INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl.

Bonciu CURS 2 Investitiile internationale se manifesta sub 2 forme: - ISD - foreign direct investment (FDI) - IP - investitii de portofoliu ~ ISD - o categ. a inv. internationale care reflecta scopul unei entitati rezidente intr-o tara de a detine un interes de durata intr-o firma inregistrata in alta tara.
Sursa de informatii: World Investment Report - www.unctad.org

12.10.2009

*Trasaturi: - se refera la relatiile economice de durata - investitorul strain paticipa nemijlocit/direct la conducerea firmei *Componente economice ale ISD - actiuni/ parti sociale/contributii in natura - transferurile intrafirma - profiturile reinvestite ~ IP - se materializeaza in valori mobiliare de natura participativa (actiuni) sau valori mobiliare de natura datoriei (obligatiuni). In aceasta situatie, investitorul doreste sa fructifice capitalul sau cu un randament cat mai bun fara a se implica in conducerea firmei. In majoritatea tarilor lumii se prevede pragul minim, dincolo de care, un investitor incepe sa participe la conducerea firmei, de regula, acesta este de aprox. 10% din capital/puterea de vot. Fluxurile (flows) de ISD se refera la valoarea investitiilor care intra intr-o tara, respectiv care ies din acea tara intr-un interval de timp, de obicei 1 an. FDI flows - inflows - outflows Stock = valoarea cumulata a IS realizata de la un moment initial pana la un moment de referinta. Stock = suma fluxurilor(flows). Importanta ISD in economia mondiala: - ISD ocupa o pondere insemnata in ansamblul fenomenelor economice mondiale Pt. 2007 - PBM (produsul brut mondial) - 6500 mld $ - Stock ISD - 15000 mld $ - exporturi mondiale - 14000 mld $ - vanzarile filialelor STN (soc. transnat.) - 31000 mld $ - ISD repr. cea mai importanta sursa de finantare pt tarile in dezvoltare - ISD creeaza un nr. f. mare de locuri de munca Pt. 2008 - creearea aprox. 80 mil. locuri de munca directe - creearea aprox. 400 mil. locuri de munca indirecte CURS 3 19.10.2009

IS au repr. cel mai dinamic fenomen din economia mondiala. In perioada 1982-2000, aceste fluxuri au crescut continuu, nivelul din anul 2000 fiind de aprox. 2-3 ori mai mare decat cel din 1982. In 65 de tari ale lumii, intre 1986-2000 cresterile anuale ale fluxurilor de IS au fost de aprox. 30%.

1/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu Repartitia pe grupe de tari a fluxurilor de IS - tari dezvoltate - in curs de dezvoltare Dpdv al fluxurilor de intrare, pt. per. 1978-2008 catre tarile dezvoltate s-au orientat 60-82% Dpdv al fluxurilor de iesire, pt. per. 1978-2008, ponderea tarilor dezvoltate este 82-97%, iar a tarilor in curs de dezvoltare 3-18%. In cadrul acestei repartitii, grupa tarilor in dezvoltare este caracterizata de o repartitie inegala, resp. 2/3 din investitii se indreapta spre tari din Asia si America Latina si doar aprox. 4% spre Africa. Evolutia ISD in per. 2000-2008 (pg. 27) In deceniul anterior, IS crescusera la nivel mondial de 5 ori - 2000 -> max. istoric 1400 mld $ - 2001-2003 scadere (din cauza evenimentelor de la 11 sept. 2001) -> IS au scazut in tarile dezvoltate, iar in cele in curs de dezvoltare au inceput sa creasca. - 2004-2007 crestere -> max. istoric 1900 mld $ - 2008 scadere cu 15% (criza economica) Cauzele scaderii IS datorita crizei economice: - recesiunea (incetinirea/incetarea cresterii) care det. pt. investitori o stare de asteptare - scaderea importanta a valorii activelor (terenuri utilaje, cladiri...) - diminuarea/ lipsa profiturilor - dificultati f mari in obtinerea creditelor - reducerea considerabila a cererii. Previziuni pentru perioada 2009-2011 (pg. 29) - 2009 -> scadere cu 10% - 2010 -> crestere - 2011 -> comparabil cu 2007 (aprox. 1700 mld $) In 2009, multe tari dezvoltate au luat masuri de stimulare a economiei, a.i. dupa iulie 2009 unele tari importante au inceput sa iasa din criza (Germania, Franta, Japonia, SUA) Tendinte privind IS in per. 2009-2011: - Tarile dezvoltate raman principalele surse si destinatii - Creste prezenta investitorilor (STN) din Rusia, China, India - Orientarea investitorilor catre domenii industriale mai putin afectate de criza ( ind. farmaceutica, alimentara, informatica, energetica) - Cresterea investitiilor in servicii legate de afaceri, serv. financiar-bancare sau telecom. - Cresterea nr. de cazuri in care investitorii straini se asociaza cu parteneri locali. Factori de risc pt. investitorii straini in per. 2009-2011: - fluctuatia cursurior de schimb - evolutia preturilor energiei si mat. prime - posibilitatea unor evolutii economice fluctuante - posibilitatea unor manifestari xenofobe, nationaliste

