Sunteți pe pagina 1din 17

RAPORT: AUDIT FINANCIAR I SISTEMUL DE CONTABILITATE I CONTROL INTERN Numele si prenumele stagiarului : Adresa stagiarului : BRASOV, B-dul

I.

Prezentarea lucrarilor efectuate 1. Audit fianciar 2. Sistemul de contabilitate si control intern

CATEGORIA DE LUCRRI: AUDITUL STATUTAR AL SITUAIILOR FINANCIARE TEMA: EXAMINAREA SITUAIILOR FINANCIARE ANUALE Studiu de caz 1 Partea I Suntei auditori angajai ai cabinetului Great Auditing Business. Este 31 mai 2000 i ai fost chemat n biroul su de John Gunn un asociat al firmei de audit la care suntei angajai. Jane Shine, unul dintre manageri, este de fa la discuia dvs. cu asociatul. John Gunn v informeaz c directorul unei companii hoteliere (County Hotel) deschis att turitilor, ct i oamenilor de afaceri a solicitat firmei dvs. s auditeze situaiile financiare ale exerciiului care se ncheie la 31 decembrie 2000. De asemenea, John Gunn v comunic faptul c a contactat fostul auditor pentru a se asigura c nu exist nici un motiv profesional pentru care ar putea refuza misiunea. Asigurarea a fost primit n scris. Dup ntlnire, Jane Shine v-a solicitat s elaborai un memorandum de planificare a misiunii de audit pe baza anexelor la ghidul intern de lucru al firmei, care este n concordan cu normele naionale i internaionale de audit. De asemenea, ea v informeaz c n urma discuiilor purtate cu clientul, a neles c hotelul este suficient de mare pentru a avea un sistem contabil pus la punct, precum i personal suficient care s asigure un sistem de control eficient. Sarcini: 1. Identificai principalele riscuri inerente i masurile preventive ce ar putea fi introduse pentru a atenua aceste riscuri. 2. Identificai structurile majore de venituri i cheltuieli ale hotelurilor. 3. Identificai rapoartele tipice (surse de informare)/probe pe care le-ai putea solicita pentru a v susine opinia de audit.

Partea II Pe baza unui telefon, ai stabilit o ntlnire cu directorul hotelului i cu eful contabil al acestuia. Pe parcursul ntlnirii, ai obinut urmtoarele informaii cu privire la activitile desfurate de clientul dvs. Cazarea Hotelul are 60 de camere, a cror clasificare este prezentat n tabelul de mai jos. n medie, camerele au avut un grad de ocupare de 74% pe o perioad de 12 luni. Conducerea este ngrijorat de faptul c n 12 luni tariful de gzduire a sczut n anul anterior cu circa 6%. Gradul de ocupare variaz pe parcursul anului de la 50% n lunile de iarn, la 90% n lunile de primvar/var, respectiv nceputul toamnei. Tip camere Camere single cu baie Camere single cu du Camere single cu chiuvet Total camere single Camere duble cu baie Camere duble cu du Camere duble cu Nr. 15 10 5 30 17 9 4 Tariful pe zi 70 60 50 Grad de ocupare 75 77 81

80 70 60

70 77 82

chiuvet Total camere duble 30 Total camere 60 n plus fa de aceste informaii mai aflai urmtoarele: mbuteliate n sticle i cutii, halate de du, pres i telefon;

74

Fiecare camer este dotat cu televizor, cafetier, frigider coninnd buturi Tarifele de cazare sunt cele indicate n tabelul de mai sus, cu meniunea c se pot aplica tarife diferite n urmtoarele cazuri: o Tarife speciale pentru week-end i tarife reduse pentru cazri sptmnale; o n cazul n care camerele single nu sunt disponibile, camerele duble pot fi puse la dispoziie la tariful unei camere single;

