Sunteți pe pagina 1din 22

GRILA CRIMINOLOGIE 2011 AN IV 1. De cand s-au facut studiile stiintifice despre criminalitate ca fenomen social? a.

din cele mai vechi timpuri b. odata cu aparitia religiei c. incepand cu sec. al XVII-lea 2. Cum a fost considerata crima ? a. manifestare diabolica, expresie a pacatului b. o fapta reprobabila c. ceva ce tinea de obiceiurile locului unde de savarsesc 3. Cum a fost apreciata pedeapsa pentru crima ? a. sanctiune pentru fapta comisa b. retributie pentru raul facut ori ca ispasire a pacatului savarsit c. forma de prevenire pentru cei predispusi 4. Ce a constituit modelul de inspiratie a pedepselor ? a. Codul lui Hammurabi b. Legea talionului c. Legea celor XII table 5. Cum se face aplicarea pedepselor ? a. diferentiat in functie de pozitia sociala a faptuitorului sau victimei b. fara nicio diferentiere c. de catre persoane anume desemnate 6. Cum erau pedepsele pentru demnitari ? a. aceleasi ca si pentru persoanele nedeterminate b. mai blande pentru delicte minore si mai aspre pentru delicte grave c. influentate de demnitatea pe care o ocupa faptuitorul 7. Cand si unde au aparut primele preocupari pentru legiferare si pentru cunoasterea legii ? a. Imperiul Roman b. Egipt c. Grecia Antica (incepand cu secolul VII i.e.n.) 8. Care dintre legiutorii de mai jos au ramas in istorie pentru asprimea legilor elaborate ? a. Solon b. Aristotel c. Drakon 9. Cui a apartinut asertiunea conform careia pedeapsa constituie sanctiunea pentru fapta comisa si trebuie orientata catre un scop care sa constituie temeiul juridic al aplicarii ? a. Drakon b. Socrate c. Platon 10. Ce personalitate a identificat rolul preventiv al pedepsei ? a. Platon b. Aristotel c. Seneca 11. In operele carui autor antic se regaseste problema criminalitatii ? 1

a. Montesquien b. Homer c. Thomas Morus 12. Care dintre lucrarile de mai jos au influentat in mod decisiv criminologia? a. Poemele Homerice b. Despre infractiuni si pedespe c. Despre spiritul legilor 13. Cine este autorul lucrarii Despre infractiuni si pedepse ? a. Cesare Beccaria b. Thomas Morus c. Raffaele Garofalo 14. Caruia dintre autorii de mai jos apartin ideile "triumful dreptului natural conform caruia toti oamenii sa fie egali in fara legii si sa aiba aceleasi drepturi si obligatii": a. Solon b. Beccaria c. Aristotel 15. Carui criminolog apartine opera "Omul delincvent": a. Enrico Ferri b. Cesare Lombroso c. Lacassagne 16. Care este teza centrala din opera lui Lombroso ? a. infractorul este o persoana predestinata sa comita delicte datorita unor stigmate fizice si psihice inascute b. infractorul comite crima pentru rezolvarea unor probleme personale c. infractorul comite delictul fiindca pedeapsa este mai mica decat folosul obtinut 17. Cine este cunoscut in literatura de specialitate ca fiind parintele criminologiei antropologice ? a. Beccaria b. Lacassagne c. Lombroso 18. Cine a analizat rolul factorilor sociali in determinarea criminalitatii ? a. Lombroso b. Enrico Ferri c. Beccaria 19. Cine este considerat in literatura de specialitate intemeietorul criminologiei sociale ? a. Raffaele Garofalo b. Enrico Ferri c. Jeremy Bentham 20. Carui cercetator criminolog apartine paternitatea criminologiei ca denumire ? a. J. Bentham b. Enrico Ferri c. R. Garofalo 21. Ce criminologi sustin ca factorii preponderent biologici determina criminalitatea ? a. cei din scoala germana b. cei din scoala italiana c. cei din scoala franceza 2

22. Cine a elaborat teoria potrivit careia raspunderea pentru savarsirea faptelor antisociale revine societatii ? a. A. Lacassagne b. G. Tarde c. R. Garofalo 23. Caror factori apartin etiologiei criminalitatii conform criminologilor francezi ? a. factorii ce tin de individ b. factorii preponderent sociali c. niciuna din categoriile mentionate 24. Cine a influentat antropologia criminala ? a. cercetarile desfasurate in acest domeniu, incepand cu Lombroso s.a. b. personalitatea stiintifica a unor medici sau sociologi c. studiile care s-au efectuat pe diverse categorii de infractori si infractiuni a 25. Cum au foat denumite primele manifestari stiintifice desfasurate la inceputurile criminologiei ? a. intalniri de lucru pentru analiza si clarificarea delincventei b. domenii conexe criminologiei c. antropologie criminologica c 26. Care este considerat momentul ce internationalizeaza cercetarile criminologie, dandu-le un nou avant ? a. cele doua conflagratii mondiale b. infiintarea Societatii Internationale de Criminologie in 1934 c. congresele tinute pana atunci b 27. Unde are sediul, Societatea Internationala de Criminologie ? a. Londra b. New York c. Paris c 28. Care este obiectivul principal al Institutului European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ? a. o coordonare mai buna a preocuparilor specialistilor b. schimbul de informatii intre tarile europene in vederea prevenirii si combaterii criminalitatii c. infractiunile transfrontaliere b 29. Unde are sediul Institutul European Pentru Controlul si Prevenirea Criminalitatii ? a. Geneva b. Helsinki c. Roma b 30. Care este denumirea revistei Societatii Internationale de Criminologie ? a. Annales Internationales de Criminologie b. Archives de l`antropologie criminelle et des sciens penales c. Revue de droit penal et de criminologie a 3

