul de elasticitate E=21000 daN/cm^2 - rezistenta la intindere, compresiune R=2100 daN/cm^2 A.2. DATE GENERALE DESPRE SISTEMELE DE FATADE FOLOSITE

40

- Alegerea sistemelor de fatade a tinut cont de cerintele planurilor de arhitectura. Pentru realizarea imaginii arhitecturale s-au folosit sisteme de pereti cortina clasici. Pentru zonele opace s-au folosit panouri de sticla termoizolanta emailata. Sistemele de rigle si montanti din aluminiu: Standard REYNAERS CW50 cu capace pe ambele directii au fost alese din considerente statice, functionale si arhitecturale. - rigle ALUMIL M6 M10947; - montanti ALUMIL M6 M10910; Zonele de reazem si de imbinare a montantilor au fost verificate la moment incovoietor in notele de calcul. Prinderile riglelor pe montanti se fac cu imbinari in T cf. prescriptiilor tehnice ALUMIL folosind un profil de AL. tip U si suruburi de INOX A2. Sistemul de garnituri si izolator ales este folosit pentru o grosime optima a sticlei de 26mm. Garniturile de pe montant sunt alese in asa fel incat in dreptul riglelor acestea sa se intrerupa partial, intre rigla si montant existand un element de etansare, format din corpul garniturii decupate. Sistemul de drenaj al apei folosit in acest caz este de pe rigla pe montanti, la imbinarea dintre montanti existand o piesa de realizare a continuitatii canalului de drenaj al apei. Apa este evacuata din montanti cu piese de evacuare/tiraj, dispuse la partea inferioara a inaltimii montantilor si cu repetitie la un pas de 8m pe inaltime. La partea superioara este prevazuta o piesa de evacuare dispusa in oglinda fata de restul pieselor de pe montanti, in felul acesta realizandu-se egalizarea presiunii din canalele de drenaj ale apei. B. PREZENTAREA SISTEMELOR DE FAADE ALESE B.1. PERETE CORTIN STRUCTURAL SISTEME ALUMIL M6 SOLAR B.1.1 Structura aluminiu Profile realizate prin extrudare din aliaj de aluminiu AlMgSiF22 conform DIN EN 755 T6-66, DIN 1748 si DIN EN 12020. Abaterile dimensionale, torsiunea, rectilinitatea i planeitatea profilelor vor trebui s fie echivalente cu prevederile DIN 17615; certificate prin agrementul sistemului. Caracteristicile minime geometrice ale profilelor de aluminiu ale panourilor de perete cortina folosite la inchiderea acestei cladiri: Montanti: ALUMIL M6 M10910 - moment de inertie dupa axa x a sectiunii; - moment de inertie dupa axa y a sectiunii; - modul de rezistenta dupa axa x a sectiunii; - modul de rezistenta dupa axa y a sectiunii; - aria sectiunii; - greutate.

Ix = 201.57 cm4 Iy = 44.13 cm4 Wx = 29.4 cm3 Wy = 16.0 cm3 A = 10.38 cm2 M =2902 gr/ml

Rigle: ALUMIL M6 M10947 - moment de inertie dupa axa x a sectiunii; - moment de inertie dupa axa y a sectiunii; - modul de rezistenta dupa axa x a sectiunii; - modul de rezistenta dupa axa y a sectiunii; - aria sectiunii; - greutate. 41

Ix = 201.57 cm4 Iy = 44.13 cm4 Wx = 29.4 cm3 Wy = 16.0 cm3 A = 10.38 cm2 M =2902 gr/ml