o Tarife speciale de sezon. Conducerea hotelului intenioneaz s amenajeze camere de baie pentru camerele care sunt dotate numai cu chiuvete. Lucrrile de amenajare vor ncepe n iunie n cursul exerciiului curent. Contabilul ef v informeaz c n anul anterior, veniturile din activitatea de nchiriere a camerelor au fost de circa 1,050,000 $. Restaurant. Hotelul are un restaurant cu 60 de mese. Conducerea hotelului v informeaz c dei majoritatea oaspeilor servesc micul dejun n hotel, gradul de ocupare a restaurantului (de ctre oaspei) n anul precedent a fost de circa 20% la prnz, respectiv 65% n cursul serii. Este permis i accesul n restaurant al persoanelor care nu sunt cazate n hotel. Conducerea estimeaz c pragul de rentabilitate pentru activitatea restaurantului este la o capacitate de utilizare de 55%, ns dorete o cretere a capacitii de utilizare a restaurantului (care a fost de 75% n anul precedent, incluznd oaspeii i consumatorii din afara hotelului). Meniul oferit a fost modificat, iar de curnd a fost angajat un buctar specializat n prepararea mncrurilor tradiionale din regiune. Veniturile din activitatea restaurantului s-au ridicat la circa 2,400,000 $ n anul precedent, incluznd veniturile din asigurarea micului dejun. Contabilul ef v informeaz c restaurantul reprezint componenta de activitate care aduce cel mai mult profit hotelului. Noului meniu i se face publicitate n presa local. Unul dintre motivele pentru care conducerea acord o atenie sporit restaurantului, este concurena fcut de un hotel din mprejurime, care a finalizat recent un proiect de modernizare i a reuit s atrag o parte din clientel datorit restaurantului atractiv pe care l-a amenajat. Buctria Conducerea hotelului a nceput s adopte masuri pentru reducerea pierderilor din buctrie. Au fost introduse msuri de control al poriilor, iar responsabilitatea pentru aprovizionarea cu produse alimentare a fost recent acordat unui nou ef, sub supravegherea direct a contabilului ef. Barul Exist trei baruri n hotel care pun la dispoziia oaspeilor hotelului i a clienilor din afar o gam variat de buturi. Unul din baruri este amplasat n salonul de oaspei. Barurile reprezint una dintre activitile foarte profitabile ale hotelului.

Servicii suplimentare Hotelul ofer servicii suplimentare pentru nuni, recepii, ntlniri de afaceri, mese rotunde, etc. Sistemul contabil Hotelul utilizeaz un sistem contabil computerizat. Compania are o reea mic de calculatoare achiziionate cu doi ani n urm la un cost de 30.000 $. Calculatoarele sunt distribuite la recepie, restaurant, baruri, biroul directorului, i biroul efului contabil. Sistemul utilizeaz un program achiziionat de la o companie de software de renume. n afar de administratorul de sistem, eful contabil pare s aib suficiente cunotine de informatic pentru a supraveghea operarea sistemului. Cea mai frecvent i important nregistrare se face la recepie, care activeaz sistemul informatic la sosirea unui client. Numrul camerei este utilizat pentru nregistrarea tuturor serviciilor utilizate de ctre client. Astfel, atunci cnd clientul servete masa la restaurant, numrul camerei este prezentat pe bonul de mas semnat de client. O procedur important de control utilizat de ctre restaurant const n codificarea meniului care are n coresponden un fiier de coduri pe calculator pentru fiecare fel de mncare din meniu precum i preul standard aferent. Fiecare chelner are un chitanier i are obligaia s ntocmeasc cte patru copii pentru fiecare chitan, dintre care una pentru buctrie, una pentru casieria restaurantului, una pentru serviciul de contabilitate i una o reine pentru el nsui. Chelnerii introduc numrul de comenzi pentru un anumit fel de mncare la fiecare mas, folosind codurile specifice pentru fiecare fel de mncare prevzut n meniu i comandat de ctre client, precum i numrul camerei clientului care este gzduit de hotel. Directorul de restaurant introduce pe calculator detaliile cu privire la toate felurile de mncare servite n restaurant, fcnd distincie ntre cele achitate cash i cele trecute n contul clientului pentru nota final. Banii ncasai n cash sunt vrsai n casieria restaurantului. Cel mai important instrument de control n activitatea barurilor const n utilizarea unui sistem automat care solicit barmanului sa introduc codul buturilor comandate i suma ncasat, restul de plat fiind calculat automat de ctre calculator. Sarcini: 1. Elaborai un memorandum de planificare a activitii de audit: o asigurai-v c acordai o atenie adecvat diferitelor domenii de audit; o asigurai-v c problemele poteniale au fost identificate; o memorandumul trebuie s permit o revizuire ulterioar.

