Sunteți pe pagina 1din 7

1.

1 Introducere
Evoluia habitatului uman este o istorie n form concret a designului.

Designul de interior a fost initial o ramura a arhitecturii, dar care acum se desprinde tot mai mult de domeniul din care face parte, capatand statutul de disciplina de sine statatoare ce presupune imbunatatirea conditiilor de viata prin crearea unui ambient ce imbina atat principii estetice, cat si de ergonomie si antropologie ce cresc functionalitatea si calitatea spatiilor interioare. Designul de interior este industria frumosului ambalata si livrata in locuinta proprie, este cadoul pe care il facem eului nostru, confortului nostru personal intr-o lume din ce in ce mai haotica si mai distanta. Pentru omul contemporan casa reprezinta locul interactiunii sociale, dar si al retragerii, spatiul in care isi traieste si isi ascunde, sau exhiba, dupa caz, sinele interior. Creatiile designerului au un puternic impact social si determina comportamentul si personalitatea umana, de aceea, mai nou, viata noastra se invarte, desi nu o simtim intotdeauna, in jurul tendintelor, asteptarilor, propunerilor de life-style generate de industria frumosului - designul. In formularea unei decizii de design intervin mai multi factori. Este vorba despre spatiul insusi, cu dimensiunile si constructia lui, cu potentialul si limitele lui. Apoi trebuie luata in considerare destinatia spatiului respectiv, pentru munca sau relaxare, pentru intalnire sau rugaciune, comercial sau de invatamant. Exista o semnificatie a oricarui spatiu, care il investeste cu autoritate, securitate, intelepciune, succes, dandu-i o alura fie senina fie ludica. In afara acestora mai sunt consideratiile practice (accesul, iluminarea, acustica, spatiile de depozitare) si cele de sanatate si de protectia muncii (prevederile pentru persoanele cu nevoi speciale etc.). Procesul de creare a designului interior urmareste o metodologie sistematica si coordonata, incluzand cercetarea, analiza si integrarea cunostintelor in procesul creativ, prin care nevoile si resursele clientului sunt satisfacute rezultand un spatiu interior care corespunde scopului proiectului. Designul transforma viata noastra personala si sociala in clipe de neuitat, traite in spatii deosebite, ne transfigureaza in personaje de film, in eroii pe care ii admiram, decorurile schimba realitatea, o fac noua, spectaculoasa, fastuoasa, glamour, sofisticata, mimimala, exotica... asa cum vrem... Traim in fiecare zi intr-un univers nou, creat dupa dorintele, visele si aspiratiile noastre, suntem creatorii imaginii noastre exterioare ce ne reprezinta in totalitate visele launtrice. Aceasta reprezinta designul...si ceva in plus, de fiecare data nou.

