Sunteți pe pagina 1din 19

FIZIOLOGIA ARTICULATIILOR

Articulatiile reprezinta totalitatea formatiunilor prin care oasele se unesc intre ele. Articulatiile pot fi : - conjuctive - musculare Clasificarea articulatiilor dupa functia indeplinita : 1. Dupa gradul de mobilitate articulatiile pot fi: Articulatii mobile diartroze, cu sinoviala Articulatii semimobile amfiartroze ( cartilaginoasE ) Articulatii fixe sinartroze ( fibroasE ) 2. Dupa agentii care franeaza miscarea circulatiei Articulatii cu conducere musculara articulatia pumnului, articulatia genunchiului Articulatii cu conducere osoasa articulatia cotului Articulatii cu conducere ligamentara articulatia soldului 3. Dupa forma suprafetei articulare-diartrozele pot fi : Articulatii plane ( se fac prin miscari de alunecarE ) vertebrele toracale, oasele carpului si tarsului Articulatii ginglim ( un os are trohlee iar pe celalalt os exista o concavitate cu creasta pentu santul trohleei. Au amplitudine mare si produc miscari de flexie si extensiE ) articulatia humero-ulnara, articulatia dintre tibie si talus Articulatii trohoide ( prezinta un cilindru osos care intra intr-un inel osteofibros, realizand miscari de rotatie ale cilindrului osos in jurul axului saU ) articulatia radio-ulnara proximala Articulatii condiliene ( condilartrozE ) ( prezinta un cilindru osos rotunjit, numit condil. Se articuleaza cavitatea celui de-al doilea os. Este mai putin mobila si are cavitate mica. Prezinta miscari limitate intr-un singur plaN ) articulatia genunchiului, articulatia temporo-mandibulara Articulatii in sa ( suprafata articulatiei este concava intr-un sens si convexa in celalalt. Permite miscari variate flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Are amplitudine redusA ) Articulatii elipsoidale ( au aspect elipsoid pe un os si aspect de depresiune pe celalalt. Prezinta mobilitate mare. Realizeaza miscari de flexie, extensie, abductie, adductie, circumductie. Nu realizeaza miscari de rotatiE )-articulatia radio-carpiana

Articulatii sferoidale ( enartrozE ) ( sunt cele mai mobile. Realizeaza miscari variate cu amplitudine mare - de flexie, extensie, abductie, adductie, rotatiE ) articulatia scapulo-humerala, articulatia coxo-humerala 4. Dupa numarul axelor Uniaxiale (permit miscarea intr-un singur plan. Realizeaza flexie, extensie) sunt articulatiile ginglin, trohoide si condiliene Diaxiale (prezinta doua axe articulare perpendiculare intre elE ) sunt articulatiile elipsoidale si in sa Triaxiale ( asigura miscari in toate planurile spatiuluI ) sunt articulatiile sferoidale ARTICULATIILE FIBROASE Sinartrozele sunt articulatii fixe unite prin tesut fibros. Ele nu permit miscari sau daca permit acestea sunt foarte reduse. In functie de procesele de osificare prin care s-au format oasele articulare intre ele, sinartrozele se clasifica astfel : 1. Daca este osificare cartilaginoasa, sinartrozele sunt sincondroze. Ele au cartilajul intre capetele articulare, periostul trece peste articulatie de la un os la altul ex :articulatia costo-condrala 2. Daca osificarea este membranoasa, sinartrozele sunt sinfibroze. Ele au tesut fibros intre suprafetele lor articulare. Periostul trece de la un os la altul, peste articulatie (ex : suturile oaselor craniuluI ). La adult, procesele osificarii se desavarsesc peste 45 de ani, cand se osifica membranele dintre oase, proces numit sinostoza. ARTICULATIILE CARTILAGINOASE Amfiartrozele: Sunt articulatii semimobile. Fete articulare plane, usor concave, acoperite de cartilaj. Mijloacele de unire sunt realizate de ligamentele interosoase si de capsula articulara. Ligamentul interosos este un fibrocartilaj care ocupa tot spatiul dintre cele doua suprafete articulare. Nu au cavitate articulara. Rolul fibrocartilajului este de a uni puternic oasele intre ele permitand deplasari minime (simfiza pubiana, articulatia dintre corpurile vertebrelor). Diartrozele: Alcatuirea unei articulatii sinoviale. Sunt articulatiile cele mai mobile,cu membrana sinoviala si lichid sinovial in cavitatea art.