2. ntocmii bugetul de timp i tarif necesar misiunii de audit, pe baza informaiilor suplimentare prezentate mai jos: o Audit interimar 2 sptmni pentru verificarea modului de funcionare a sistemelor i tranzaciilor (1 auditor senior + 2 asisteni); o Examinarea final 2 sptmni pentru pregtirea i elaborarea lucrrilor finale (1 auditor senior + 1 asistent); o Bugetul de timp alocat de asociat i manager este de 2,5%, respectiv 7,5% din timpul total utilizat de auditorii seniori i asisteni; o Auditorul specializat pe probleme de informatic va petrece dou zile lucrtoare la sediul clientului a cte 8 ore pe zi (la un tarif orar de 75 $/or) pe parcursul auditului interimar; o Un membru al departamentului fiscal va petrece dou zile lucrtoare la client la un tarif de 70 $/or, ca auditor fiscal; o Alte tarife orare necesare pentru calculul bugetului sunt: Asociat Managerul Auditori seniori Asisteni 100 $; 75 $; 50 $; 40 $.

Bibliografie: Laureniu Dobroeanu, Camelia Liliana Dobroeanu, Audit concepte i practici abordare naional i internaional, Editura Economic, 2002.

Organizarea auditului i controlului intern al ntreprinderii Organizarea i planificarea contabilitii unei ntreprinderi

Societatea Alfa desfoar 3 tipuri de activiti: - vinde aparate electro-menajere; - vinde i instaleaz buctrii echipate; - presteaz servicii de ntreinere i depanare. Proceduri administrative i contabile: Comenzile pentru aparatele electro-menajere sunt efectuate ctre furnizori de directorul comercial, n cadrul programelor anuale negociate la nceputul fiecrui an. Aparatele sunt livrate direct n depozit; fiecare recepie este nsoit de un bon de livrare al furnizorului; pe acesta magazinerul trece data recepiei i-l pstreaz. Exist fie de stoc cantitative pentru fiecare tip de aparat; n momentul recepiei, magazinerul nscrie numrul de aparate recepionate n fi. Facturile primite de la furnizori sunt transmise directorului comercial care le verific n ceea ce privete preul i cantitatea comandate, le transmite apoi magazinerului care trece mrfurile primite; facturile se rentorc la directorul comercial care trece meniunea bun de plat i le trimite la serviciul contabil. Contabilul le nregistreaz n jurnalul pentru achiziii i le claseaz n vederea plii lor ulterioare. Comenzile de la clieni sunt primite de reprezentanii de vnzri, sunt ntocmite n 3 exemplare numerotate un exemplar rmne la client, celelalte 2 sunt trimise la serviciul comercial. Aici sunt trecute ntr-o situaie statistic i trimise magazinerului care le nscrie n planificarea livrrilor. Expedierile sunt efectuate de transportori independeni . Fiecare expediie genereaz un bon de livrare numerotat ntocmit n 3 exemplare: unul pentru transportor, unul pentru magaziner, unul pentru facturare. Magazinerul trece apoi ieirile n fia de stoc. La sfritul anului, magazinerul efectueaz un inventar fizic complet al stocului, rectific fiele de stoc dac este necesar i trimite apoi lista de inventariere la contabilitate. Dublele bonurilor de livrare destinate facturrii sunt trimise la contabilitate o dat pe sptmn. Facturile sunt ntocmite n 3 exemplare i datate cu ziua ntocmirii lor. Un exemplar este trimis clientului, al doilea la care se ataeaz bonul de livrare este clasat n dosarul clientului, iar al treilea ajunge la contabilitate vnzri unde se trece ntr-o ciorn a vnzrilor tip borderou n 2 exemplare, din care unul detaabil. Contabilitatea este inut de o alt firm, creia i sunt trimise o dat pe lun aceste ciorne i jurnalul de pli. Firma ine