2/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu Fuziunile si achizitiile internationale (pg.31) In ultimii 20 de ani, cea mai mare parte (pana la 80%) din fluxurile mondiale de IS au fost reprezentate de fuziuni si achizitii internationale. Majoritatea fuziunilor si achizitiilor internat. au avut loc in domenii precum sectorul bancar si de asig., ind. chimica, ind. farmaceutica, telecom. si ind. auto. Ponderea mare a fuziunilor si achizitiilor in totalul fluxurilor mondiale poate det. variatii f. mari de la un an la altul ale nivelului IS. In Europa Centrala si de Est, dupa 1990, majoritatea achizitiilor internat. s-au realizat sub forma privatizarilor. In ultimii ani, in domeniul achizitiilor internat. devin mai active fondurile de inv. private care repr. o forma particulara de inv. directe, deoarece isi propun prezenta pe piata o per. limitata de timp, de 5-10 ani. CURS 4 Participantii la inv. internat.(pg.38) 1. Paricipanti directi - investitori straini - parteneri locali - Un caz particular este repr. de prezenta statului in act. in firma cu capial strain 2. Participanti indirecti = ag. economici cu care inv. strain intra in contact si rel. de lunga durata - furnizori locali - clienti - statele de origine a capitalului si de destinatie Realizarea inv straine poate fi realizata cu un model de analiza push-pull in care asupra inv se exercita influente din partea tarii de origine si din partea tarii de destinatie. Tara de origine poate incerca sa orineteze investitorii sai catre anumite tari de dest. atunci cand are interese politice sa faca acest lucru. Tarile de destinatie pot sa incerce sa atraga investitori straini printr-o gama f larga de stimulente financiare, fiscale de natura informationala. (www.ipanet.net) Motivele care stau la baza deciziei de a investi in strainatate 1. Cautarea de resurse 2. Cautarea de piete de desfacere 3. Cautarea de eficienta Motivele de a investi in strainatate, precum si caracteristicile IS se modifica in timp, drept urmare, in sec. XX avem 4 per distince: (pg.42) 1. per interbelica - principalul motiv era repr. de cautarea de resurse si in mai mica masura de piete. Principalele tari investitoare erau Marea Britanie, SUA, Franta. Principalele destinatii: tari din Asia si America Latina. Incepe sa se manifeste prezenta STN din SUA. 2. 1945-1960 - Investitorii straini cauta piete si mai putin resurse. Principala tara de origine SUA, principalele tari de dest. tarile din V Europei (Marea Britanie), Canada, Japonia, SUA. Este per. in care investitiile sunt dominate de STN din SUA. 26.10.2009