Prinderea riglelor de montanti s-a realizat cu suruburi inox A2 autofiletante si cu piese fixare tip ALUMIL. B.1.2 Acoperire profile Se vor folosi profile finisate prin oxidare anodic cu grosimea stratului anodizat de 15-25mm sau vopsite n cmp electrostatic cu pulberi poliesterice; grosimea stratului depus fiind de 60-120mm. Culoare RAL . B.1.3 Legtura cu structura de rezisten a cldirii: Se va face cu piese din oel ale cror dimensiuni rezulta din calcule statice, avand urmatoarele caracteristici de execuie: execuie mijlocie conform STAS 11111/86; sudurile se ncadreaz n clasa IV de calitate conform STAS 9398/83 actualizat conform EN 29692:1994; clasa de abateri mijlocii (pt. suduri) conform STAS 9101/1-95 A.E.; . acoperire electrochimic OLZn12/PasC conform STAS 7222/80. Piesele de prindere a peretelui cortina de structura de beton a cladirii s-au verificat in breviarul de calcul si au fost detaliate in planurile prezentate. Piesele de fixare sunt de 2 tipuri, mobil si fix. Piesa de tip Fix constituie o articulatie, iar cea de tip mobil un reazem, in asa fel incat sa permita montantului o deplasare pe verticala pentru reglaj si pentru preluarea dilatarilor rezultate din diferentele de temperatura. Imbinarea montantilor s-a facut cu un profil de imbinare tip ALUMIL, ale carui momente de inertie sunt apropiate de cele ale montantului. Toti suportii de otel au fost prevazuti a fi protejati la coroziune prin zincare cu grosimea stratului de zinc de min. 60microni. Prinderea de structura s-a realizat cu ajutorul a 2 ancore tip HILTI, M12HSA L=120mm, ancore agrementate, verificate in notele de calcul. Toate prinderile filetate au fost asigurate impotriva desurubarii. Intre montant si piesa de fixare se va prevedea un material neutru (PVC sau banda butilica). Izolarea la foc se realizeaza prin inchiderea parapetilor cu tabla de otel zincat grosime 2 mm si vata minerala clasa C0 grosime 80 mm si densitate min 70 Kg/mc HERALAN DPF-100, ignifuga, izolatoare termic si fonic, fonoabsorbant, nu putrezesc, indeformabile, rezistenta la imbatranire. B.1.4 Garnituri Etansarea la apa s-a realizat cu garnituri tip EPDM (conform DIN7863), garnituri din sistemul ALUMIL, rostul dintre panourile de sticla realizandu-se cu o garnitura. Evacuarea apei din montanti se realizeaza cu piese speciale din PVC , piese amplasate pe fiecare montant la fiecare 8m; deasemenea la rostul de dilatare dintre montanti au fost prevazute piese speciale de continuare a canalului de drenaj al apei, pentru evitarea infiltratiilor apei in montanti. B.1.5 Sticla Montajul si confectionarea peretelui cortina si a sticlei termoizolante se face in conformitate cu agrementul de producator de tamplarie al executantului si cu respectarea prevederilor ALUMIL. Profilele alese au fost verificate static. Alegerea grosimilor de sticla a fost dictata de incarcarea din Vant si de prescriptiile ALUMIL. 42

Caracteristicile principale ale vitrajelor vor fi: Uvalue < 1,4 W/(m2K) SF < 35% (factorul solar pentru zona vision) Geamul exterior securizat

C. EXPLOATAREA PEREILOR CORTIN I A ELEMENTELOR DE TMPLARIE C.1. NTREINEREA STRUCTURII DE ALUMINIU LA INTERIOR Structura de aluminiu are stratul de vopsea depus in camp electrostatic. Pentru protejarea vopselei se vor folosi numai substante agreate de producatorul de vopsea prin certificatul de calitate. Se va evita folosirea de obiecte de otel (cu muchie vie) pentru curatirea suprafetelor. Structura peretelui cortina se va curati la intervale de 2-3 saptamani, folosind solutii de apa cu sapun sau detergenti care sa nu contina clor. Solutia se va aplica pe suprafata de aluminiu folosind numai carpe de sters din bumbac. Nu se vor folosi sub nici o forma bureti de sarma, perii de sarma, lame, etc. Pe structura de aluminiu nu se vor face nici un fel de prinderi mecanice fara acceptul in scris al proiectantului si executantului. C.2. NTREINEREA PANOURILOR VITRATE LA INTERIOR Panourile vitrate atat la interior, cat si la exterior se vor curata cu solutii de curatat sticla si cu accesorii dedicate special curatirii suprafetelor de sticla. Se va evita contactul sticlei cu suprafete metalice ascutite sau curatirea acesteia cu lame, cutite, etc. Pe geamuri nu se va lipi nici un fel de material autocolant fara acceptul proiectantului sau executantului. C.3. CURIREA SUPRAFEELOR EXTERIOARE Pentru fatadele de sticla este recomandata o curatire exterioara la 2-3 luni. Curatirea trebuie sa se faca cu personal calificat si instruit pentru lucrul la inaltime, si cu echipamente adecvate lucrului la inaltime. Pe timp de iarna, curatirea se va face numai cu echipamente adecvate si cu solutii speciale (pe baza de alcool etilic) pentru evitarea inghetului. Se va acorda atentie deosebita rosturilor de silicon si inchiderilor perimetrale. Pe elementele de fatada nu se vor monta nici un fel de accesorii decat cele prevazute in prezentul proiect, fara acordul in scris al proiectantului si executantului. C.4. REPARAII I MODIFICRI Pe parcursul duratei de exploatare a peretelui cortina, beneficiarul are datoria de a efectua periodic verificari ale elementelor de pereti cortina si tamplarii.