jurnalul vnzrilor, ntocmete conturile individuale ale clienilor i balana lunar a conturilor. Clienii pltesc cu ntrzieri de 2-4 luni, uneori cu acordul serviciului comercial. O dat la 3 luni, la contabilitate sunt verificate ntrzierile de plat ale clienilor i n caz de decalaje importante sunt trimise note serviciului comercial pentru ca reprezentanii s fac reclamaii. n ceea ce privete piesele de schimb, comenzile ctre furnizori sunt efectuate de directorul tehnic, la cererea efului de magazie. Recepiile sunt nscrise cronologic de eful de magazie pe un caiet care i servete apoi la controlul cantitilor facturate de furnizor. Nu se ine un inventar permanent n aceast magazie n care sunt aduse i piesele recuperate de la clieni. Cererile clienilor sunt primite telefonic, se ntocmete un bon de depanare care este trimis efului departamentului de ntreinere. Acesta face programul tehnicienilor n funcie de disponibiliti. n fiecare diminea, tehnicienii i ridic ordinele de lucru precum i piesele necesare. Aceste piese sunt luate fr nici un document. A doua zi sunt aduse piesele nefolosite sau recuperate de la clieni. La sfritul anului, stocul final este determinat astfel: Stoc iniial + achiziii - costul pieselor vndute (40%) = stoc final Pentru fiecare depanare, tehnicienii ntocmesc facturi care nu sunt numerotate; ei factureaz timpul, deplasarea i piesele consumate. De regul ncaseaz pe loc contravaloarea pe care o depun a doua zi n casierie, cu dubla facturilor emise. Se cere: ntocmii o analiz asupra modului de organizare a contabilitii i a controlului intern, insistnd asupra riscurilor care rezult i asupra inexactitudinilor contabile care pot s rezulte. Tema 1 partea I

1.Identificai principalele riscuri inerente i masurile preventive ce ar putea fi introduse pentru a atenua aceste riscuri.

Vom grupa riscurile inerente avand in vedere ce element patrimonial ar putea afecta si cum, si astfel vom avea : Riscuri inerente - l egate de imobilizarile corporale mobile care incorporeaza valori mari dar care implica un risc semnificativ de pierdere, furt, distrugere ( televizoare, frigidere de camera). Masurile care se impun sunt asigurarea securitati activelor imobilizate care apartin sau care sunt detinute de companie. Controlul se poate face pe baza numarului de inventar unic ce este alocat fiecarui activ imobilizat. -stocuri Hotelul este mare de unde rezulta ca volumul tranzactiilor privind achizitiea de produse si vanzarea lor sub forma prelucrata sau este sunt in general ridicat de unde creste aparitia riscului de erori in conturi. Deasemenea tinand cont ca stocurile pot fi depozitate in locuri diferite apara dificultate atat in realizarea controlului acestora cat si in prevenirea furtului sau degradari fizice. Este foarte important daca momentul transferului dreptului de proprietate coincide cu momentul transferului propriu-zis al produselor si daca evidenta acestora este clara si corecta . Se impune ca depozitarea si pastrarea sa se faca in conditii de securitate si care sa previna deteriorarea si distrugerea lor si sa permita accesul la produse si identificarea lor.este important in acelasi timp ca controlul sa fie stict asupra intrarilor si iesirilor din magazie si sa se faca numai pe baza de documente autorizate corespunzator. -creantele comerciale Risurile care pot aparea pot fi legate de faptul ca la receptie sunt angajete persoane noi care nu au experienta, situatie in care greselile pot fi mai frecvente ; daca se fac rezervari pe credit si clientii nu sunt cunoscuti si nu se pot afla informatii despre ei in vederea formarii unei opinii cat mai fidele despre client. Masurile care se impun sunt instruirea in prealabil a personalului nou angajat pentru a evita riscul ce decurge de aici ; constituirea unui sistem de rezervare pe credit care sa permita asigaurari in cazul in care clientul nu respecta conditiile stabilite initial. -obligatiile comerciale Un element de risc ar fi tranzactiile noi legate de achizitionarea de produse noi de la aceeasi furnizori sau produse similare de la furnizori

noicare pot fi de aceeasi calitate sau de ocalitate inferioara, pot avea raportul calitate prt mai slab decat al produselor utilizate pana atunci.un alt element de risc ar fi neachitarea in termen a obligatiilor comerciale.masurile ce se impun sunt de studierea atat a produselor cat si a furnizorilor inainte de incheierea tranzactiei ; analiza permanenta a facturilor de la furnizori pentru a nu depasi termenul de plata si pentru a nu ramane facturile neachitate fapt ce ar putea duce la blocarea livrarilor de la furnizorul respectiv ; elaborarea unui buget de incasari si plati pentru a putea face planificarea platilor la furnizori.