3/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu 3. 1960-1980 - Investitorii sunt in cautare de piete si de eficienta. Tari de origine:SUA, Europa Occidentala, Japonia, tari recent industrializate: Coreea de Sud. Principalele tari de destinatie: SUA si tarile occidentale (www.unitednations.org). Incep sa se dezvolte aliante strategice intre marile firme transnationale (cooperare dintre firme). 4. 1980-2000 - Are loc o crestere a fuziunilor si achizitiilor internat. Creste IS in dom. serviciilor. Tari de origine: China, India, Coreea de Sud. Tari de dest.: China, India, Brazilia, Federatia Rusa. Dupa 1990 apare o noua zona ca dest. Europa Centrala si de Est. Investiitorii cauta eficienta. Strategii de transnationalizare (modul de org. a relatiilor dintre firma mama si filiale) (pg.43) 1. Strategii punctuale - existenta unor filiale de mari dimensiuni, autonome, care aveau relatii putin frecvente cu firma mama si realizau produse finite, nu componente. 2. Strategii de integrare simpla - legaturi mai stranse intre filiale si firma mama si o anumita diviziune a muncii prin care in filiale se desfasurau activitatile cu consum mai mare de forta de munca, mat.prime si energie. 3. Strategii de integrare complexe - realatiile dintre filiale si firma mama sunt f stranse si diviziunea muncii este cea maxim posibila, in sensul ca toate activitatile economice sunt descompuse (impartite) in componente care se realizeaza oriunde in lume, unde este eficient (proiectare, productie, distributie, suport pt. consumatori si reciclarea materialelor). Odata cu trecerea la soc. informationala si cu cresterea vitezei de innoire a produselor, interesul investitorilor s-a concentrat pe existenta, in tarile de dest., a resurselor create (resurse de inovare, de cunoastere, de creativitate). Pt. tarile de destinatie, un factor important in atragerea de investitori straini este asigurarea coerentei politicilor economice (claritate si consecventa): politica fiscala, evolutia ratelor de schimb, a dobanzilor, a reglementarilor privind forta de munca. Pt. investtorii straini, gradul de atractie al unei tari este dat de calitatea mediului de afaceri (infiintarea unei firme, relatia cu diferitele autoritati, vit. rezolvarii litigiilor si usurinta lichidarii unei afaceri). CURS 5 02.11.2009

REFERAT - pornind de la studiile de caz din manual (pana la inceputul lunii dec.) Efectele economice ale IS pt. tarile de destinatie 1. Creearea sau mentinerea locurilor de munca - in cazul inv. noi, locurilor de munca din ec. resp. li se adauga cele create in firma noi infiintata. In cazul achizitiillor internat., investitorul asigura continuarea existentei locurilor de munca si a firmei, chiar daca locurile de munca ramase sunt mai putine decat cele existente initial. De regula, locurile de munca din firmele cu capital strain au conditii de lucru mai bune si salarii mai bune, iar angajatii au acces la cursuri de perfectionare profesionala. 2. Cresterea intrarilor de capital si contributia la echilibrarea balantei de plati. 3. Se stimuleaza investitiile interne - realizate de oamenii de afaceri locali. Investitorii locali - concurenti: inv. local trebuie sa realizeze un produs/serviciu comparabil cu cel al inv. strain. - potentiali furnizori 4. Cresterea veniturilor la bugetul statului si la bugetele locale prin plata taxelor si impozitelor de catre inv. strain, dar si prin cresterea cifrei de afaceri a furnizorilor locali care