43

Se va verifica starea panourilor vitrate, a rosturilor de silicon, a garniturilor si a inchiderilor perimetrale. Pentru sticla se va urmari aparitia fisurilor, zgarieturilor, pierderea transparentei, aparitia condensului, etc. Pentru structura de aluminiu se va urmari desprinderea acesteia de structura de rezistenta a cladirii, eventualele sageti mari la rigle, desprinderea riglelor de montanti, exfolierea stratului de vopsea, zgarieturi si deformari ale sectiunii datorate loviturilor. Eventualele reparatii la peretele cortina (aluminiu + sticla) se vor executa numai de personalul calificat al executantului pe durata de garantie a lucrarii si numai cu personal calificat dupa durata de garantie a lucrarii. Corectarea zgarieturilor aparute pe elementele de aluminiu se va face cu corectori de vopsea speciali. Modificarile pe care beneficiarul le doreste la obiectivul mai sus amintit se vor comunica in scris proiectantului urmand ca acesta sa-si dea acceptul si solutia de rezolvare a modificarilor in scris. Modificarile se vor realiza numai de catre personal specializat. D. NORME DE PROTECIE A MUNCII PENTRU LUCRRILE DE FAAD. Se au in vedere: Prevederile art.5 si 6 din Legea protectiei muncii nr. 90 / 1996; HG 448 / 1994 republicata (organizarea si functionarea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale); HG 460 / 1994 cu modificarile ulterioare (organizarea si functionarea Ministerului Sanatatii); Norme generale de protectie a muncii, elaborate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale sub nr. 578 / 20.11.1998 si Ministerul Sanatatii sub nr. DB/5840 din 26.11.1998. D.1. . Masuri de protectie a muncii pentru lucrul la inaltime Lucul la inaltime se refera la activitatea desfasurata la minimum 2m, distanta masurata de la talpile picioarelor salariatului pana la baza de referinta, pentru care exista pericolul caderii in gol. Lucrul la inaltime este permis numai daca locul de munca a fost amenajat si dotat cu mijloace tehnico-organizatorice, obligatorii pentru prevenirea caderii in gol a angajatilor. Componenta echipamentului individual de protectie pentru lucrul la inaltime se va stabili si se va acorda in functie de domeniul de activitate, complexitatea tehnologiei aplicate, specificul domeniului de munca, pe baza Normativului cadru de acordare si utilizare a echipamentului individual de protectie. Inaintea inceperii lucrului, lucratorul va verifica integritatea echipamentului individual de protectie. Salariatii sunt obligati sa foloseasca echipamentul individual de protectie, atat in timpul lucrului cat si in timpul accesului la locul de munca. Salariatii trebuie instruiti si informati privind semnalizarea de securitate si sanatate utilizata la locul de munca. Caile de circulatie amplasate la inaltime vor fi protejate cu balustrade inalte de cel putin 1m, prevazute cu legaturi de separatie orizontale intermediare, iar la partea inferioara cu bordura inalta de cel putin 10cm. Caile de acces si evacuare trebuie sa ramana in permanenta libere si sa conduca in spatii sigure. Executantul trebuie sa asigure un sistem operativ de informare a lucratorilor asupra pericolelor la care sunt expusi si asupra masurilor de protectie care au fost luate.