MISCARILE IN ARTICULATII. AXUL MISCARII Se refera la miscarile articulare ale oaselor dependente de forma suprafetelor articulare. Miscarile oaselor se efectueaza in jurul unor axe articulare si se efectueaza in anumite planuri ale spatiului. Axul articular reprezinta totalitatea punctelor care nu se deplaseaza in timpul miscarii. - ax transversal - ax sagital - ax vertical La axul transversal, oasele se apropie, iar miscarea este de flexie. (daca oasele se departeaza miscarea este de extensiE ) . Planul este sagital. La axul sagital , oasele se departeaza de ax si produce miscari de abductie. ( daca oasele se apropie de ax miscarea este de adductiE ). Planul este frontal. La axul vertical, rotatia se face in jurul unui ax ce trece prin centrul osului mobil, rotatie mediala sau laterala. Planul este transversal PIRGHIILE OSOASE Parghia se poate roti in jurul unui punct de sprijin si asupra ei se aplica doua forte: Forta activa- muschii Forta de rezistenta- greutatea segmentului care se deplaseaza Punctul de sprijin- axul biomecanic al miscarii (trece prin osul articulatieI) Linia principala de actiune leaga cele doua puncte de insertie musculara. Bratele parghiei (segmentul 1 si 2) se inatind intre aceste doua puncte si pornesc de la nivelul punctului de sprijin (axul biomecanic al articulatieI) In functie de locul unde se afla punctul de sprijin fata de forta, parghiile se clasifica in:a. parghii de gradul I: segmentul 1< segmentul 2 - aici forta este mai mare depusa de muschi si viteza de deplasare mai mica -ex. art atlanto occipitala, art solduluib. parghii de gradul II : segmentul 1= segmentul 2 - cu aspect intermediar al fortei si viteza de deplasare - ex. art talocrurala in pozitia stand pe varful piciorului c. parghii de gradul III : segmentul 1> segmentul 2 -aici forta muschilor este mai mica si viteza de deplasare este mai mare - ex. art cotului, art genunchiului Muschii sunt grupati in jurul unei articulatiia. sinergici miscarea este de acelasi sens intr-o articulatieb. antagonisti se opun miscarii intr-un anumit sens.

Agonistii si antagonistii au un rol important in efectuarea miscarilor, ei actionand intotdeauna similar, moduland gradul de deplasare al segmentelor in functie de necesarul dorit. Antagonistii reprezinta o frana musculara elastica (pana la oprirea miscariI), care actioneaza inaintea celei ligamentare sau osoase si se afla sub control nervos adaptativ la diferite situatii. Ex. gravitatia,deplasarea. Astfel antagonistii regleaza viteza, amplitudinea si directia miscarilor BIOMECANICA ART. COLOANEI VERTEBRALE Miscarile coloanei vertebrale in ansamblu sunt: 1. Miscari de inclinatie anterioara flexie - posterioara extensie se face in ax orizontal si plan sagital 2. Miscari de inclinatie laterala ax sagital si plan frontal - scade discul i.v.de partea inclinatiei 3. Miscari de rotatie ( mediala sau lateralA ) - ax vertical ce trece prin central discului i.v. si plan transversal. Este mai ampla in partea superioara a coloanei vertebrale toracale. Este asociata frecvent cu inclinatia laterala. 4. Miscarea de circumductie uneste miscarile de inclinatie si rotatie. Miscarile coloanei vertebrale se fac concomitent cu articulatiile corpurilor vertebrale si a proceselor articulare. Fiecare dintre ele sunt limitate ca amplitudine, dar actiunea lor sinergica este sumata astfel: - in flexie- se apropie anterior corpurile vertebrale si fuge discul i.v. - se intind ligamentele interspinoase, supraspinoase, ligamentele galbene posterioare, ligamentele longitudinale posterioare; are loc si o tensiune in muschii extensori. In zona cervicala sunt miscari ample. - in extensie miscarea inversa a corpurilor vertebrale - discul intervertebral se deplaseaza anterior limitata :apropierea proceselor spinoase, intinderea lig.longitudinale anterioare. Este mai ampla in regiunea cervicala si lombara. Particularitatile miscarii coloanei vertebrale in diferite regiuni. Sunt influentate de doi factori : - inaltimea discului i.v. in raport cu dimensiunea corpurilor vertebrale. Va determina intinderea miscarii care este proportionala cu marimea discului intervertebral. - procesele articulare, care influenteaza sensul miscarii in functie de aspectul suprafetei si al orientarii acestora. In regiunea cervicala, coloana vertebrala are mobilitatea cea mai mare pe toate cele trei axe. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare plane si oblice spre lateral, astfel incat inclinatia laterala se asociaza cu rotatia.