4/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu platesc astfel sume mai mari catre bugetul central si bugetele locale. Chiar si in situatia in care inv. straini primesc stimulente, totusi efectul lor ca surse bugetare ramane net pozitiv, deoarece: - stimulentele se acorda pe o durata limitata de timp - stimulentele nu acopera toate contributiile pe care investitorul le are prin sistemul de taxe si impozite - prin activitatea investitorului cresc sumele platite de furnizorii locali 5. Accesul tarii la tehnologii moderne: datorita globalizarii, orice investitor se confrunta cu o concurenta la nivel global si ca atare el va trebui sa foloseasca cele mai noi tehnologii. 6. Accesul la metode moderne de management: inv. straini au interesul atat din motive economice cat si din motive de imagine. 7. Asigurarea accesului la piete de desfacere si cresterea exporturilor tarii de destinatie. Acest lucru se produce deoarece inv. strain isi poate utiliza propria retea de distributie, de service, de finantare, de promovare. 8. Asigurarea sprijinirii privatizarii si accelerarea restructurarii in economie. In cazul privatizarii unor firme de mari dimensiuni, inv. straini pot fi singurii care sa dispuna de sume f. mari. Efectele mentionate nu se realizeaza in mod automat si nici in totalitate pt. fiecare inv. straina in parte. Pt. a valorifica cat mai multe din aceste efecte, guvernele tarilor de destinatie trebuie sa ia o serie de masuri: - imbunatatirea mediului de afaceri pt. a det. cifre de afaceri cat mai mari - sa spijine utilizarea furnizorilor locali prin programe de crestere a competivitatii acestora si prin promovarea lor catre inv. straini. - asigurarea de servicii post-investitie (after care services) care constau in sprijinirea inv. in finalizarea investitiei si acordara de asistenta in desfasurarea activitatii. - sa sprijine participarea institutelor de cercetari si a centrelor universitare la activitati productive. CURS 6 TEST 4 ian. 09.11.2009

Masuri de promovare a investitiilor initiate de tarile de origine(home country measures- HCM)

In anumite conditii, tarile de origine a capitalului pot initia masuri prin care sa influenteze, sa stimuleze, sa convinga investitorii privati din acele tari sa investeasca in anumite tari de destinatie. O situatie particulara este aceea in care unele state dispun de fonduri de investitii suverane care sunt niste fonduri de investitii cu capital de stat (ex. China Investment Corporation, Kuweit Investment Authority). In aceasta sit. guvernul respectiv decide in mod direct catre ce tari orienteaza investitiile. Trasaturi ale masurilor initiate de tarile de origine: - Dpdv juridic, aceste masuri repr. angajamente asumate unilateral (similar donatiilor). Aceasta inseamna ca tarile de origine nu se consulta cu tarile de destinatie vizate asupra continutului acestor masuri. Tarile de origine pot initia asemenea masuri atunci cand au interese comerciale, strategice, politice, umanitare fata de tarile vizate.

5/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu - Masurile initiate de tarile de origine sunt consemnate in: acorduri bilaterale, acorduri regionale (NAFTA, ASEAN), acorduri multilaterale (Sistemul Generalizat de Preferinte UNCTAD). Forme de manifestare a acestor masuri - Furnizarea de informatii si asistenta tehnica pt anumite tari: tarile de origine pot intocmi pe cheltuiala lor ghiduri de afaceri sau de investitii, studii de piata, prognoze sau pot finanta misiuni de afaceri sau participari la targuri si expozitii in anumite tari. - Acordarea de asistenta financiara pt firmele care investesc in anumite tari sub forma de sume pentru intocmirea de proiecte, pt. realizarea de studii de fezabilitate, acordarea de imprumuturi cu dobanda mai redusa sau chiar participarea tarii de origine cu fonduri la realizarea unor proiecte de investitii. Asistenta financiara se acorda de obicei pentru investitii in anumite domenii (transporturi, surse de energie, protectia mediului) sau pt. intreprinderi mici si mijlocii. - Acordarea de stimulente fiscale fie direct firmei investitoare (amanarea la plata unor taxe, scutiri de plata la taxe si impozite), fie se refera la tratate sau acorduri de evitare a dublei impozitari. - Acordarea de garantii pt. investitiile efectuate - in orice afacere intreprinzatorul este confruntat cu riscuri comerciale: produsele nu se vand, concurenta puternica, cresc preturile mat. prime, criza economica. Aceste riscuri nu sunt garantate de nimeni, investitorul si le asuma. Exista insa si riscuri necomerciale: confiscare, expropriere, nationalizare, lovituri de stat, stari de raboi care pot fi garantate de tarile de origine pt. investitii realizate in anumite tari. De obicei, asemenea garantii sunt acordate de state, dar ele pot fi acordate si de institutii cu caracter regional create de mai multe state dintr-o regiune (corporatia inter-araba de garantare a investitiilor). Asemenea garantii se pot acorda si pe o baza multilaterala de catre o institutie din cadrul Bancii Mondiale, resp. Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor (MIGA) - aceasta agentie acorda garantii inv. privati, iar fondurile sale provin din contributia membrilor care sunt atat tari dezvoltate cat si in dezvoltare. Un instrument prin care tarile de origine pot influenta orientarea investitorilor este acela al stabilirii unor plafoane diferite de garantare in fct. de tara de dest. Aceste plafoane se stabilesc anual si fct. pe principiul primul venit primul servit. - Facilitarea accesului exporturilor din anumite tari pe piata tarii de origine - Promovarea transferului de tehnologie catre anumite tari - se poate face prin: finantarea de activitati de cercetare in comun cu anumite tari; transferul unor tehnologii; finantarea de parteneriate intre firme sau a programelor de formare profesionala in anumite domenii. CURS 7 16.11.2009