31. Care tip de criminologie marcheaza cronologic aparitia criminologiei ? a. criminologia generala b. criminologiile specializate c. criminologia clinica b 32. Care dintre personalitatile de mai jos numeau criminologia regina fara regat ? a. H. Mannheim b. J. Pinatel c. Th. Sellin c 33. Controversele privitoare la obiectul de studiu al criminologiei de ce au au fost determinate ? a. epoca istorica in care s-au facut cercetarile b. personalitatea si metoda folosita de fiecare cercetator c. dezvoltarea criminologiei in cadrul altor stiinte c 34. n ce rezid consecinta aparitiei criminologiei in cadrul altor stiinte ? a. fragmentarea obiectului de studiu b. ingustarea artei de cercetare c. abordarea insuficienta a unor probleme specifice a 35. Ce a vizat cercetarea criminologica n primele ei forme ? a. modul cum erau comise infractiunile contra demnitarilor b. studiul infractorului c. abordarea multifactoriala a criminalitatii b 36. O alta preocupare a criminologiei din perspectiva obiectului de studiu ce a mai vizat ? a. fapta antisociala b. conditiile care au determinat trecerea la act c. procesele psihologice ce insotesc fapta a 37. n ce consta eroarea principala a unor criminologi care considerau infractiunea ca obiect de studiu ? a. evidentierea modalitatilor de savarsire a faptei b. studierea numai a faptelor indreptate impotriva persoanei c. atribuirea unei sfere foarte largi infractiunii care ar include si fapte civile, morale, religioase c 38. Care dintre criminologii enumerati considera obiectul criminologiei format din doua niveluri (studiul crimei; penologia, metodele de prevenire, tratament si resocializare): a. Hans Goppinger b. Hermann Mainnheim c. Thorsten Sellin a 39. Cine a abordat pe trei nivele obiectul criminologiei, (crima, criminalul si criminalitatea) ? a. Franz Von Liszt b. Raffaele Garofalo c. Jean Pinatel c 4

40. Aratati care criminolog a impartit criminologia in criminologie generala si criminologie clinica: a. E. Sutherand b. Jean Pinatel c. E. Ferri b 41. Ce urmrea criminologia generala, in opinia lui J. Pinatel ? a. diferentieze intre ele teoriile monocauzate referitoare la obiectul de studiu b. sa unifice si sa compare datele criminologiilor specializate c. sa stabileasca coordonatele noilor cercetari criminologice b 42. Cine a definit obiectul de studiu al criminologiei ca fiind alcatuit din: "procesele elaborarii legilor, ale incalcarii acestora si ale reactiei sociale impotriva celor care incalca legile, precum si interactiunile dintre aceste procese": a. E. Sutherland b. Th. Sellin c. J. Pinatel a 43. Cine afirma ca: "definirea noii politici de aparare sociala trebuie sa se bazeze pe datele stabilite de criminologie, stiinta complexa care se sprijina pe biologie, psihologie, sociologie si stiinte juridice": a. E. Sutherland b. Th. Sellin c. J. Pinatel c 44. Care este scopul general al criminologiei ? a. dezvoltarea cercetarilor in domeniul de referinta b. realizarea unei politici penale eficiente apta sa combata si previna fenomenul infractional c. desprinderea de disciplinele in care s-a dezvoltat b 45. Prin ce se realizeaz identitatea de scop ? a. stiintele penale b. biologia si psihiatria c. psihilogia, sociologia a 46. De cine este dat deosebirea dintre criminologie si stiintele penale ? a. modul de concretizare a scopului (prima este o stiinta normativa, in timp ce criminologia este o stiinta a fenomenologiei penale) b. metodele de cercetare folosite c. finalitatea urmarita a 47. Prin ce se remarc scopul imediat al criminologiei ? a. apararea valorilor si relatiilor sociale fundamentale b. indentificarea cauzelor care conduc la producerea criminalitatii c. tragerea la raspundere a celor care comit fapte antisociale b 48. Ce presupune functia descriptiva a criminologiei ? 5