1.2 Istoric
In afara semnificatiei religioase, desenele de pe peretii pesterilor sugereaza astazi ca oamenii din comuna primitiva aveau un anumit gust pentru imbunatatirea si infrumusetarea locului in care locuiau. Peretii cenusii de stanca pareau prea goi si prea sumbri, asa ca dintr-o sensibilitate care practic nu avea nici un scop practic, omul primitiv simtea nevoia de a aduce o forma primara de arta in viata sa. Marturiile istorice despre civilizatiile din Mesopotamia si Palestina demonstreaza ca aceste schimbari erau intr-un trend ascendent, fiind deja utilizate elemente de baza in dezvoltarea si organizarea locuintelor. Un exemplu deosebit il reprezinta si astazi arhitectura egipteana, in special datorita atentiei acordate decoratiunilor interioare. Nici vechea China nu a fost o exceptie, ultimele descoperiri arheologice de artefacte, unelte si mobilier demonstrand ca in viata de zi cu zi frumusetea locuintei era un scop in sine, care demonstra statutul social si material al proprietarului. Inca de la inceputurile civilizatiei occidentale, anuntat de realizarile Greciei, preocuparea pentru decorarea si amenajarea spatiului interior a inceput sa devina o disciplina specifica, chiar daca la inceput cel putin accesibila doar celor foarte bogati. Romanii, care au asimilat si imitat pentru a dezvolta multe din elementele culturii elene, au fost cu adevarat fascinati de posibilitatile aproape nelimitate de a controla si imbunatati mediul in care se traia, de la arhitectura oraselor la decorarea camerelor. Stilul clasic a avut o influenta covarsitoare asupra gustului si ideilor occidentale de-a lungul istoriei. Culturile orientale - in special cele din India, China sau Japonia - au influentat puternic designul occidental, dar in mai mica masura. In perioada medievala cei mai multi oameni inca mai locuiau in case improvizate, care nu ofereau nici macar adapost, cu atat mai putin confort sau nevoia de infrumusetare. Nobilimea si cei apropiati lor ocupau constructii construite initial pentru aparare, cum erau castelele. In locuintele mai mari camera principala (si singura) era un echivalent al sufrageriei de astazi, unde se gatea, se manca si se dormea, intreaga familie amestecata, in conditii care astazi ar revolta sau ar oripila.Inainte sa apara incaperi diferite pentru dormit - o idee care a devenit standard in perioada secolelor XI-XII femeile dormeau in aceeasi camera cu barbatii, indiferent de gradul de rudenie, paturile lor fiind uneori separate printr-o perdea groasa. In cazul celor bogati camera principala putea avea o lungime de peste 18 m si o latime de 6, un spatiu suficient si astazi. Acoperisul era sustinut din interior de stalpi din lemn, care ulterior au inceput sa fie pictati sau sculptati. Podeaua putea sa fie din piatra, pamant, acoperita cu paie sau frunze. In perioada Cruciadelor au inceput sa fie folosite covoare aduse din Orient, dar inca foarte scumpe pentru majoritatea locuitorilor. Noutatea a fost atat de mare incat o buna perioada covoarele au fost folosite exclusiv pentru impodobirea peretilor, o idee inspirata si de obiceiul normanzilor de a-si acoperi peretii cu tapiserii. Nevoia de protectie in fata frigului si a umezelii a dus la aparitia izolarii peretilor, la inceput doar cu pamant, apoi cu tencuiala. Dupa ce aceasta a inceput sa fie folosita peretii erau adesea impodobiti cu fresce. Mobilierul dintr-o casa obisnuita a perioadei medievale era simplu : mese, banci, scaune, lazi in care se puneau diferite obiecte. Acestea, construite din stejar intarit cu fier erau foarte importante, in ele fiind tinuta averea stapanului casei, pentru a putea fi repede dusa in alta parte in cazul unui atac sau incendiu, cand locuinta trebuia parasita de urgenta.

1.3 Stiluri de design interior


INTERIOARELE RENASTERII Casele oamenilor bogati ai Renasterii aveau camere mari, spatioase, cu tavane inalte si bogat ornamentate cu picturi si forme din tencuiala, inspirate de antichitatea romana si elena. Atat decoratiunile cat si mobilierul erau special alese pentru a crea senzatia de bogatie extraordinara. Totul trebuia sa demonstreze cat de bogat era proprietarul, dar si bunul gust in ton cu vremurile al acestuia. In Franta si Italia, unde artisti faimosi precum Benvenuto Cellini si Rafael au realizat decoratiuni interioare, o camera fiind evaluata in functie de calitatea si numarul ornamentelor de pe pereti si tavan. Se folosea putina mobila - cufere (cassoni), dulapuri pentru haine (armoires), masute care aveau rolul de a completa simetria arhitecturala a camerelor. In Anglia, mai ales in prima parte a Renasterii, casele erau construite in stil Tudor, jumatate din lemn si jumatate din piatra si caramida.Se foloseau foarte mult lambriurile din lemn, combinate cu elemente gotice, precum seminee foarte elaborate, ferestre specifice. Camerele erau simple, cu doar cateva piese de mobilier sau accesorii. Tavanul si peretii erau impodobiti cu ornamente din tencuiala sau tapiserii. Ferestrele, usile si paturile mari, masive, specifice perioadei, erau infrumusetate cu materiale grele : matase, damasc, brocart.