Implicatii ale inv. straine pt. economiiile emergente

Efectele inv. straine sunt mai pronuntate in cazul tarilor emergente, deoarece nivelul de dezvoltare al acestora este mai redus, iar structurile economice nu sunt inca stabile. Aceste implicatii/efecte pot fi urmarite la nivel macroeconomic (la nivel de tara) si la nivel microeconomic (la nivel de firma). Efecte la nivel macroeconomic: - cresterea cantitativa si calitativa a investitiilor - cresterea calitativa se refera la orientarea investitiilor catre domenii de viitor (aparitia unor domenii noi pt tara respectiva). 6/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu - contributia la cresterea economica manifestata prin infiintarea de firme noi sau prin modernizarea celor achizitionate in procesul de privatizare. - efecte asupra balantei comerciale - intr-o prima etapa, in timpul realizarii investitiei si inceperii functionarii acesteia are loc o crestere a importurilor. Acest fenomen nu afecteaza stabilitatea macroeconomica, deoarece importurile sunt achitate de investitorul strain. Intr-o a doua etapa, cand investitia functioneaza deja la parametrii proiectati are loc o crestere a exporturilor. - contribuitia la echilibrarea balantei de plati, mai ales in momente critice (termene scadente pt. plata unor datorii contractate in per. anterioara). Aceasta contributie poate rezulta din plata unor sume importante in procesul de privatizare. - contributia inv. straini la bugetele locale, mai ales in cazul localitatilor mici unde pot constitui majoritatea majoritatea bugetelor respective. Efecte la nivel microeconomic - aparitia de firme moderne sau restructurarea celor existente. - in tarile in tranzitie, firmele achizionate de inv. straini au fost modernizate mai rapid decat cele ramase in proprietatea statului sau cumparate de investitori locali. - modificarea nomenclatorului (listei) de produse si servicii a firmelor cu capital strain. Posibilele implicatii negative ale investitiilor straine (efectele negative au o probabilitate mai mare de aparitie in tarile mai putin dezvoltate si in special in tarile unde nu exista politici economice bine definite). - in conditiile globalizarii, societatiile transnationale realizeaza investii in diferite tari si urmaresc sa maximizeze profitul din activitatea desfasurata la nivel global. In aceste conditii, filialele fiecarei soc. existente intr-o tara vor cauta optimul pentru firmele investitioare si nu pt. tara respectiva. - aparitia unor distorsiuni in economie, mai laes daca se privatizeaza firme care detin o pozitie dominanta sau chiar de monopol (utilitatile publice). Din practica s-a constatat ca, pt consumatori, monopolurile publice sunt mai rele decat cele de stat. - investitorii straini cumpara firme in procesul de privatizare pt. a le desfiinta, fie in scopul vanzarii de active, fie pt. a elimina concurenta. - in cazuri extreme, cu caracter de exceptie, inv. straini pot ajunge si la incalcari grave ale legii. - cresterea dependentei de capital strain care det. vulnerabilitati, mai ales in conditii de criza. - atragerea de forta de munca calificata de la firmele locale care devin mai putin competitive. Implicatiile politice ale inv. straine - in principiu, factorii politici nu intervin in realizarea de inv. straine. Situatii in care intervin: cand tara de dest. doreste sa atraga inv. straine; la realizarea de inv. majore (porturi, aeroporturi, centrale nucleare, mari intreprinderi); in situatia in care se doreste atragerea de inv. din tari apartinand unor blocuri militare (NATO). CURS 8 23.11.2009

Criterii de luare a deciziilor in dom. inv. straine

Aceste criterii sunt diferite in fct. de obiectivele investitorilor si de durata de timp pe care acestia intentioneaza sa stea in tara de destinatia.