a. studierea si cunoasterea criminalitatii dintr-o zona teritoriala (tara, regiune, oras) intr-o perioada de timp (1 10 ani) b. descrierea modurilor de operare si a locurilor favorabile c. influenta proceselor de urbanizare sau a crizei financiare a 49. Cine a introdus conceptele folosite in cadrul functiei descriptive: mediul, terenul, personalitatea si actul ? a. Olof Kimberg b. J. Pinatel c. H. Mannheim b 50. Sub ce acceptiuni este analizat conceptul de mediu ? a. mediul infractional b. mediu noninfractional c. fizic sau geografic si cel social (mediul personal si mediul social global) c 51. Cine a fcut distinctiile privitoare la mediul personal sau psihosocial ? a. J. Pinatel b. E. de Greeff c. O. Kimberg b 52. Prin ce este definit controversatul concept personalitate? a. personalitatea devianta b. personalitatea schizoida c. subiectul uman considerat ca unitate biopsihosociala, purtator al functiilor epistemice, pragmatice si axiologice c 53. Ce defineste conceptul de situatie, specific functiei descriptive ? a. ansamblul de imprejurari subiective si obiective ce preced actul criminal care include participarea directa si nemijlocita a personalitatii b. situatia favorabila c. situatia nefavorabila a 54. Cine a studiat conceptul operational situatii precriminale ? a. Exner b. E. de Greeff c. O. Kimberg c 55. Ce evidentiaz caracterul complexului personalitate-situatie ? a. unele infractiuni se comit in anumite anotimpuri b. savarsirea unor infractiuni este favorizata de unele imprejurari c. sunt infractiuni specifice unor zone geografice b 56. Crei tp de criminologie apartine complexul personalitate-situatie si constituie schema fundamentala a explicarii trecerii la act ? a. criminologiei critice b. criminologiei psihologice 6

c. criminologiei clinice c 57. Ce reprezint actul infractional, din perspectiva criminologica ? a. raspunsul pe care personalitatea il da unei anumite situatii b. sanctionabil intrucat incalca legea c. specific oricarei varste de la care poate interveni raspunderea penala a 58. Care este obiectivul functiei explicative ? a. intelegerea esentei, naturii, cauzelor si conditiilor care favorizeaza fenomenul infractional\ b. evolutia in timp (lung-mediu-scurt) a criminalitatii c. aflarea factorilor favorizanti in actul criminal a 59. Care sunt conceptele operationale specifice functiei descriptive? a. terenul, mediul, personalitate, act b. factorul, conditia, cauza, mobilul, indicele c. reactia sociala, tratament, reintegrare etc b 60. Care este criminologul cu contributii insemnate in analiza functiei explicative? a. H. Mannheim b. E. de Greeff c. J. Pinatel a 61. Ce defineste factorul criminogen? a. explicarea fenomenului infractional b. orice element obiectiv care intervine in producerea infractiunii c. aspectele subiective care preced ori insotesc actul criminal b 62. Ce vizeaz cercetarea de predictie ? a. aparitia unor forme noi ale criminalitatii b. anticiparea modificarilor cantitative si calitative in dinamica fenomenului infractional atat in privinta tipologiilor infractionale, cat si autorii implicati c. influenta conditiilor socio-economice asupra criminalitatii b 63. Care sunt conceptele specifice functiei predictive ? a. prezent, viitor, probabilitate, similitudine, hazard, risc, prognoza b. cauza, conditia, efectul, factorii favorizanti c. crima organizata, terorismul, infractiunile transfrontaliere a 64. Ce presupune functia profilactica? a. descrierea si explicarea criminalitatii b. aprecierea stiintifica a fenomenului infractional in dinamica sa c. sintetizarea rezultatelor privind etiologia criminalitatii si transpunerea lor intr-un sistem corect de prevenire c 65. Ce fel de stiint reprezint studiul criminologiei ? a. stiinta starilor de fapt b. stiinta care studiaza fenomenul infractional si actioneaza in prevenirea si combaterea acestuia 7

c. criminalitatea dintr-o anumita tara, regiune la un moment dat b 66. Ce reprezint criminalitatea reala ? a. numarul de infractiuni savarsite intr-o perioada de timp determinata b. infractiunile savarsite impotriva persoanei c. infractiunile comise la care autorii au fost descoperiti a 67. Ce reprezint criminalitatea aparenta ? a.numarul total de infractiuni savarsite pe un anumit teritoriu b. infractiunile cu un pericol social redus c. numarul de infractiuni inregistrate in sistemul justitiei penale c 68. Ce reprezint criminalitatea legala ? a. numai infractiunile prevazute in legea penala b. faptele pentru care s-au pronuntat hotarari judecatoresti de condamnare ramase definitive c. infractiunile prevazute in legi cu dispozitii penale b 69. Ce presupune continutul reactiei sociale ante-factum ? a. reprimarea oricarei incercari de a savarsi fapte antisociale b. elaborarea de programe de masuri care vizeaza prevenirea si combaterea faptelor antisociale c. prevenirea savarsirii infractiunilor violente b 70. Ce vizeaz continutul reactiei sociale post-factum ? a. tragerea la raspundere penala a celor care au comis infractiuni, tratamentul, educarea si reeducarea care sa permita reinsertia sociala b. pedepsele foarte mari aplicate de instante pentru a preveni fapte asemanatoare c. elaborarea unei politici adecvate de prevenire si control al criminalitatii a 71. Care sunt conceptele specifice operabile in cadrul functiei profilactice? a. influentate de schimbarile politie b. date de scopul si functiile criminologiei ca stiinta autonoma c. reactie sociala, modul clasic de prevenire, control social, raspuns social, tratament resocializare, reinsertie sociala c 72. Cum este considerat observarea ca metoda de cercetare in criminologie ? a. una dintre metodele de baza care surprinde frecventa, starea naturala a fenomenelor, conexiunile si conditionarile factoriale b. metoda obisnuita, imprumutata din alte stiinte c. metoda care a fost adoptata la specificul criminologiei a 73. Ce st la baza observrii empirice ? a. este la indemana oricui b. are caracter subiectiv si se fundamenteaza pe aspecte spectaculoase c. nu depaseste nivelul de cultura al persoanei care observa b 74. Ce presupune observarea stiintifica ? 8

