Sunteți pe pagina 1din 8

Distilarea atmosferica a titeiului

1. Scopul distilarii atmosferice iteiul, acest amestec complex multicomponent este in primul rnd supus unei fracionari (tieri) in amestecuri mai simple, fraciuni, care au diverse utilizri n tehnic : benzine. Petroluri, motorine i pcuri. ntruct aceast fracionare se realizeaz prin distilare fracionat la o presiune apropiat de c ea atmosferic,procesul poart denumirea de distilare atmosferic (DA) ;deoarece acest proces este primul la care este supus ieiul ntr-o serie vast de transformri fizice i chimice din care s rezulte produse utile,el se mai numete i distilare primar. 1.1 Rolul talerelor in fractionare In coloanele de fractionare, fractiunile se separa prin realizarea unor serii de echilibre lichidvapori, a unor serii de condensari si vaporizari succesive, in echilibru. Aceasta succesiune de operatii se realizeaza pe baza unui contact cat mai intim intre lichidul descendat din coloana si vaporii ascendenti, contact in urma caruia, asa cum am vazut, se realizeaza imbogatirea vaporilor in componenti volatili si inbogatirea lichidului in componenti grei, La inceput, acest lucru s-a obtinut cu ajutorul unor placi asezate astfel in coloana incat impimau lichidului si vaporilor traiectoria sicanata. Acest sistem se mai aplica in prezent atunci cand fractionarea are loc la temperaturi inalte si produsele grele opt cocsa, sau atunci cand nu se urmareste o fractionare prea precisa problema principala fiind schimbul de caldura lichid-vapori din coloana. Cele mai utilizate sunt coloanele cu talere si clopotei. In practica se mai folosesc si talere in cascada, talere perforate etc. Asa cum s-a mentionat pe atlerul practic nu se realizeaza echilibrul lichid-vapori asa cum se intampla pe talerul teoretic. Eficacitatea talerului practic se exprima in procente fata de talerul teoretic, acesta din urma avend o eficacitate de 100%. De obicei eficacitatea talerelor cu clopote este de 50%. Factorii care influenteaza eficacitatea talerelor cu clopote sunt: -viteza vaporilor prin deschiderile clopotelor -stricta orizontalitate a talerelor -distanta dintre talere -caracteristicile amestecului care se supune fractionarii Intr-o coloana de distilare atmosferica a titeiului talerele sunt repartizate astfel -separarea benzinei de white-spirit......................4-8talere -separarea white-spiritului de petrol....................4-5 talere -separarea petrolului din motorina.......................4-5talere -separare motorinei din pacura.............................2-3 talere -separarea pacurii.................................................4-5 talere Prin stripare se intelege eliminarea cu ajutorul aburului a fractiunilor usoare antreate de produsele grele rezultate din fractionare. Capacitatea de prelucreare a unei coloane de distilare depinde de diametrul ei, iar eficienta fractionarii-de inaltimea coloanei, de nr de talere si de ratia de reflux

2. Tipuri de reflux Refluxul are rolul de a elimina caldura din coloana de fracionare(de obicei din vrful ei)pentru a se realiza condensarea componenilor mai grei din fluxul ascendent de vapori,obinndu-se astfel un flux descendent de lichid(reflux intern) care, din taler in taler, asigur procesul de fracionare.Se deosebescurmtoarele tipuri de reflux: 2.1 Reflux fierbinte ,rezultat din condensarea parial a vaporilor care prsesc coloana, cu ajutorul unui condensator parial montat la vrful coloanei aa cum apare in figura 14. Aadar,refluxul fierbinte se afl la temperatura sa de fierbere i poate prelua numai cantitatea de cldur necesar vaporizrii sale.Fie Q cantitatea de cldur necesar a fiu preluat din coloan,exprimat n W,l cldura latent de vaporizare a refluxului n J/kg,iar R cantitatea de reflux fierbinte necesar in kg/s.Vom avea: Q RI=Q de unde rezult : R= [kg/s] I 2.2 Reflux rece, obtinut prin condensarea vaporilor de racireaa lichidului rezultat cu ajutorul unor condensatoare tubulare montate in afara coloanei. Refluxul rece poate prelua o cantitate mai mare de caldura decat refluxul fierbinte, intrucat el ia caldura necesara pt a se incalzi pana la temperatura de vaporizaew su caldura necesara pt a se vaporiza:. Deci in acest caz, se poate scrie: R[c(t 2 -t 1 )+l]=Q 2.3 Refluxul de circulatie se foloseste in cazul titeiurilor cu un continut ridicat de cloruri si compusi cu sulf care vor da nastere la vapori cu continut ridicat de HCl si H 2 S care parasesc varful coloanei si acre corodeaza aparatura de condensare. INtrucat prin utilizare refluxului de circulatie se micsoreaza cantitatea de vapori din varful coloanei vor fi necesare condesatoare de varf cu o suprafata mai redusa a caror reperatie si intretinere este mai ieftina. 2.4 Refluxul de inteval, care este un reflux de circulatie ce se introduce pe un taler intermediar . Refluxul de interval are urmatoarele roluri -reducerea sarcinii de vapori de la varful coloanei -lichidul fierbinte scos din coloana si care va folosi un reflux de interval se va raci cu materia prima care alimenteaza coloana realizandu-se astfel o economei de caldura la incalzirea materie prime. Reflexul de interval se utilizeaza cand trebuie marita capacitatea de prelucare a instaltiei de fractionare in cazul coloanelr cu diametru prea mic.