44

D.2. MSURI DE PROTECIE A MUNCII MPOTRIVA ELECTROCUTRII Masuri tehnice pentru protectia impotriva electrocutarii prin atingere directa: acoperiri cu materiale electroizolante ale partilor active ale instalatiilor si echipamentelor electrice; inchideri in carcase sau acoperiri cu invelisuri exterioare; ingradiri fixe si mobile; asigurarea unor distante minime de protectie; lagari la pamant, in scurtcircuit sau prin dispozitive speciale; folosirea mijloacelor de protectie electroizolante; alimentarea la tensiune redusa de protectie; egalizarea potentialelor si izolarea fata de pamant a platformelor de lucru. Masuri organizatorice impotriva electrocutarii prin atingere directa: executarea interventiilor la instalatiile electrice trebuie sa se faca numai de catre personal calificat in meseria de electricean, autorizat si instruit pentru lucrul respective; executarea interventiilor in baza unei autorizatii de lucru, a sarcinilor de serviciu sau a unui proces verbal; delimitarea locului de munca (ingradire); esalonarea interventiilor la instalatiile electrice; elaborarea de instructiuni de lucru pentru fiecare categorie de interventie la instalatiile electrice; organizarea si executarea verificarilor periodice tehnice pentru protectia impotriva electrocutarii la atingere directa Nu se vor folosi improvizatii la echipamente si utilaje. D.3. INSTRUCIUNI DE PROTECIA MUNCII PENTRU MONTAJUL PEREILOR CORTIN Prin certificarea ISO 9000 se vor respecta toate procedurile referitoare la protectia muncii pe santier si in atelier. Pe santier, pentru prevenirea eventualelor accidente se vor lua urmatoarele masuri: se va imprejmui zona de lucru pe o raza de 2.5-3m; curatenia la locul de munca este o necesitate; montarea, demontarea si asigurarea schelei se va face numai de catre personal autorizat si calificat. periodic, se va verifica starea schelei (podine, asigurari de elementele de rezistenta ale cladirii, balustrade etc) si eventualele defecte se vor remedia imediat, lucrul pe schela fiind in acest caz interzis. Purtarea castii de protectie in zona imprejmuita este obligatorie; Purtarea centurii de protectie la lucrul pe schela este obligatorie; La inceputul lucrarii si periodic pana la terminarea santierului, seful de punct de lucru va face instructajul privind protectia muncii personalului muncitor si se va asigura de buna comunicare a cerintelor normativelor in vigoare precum si a procedurilor din cadrul ISO9000. Manipularea uneltelor de debitare prin aschiere automate si semiautomate (fierastraie electrice, polizoare unghiulare) se va face numai de catre personal calificat in acest sens si numai cu 45