a. contemplarea intentionata a realitatii fiind orientata catre un scop determinat b. efectuarea de catre personal calificat c. o logistica adecvata a 75. Ce reprezint cifra neagra a criminalitatii ? a. infractiunile ramase cu autori nedescoperiti b. diferenta dintre criminalitatea aparenta si criminalitatea reala c. infractiunile comise in gruparile mafiote b 76. n ce const specificul experimentului in criminologie? a. efectuarea in laborator b. poate fi manipulat, intrucat este provocat c. ofera posibilitatea cercetatorului sa descifreze coexiunile intre diferite fenomene si legaturile de cauzalitate dintre ele c 77. De ce este condiionat realizarea scopului propus de experimentator ? a. lucrul in echipa sau lucrul individual b. respectarea unor reguli general valabile pentru orice experiment c. respectarea unor considerente de ordin moral, etic si juridic b 78. Care este scopul principal la metoda clinica? a. investigarea individului in complexitatea sa in vederea stabilirii unui diagnostic si prescrierii unui tratament b. cercetarea fenomenului infractional c. stabilirea cauzelor care au favorizat comiterea infractiunii a 79. n ce const deosebirea intre metoda clinica si celelalte metode ? a.tehnicile folosite pentru realizarea scopului propus b. locul unde sunt efectuate c. punctul de plecare (anamneza sau studiul de caz) c 80. Care dintre criminologii de mai jos considera ca notiunea de tratament imbraca in criminologia clinica cel putin doua acceptiuni? a. C. Lombroso b. J. Pinatel c. E. Ferri b 81. Ce are specific metoda tipologica? a. stabilirea tipurilor de infractiuni b. determinarea tipului de tratament c. cunoasterea fenomenului criminal, de la general la individual c 82. Reprezentantii crei scoli au realizat primele tipologii criminale ? a. reprezentantii scolii italiene b. reprezentantii scolii germane c. reprezentantii scolii franceze a 9

83. Care criminolog a stabilit opt tipuri de criminali? a. C. Lombroso b. J. Pinatel c. Seeling c 84. Ce are ca specific metoda comparativa? a. studiaza cifrele reprezentand criminalitatea legala si cea aparenta b. cel putin doua grupuri (criminali si non-criminali) pe care le studiaza pentru a stabili asemanarile si deosebirile c. stabilirea cifrei negre a criminalitatii b 85. Ce au la baza metodele de predictie ? a. un principiu comun - ipoteza unui anumit numar de factori care fac posibila aparitia conduitei delincvente b. probabilitatea producerii unor anumite fapte penale c. posibila aparitie a recidivei a 86. Ce presupune observarea ca tehnica de cercetare in criminologie ? a. perceperea subiectiva a fenomenului criminalitatii b. urmarirea indeaproape a efectelor masurilor profilactice c. urmarirea, surprinderea si examinarea manifestarilor sau atitudinilor comportamentale ale unor grupuri sau subiecti infractori aflati in detentie sau libertate c 87. Ce reprezint observarea ? a. tehnica fundamentala de percepere si interpretare a fenomenului infractional b. o forma de reprezentare a unor comportamente deviante c. o posibilitate de a lua contact cu imprefectiunile legislatiei unei tari a 88. In raport cu telurile urmarite cum poate fi observarea ? a. empirica b. stiintifica c. sistematizata sau nesistematizata c 89. Dupa modul in care observatorul percepe problema in realitate, cum poate fi observarea? a. directa sau indirecta b. interna (participativa) c. externa (din afara grupului observat) a 90. In ce situatii observarea dobandeste caracter systemic? a. cand este realizata de echipe complexe b. cand se fac cercetari de diagnostic ce privesc aspecte semnificative intr-un context dat c. cand cercetarile privesc fapte de mare violenta b 91. Teoria lui A. Normandeau despre observatorul anonim, ce releva ? a. posibilitatea de a patrunde profund in intimitatea grupului studiat si limitarea in privinta miscarii si a intrebarilor 10