3.Instala ii industriale de distilare atmosferic. Instalaiile industriale de distilare atmosferic pot fi de mai multe tipuri: cu o singur coloan, cu dou coloane, cu o coloan i un vaporizator preliminar. 3.1 Instala ii de distilare atmosferic cu o singur coloan Aceste instalaii sunt utilizate la distilarea ieiurilor cu un coninut de benzin de 15% , ntruct ieiurile cu un coninut mai mare de 15% benzin exercita presiuni mari in prenclzitoare, care trebuie sa fie robuste i deci, scumpe. De asemenea, aceste instalaii sunt utilizate la distilarea ieiurilor cu un coninut sczut de cloruri i H 2 S, ntruct, n caz contrar, se produce corodarea intens a coloanei de fracionare i a condensatoarelor produsului de vrf. 3.2 Instala ii de distilare atmosferic cu dou coloane n astfel de instlaii se pot distila ieiuri bogate in benzin (peste 15%) deoarece separarea unei pri din aceasta se efectueaz n coloana zero, nainte de nclzirea ieiului n cuptor (unde astfel se micoreaz presiunea). Coloana zero realizeaza o benzina uoar bine separat. Dac ieiul conine compui cu sulf in cantitate mare, H 2 S rezultat se elimin pe la vrful coloanei zero, fiind ferit astfel de coroziune coloana principal, care este mai scump. Acest tip de instalaie este mai scump dect cel cu o singur coloan. 3.3 Instala ii de distilare atmosferic cu o coloan i cu un vaporizator preliminar Acest tip de instalaie reprezint o combinare a celor 2 instalaii prezentate anterior. Aceast instalaie este simpl deoarece, ca i instalaiile cu o singur coloan de fracionare i poate prelucra ieiuri bogate in benzin la fel ca instaliile cu do coloane, deoarece benzina este separat inainte in intrarea ieiului in cuptor. 3.4 Instala ii de distilare atmosferic moderne Instalaiile de distilare moderne sunt caracterizate prin capaciti de prelucrare(peste 2 miloane tone iei/an), care aduc economii n investiii (consum redus de meta) i n cheltuieli de exploatare fa de instalaiile de distilare a ieiului de capaciti mici. O reducere i mai substanial a acestor cheltuieli se realizeaz prin cuplarea instalaiilor de distilare atmosferic a ieiului cu instalaiile de distilare in vid a pcurii n instalaii de mare capacitate numite DAV. Acest tip de instalaii funcionez i la noi n ar la rafinriile : Brazi, Teleajen, etc. 3.5 Instalatii de DA cu o coloana si cu un vaporizator preliminar Acest tip de instalatie reprezinta o combinare a celor 2 instalatii prezentate anterior. Vaporizatorul preliminar 1, in care intra titeiul preincalzit prin schimb de caldura cu produsele din coloana principala de fractionare 3, este un vas cilindric de dimensiuni mici prevazut cu sicane care retin lichidul antrenat de vaporii de benzina, care parasesc partea superioara a vaoprizatorulu. Aceasta instalatie este simpla deoarece ca si instalatiile cu o singura coloana are o singura coloana de fractiobare si poate prelucra titetiuri bogata in benzina la fel ca instalatiile cu doua coloane, deoarece benzina este separata inainte de intrarea titeiului in cuptor.