Interior renascentist

INTERIORUL ROCOCO In Franta stilul baroc Ludovic XIV a fost urmat in ultima parte a secolului XVII de cel rococo al lui Ludovic XV. Rococo era caracterizat in special prin liniile curbe delicate, dar elaborate. Locuintele celor nobili si ale celor bogati erau ornamentate cu lambriuri sculptate. Peretii fara lambriuri erau adesea zugraviti in culori pastelate, cu picturi si forme care imitau motive din arta chineza sau cu reprezentari stilizate ale unor scene din natura. O caracteristica
5

specifica era polita semineului, realizata din marmura sculptata, care avea deasupra o oglinda cu rama atent realizata. Draperiile si tapiteriile folosite erau din materiale fine, ornamentate cu motive diverse, predominand cele florale. Podelele erau din lemn asezat de regula pentru a forma modele geometrice, asemanatoare parchetului de astazi. Se foloseau covoare Aubusson si Savonnerie. Pentru a face viata cat mai placuta au fost create piese speciale de mobilier, cum a fost sezlongul sau masuta de scris. In ultima parte a secolului stilul Louis XV a fost succedat de Louis XVI, caracterizata de o sobritate clasica, influentat de arta si arhitectura neoclasica. Mobilierul erau simplu, cu linii si unghiuri drepte, la fel si ornamentele. Camerele erau mai mici, mai putin formale si mult mai specializate : dormitorul, sufrageria, biblioteca, biroul, indeplineau roluri specifice, fiind aranjate ca atare. Lambriurile erau mai rar impodobite cu sculpturi, iar picturile murale reprezentau de regula compozitii cu elemente clasice, care au inlocuit treptat scenele de natura. Usile, ferestrele si semineele aveau un design clasic, rectagular. Tavanele era de regula simple, fara decoratiuni, doar in rarele cazuri cand se dorea un efect deosebit se pictau cu norisori sau cer albastru.

Interior Rococo

STILUL ADAM SI INCEPUTURILE DESIGNULUI INTERIOR IN AMERICA Stilul Georgian, caracterizat prin mobilierul din mahon inchis la culoare si peretii acoperiti cu lambriuri sau tencuiti a dominat interiorul locuintelor engleze in prima parte a secolului XVIII. In deceniul al saptelea creatiile neoclasice ale arhitectilor scotieni Robert si James Adam au definit stilul britanic pentru urmatoarele decenii. Robert Adam privea interioarele pe care trebuia sa le decoreze ca pe niste componente ale intregii structuri, tratand orice proiect cu deosebita atentie si grija, alegand exact acele decoratiuni, piese de mobilier si accesorii perfecte. Interioarele realizate de el se caracterizau prin formalism, simetrie, simplitate si folosirea unor elemente din vechile culturi antice, pe fondul unor suprafete decorate in culori delicate. Acest stil i-a influentat foarte mult pe principalii producatori de mobilier ai vremii: Thomas Chippendale, George Hepplewhite, Thomas Sheraton. In primele locuinte americane confortul si frumusetea erau doar detalii secundare, nedemne de a fi luate in seamn. In New England interioarele erau caraterizate in secolul XVII prin tavanele joase, semineele mari si ferestrele mici. Nevoia de confort a inceput sa apara cateva decenii mai
6

tarziu, urmata de o tendinta de a infrumuseta camerele. Peretii erau acoperiti cu panouri din lemn, tavanul era mascat prin barne din lemn, iar podelele erau din scanduri late, uneori vopsite sau acoperite cu mici covoare. Pe masura ce comerciantii din coloniile americane au inceput sa importe carti despre stilurile arhitecturale si mobilierul din Anglia, a inceput sa se dezvolte stilul colonial, o modificare a celui georgian din Anglia. Camerele din casele celor bogati se remarcau prin ornamentele in lemn pictat, o abundenta de coloane si cornise, polite din lemn sculptat, podele din scanduri late. Pentru decorarea peretilor se folosea tapet de import, iar materialele textile la mare pret erau damascul si satinul, folosite pentru draperii sau tapiterii.

Interior in stilul lui Robert Adam

STILUL VICTORIAN SI EMPIRE La inceputul secolului XIX interioarele din Europa si Statele Unite erau amenajate in general in stil Empire, care dominase Franta in timpul perioadei lui Napoleon. Mobilierul era construit in stilul clasic, cu puternice influente egiptene, incorporand ornamente din fildes si alama. O varianta modificata a acestui stil s-a dezvoltat in Statele Unite, fiind cunoscuta sub numele de stil Federal, unul dintre cei mai importanti reprezentanti fiind Duncan Phyfe. Stilul Victorian, caracterizat prin interioare bogate ornamentate, cu numeroase piese de mobilier intr-o singura incapere, colectii de mici obiecte ornamentale si suprafete acoperite cu materiale textile s-a bucurat de succes. Treptat, datorita dezvoltarii tehnologice si a productiei de serie in ambele tari au inceput sa fie folosite reproduceri fidele ale diferitelor stiluri de design interior, mult mai ieftine decat originalul. Acest stil eclectic, privit cu rezerva de pasionatii de design dar apreciat de marele public a rezistat pana la inceputul secolului XX, cand a inceput sa piarda teren in fata curentului
7