b. imposibilitatea acceptarii de catre grupul studiat c. rolul factorului creativ a 92. Ce are specific pentru grupurile aflate in penitenciar observarea? a. mediul inchis schimba trasaturile comportamentale ale individului b. subiectii nu accepta dialogul cu persoane necunoscute c. abilitatea sau deprinderea de a crea puntea de dialog intre obsevator si grupul studiat c 93. Aratati motivul pentru care este utilizat chestionarul in cercetarile criminologice. a. poate fi folosit pentru un numar mare de subiecti cu o structura eterogena, aflati pe arii geografice b. usurinta in administrare c. nu presupune contactul nemijlocit intre cercetator si delincvent a 94. Care dintre tipurile de chestionare studiaza factori de natura subiectiva? a. chestionarul factual b. chestionarul de opinie c. chestionarul cu intrebari precodificate b 95. Conceptul Planul in cinci dimensiuni de alcatuire a chestionarelor, cui apartine ? a. Seeling b. R. M. Stanoiu c. G. Gallup c 96. Ce asigur reusita chestionarului ? a. conditiile grafice in care este tiparit b. forma, marimea si continutul acestuia c. modul in care este administrat b 97. Cine constituie principala cale de obtinere a rezultatelor scanate prin folosirea chestionarului ? a. momentul in care este administrat b. formularea si succesiunea intrebarilor c. nivelul de abstractie al intrebarilor b 98. Ce conditii trebuie sa respecte ntrebarea esentiala intr-un chestionar ? a. sa fie plasata intre alte intrebari, iar intre alternativele de raspuns varianta corecta de raspuns sa nu fie nici prima nici ultima b. sa fie sugestiva c. sa contina o parte din raspuns a 99. Care din intrebarile aflate in structura chestionarului il pun in tema cu aspectul cercetat? a. intrebarile filtru b. intrebarile bifurcate c. intrebarile introductive c 100. Care este rolul intrebarilor filtru? a. selecteaza subiectii, oprindu-i sa treaca la intrebarea urmatoare 11

b. separa raspunsurile pozitive de cele negative si permit subiectilor ramasi sa treaca la urmatoarele intrebari c. de a analiza si separa raspunsurile in functie de structura persoanei chestionate a 101. Care este rolul intrebarilor de control ? a. determina subiectul sa treaca mai usor la intrebarile urmatoare b. separa raspunsurile pozitive de cele negative c. verifica sinceritatzea subiectului chestionat c 102. Cum puteti defini interviul ? a. metoda de cercetare specifica numai criminologiei b. tehnica de cercetare fundamentala ce permite culegerea de date privitoare la un anumit aspect c. o proba orala sau scrisa care solicita subiectii sa rezolve probleme inedite b 103. Ce conditii trebuie sa indeplineasca intrebarile din chestionar? a. sa fie clare, concise, ordonate, cronologic sau psihologic si nesugestive b. sa solicite subiectul la narari corespunzatoare c. sa permita subiectului formularea de ipoteze plauzibile a 104. Ce presupune, in principal, interviul? a. o legatura de amicitie si respect pentru subiectul intervievat b. o cooperare nonverbala c. o relatie pasagera interpersonala c 105. Dupa gradul de formalism, interviul cum poate fi apreciat ? a. de mica intindere b. de dificultate medie c. formal si flexibil c 106. In ce consta specificul interviului formal ? a. lasa libertate cercetatorului sa improvizeze b. obliga cercetatorul sa parcurga intrebarile stabilite anterior c. ascultarea raspunsurilor care nu se refera la obiectul temei cercetate b 107. In ce consta esenta interviului neformal ? a. ordonarea cronologica a intrebarilor, potrivit dificultatii lor b. momentul cand intervine cercetatorul in discutia cu delincventul c. crearea climatului corespunzator confesarii subiectului c 108. In ce consta diferenta dintre interviul conversatie si interviurile formal si neformal ? a. raspunsurile pe care le primeste cercetatorul b. tema aleasa pentru conversatie c. rolul mult mai activ al cercetatorului care trebuie sa fie moderator, un iscusit c 109. De ce este data substanta interviului conversatie ? a. dialogul liber si sincer dintre cercetator si delincvent, pe o anumita tema b. conversatia euristica 12

c. dialogul nonverbal a 110. Ce lipseste interviului ghidat fata de interviul formal? a. supletea b. intrebarile afectogene c. rigiditatea c 111. De ce este data substanta interviului ghidat ? a. calitatile creative ale anchetatorului b. tema prestabilita si intrebarile formulate pentru lamurirea ei c. posibilitatile de comunicare ale anchetatorului b 112. Cum este considerat interviul clinic? a. o categorie aparte, folosit in psihiatrie pentru a cunoaste trecutul subiectului dupa declaratiile sale b. inofensiv c. uneori sensibil si greu de realizat datorita starii subiectului a 113. Care este criteriul care face distinctia intre interviul direct si indirect? a. apropierea operatorului fata de subiectul intervievat b. neutralitatea operatorului c. felul in care intra in posesia datelor si in care acestea se interpreteaza c 114. Care este criteriul care clasifica interviurile in sensibile, neutre si severe? a. relatia care se stabileste intre operator si subiectul intervievat b. felul intrebarilor folosite c. conduita operatorului in timpul interviului a 115. Care dintre interviurile parcurse nu este recomandat in cercetarile criminoiogice? a. cel sever b. cel indirect c. cel clinic a 116. Prin ce se releva deficienta majora a analizei statistice ? a. prezentarea fenomenului infractional in stare brutra b. infatiseaza decat partea exterioara, cantitativa, a fenomenelor, nu si pe cea calitativa c. multitudinea de documente ce trebuie studiate b 117. Care este rolul si menirea analizei de continut ? a. stabili fenomenul infractional in componentele majore b. aplica metode si procedee standardizate ce vizeaza determinarea unitatilor de masura, alegerea categoriilor specifice de verficare si cuantificare a rezultatelor c. oferi o plaja consistenta de repere asupra criminalitatii reale b 118. Care sunt caracteristicile generale ale testului ? a. il fac pe subiect sa aiba o anumita reactie b. stabileste aptitudinile sau deprinderile infractionale 13