4. Produse ob inute, caracteristicile de calitate i utilizarea acestora. Instlaiile de distilare atmosferic a ieiului nu se obin produse finite comerciale. Produsele obinute sunt supuse unor operaii de rafinare (eliminare a unor componeni indezirabili), unor procese termo-catalitice (n scopul mbuntirii diverselor proprieti) i n final unor operaii de amestecare, care se executa la depozit, dup care aceste produse devin comerciale. Produsele intermediare obinute in instalaiile DA trebuie s prezinte anumite proprieti , n fincie de produsul finit pe care dorim s-l oninem. Aceste proprieti sunt prevzute n normele interne ale rafinriei i variaz de la instalaie la instalaie, n finie de materia prim prelucrat i de specificul rafinriei. 4.1 Benzine n instalaiile DA se obin diverse tipuri de benzin (benzine de aviaie, benzine auto), care trebuie sa aib anumite caliti care se refer la lipsa apei, impuritilor, la asigurarea unei alimentri fr dificulti a motorului, antidetonan, coninut de sulf etc. Prezena apei n benzine poate produce nghearea conductelor de alimentare i a carburatorului la temperaturi exterioare sczute cum i favorizarea aciunii corozive a compuilor cu sulf. Compui cu sulf corozivi din benzine (mercaptani, H 2 S) pot coroda conductele de transport, rezervoarele de depozitare i sistemul de alimentare a motoarelor. Toi compui cu sulf din benzin reduc simitor susceptibilitatea benzinelor la adaos de TEP, ia prin ardere dau nastere la SO 2 i SO 3 care, n toba de eapament pot forma cu ap H 2 SO 2 si H 2 SO 3 corozivi. De asemenea gazele rezultate prin arderea n motor a compuilor cu sulf din benzine aciunii corosive a compuilor cu sulf. Tensiunea de vapori a benzinelor d indicaii asupra tendinei de formare a vaporilor pe conductele de alimentare a motorului producnd alimentarea neuniforma cu benzin, micorarea puterii debitate i n fin al oprirea motorului. Curba de distilare STAS a benzinelor servete la rafinrie pentru controlul calitii fracionrii i a exploatrii corespunztoare a instalaiilor DA. 4.2 Solven i, diluan i n industria de lacuri, emailuri i vopsele se folosesc ca solveni i diluani fraciuni de benzine denumite benzine de extracie, eter de petrol, white-spirit, solveni pentru cauciuc, solveni de curire uscat etc. Specificaiile mai importante de calitate ale solvenilor i ale dilunailor sunt urmtoarele: S fie incolori pentru a nu altera culoarea vopselelor Curba de distilare pentru recuperarea i eliminarea complet a solventui din uleiurile extrase Viteza de evaporare 4.3 Combustibili pentru turboreactoare Fraciunile de iei obinute n instalaiile DA cu limitele de distilare 140-280 o C sunt utilizate la obinerea combustibililor pentru tutboreactoare care trebuie sa prezinte caliti necesare pornirii rapide si alimentrii nentrerupte a motorului n condiiile cele mai nefavorabile, arderii complete i stabile fr depunerea de cocs, absena compuilor corozivi, a impuritpilor mecanice i a apei.

Puterea caloric trebuie s fie ridicat de peste 10000 kcal/kg. Coninutul de hidrocarburi aromatice trebuie sa fie maximum 25% intruct ele au temperaturi de congelare mari, produc depuneri mari de cocs n motor, iar flacra lor radiant supranclzete motorul. 4.4 Petrolul lampant Din instalaiile DA se obine petrol lampant care are limite de distilare cuprinse intre 140 o si 320 C. Un petrol lampant trebuie s fie de culoare deschis stabil, s nu produc miros neplcut cnd arde n lamp, s ard cu flacr alb-glbuie, s nu conin impuriti care ar putea mbcsi fitilul, s aib temperatura de inflamabilitate suficient de ridicat pentru a putea fi folosit fr pericol, i s aib o viscozitate sczut i o capilaritate bun care s asigure uracare lui liber n fitilul lmpii. 4.5 Petrol tractor n instalaiile DA se obin i farciuni de petrol tractor, consumat n motoare cu aprindere prin scnteie i cu aprindere prin cap incandescent, ale cror specificaii sunt apropiate de cele pentru petrolul lampant. 4.6 Motorine Motorinele obinute n instalaiile DA sunt combustibili cu utilizare larga- pentru motoare Diesel cu turaie ridicat, cu turaii medii i joase i pentru instalaii centrale de nclzire. 4.7 Pcuri Pcura obinut n instalaia DA poate fi utilizat drept combustibil pentru ardere n focarele cazanelor de abur din termocentrake i pe nave , pentru nclzire n industrie i pentru nclziri centrale. Motoarele Diesel stabile i nevele de mare putere utilizeaz de asemenea pcura drept combustibil. Pcura se utilizez de asemenea drept materie prim pentru obinerea uleiurilor lubrifiante i a altor tipuri de uleiuri n instalaiile de distilare n vid a pcurii. De asemenea, pcura constituie o materie prim important pentru procedeele termice i termo-catalitice de prelucrare n urma crora se obin combustibili de calitate i materii prime valoroase pentru petrochimie. Randamentele n diferite produse sunt determinate de natura ieiului prelucrat.