7/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu Investitorii pot cauta resurse, piata, eficienta, active strategice. Dpdv al duratei, investitorii pot avea in vedere o durata lunga, nedeterminata sau o durata medie, determinata. Criterii economice in luarea deciziei de a investi 1. pozitia geografica a locului investitiei - poate depinde de dest. produselor/serv. realizate. 2. costul fortei de munca - la un anumit nivel de calitate al acestuia. 3. existenta unor furnizori care produc sau pot produce componente la nivelul de calitate solicitat. 4. nivelul impozitului pe profit si, in general, nivelul fiscalitatii. 5. nivelul de dezvoltare a infrastructurii sub toate formele sale (transport, telecom, utilitati...). 6. cadrul institutional si legislativ in domeniul afacerilor. 7. existenta resurselor naturale. Dpdv al mediului de afaceri si al mediului concurential in domeniul investitiilor straine, investitorii au in vedere u. elemente: 1. existenta unor strategii economice clare, pe termen lung. 2. masura in care posibilul stat de destinatie intelege cine sunt concurentii sai in atragerea de investitii si ce ofera ei investitorilor. 3. existenta unei atitudini orientate spre client si a unei mentalitati pozitive. In cazul investitiilor realizate de STN, au fost identificate 3 categ. de factori care influenteaza decizia de a investi: 1. factori privind politicile ergonomice (politicile de privatizare, politica fiscala, comerciala, stabilitatea economica, politica si sociala) 2. facilitarea afacerilor (acordarea stimulentelor, existenta politicii de promovare a investitiilor straine, existenta serviciilor post-investitie. 3. determinanti economici (aspecte legate de eficienta, de resurse, de piata) Surse de informare utilizate de investitorii straini 1. Surse oficiale - interne: de la ministere, de la agentii de promovare a inv. straine, institutul de statistica, banca nationala - internationale: ghiduri 2. Surse din mediul de afaceri: consiliul inv. straini, agentia oamenilor de afaceri, Camera de Comert si Industrie (asociatie profesionala benevola). 3. Surse specializate: instituite de studiere a pietei - The Heritage Foundation-Index of Economic Freedom. Prin libertate economica se intelege un grad redus de interventie al statului in economie. Acest Index are in vedere 10 categ. de factori dintre care politica comerciala, politica monetara, drepturile de proprietate, marimea pietei negre. - The Money Matters Institute-Index triunghiular al avutiei natiunilor (med. ec, social, international)

8/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu Mediul economic al unei tari este caracterizat de 3 componente: 1. economia nationala: evolutia PIB/loc, inflatia, marimea datoriei externe 2. internationalizarea economiei: marimea comertului exterior, marimea investitiilor straine, convertibilitatea monedei 3. climatul (mediul) de afaceri: independenta bancii centrale, ponderea poprietatii private, protectia proprietatii. CURS 10 07.12.2009