c. rezolvarea unor sarcini identice de catre toti subiectii examinati in scopul aprecierii succesului sau esecului ori notarii numerice a reusitei c 119. Care sunt cele mai utilizate teste in cercetarile criminologice ? a. testele de reusita b. testele de personalitate si de eficienta c. testele proietive b 120. Ce are ca fundament orientarea biologica ? a. teoria personalitatii criminale b. teoria freudiana c. factorii biologici care stau la baza actului criminal c 121. Cine este considerat a fi parintele teoriei atavismului evolutionist ? a. C. Lombroso b. E. Ferri c. Ch. Goring a 122. Pe studiile carui cercetator criminolog s-au bazat studiile lombrosiene ? a. Ch. Gorning b. E. Kretschmer c. F. J. Gall c 123. Care a fost prima categorie de persoane studiate de C. Lombroso ? a. infractorii din penitenciare b. infractorii cercetati in stare de libertate c. militarii italieni din diferite zone ale tarii c 124. Care a fost numarul soldatilor cercetati de Lombroso ? a. 1000 b. 3000 c. 5000 b 125. Care a fost numarul delincventilor cercetati de Lombroso ? a. 6000 b. 9000 c. 7000 a 126. Care este substanta ce sta la baza teoriei atavismului evolutionist ? a. conceptul de personalitate criminala b. factorii sociali care determina criminalitatea c. stigmatele anatomice (malformatii congenitale existente la anumite segmente ale corpului) c 127. Care a fost efectul aprofundarii teoriei lombrosiene ? a. aparitia altor anomalii de natura fiziologica constitutionala si psihologica, inclusiv denegerescenta epileptica b. atenuarea teoriei stigmatelor anatomice 14

c. renuntarea la unele argumente inutile a 128. Ce datoreaza C. Lombroso lui E. Ferri? a. prestigiul stiintific b. denumirea teoriei al carei autor este c. denumirea de "criminal inascut" c 129. Care a fost cota procentuala aplicabila, estimata de Lombroso din totalul de criminali ? a. 85-90% b. 65-70% c. 30-35% b 130. Care a fost cota ulterioara aplicabila la totalul criminalilor ? a. 85-90% b. 65-70% c. 30-35% c 131. La ultima corectie a cotei procentuale (30-35%) care ar reprezenta criminalul inascut, criminologul Lombroso, ce mai adauga ? a. argumentele plauzibile in sustinerea teoriei sale b. tipurile de criminali: pasionali, ocazionali, din obisnuinta sau epileptic c. criterii care diferentiaza criminalul de noncriminal b 132. Care este substanta teoriei ereditatii ? a. se bazeaza pe studiile lombrosiene b. considera ca modelele parentale influenteza decisiv conduita criminala c. considera factorul ereditar principala cauza in geneza criminalitatii c 133. Cine este considerat a fi fondatorul teoriei ereditatii ? a. Ch. Goring b. E. Ferri c. R. Garofalo a 134. Care au fost argumentele cu care a combatut Ch. Goring teoria lombrosiana ? a. trasaturile stabilite de acesta se regaseau in egala masura atat la grupul martor cat si la cel incriminat b. terminologia folosita era inadecvata c. metodele folosite de Lombroso nu aveau fundament stiintific a 135. Pe ce se baza rolul ereditatii in etiologia factorului criminal ? a. antecedentele penale ale parintilot b. predipozitiile genetice c. studiile efectuate asupra gemenilor, arborelui genealogic si cele de antropologie comparata c 136. Cine a adus cele mai aprigi critici privind studiile asupra gemenilor si concluziile rezultate din acestea ? 15

a. E. Kretschmer b. H. Mannheim c. A. E. Hooton b 137. Unde a aparut curentul biotipurilor criminale ? a. Anglia, Franta, Spania b. Suedia, Norvegia, Finlanda c. Germania, SUA, Italia c 138. Ce constituie fundamentul teoriei biotipurilor criminale, dupa E. Kretschmer ? a. conformatia fizica a criminalului b. relatiile parentale bazate pe violenta c. relatiile care se nasc intre diferite tipuri biologice si anormalitatea mentala si a caracterului c 139. Cum se prezinta tipologiile lui E.Kretschmer dupa conformatia fizica ? a. prezentabil b. astenic, atletic, picnic si mixt c. libidinos b 140. In ce constau relatiile existente intre tipologiile lui E. Kretschmer si criminalitate ? a. interconditionarea reciproca b. predispozitii infractionale mai mari la tipul displazic (apartinator tipului mixt) c. distributii infractionale relativ egale si o anumita corelatie intre tipul infractional si tipul de infractionalitate savarsita c 141. Care este fundamentul cercetarilor tipologului american W. Sheldon ? a. concluziile studiilor lombrosiene b. dezvoltarea diferita a embrionului uman care influenteaza dezvoltarea corporala si trasaturile energodinamice ale personalitatii c. concluziile desprinse din studiile lui E. Kretschmer b 142. In ce fel de categorii se impart tipurile criminale dupa teoria lui W. Sheldon ? a. leptosom, robust, picnic b. displazic, atletic, picnic c. endomorf-viscerotonic, mezomorf-somatotonic si ectomorf-cerebrotonic c 143. Potrivit cercetarilor si experimentelor efectuate la ce tip se intalnesc cele mai multe cazuri de delincventa ? a. endomorf b. mezomorf c. ectomorf b 144. Cui apartine teoria constitutiei delincvente ? a. W. Sheldon b. B. di Tulio c. E. Kretschmer b 16

