Criminalistica -curs 7Expertiza scrisului de mana (vezi expertiza grafoscopica, grafica, nu grafologica).

Scrisul de mana reprezinta din punct de vedere psihologic o deprindere sau reflex conditionat dobandit prin invatare. Identificarea dupa scris este posibila datorita unor elemente particulare existente in scrisul nostru acestea fiind dependente de specificul activitatii nervoase la nivel cortical. Aceste particularitati se reflecta si in forma si in continut. In scrisul omului pot sa apara deformari determinate de exemplu: de necesitatea scrierii rapide (medicii, studentii); in situatia conducerii sau tinere mainii de catre alta persoana; datorita unor stari de intoxicatie; datorita unor boli neuro-psihihice. Caracteristicile de identificare ale scrisului de mana: 1. Caracteristici ale exprimarii in scris (extragrafica) vocabular, profesie, ortografie. 2. Caracteristici topografice modul de asezare a unui text in pagina marginile lasate, spatiul lasat de sus, marimea alineatelor, distanta intre randuri. 3. Caracteristici generale (dominante grafice) gradul de evolutie al scrisului (viteza , coordonare, ritm), forma scrisului, inclinarea scrisului, viteza scrisului, oranduirea scrisului, forma de baza. Presiunea, viteza si oranduirea scrisului sunt elemente definitorii. Niciodata o persoana care are un scris inferior nu va putea copia unul superior. 4. Caracteristici particulare/ speciale modul de construire al fiecarui semn grafic. Expertiza grafoscopica trebuie sa stabileasca autenticitatea scrierii, o anumita contrafacere, o deghizare. Reguli tactice de cercetare la fata locului: Reguli tactice generale aplicate in CFL. CFL trebuie efectuata cu maxima urgenta, trebuie facuta complet si detaliat. In cadru CFL trebuie clarificate toate imprejurarile. Fixarea obiectiva si integrala a CFL. Organizarea si conducerea competenta a CFL cercetarea se fac ein echipa. Cercetarea poate fi reluata respectandu-se exact aceleasi reguli generale esentiale sus mentionate. Ca etape de cercetare avem: 1. Masuri preliminare cercetarii scenei infractiunii masuri luate de politistul care ajunge primul la fata locului. Masuri de salvare a vietii victimelor. Prevenirea patrunderii valului de curiosi. Conservarea urmelor si inlaturarea unor pericole. Mentinerea in ansamblu a starii locului. 2. Cercetarea propriu-zisa masuri pregatitoare. Stabilirea sarcinilor fiecarui membruu al echipei. 3. Cercetarea in faza statica se stabileste starea si pozitia obiectelor, se masoara distanta dintre obiecte, se executa fotografii judiciare (de orientare, schita, obiecte principale), se determina eventuale modificari in starea locului faptei. 4. In faza dinamica se cerceteaza cadavrul, se procedeaza la descoperiri de urme (urme latente), la asigurarea si prelevarea acestora, se iau declaratii de la martori, fixarea rezultatelor (proces verbal, plansa fotografica, se executa schite/crochiuri ale locului faptei).

Organizarea urmarii penale

Este destinata sa serveasca la stabilirea in fond a elementelor constitutive ale infractiunii. Intrebari: ce, unde, cum, cand, cu ajutorul cui. Un plan de urmarire penala are in continut urmatoarele: Versiunile. Posibile explicatii asupra imprejurarilor. Versiunile se formuleaza pe baza unor date obtinute pe cai procesuale si extra-procesuale, date ce trebuie verificate. Problemele de clarificat. Persoanele care raspund. Termenele. Procedura tactica de dispunere, efectuare si valorificare in procesul judiciar a constatarilor tehnico-stiintifice De invatat prima sectiune. 3. Formularea clara a intrebarilor. 4. Asigurarea calitatii materialelor pe care le trimitem expertului. Sa se cunoasca cu certitudine provenienta.