In regiunea toracala, coloana vertebrala are o miscare mai putin ampla. Discurile intervertebrale au inaltime relativ mica. Fetele articulare sunt plane si verticale. Ele limiteaza flexia, extensia si permit doar miscari de alunecare sus-jos in plan frontal, astfel realizandu-se inclinarea laterala cu o usoara rotatie in acelasi sens. In regiunea lombara, coloana vertebrala are miscari ample. Discurile intervertebrale sunt mari, fetele articulare sunt cilindrice, cele superioare concave, cele inferioare convexe si au o orientare sagitala, ceea ce limiteaza miscarile de inclinare laterala. Miscarile de flexie si extensie sunt ample. In articulatia sacro-vertebrala miscarea se face amplu pe toate cele trei axe, avand centrul la nivelul promontoriului prin discul intervertebral mare si orientarea in plan frontal al ultimului proces articular lombar. Muschii motori ai coloanei vertebrale Din punct de vedere functional, muschii care actioneaza asupra coloanei vertebrale formeaza lanturi chinematice( in miscarE ) agoniste si antagoniste, care cuprind intregul corp. Muschii flexori ai coloanei vertebrale - pentru coloana cervicala sternocleidomastoidianul, scalenul si lungul gatului - pentru coloana toracala si lombara muschii abdomenului, dreptul abdominal, oblic extern si intern si muschii iliopsozi Muschii extensori ai coloanei vertebrale - muschii erectori ai coloanei vertebrale : iliocostalul, longisimus, spinal, supraspinos, interspinos, splenici, muschii posteriori migrati ai spatelui ( trapezul si marele dorsaL ) - muschii flexori laterali : trapez, patrat, intertransversal, lungul gatului, ridicatorul scapulei Muschii rotatori - oblic intern, marele dorsal, splenius, muschii cefei - oblic extern, transversospinal, semispinal, iliopsoas, trapez Curburile fiziologice ale coloanei vertebrale sunt: - lordoza cervicala si lombara - cifoza toracala Aceste curburi sunt considerate a avea forma optima, atat pentru solicitarile statice, cat si pentru cele dinamice. Curburile coloanei vertebrale pot fi situate diferit fata de linia de gravitatie. Aceasta linie verticala, prin centrul de gravitatie al corpului aflat in pozitie verticala, trece anterior fata de orificiul auditiv extern si apoi prin centrul vertebrei L4, proiectandu-se inferior la mijlocul distantei dintre cele doua plante.

Greutatile diferitelor parti ale corpului vor produce solicitari care tin sa modifice curburile coloanei vertebrale existente. Ligamentele sunt solicitate la intindere, iar discul intervertebral, la compresiune, forfecare si rasucire. Mersul solicita coloana vertebrala prin greutatea corpului si prin socul pasilor. Mersul teapan, cu tocuri inalte este mai greu de suportat de coloana, dacat mersul cu tocuri joase. In cazul sustinerii, coloana vertebrala este solicitata static. Purtarea greutatilor pe corp, pe umeri cat mai aproape de axul coloanei vertebrale e mai putin solicitanta dacat atunci cand greutatile sunt tinute cu mainile intinse si mai ales daca sunt purtate intr-o singura masura. Greutatile mari vor fi purtate paralel cu axul coloanei vertebrale. Odata cu aplecarea coloanei vertebrale, greutatea trunchiului solicita discul L5. Daca ridicarea greutatii se face cu spatele drept, trunchiul este rotit in jurul articulatiei soldului ca o balama, coloana vertebrala avand o pozitie statica foarte favorabila astfel coloana vertebrala este rigida servind doar ca element de sustinere. Daca greutatile sunt ridicate cu ajutorul muschilor fesieri si muschii coapselor, greutatea este atunci repartizata uniform pe suprafata discului intervertebral. Daca ridicarea greutatilor se face cu spatele indoit sarcina este repartizata neuniform doar pe 2/3 anterioare ale discului. Discul are astfel tendinta sa fuga in partea opusa inclinarii coloanei vertebrale ( risc : hernie de disc ). In pozitia sezanda lordoza dispare fiind inlocuita de o usoara cifoza. Discurile intervertebrale sunt comprimate anterior de corpurile vertebrale luand forma de pana. Scaunele moderne sustin regiunea lombara, iar prin ridicarea partii anterioare a spatarului este evitata bascularea spre inapoi a bazinului, mentinandu-se lordoza. Articulatia atlanto-occipitala ( bicondiliana) Fetele articulare sunt reprezentate de condilii occipitali ( convecsi ) -Masele laterale ale atlasului sunt concave. Membrana atlanto-occipitala anterioara se insera pe marginile anterioare a marii gauri occipitale si pe arcul anterior al atlasului. Membrana atlanto-occipitala posterioara se insera pe marginile posterioare a marii gauri occipitale si pe arcul posterior al atlasului. Membranele limiteza miscarile de flexie si extensie a capului.