145. De ce este dat fundamentul teoriei constitutiei delincvente ? a. stigmatele anatomice b. inferioritateta de ordin biologic c. elementele ereditare si congenitale precum si cele dobandite in prima parte a vietii c 146. Carui tip (dupa Kretschmer) ii este specifica infractionalitatea contra persoanei ? a. astenic b. atletic c. picnic si mixt b 147. Care tip este inclinat spre comiterea infractiunilor contra proprietatii ? a. astenic b. atletic c. picnic si mixt a 148. Carui tip i sunt specifice fraudele, escrocheriile ? a. astenic b. atletic c. picnic c 149. Ce reprezinta conceptul prag din teoria constitutiei delincvente ? a. o bariera absolut obligatorie pe care delincventul o parcurge b. forta care il energizeaza pe infractor c. nivelul de la care excitatiile exterioare il determina pe individ sa comita fapte antisociale c 150. De ce elemente este sustinuta varianta moderna privind rolul factorilor biologici in criminalitate a. tulburarile endocrine b. epilepsia cu formele sale c. anomaliile cromozomiale (unii infractori au in cariotipul lor un cromozon Y in plus) c 151. Cine este considerat exponentul principal al orientarii psihologice in criminologie ? a. Sigmund Freud b. Friedrich Schiller c. E. Durkheim a 152. La ce se referea prima abordare a teoriei lui Freud ? a. constient b. inconstient c. preconstient b 153. In ce consta diferenta dintre inconstient si preconstient ? a. inconstientul evolueaza spre constient b. preconstientul este similar inconstientului c. prin procesele gandirii preconstientul poate fi stimulat poate devenind constient c 154. Care este factorul determinant al vietii psihice, dupa Freud, ? 17

a. exercitiile de memorat b. pulsiunile inconstiente c. viata agitata traita in conditii de stres b 155. Conform teoriilor lui Freud, din ce elemente este alcatuita personalitatea ? a. comportamente pozitive b. comportamente negative c. eul, supereul si sinele c 156. Cine constituie nucleul personalitatii sau constiinta de sine ? a. eul b. supereul c. sinele a 157. Cine este considerata a fi constiinta morala a individului ? a. eul b. supereul c. sinele b 158. De cine este reprezentata componenta biologica a personalitatii, care nu este traita in mod constient ? a. eul b. supereul c. sinele c 159. La ce nivel se situeaza diferenta dintre infractor si noninfractor, conform teoriilor lui Freud ? a. eului b. supereului c. sinelui b 160. Prin ce se realizeaza echilibrarea pulsiunilor instinctive cu constiinta morala ? a. sublimare b. neutralizare c. cenzurare a 161. Cine poate constitui o alta modalitate psihanalitica de echilibrare a pulsiunilor instinctive cu constiinta morala ? a. gratificarea b. compensarea c. decompensarea b 162. La ce conduce esuarea tentativelor de sublimare ori compensare a pulsiunilor interioare ? a. isterizare si scapare de sub control b. crize epileptice de mare efect c. trecerea in actul infractional c 18

163. Cui apartine teoria psihanalitica a complexului de vinovatie ? a. S. Freud b. A. Alder c. C. G. Jung a 164. Cui apartine teoria complexului de inferioritate ? a. C. G. Jung b. S. Freud c. A. Alder c 165. In ce consta substanta complexului de inferioritate ? a. dorinta de a depasi prin orice mijloace conditia proprie b. fiecare persoana are o anumita inferioritate in raport cu alta persoana c. toti indivizii sunt egali a 166. Cui apartine teoria personalitatii criminale ? a. C. G. Jung b. R. Merton c. J. Pinatel c 167. Care trasaturi reprezinta nucleul central al personalitatii criminale ? a. trasaturile negative b. trasaturile pozitive c. trasaturile neutre a 168. De cine este data diferenta dintre infractori si noninfractori, potrivit teoriei personalitatii criminale ? a. perceptia valorilor sociale si morale b. trecerea la act sau diferenta de grad c. absenta educatiei civice b 169. Ce este caracteristic la modelul conflictual ? a. temperamentul individual b. lipsa unor norme care sa reglementeze situatiile cu potential conflictual c. scoaterea in evidenta a intereselor opuse ce presupun aparitia de conflicte c 170. Unde se regaseste fundamentarea teoretica a modelului conflictual ? a. inegalitatea dinbtre membrii societatii b. filozolfia lui K. Marx si F. Engels c. tezele formulate de J. Pinatel b 171. Cui apartine expresia "cauzele crimei sunt sociale, nu biologice, cu mici exceptii, crima este rezultatul unui comportament social normal"? a. F. Engels b. K. Marx c. W. Bonger c 19