2. Identificai structurile majore de venituri i cheltuieli ale hotelurilor. Cheltuieli majore aferente activitatii hoteliere sunt : Cheltuielile cu materiile prime necesare la prepararea produselor de alimentatie publica Cheltuielile cu produsele destinate revanzarii in bar Cheltuielile cu telefoanele Cheltuielile cu energia electrica Cheltuielile de termoficare Cheltuielile cu apa Cheltuielile privind amortizarea imobilizarilor corporale Cheltuieli privind amortizarea obiectelor de inventar Cheltuielile cu salariile angajatilor Cheltuieli cu impozite si taxe datorate statului. Veniturile majore aferente activitatii unui hotel sunt : o Venituri din inchirierea camerelor o Venituri din servicii auxiliare ( facilitati suplimentare fata de standard) o Venituri din activitatea barului o Venituri din activitatea restaurantului. 3. Identificai rapoartele tipice (surse de informare)/probe pe care le-ai putea solicita pentru a v susine opinia de audit.

Probele de audit insumeaza toate informatiile pe care se va baza opinia de audit. Probele de audit cuprind : 1) documente primare si contabile : facturi, contracte, procese-verbale, corespondenta, discutii cu angajatii, Registrul-jurnal, balanta de verificare, alte registre contabile, situatiile finaciare la 31.12.2000, 2) informatii colaterale : pot fi obtinute atat din interiorul entitatii auditate cat si din exteriorul ei si acestea vin in sprijinul credibilitatii informatiilor contabile( politici contabile),disponibilitatea finatarii, rata inflatiei, politici guvernamentale, cursul valutar, tipul entitatii, proprietarii, structura organizatorica, obiective manageriale si planuri strategice. 3) probe de audit intern, care permit colectarea de informatii legate de conducerea firmei, de angajati, pentru a putea determina credibilitatea lor in conditiile in care se stie ca sistemul contabil este pus la punct si personalul este suficient pentru a asigura un sistem de control eficient. 4) Probe de audit extern sunt probele care vin in sprijinul probelor de audit intern si care provin de la parteneri de afaceri, de la banci, date provenite de la auditorul anterior, studii statistice legate de pozitia pe piata (daca acestea exista), concurenta, implicatiile mediului politic in acitivitatea firmei, implicatiile fiscalitatii. Probele de audit trebuie sa fie sufuciente si adecvate pentru ca auditorul sa poata sa emita concluzii rezonabile pe care sa se bazeze opinia de audit.

Tema 1- partea II

1. Elaborai un memorandum de planificare a activitii de audit: o asigurai-v c acordai o atenie adecvat diferitelor domenii de audit; o asigurai-v c problemele poteniale au fost identificate;

o memorandumul trebuie s permit o revizuire ulterioar. Planificarea activitatii de audit: In vederea planificarii activitatii de audit sunt necesare cateva activitati pregatitoare cum ar fi : cunoasterea firmei County Hotel, colectarea informatiilor despre firma, actualizarea fondului de cunostinte despre firma, evaluarea preliminara a riscului de audit. Daca in urma activitatilor pregatitoare misiunea este acceptata se eleboreaza o scrisoare de acceptare a misiunii care va cuprinde printre altele si tariful care va fi perceput pentru executarea misiunii de audi, tarif care trebuie sa fie fundamentat foarte riguros. In urma activitatii de audit premergatoare se poate stabili strategia generala de audit. Aspectele ce trebuie luate in considerare la eleborarea planului de audit sunt : Conditiile economice in general si cele specifice ramurii de activitate hoteliarain particularcu punerea accentului pe cunoasterea particularitatilor politicilor si procedurilor practicate in cadrul hotelului. Intelegerea sistemului contabil si de control intern pentru aputea aprecia eficienta si eficacitatea functionarii acestora Riscul de audit si pragul de semnificatie preliminar ; evaluarea preliminara a riscurilor de control si inerente, stabilirea domeniilor semnificative de audit si identificarea problemelor cheie. Domeniile semnificative sunt : Auditul situatiile financiare anuale Analiza situatiilor finaciare de la 31.12.2000, analiza ce permite exprimarea unie opinii cu privire la profitabilitatea firmei, solvabilitate si eficienta. Pornind de la situatiile finaciare de la 31.12.2000 putem vedea daca ceva nu este foarte clar si sa incepem o cercetare mai amanuntita vom verifica inregistrarile contabile ajungand chiar la documentele pimare daca este cazul. Vom studia politicile contabile privind amortizarea; calculul costului materiilor prime, a materialelor si a marfurilor; politici de pret utilizate. Se va avea in vedere respectarea legislatiei in viguare. Problemele ce pot aparea pot fi legate de lipsa continuitatii politicilor contabile, erori in completarea documentelor primare, erori in inregistrarile contabile. Auditul de conformitate tarifelor, politici de pret care consta in stabilirea nivelului de respectare a calculul costurilor, realizarea inventarierii calculul politicilor stabilite a codurilor si normelor in viguare cu privire la stabilirea