purtarea manusilor de protectie si a ochelarilor de protectie. In acest sens se va evita pe cat posibil prelucrarea materialelor de aluminiu in santier. Acumulatoarele masinilor de filetat (gaurit) independente se vor incarca numai in locuri ferite de umiditate, radiatii solare, circulatie, schela, etc. Uneltele electrice cu cordon se vor verifica vizual la atelier si inaintea inceperii lucrului in vederea depistarii forfecarii izolatiei electrice a cordonului de alimentare, eventuale deteriorari ale carcasei de plastic sau deteriorarea legaturii cu tabloul electric. In caz de aparitie a unor defecte inainte sau in timpul lucrului se va decupla imediat de la alimentarea cu energie electrica si respectiva unealta va fi trimisa la reparat. Pe santier nu se va face nici un fel de reparatii la masinile electrice cu cordon de alimentare. Reparatia unor astfel de unelte revine numai personalului calificat si autorizat in acest sens si numai in locuri special amenajate (ateliere de reparatii); Tabloul de alimentare cu energie electrica a organizarii de santier trebuie prevazut cu priza de pamant verificata periodic si cu echipamente de protectie de tip releu diferential si releu termic. Manipularea sticlei se va face numai cu echipamente speciale de tip ventuza dimensionate pentru suprafata si greutatea sticlei. Montajul se va executa cu respectarea tuturor regulilor specifice lucrului la inaltime si cu obiecte fragile. Cordoanele de silicon elastic ce se vor aplica pe fatada se vor executa numai cu echipamente speciale. Se va evita contactul siliconului cu ochii si cu pielea. Uneltele de taiere cu lama se vor pastra in recipiente inchise iar pe timpul lucrului nu se vor lasa pe schela sau in zone de circulatie. D.4. STANDARDE DE SECURITATE A MUNCII CE TREBUIE RESPECTATE LA EXECUIE STAS 6131-91 Inaltimi de siguranta si modalitati de alcatuire a parapetilor de protectie si a panourilor de avertizare la constructii civile; SR EN 358-1995 Echipament individual pentru pozitionare in timpul lucrului si prevenirea caderilor de la inaltime STAS 3159-81 Material de protectie. Casti de protectie STAS 12791-89 Echipamente de protectie. Centura de siguranta pentru constructori si montori. STAS 297/1-88 Culori si indicatoare de securitate. Conditii tehnice generale STAS 297/2-92 Culori si indicatoare de securitate. Reprezentari STAS 6571-91 Echipament de protectie. Franghii pentru centuri de siguranta STAS 1168/1-89 Echipament pentru protectie si lucru. Cizme de cauciuc pentru apa si noroi vulcanizate liber STAS 6787/1-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii generale tehnice de calitate STAS 6787/2-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Inele de prindere STAS 6787/3-90 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Conditii generale tehnice de calitate STAS 6787/4-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Suport pentru clesti STAS 6787/5-79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Carlige de siguranta STAS 6787/7-79 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Ochet pentru franghie STAS 6787/8-77 Piese metalice pentru centuri de siguranta. Dispozitive de suspendare STAS 2612-87 Protectia impotriva electrocutarii. Limite admise 46

STAS 8275-87 Protectia impotriva electrocutarii. Terminologie STAS 12216-84 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice portabile. Prescriptii. STAS 12217-88 Protectia impotriva electrocutarii la echipamentele electrice mobile. Prescriptii. STAS 12604/4-89 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii. STAS 12604/5-90 Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de proiectare, verificare, executie. STAS 12604-87 Protectia impotriva electrocutarilor. Prescriptii generale STAS 3052-79 Echipament de protectie. Masti pentru sudori. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/1-88 Echipament de radioprotectie. Conditii tehnice generale de calitate STAS 2566/2-88 Echipament de radioprotectie. Manusi. Conditii tehnice generale de calitate Grupul de standarde G07 Masuri de siguranta impotriva incendiilor P118-93 Norme tehnice de proiectare si realizare a constructiilor, privind protectia impotriva focului STAS 11841-83 Masuri de siguranta contra incendiilor. Clase de incendiu Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor, publicate in M.O. nr. 132/27.05.1994 Legea protectiei muncii nr. 90/1996 si normele metodologice de aplicare, republicata in Monitorul Oficial nr. 47 / 29.01.2001 Norme generale de protectie a muncii noiembrie 1998 IM006-96 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de zidarie, montaj prefabricate si finisaje in constructii IM007-90 Norme specifice de protectia muncii pentru lucrari de cofraje, schele si esafodaje Norme specifice de securitate a muncii pentru confectii si constructii metalice, editate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale Departamentul Protectiei Muncii Norme specifice de protectie a muncii pentru manipularea, transportul prin purtaresi cu mijloace nemecanizate si depozitarea materialelor.

47

CAPITOLUL VII CALCULUL HIGROTERMIC


Acest calcul va cuprinde: 1). Verificarea panoului mare prefabricat de fatada 2). Calculul higrotermic al acoperisului terasa. B.1. VERIFICAREA PANOULUI MARE PREFABRICAT DE FATADA

48

Mai intii vom calcula suprafete carespunzatoare fiecarui zone :

a). Stabilirea rezistentei la permeabilitate termica : Suprafata opaca a panoului a fost impartita in urmatoarele cinci zone distincte: 1) Zona campului curent al panoului. 2) Zona nervurilor din jurul golului de fereastra. 3) Zona imbinarilor verticale si a celor orizontale cu un strat de polistiren expadat de 4,8cm 49