Politici in domeniul investitiilor straine

In permanenta, cererea de capital este mai mare decat oferta de capital. Din acest motiv, intre tarile lumii si in cadrul acestora intre diferitele regiuni sau orase se manifesta o concurenta privind atragerea de investitii straine. La nivel de stat, investitiile straine reprezinta un mijloc pentru realizarea unui scop, de aceea politica privind investitiile straine poate fi definita drept un ansamblu de principii, strategii si mijloace prin care inv. straine sunt utilizate pt. realizarea dezvoltarii economice. Aceste politici contin 3 componente: 1. strategia (la ce servesc inv. straine?) 2. cadrul institutional si legislativ privind inv. straine (ce institutii si ce reglementari se aplica in relatia cu investitorii straini?) 3. instrumentele economice de influentare a inv. straine (ce stimulente sau restrictii se aplica inv. straine?) Dpdv al continutului lor, politicile privind inv. straine se pot clasifica in u. categ.: 1. politici minimale - se refera la permisiunea acordata investitorului strain de a investi intr-o tara. 2. politici de promovare a inv. straine - au in vedere informarea si marketingul unei tari ca destinatie pt. investitiile straine. 3. politici de atragere a inv. straine - presupun 2 elemente: - identificarea unor anumiti investitori care sunt doriti in tara de destinatie - negocieri active si personalizate cu acesti investitori 4. politici de mentinere a inv. straini - necesitatea acestor politici rezulta din faptul ca in multe tari s-a constatat ca circa 50-60% din inv. realizate intr-un an provin de la investitorii deja existenti daca acestia sunt multumiti de conditiile de afaceri din tara respectiva. 5. politici mixte - contin in diferite proportii componente ale politicilir de promovare, atragere si mentinere. UNCTAD a clasificat politicile in domeniul inv. staine in 3 generatii in fct. de maturitatea climatului de afaceri si a politicilor economice. Cf. acestei clasificari: 1. prima generatie de politici in dom. inv. straine are in vedere liberalizarea regimului inv. straine. Are in vedere 3 aspecte: - inv. straine se pot face cu participare la capital pana la 100% - inv. straina se poate face in orice domeniu - inv. straine se pot face in orice zona a tarii Are in vedere acordarea tratamentului national pt inv. strainiasigurarea unui mediu de afaceri favorabil 2. infiintarea unei institutii specializate si utilizarea programelor de MK pt. a convinge investitorii straini sa vina intr-o anumita tara.

9/10

INVESTITII INTERNATIONALE - CURS Fl. Bonciu 3. asigurarea unui climat de afaceri si a unei infrastructuri a afacerilor atat de favorabile incat inv. straini vin in tara respectiva din proprie initiativa. Dpdv al regimului juridic si institutional, investitorii straini se pot afla in raport cu investitorii locali in un din urmatoarele 3 situatii: - discriminare pozitiva: inv. straini dispun de mai multe drepturi decat cei locali - tratament national: inv. straini urmeaza aceleasi proceduri si respecta aceeasi legislatie ca si inv. locali - discriminare negativa: presupune mai putine drepturi pt. inv. straini fata de cei locali Acordarea tratamentului national prezinta avantajul ca evita anumite tensiuni care pot aparea intre inv. locali si cei straini si, de asemenea, evita aparitia unor abuzuri care urmaresc specularea prevederilor legislatiei. Acordarea tratamentului national nu impiedica adoptarea de masuri de atragere a inv. straini, selectia facandu-se prin marimea sumelor investite pt. care se acorda stimulente sau prin domeniile pt. care se acorda stimulente.

Agentiile de promovare a IS (investitii straine)

Aducerea la indepliniri a politicilor in domeniul inv. straine se realizeaza prin intermediul agentiilor de promvare a IS. Acestea se organizeaza la nivel de tara (in subordinea guvernului) sau la nivel regional sau local (in subordinea autoritatilor regionale sau locale). In anumite situatii, aceste agentii se ocupa si de promovarea comertului (Trade & Investment Promotion Agency). In alte situatii, activitatea de promovare a investitiilor se desfasora in cadrul unor agentii de dezvoltare in cadrul carora investitiile straine sunt doar o componenta (Scotia, Irlanda, Marea Britanie). In anumite situatii, in cadrul agentiilor de promovare, pe langa reprezentantii guvernului putem intalni si reprezentanti ai bancilor si camerelor de comert. De obicei, serviciile oferite de aceste agentii investitorilor sunt gratuite, existand posibilitatea ca dincolo de un nivel ele sa fie oferite contra cost. In anumite situatii agentiile pot actiona ca un dezvoltator, construind anumite facilitati si vanzandu-le catre cei interesati.

10/10