5. Exploatarea si intretinerea instalatiilor de destilare atmosferica La fiecare instaltie de prelucare a titeiului se alfa fisa tehnico-logica si instructiunile de exploatare a instalatie. Fisa tehnologica cuprinde datele principale cu privire la limitele in care pot sa varieze tempereatura si presiunea in diferita puncte ale instalatiei, edbitul pompelor, calitatea ceruta produselor, etc. Periodic instalatiile de distilare a titeiului usnt oprite pt a se efectua reviziile curente sau reparatiile capitale. 5.1 Pornirea. Dupa oprire instalatia se porneste trecand prin patru faze obligatorii, astfel incat sa inrte in regimul normal de fractionare. -pregatirea instalatiei pt pornire -incarcarea instalatiei -recirculaera rece si recircularea calda -trecerea instalatiei pe regim normal si ridicarea prelucarrii la capacitatea normala Pregatirea instalatiei pt pornie cuprinde: controlul tuturor aparatelor si al legaturilor de conducte, a deservirii cu abur, apa curent electric si combustibili. Se efectueaza incercarile de etansietate a aparatelor a pompelor precum si verificarea masurilor si a dispozitivelor de protectie a muncii si paza contra incendiilor. Operatiile se executa intr-o anumita succesiune, indicata de instructiunile de exploatare a instalatiei de distilare. Proba de presiune a inatslatiei se face trecand apa prin circuitul cuptor coloana pana ce presiunea pe sistem atinge 20daN/cm 2 , momentul in care se supravegheaza pompade alimentare cu titei a instalatiei, robinetelesituate pe conducata de alimentare a coloanei, manometrele situate pe conducta de trasfer din cuptor, in scopul depistarii punctelor unde instalatia prezinta scapari si remedierii cauzelor acestor neetansietati nepermise. Incarcarea instalatiei se face cu titei rece pe traseul rece care dislocuieste apa aflata pe traseele de conducte ale instalatiei pana in momnetul cand toate coloanele se formeaza un anumit nivel de lichid. Recircularea rece se face cu titei rece pe traseul in circuit inchis: pompa de alimnetare a instaltiei cu titei, preincalzitoare de titei, coloana zero, pompa de alimentare cu titei, a cuptorului, coloana principala de distilare, pompa de alimentare a instalatie cu titei. Pe tot timpul recirclarii se verifica circuitele si se remediaza eventualele neetansietati. se trece apoi la recircularea calda avnd grija ac prin toate condensatoarele si racitoarele tubulare sa circule apa de racire. Inainte de punerea in functiune a cuptorului acesta se abureaste pt indepartarea eventualelor urme de gaz explozive. 5.2 Oprirea normala Oprirea normala a instalatiei de disttilare a titeiului se executa la termene planificate, dupa un ciclu normal de functionare. Pentru a executa oprirea in conditii bune este necesar sa se asigure buna functionare a liniilor de deascarcare a produselor spre rezervorul de produse neconforme. La oprire se reduc focurile si debitul de alimwntare a cuptorului pe toate circuitele in mod uniform. Se sting pe rand focurile pe ambele parti ale cuptorului. Concomitent se reduc debitele de curgere a fractiunilor pe prizele de petrolbsi motorina. 7.Masuri de protectie a muncii Temperaturile maxime admise la intrarea produselor petroliere in rezervoarelor de receptie sunt:

-benzina usoara 35 0 C -benzina medie 40 0 C -petrol 50 0 C -motorina 70 0 C -titei la rezervor 30 0 C Lucrarile de interventie in instalatie, dificile si periculoase se vor executa numai ziua. In timpul serviciului, tot personalul care deserveste instlatia DA va purat echipamnet de protectie, iar in locrile unde exista pericol de intixcare cu gaze se va purta masca cu aductie de aer si centura de siguranta cu franghie. Spalarea hainelor cu benzina pe teritoriul instalatiei este strict interzisa. Toti muncitorii care deservesc instalatia sunt obligati sa cunoasca si sa respecte cu strictete toate prevederile de protectie a muncii din rafinarie, regulamentul de functioare al instaltiei, instructiunile de paza contra incendiilor si regulamentul de ordine interioara. Deschiderea oricarui aparat din instalatie (coloana, cuptor, schimbator de caldura, etc) se va face numai dupa golirea produselor din aparat, urmata de o aburire, de minimum 6h, spalare cu apa si racire. Inainte ca muncitorii sa intre in aparate pentru executarea lucrarilor de curatire si control trebuie sa se ia o proba de gaze din aparat pentru analiza cintinutului de gaze toxice si inflamibile si a continutului de oxigen, in cel putin 3 puncte ale aparatului ( varf, mijloc, baza). Lucrarile de curatire si control se vor efectua numai daca valorile indicate de analiza se vor incadra in limitele admisibile pentru aparatul si procesul respectiv. Se interzice intrarea in aparate si vase a caror temperatura, in interior, depaseste 40 0 C. La oprirea instaltiei, inainte de a incepe lucrarile de demontare trebuie sa se blondeze toate conductele prin care ar putea patrunde in aparate abur, gaze si produse petroliere. Probele de produse fierbinti se pot lua numai dupa trecerea probei printr-un racitor cu apa, in vase de metal bine curatite si uscate inainte de folosire. In timpul finctionarii instalatiei tabloul cu aparatele de masurat sin control va pi supravegheat in mod permanennt, orice deranjament in instalatie, semnalat de aceste aparate, fiind anuntat imediat sefului de schimb pentru a se lua masuri de remediere. Se inerzice suflarea cu aer a conductelor de benzina, petrol si titei, intru-cat acestea sunt produse volatile si prin suflare cu aer se pot forma amestecuri explozive. La pornirea instalatie, cuptorul va functiona cu combustibil lichid, aprinderea injectoarele efectuandu-se in urmatoarea succesiune: - se abureste cuptorul minim 15 minute, pentru eliminare aventualelor gaze inflamabile; - se deschide robinetul de intrare a aburului in injector; - se introduce somoiogul aprins la gura injectorului; - se deschide, treptat, robinetul de pe racordul de combustibil lichid; - se stinge somoiogul intr-o lada cu nisip aplasat langa cuptor. In timpul functionarii cuptorului se controleaza sistematic vizual, cu ochelari de protectie, starea exterioara a tevilor din interiorul cuptorului. Nu se admite ca flacarile sa atinga tuburile. 0 Temperatura maxima admisa in camera de aredere a cuptorului va fi 850 C. Cand tevile sunt din otel carbon si 870 0 C in cazul tevilor din otel aliat. Temperatura pe tuburi va fi de maximum 360 0 C. Usile cxamerelor de la coturile de intoarcere trebuie sa fie inchise etans, pentru a nu permite patrunderea aerului. Cand se scot dopurile de control de la coturile de intoarcere este interzis a se sta in dreptul dopului care se scoate. In timpul ridicarii presiunii pentru executare probeleor de presiune este interzis a se sta in dreptul coturilor de intoarcere. Trecerea personalului in dreptul coturilor de intoarcere pentru verificare etansietatii se poate face numai dupa cel putin 5 minute de la atingerea presiunii de proba. Orice interventie necesara in serpentina cuptorului se va putea face

numai dupa scoaterea completa a serpentinei cuptorului de sub presiune. In timpul functionarii utilajelor cu piese mobile se va observa tot timpul ca: - ungerea sa se fac normal si la timp; - piesele sa execute numarul de curse sau turatii prescrise; - manometrele sa indice presiuni normale de lucru; - temperatura lagarelor si a apei de racire la iesire sa fie normale; - in jurul utilajelor sa fie in permanenta ordine si curatenie. In cazul cand exista defectiuni, utilajul se opreste imediat. Lucrarile de revizie si reparatie la astfel de utilaje se vor executa numai dupa scoaterea din functiune a utilajelor. Se interzice patrarea benzinei si a altor produse petroliere in sala masinilor. Se interzice spalarea cu benzina a podetelor sau a pieselor de masini in sala de pompe. In parcul de rezervoare al instaltiei se interzice lucrul cu scule care produc scantei prin lovire, se interzice trecerea si stationarea persoanleor fara interes de serviuciu.