amortizarii.problemele care pot aparea pot fi legate de stabilirea unei metode de amortizare care sa nu fie in conformitate cu legislatia in viguare, utilizarea mai multor metode pentru stabilirea costurilor in cadrul aceluiasi exercitiu financiar, finalizarea inventarierii sa nu fie inregistrata in contabilitate corespunzator cu plusurile si minusurile stabilite in urma inventarierii. Auditul operational presupune stabilirea obiectivelor ce decurg din analizele anterioare ce pot fi puse in aplicarea in ce priveste activitatea de cazare, activitatea restaurantului, a barului, a bucatariei, servicii suplimentare acordate, servicii de control. Problemele care pot aparea sunt legate de claritatea informatiilor obtinute anterior care pot duce la stabilirea unor obiective care pot sau nu sa fie puse in practica. Tote cele trei domenii sunt legate de auditul intern. Pentru a putea situa hotelul in contextul mediului de afaceri exterior firmei sunt necesare situatii financiare emise de catre banca pentru a vedea care este imaginea financiara a firmei din analiza bancii. Pentru a vedea care este pozitia firmei in cadrul pietei unde activeaza trebuie enalizata relatia hotelului cu partenerii de afaceri, cu concurenta, sa se analizeze care sunt punctele tari si care sunt punctele slabe atat ale concurentei cat si ale hotelului.problemela care pot aparea in acest domeniu sunt legate de sursa de informatie care poate fi subiectiva favorizand firma analizata si in aceasta situatie se va porni in stabilirea obiectivelor avand in vedere date care ascund unele neajunsuri ale firmei aparand riscul ca in mijlocul realizarii obiectivelor propuse sa nu mai existe cadrul adecvat ducerii la indeplinire a acestora. Deasemenea nu este indicata ca situatia sa prezinte intro lumina favorabila concurenta cand realitatea este alta deorece deasemenea nu se va putea stabili un obiectiv care sa se poata incadra in cadrul real al firmei si al mediului de afaceri. Natura, durata si intinderea procedurilor de audit care urmeaza afi puse in practica. Coordonarea, indrumarea, supervizarea si revizuirea lucrarilor de audit

4. ntocmii bugetul de timp i tarif necesar misiunii de audit, pe baza informaiilor suplimentare prezentate mai jos: o Audit interimar 2 sptmni pentru verificarea modului de funcionare a sistemelor i tranzaciilor (1 auditor senior + 2 asisteni); o Examinarea final 2 sptmni pentru pregtirea i elaborarea lucrrilor finale (1 auditor senior + 1 asistent); o Bugetul de timp alocat de asociat i manager este de 2,5%, respectiv 7,5% din timpul total utilizat de auditorii seniori i asisteni; o Auditorul specializat pe probleme de informatic va petrece dou zile lucrtoare la sediul clientului a cte 8 ore pe zi (la un tarif orar de 75 $/or) pe parcursul auditului interimar; o Un membru al departamentului fiscal va petrece dou zile lucrtoare la client la un tarif de 70 $/or, ca auditor fiscal; o Alte tarife orare necesare pentru calculul bugetului sunt: Asociat Managerul Auditori seniori Asisteni 40 $. 75 $; 50 $; 100 $;

I. Timp de lucru audit intermediar = 8x5x2x3=240 ore II.Timp de lucru examinare finala=8x2x5x2=160 ore Total timp I+II=400 ore Timp asociat =400x2.5%=10 ore Timp manager=400x7.5%=30 ore Timp auditor specializat=8x2x4=64 ore Timp membru departament fiscal= 8x2=16 ore Total timp=520 ore

tarif/or timp lucrat/ore a auditul intermediar senior 80 asistent 80 asistent 80 total I 240 examinarea finala senior 80 asistent 80 total II 160 asociat manager 10 manager 30 total III 40 auditorul specializat 64 total IV 64 departamentul fiscal 16 total V 16 total buget de timp si tarif 520 total tarif/$ 50 4,000 40 3,200 40 3,200 10,400 50 4,000 40 3,200 7,200 100 1,000 75 2,250 3,250 75 4,800 4,800 70 1,120 1,120 26,770

Tema II
ntocmii o analiz asupra modului de organizare a contabilitii i a controlului intern, insistnd asupra riscurilor care rezult i asupra inexactitudinilor contabile care pot s rezulte.