4) Zona imbinarilor orizontale cu polistiren de 4,8cm si un strat de aer de 2cm 5) Zona imbinarilor orizontale cu polistiren de 9cm si un strat de aer de 2cm Tinind cont ca rezistenta la permeabilitate termica a unui anumit strat este:

Si ca rezistenta globala la permeabilitate termica a unei zone se exprima ca suma a permeabilitatilor stratelor componente, vom conduce calculul in urmatorul tabel (Tabelul B.1.): Prin urmare obtinem:

Rezistenta la permeabilitate termica a partii opace este:

Coeficientul de corectie e ce tine seama de influenta negativa a puntilor termice este:

Tinind cont acum de faptul ca:

50

rezistenta efectiva medie la transfer termic este:

Rezulta ca avem indeplinita conditia

pt. zona climatica III.

b).Calculul coeficientului de amortizare a amplitudinii de oscilatie a temperaturii exterioare, in zona de camp curent (zona1): Deoarece pentru stratul 1 avem : D =1,121 >1 , rezulta:

D =1,224>1 rezulta:

D =0,699<1 rezulta:

Tinind cont ca pe timp de iarna

Tinind cont ca pe timp de iarna avem;

51

Se observa deci ca , c). Calculul defazajului oscilatiei temperaturii suprafetei interioare in zona campului curent: Coeficientul de asimilare termica Ui, pentru D =1,121>1 este Ui=U1=S1=16,25 Coeficientul de asimilare termica Ue se calculeaza incepind cu stratul 3, deoarece +D2=0,699+1,224=1,923>1 D

Tinind cont de expresia defazajului

, avem: - Pe timp de iarna:

- Pe timp de vara:

d). Calculul ta condens (calculul riscului de umezire progresiva): Pornim in acest calcul cu urmatoarele valori:

In calcul vom folosi urmatoarele formule:

52

Pentru comoditatea calcului acesta s-a facut in tabelul de mai jos (Tabelul B.2.):????????? Deoarece dupa cum se observa pe toate fetele straturilor peretului exterior este respectata conditia:

nu exista riscul de acumulare progresiva a umiditatii in structura acestui element. Din analiza rezultatelor obtinute prin calculele efectuate rezulta ca structura si dimensiunile alese pentru panou mare de fatada executat prefabricat sunt corespunzatoare. B.2. CALCULUL HIGROTERMIC AL ACOPERISULUI TERASA Intrucit am conceput acoperisul terasa ca necirculabil, am ales pentru acesta structura prezentata la capitolul1, dedicat evaluarii incarcarilor. De la interior spre exterior straturile acoperisului terasa sunt urmatoarele: 1. Tencuiala intrioara din mortar de ciment 1,5 cm 2. Strat de rezistenta placa monolita de beton armat 11cm 3. Strat de panta beton simplu cu zgura de cazan 10cm 4. Strat de egalizare mortar de ciment 2cm 5. Bariera de vapori 1C+2B pe amorsaj 0,2cm 6. Strat de poza nisip 1cm 53

7. Strat termoizolant placi BCA X cm 8. Strat de protectie a termoizolatiei hartie de ambalaj 9. Strat al hidroizolatiei sapa ciment 2,5cm 10. Strat de difuzie carton perforat 0,5cm 11. Hidroizolatie 2P+1C+4B 0,65cm 12. Strat de protectie a hidroizolatiei nisip grauntos

a). Dimensionarea grosimii termoizolatiei Vom tine cont ca in calculul la transmisia termica nu se vor considera straturile 8, 10 si 12. Conform Decretului nr 256/14.07.1984 si Normelor tehnice N.P.15 85 pt. zona a III-a climatica, pt. acoperisul terasa avem:

Vom determina grosimea minima necesara a termoizolatiei din conditia:

unde:

Calculul a fost condus in Tabelul B.3.:???????

Am obtinut, deci:

54

b). Determinarea ampitudinii de oscilatie a temperaturii conventionale de vara a aerului exterior:

55

Pentru aceasta etapa a calcului la difuzia vaporilor din STAS-ul in vigoare s-au extras:

S-au folosit formulele:

56