functionalist. Foarte repede s-a impus miscarea Arts and Crafts, sub conducerea lui William Morris, arhitect, poet si artist britanic, care respingea opulenta in favoarea simplitatii, a executiei si designului de buna calitate. Influenta imediata a acestei noi tendinte s-a facut simtita in creatia arhitectului scotian Charles Rennie Mackintosh, care in primii ani ai secolului trecut a combinat soliditatea interioarelor Arts and Crafts cu gratia art nouveau. In Art Nouveau liniile erau ondulate, la fel si suprafetele utilizate in design, interiorul fiind decorat cu o anumita imaginatie exotica, orice exeprienta parand permisa.

Interior in stil Victorian

ABORDAREA DESIGNULUI INTERIOR IN SECOLUL XX Dupa primul razboi mondial ruptura dintre traditionalisti - care se dedicasera mobilarii camerelor cu antichitati sau reproduceri - si modernistii dedicati functionalitatii - care doreau sa promoveze noi stiluri si curente in ton cu nevoile noului secol a fost definitiva. La randul lor, modernistii erau impartiti in mai multe scoli. Una dintre ele promova curentul numit art deco, modificand liber stilurile traditionale, incercand sa le adapteze la necesitatile vietii cotidiene contemporante. Interioarele decorate in stil art deco se remarcau prin cromatica constituita din pasteluri si draperii si tapiterii foarte bogat colorate. Un alt grup, De Stijl, realiza decoratiuni interioare in sceme coloristice indraznete, primare si forme cubiste, punand un deosebit accent pe formele rectangulare. Un al treilea grup de modernisti a infiintat scoala germana Bauhaus, creand interioare care pastrau functionalitatea moderna. Reprezentantii acestui stil foloseau in decoratiunle interioare otelul, aluminiul, lemnul, realizand piese de mobilier foarte simple si practic, care erau cunoscute ca mobilier Bauhaus. Cei mai cunoscuti reprezentanti au fost arhitectii Ludwig Mies van der Rohe, Marcel Breuer si Walter Gropius. Designerii din tarile scandinave foloseau culori foarte vii, linii curbe si simple. Cel mai important reprezentant al acestui stil ramane arhitectul finlandez Alvar Aalto, renumit pentru simplitatea decoratiunilor sale in lemn. In SUA designul interior a devenit repede o profesie dorita si practicata de tot mai multi, cu toate reticentele de la inceput. Cei mai importanti reprezentanti ai designului contemporan au fost arhitecti, precum Charles Eames si Eero Saarinen, sau artisti precum sculptorii Harry Bertoia si Isamu Noguchi. Printre cele mai prestigioase firme din domeniu se numara Knoll International, fondata in 1938 sub numele de Knoll Associates de Hans Knoll. Acesta a fost principalul promotr al stilului Bauhaus si al designerilor Eames, Saarinen, Bertoia, Noguchi,. Unele curente
8

artistice recente, precum op art sau pop art au exercitat la randul lor influente majore asupra designului interior, in special in domeniul coloristicii si al formelor geometrice. O revenire a interesului pentru art nouveau si art deco, dar si pentru Arts and Crafts a adus la randul ei modificari in designul camerelor. Noul venit in lumea decoratiunilor interioare este inovativul high tech, care foloseste in aranjarea unei camere echipamente medicale, industriale si tehnice. Insa nu toate interioarele moderne se bazeaza exclusiv pe elementele aduse de secolul XX. De la sfarsitul anilor 50 influenta stilurilor vechi s-a alaturat tendintelor moderne, ca o parte integrala a schemelor de design. Multe interioare contemporane ofera astfel o imagine deosebita prin alaturarea antichitatilor sau reproducerilor unor creatii in otel si sticla.

Art Nouveau

Art Deco