Articulatia atlanto- axoidiana mediala ( trohoida) Fetele articulare: dintele axisului ( fata anterioara ) si atlas( arcul anterior,cu foseta dintelui) -Lig. transvers al atlasului intre masele atlasului fixeaza dintele in articulatie -Lig. alare fetele laterale ale dintelui fixeaza dintele de condilii occipitali -Lig. varfului dintelui intre ligamentele alare si marea gaura occipitala -Ligamentul cruciform este dat de ligamentul transvers al atlasului si fibre care se desprind din el si se insera pe fata posterioara a axisului ( fasciculul longitudinal inferioR ) sau pe occipital langa marea gaura occipitala ( fasciculul longitudinal superioR ) Membrana tectoria intre axis si occipital - cea mai interna - acopera dura mater Articulatia atlanto-axoidiana laterala (diartroza planiforma) Fetele articulare : masele articulare ale atlasului si procesele articulare ale axisului. Membrana atlanto-axoidiana anterioara limiteaza extensia Membrana atlanto-axoidiana posterioara limiteaza flexia BIOMECANICA ARICULATIILOR CRANIOVERTEBRALE Art. atlanto-occipitala si atlanto-axoidiana actioneaza sinergia la realizarea miscarilor capului: Flexia si extensia - se fac in art. atlanto-occipitala - Axul transversal-trece prin cei 2 codili occipitali - Planul sagital - Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale - Limitarea: flexiei- membrana atlanto-occipitala posterioara extensiei- membrana atlanto-occipitala anterioara - Mm.flexori ai capului: lungul capului, dreptul anterior al capului, SCM - Mm.extensori ai capului: marele si micul drept posterior al capului, oblicul superior Rotatia dreapta-stanga - se fac in art. atlanto-axoidiana(art. trohoida-un singur tip de miscarE) - Ax vertical trece prin dintele axisului - Planul transversal - Lig. transvers al atlasului (inel osteo-fibroS) fixeaza dintele axisului in foseta dintelui de pe arcul anterior al atlasului.

-fetele art.: convexe antero-posterior oblice spre lateral si inferior-la atlas; medial si superior -axis - In cursul miscarii are loc alunecarea fetelor articulare de pe masele laterale ale atlasului, cu cele de pe fata superioara a copului axisului. - Limitarea: lig.alare - Mm.rotatori ai capului: oblicul inferior, marele drept posterior al capului, splenius, lungul capului, SCM, semispinalul capului - Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale Inclinatia laterala - Axul sagital trece prin fiecare condil occipital si in plan frontal - Planul frontal - Miscarile sunt de amplitudine redusa->pt.miscari mai ample este mobilizat lantul art. al vertebrelor cervicale - Limitarea: intilnirea intre cele 2 oase , lig., muschi. - Mm.care inclina capul lateral: dreptul anterior al capului, oblicul superior, SCM, splenius, longissimus al capului ARTICULATIILE TORACELUI 1) Articulatiile costovertebrale ( diartroze planiforme) -fete articulare cu cartilaj hialin: - capul coastei - varful in dreptul discului intervertebral - 2 fete articulare inclinate - corpul a 2 vertebre suprapuse cu cate 2 fete articulare ( superioara si inferioara ) pe partile laterale - capsula articulara pe marginile suprafetelor articulare - ligamente: lig. radiat al capului coastei Insertie:- corpurile a 2 vertebre si pe discul i..v. - capul coastei - lig. capului coastei ligament interosos Insertie : - intre creasta capului coastei -discul i.v. - imparte cavitatea articulara intr-o parte superioara si una inferioara ( sinoviala dubla ) 2) Articulatiile costo transversale ( diartroza planiforma) - fete articulare cu cartilaj hialin: - procesul transvers al vertebrei toracale - tuberculul coastei ! Coasta se articuleaza cu procesul transvers al vertebrei inferioare. - capsula art, pe marginea fetelor - ligamente lig. costo transversal este interosos