172. Ce presupune modelul consensual ? a. orice stare conflictuala se rezolva prin consens b. omul se confrunta cu aventura vietii dotat cu un patrimoniu bio-genetic si socio-cultural de mare diversitate c. exista anumite stari conflictuale care nu pot fi rezolvate decat pe calea violentei b 173. De cine este data diferenta dintre modelul consensual si cel conflictual ? a. abordarea fenomenului infractional b. metodele si tehnicile de investigare c. existenta nedreptatilor sociale a 174. Ce a inspirat aparitia curentului interactionist ? a. cercetarile scolii antropologice b. scoala sociologica a interactionismului simbolic creat de un grup de cercetatori americani c. scoala engleza de criminologie b 175. Ce presupune conceptul de interactiune in relatiile de grup sau individuale ? a. exista stari conflictuale b. actul unui participant la reactia sociala este un raspuns la un stimul declansat de altcineva, constituindu-se un nou stimul pentru urmatorul raspuns s.a.m.d. c. actul unui individ nu mai declansaza alte raspunsuri b 176. Cui apartine asertiunea "personalitatea unui individ se formeaza lent, in timp si ca efect al interactiunilor dintre oameni''? a. G. H. Mead b. W. Bonger c. A. Turk a 177. Carui curent sau model apartine teza "prin activitatea institutiilor statului se poate determina ceea ce se numeste cariere penale''? a. consensual b. conflictual c. interactionist c 178. Care a fost principala preocupare a adeptilor curentului interactionist ? a. antitatile care interactioneaza b. etichetarea criminalului si nu de cauza care a dus la comiterea crimei c. raspunsul la intrebarea: de ce individul este delincvent? b 179. Care sunt teoriile reunite in cadrul curentului interactionist ? a. a etichetarii, stigmatizarii, reactiei sociale si interactioniste b. teoria anomiei sociale c. teoria criminalului de profesie a 180. Ce dezvolta criminologia reactiei sociale ? a. cercetarile psihologice 20

b. cercetarile psihanalitice c. viziunea interactionista asupra ansamblului proceselor care alcatuiesc reactia sociala fata de criminalitate c 181. Ce au relevat in cercetarile lor, W. Chambliss si R. Seidman ? a. eficienta sistemului coercitiv b. raportul dintre cei bogati si puternici si cei dominati c. rolul industrializarii si urbanizarii in criminalitate b 182. Unde apare criminologia radicala critica sau noua criminologie din cadrul modelului conflictual ? a. Anglia si SUA b. Italia si Spania c. Germania si Franta a 183. Cine da substanta noii criminologii ? a. actul deviant este rezultatul unei stari conflictuale si structurile sociale b. actul deviant este rezultatul unei porniri interioare c. actul criminal unei provocari a 184. Ce a stat la baza aparitiei modelului curativ in modelul nou de politica penala ? a. combaterea teoriilor privitoare la stigmatele crimei b. in categoria criminalilor se intalnesc si bogati si saraci c. societatea capitalista creeaza premisele si conditiile stimulatoare ale criminalitatii c 185. Cui apartine asertiunea ceea ce justifica pedeapsa este utilitatea acesteia sau, mai exact, necesitatea sa ? a. C. Beccaria b. J. Bentham c. E. Ferri b 186. Cine a solicitat abolirea pedepsei cu moartea pentru prima data ? a. Platon b. C. Beccaria c. Aristotel b 187. Carei scoli apartine teoria liberului arbitru ? a. scolii clasice de drept penal b. scolii pozitiviste c. criminologiei reactiei sociale a 188. Cine a stabilit obiectivele pedepsei ? a. Marc Ancel b. J. Bentham c. J. Pinatel b 189. Cine a fundamentat modelul preventiv ? 21

a. Platon b. Aristotel c. E. Ferri c 190. Pe se baza modelul preventiv de politica penala ? a. tezele doctrinei pozitiviste b. doctrina apararii sociale c. cercetarile scolii criminologice fracceze a 191. Cui apartine asertiunea sistemul sanctionator nu este cel care are rol determinant in prevenirea comiterii de fapte antisociale ? a. Marc Ancel b. H. Mainnheim c. E. Ferri c 192. La ce se refereau masurile cu caracter preventiv propuse de E. Ferri ? a. dezincriminarea unor fapte penale b. limitarea consumului de alcool, iluminatul strazilor, reducerea timpului de lucru c. imbinarea masurilor cu caracter preventiv cu cele educative b 193. In ce tari a aparut doctrina apararii sociale in dreptul penal ? a. Anglia b. Franta, Italia, SUA c. tarile socialiste b 194. Carei institutii apartine teza potrivit careia pedeapsa nu este singurul mijloc de lupta contra fenomenului infractional ? a. scolii sociologice b. doctrinei pozitiviste c. doctrinei apararii sociale c 195. Care dintre cei de mai jos este considerat reprezentant de seama al doctrinei apararii sociale ? a. Sutherland b. J. Bentham c. Marc Acel c

22