In ce priveste fatul ca comenzile sunt efectuate de directorul comercial se impune a adauga ca acesta ar tebiu sa tina cont si de parera magazinerului deoarece le intra in contact direct cu miscarea produselor.legat de fatul ca produsele sunt livrate direct in depozit si sunt receptionate pe baza bonului de livrare trebuie sa observam ca nu se

face nici o precizare legata de factura care ar putea sa contina alte informatii decat bonul de livrare al furnizorului si de aici vor aparea neconcordate intre depozit si contabilitate. Erorile pot fi depistate dar mai tarziu cand directorul comercial trimite factura primita de la furnizor magazinerului. In ce priveste evidenta tinuta de magaziner prin iregistratea operatiunilor in momentul efectuarii lor in fisa de magazie a produsului este un lucru bun deaorece se reduce riscul aparitiei de neconcordante intre stocul faptic si cel scriptic datorat operarii. Faptul ca transportul produselor se face de catre transportori independenti impune luarea unor masuri de securitate astfel incat marfa sa nu fie sustrasa de catre acestia. Inventarierea se face in prezenta unei comisii de inventariere. La inventariere poate asista si magazinerul dar nu poate participa activ la realizarea lui, el poate da lamuriri doar in ce priveste identificarea produselor, nu poate efectua numararea lor deoarece poate sa ascunda unele neconcordante intre stocul scriptic si stocul faptic care ar fi in defavoarea lui si care ar impune imputarea lor catre magaziner. Facturarea marfurilor iesite facandu-se o data pe saptamana nu se poate avea o imagine fidela in orice moment asupra vanzarilor, pe de alta parte se pot pierde si nu vor fi inregistrate pe borderoul vanzarilor. Se poate intampla deasemenea ca cel care intocmeste borderoul de vanzari sa omita facturi si astfel situatia care ajunge o data pe luna la firma de contabilitate sa nu fie completa si chiar poate contine erori. Nu se precizeaza daca alaturi de borderoul de vanzari se trimit firmei de contabilitate si facturile pentru a putea verifica corectitudinea inregistrarii in borderou. Faptul ca sunt acceptate ca incasarile sa intarzie si chiar destul de mull este un lucru negativ in ce priveste partea financiara a firmei pentru ca daca clientii platesc cu intarziere platile la furnizori nu pot fi facute in termen si pot aduce dupa ele penalizari pentru intarziere la plata sau chiar pierderea unor afaceri care aduceau profit firmei. In ce priveste piesele de schimb evidenta acestora este defectuoasa deoarece intrarile de piese recuperate de la clienti nu sunt evidentiate.cererile clientilor facanduse telefonic pot aparea neconcordante intre ceea ce cere clientul si ceea ce i se da si de aici se pot strica relatiile de colaborare, se pot pierde clineti cu o pondere mare in cifra de afaceri si asfel profitul poste scadea considerabil. La departamentul intretinere lucrurile stau cel mai rau deorece circuitul documentelor ce insotesc miscarea pieselor este inexistent, fapt ce poate duce la sustrageri si la erori in contabilizarea lor.

Facturile sunt documente cu regim special si trebuie numerotate pentru a putea fi verificate existenta lor in ordine numerica si cronologica pentru a nu omite nici o factura de la inregistrarea in contabilitate, pentru a avea o imagine clara si exacta a activitatii in acest sector. Documentul pe baza caruia se fac incasarile este chitanta sau bonul de la casa de marcat, deci factura nu poate consitui document justificativ pentru incasarea de numerar. Pe ansamblu exista mai multe inexactitati in ce priveste circuitul documentelor, intocmirea documentelor, respectarea legislatiei in viguare cu privire la validitatea documentelor justificative( facturi, chitante), a realizarii inventarierii. Ca urmare a neconcordantelor care provin din intocmirea documentelor primare si a faptului ca in unele cazuri nu se pot face verificari care sa duca la depistarea erorilor si la evitarea inregistrarii lor in ciontabilitate situatiile contabile pot contine erori considerabile. Deasemenea se poate observa in unele sectoare lipsa unui control stric asupra stocurillor, fapt ce poate cauza sustragerea unor produse. Deci trebuie revizuit circuitul documentelor, documentele necesare a se intocmi in diferite situatii, modalitatea de inventariere, persoanele care au o raspundere fata de un anumit element al activitatii firmei.

S-ar putea să vă placă și