Insertie:- pe colul coastei - pe procesul transvers -lig. costo- transversal superior Insertie: pe colul coastei - pe marginea procesului transvers superior - -lig. costo transversal lateral Insertie: varful procesului transvers - colul coastei 3) Articulatiile costosternale A) - articulatiile costo condrale ( sincondrozE ) periostul coastei se continua de pe coasta pe cartilaj B) articulatiile condrosternale ( diartroze planiformE) - articulatia sternului cu coastele ! C I cu manubriul sternal - C II la unghiul sternal - CIII VI pe mg. sternului - CVII- la unirea corpului cu xifoidul - fetele articulare sternala incizurile costale cu fete inclinate formeaza fiecare un unghi diedru - cartilajul coastei - capsula art. la mg. fetelor 2 sinoviale la fiecare articulatie - ligamente lig. interosos sternocostal intraarticular - lig. sterno-costal radiat in evantai Inserat: cartilaj costal - fata anterioara a sternului C) Articulatiile intercondrale cartilajele C VI C X pericondrul trece de la un cartilaj la celalalt - formeaza arcurile costale(rebordurile costalE) D) Articulatiile sternului ( sincondroze sternalE) - Fete articulare intre manubriu-corp cartilaj hialin pe fete - fibrocartilaj intre fete amfiartroza - corp xifoid periostul trece de pe corp pe xifoid ARTICULATIA SCAPULO-HUMERALA (a umaruluI) -DIARTROZA SFEROIDALA Fetele articulare :cavitatea glenoida a scapulei acoperite cu capul humerusului mai mare decat cavitatea glenoida cartilaj hialin labrum glenoidal = fibrocartilaj inserat in jurul cavitatii glenoide pt. a-i creste suprafata- pe sectiune e triunghiular cu baza spre cavitatea glenoida Capsula articulara : este laxa

inserata pe marginile cavitatii glenoide,pe fata externa a labrumului glenoidal superior,intre capsula si labrum trece tendonul muschiului biceps brahial (capatul lunG) care patrunde in articulatiecapsula articulara se va insera la baza procesului coracoid trece apoi pe colul anatomic al humerusului Sinoviala captuseste in interior articulatia. Fb. circulare ale capsulei art. ridica sinoviala formand fraurile sinovialei - are prelungiri numite burse sinoviale (pentru muschi inserati pe epifiza proximalA): subdeltoidiana , subcoracoidiana , sub rotundul mare ,sub pectoralul mare , sub marele dorsal ,a muschiului subscapular si a lungului cap al muschiului biceps brahial Muschiul supraspinos si suprascapular trag capsula articulara pt. a nu se prinde intre fetele articulare Ligamente : - Coracohumeral :-se insera pe tubercul mare humeruscoracoid (pe fata superioara -limiteaza flexia a articulatieI) -3 Glenohumerale :-pe fata anterioara a articulatiei -intre cavitatea glenoida si extremitate proximala humerus -limiteaza miscarile de extensie si abductie 1.Supraglenohumeral se insera pe tubercul mic 2.Supraglenoprehumeral se insera inferior de primul 3.Preglenohumeral se insera pe col chirurgical humerus Vasc. : arterele : - suprascapulara - subscapulara - circumflexa - anterioara si posterioara Inerv.: nervii suprascapulari BIOMECANICA ARTICULATIEI SCAPULO-HUMERALE Are 3 grade de libertate=>f. mobila (capul humerus depaseste cav. glenoida) 1.Flexie si extensie - Ax transversal tubercul mare humerus prin : - cav. glenoida (in centrul ei) - Plan sagital Flexie - bratul este impins anterior

Extensie - bratul este impins posterior Flexie --pana la 120 - limitata de : muschiul triceps(muschi posterior al bratuluI) -- lig. coraco-humeral Extensie pana la 35 - limtata de :-- muschii anteriori ai bratului --lig. glenohumerale Mm.flexori ai bratului : deltoid, biceps brahial, coracobrahial, pectoral mare Mm.extensori ai bratului :deltoid, marele dorsal, marele rotund, triceps br. 2.Abductie si adductie Abductie=ridicarea bratului in lateral Adductie=apropierea bratului de trunchi -- Ax sagital -cap humerus aluneca in jos in cav. glenoida -- Plan frontal ! Abductia se face in art. scapulohumerala doar pana la 90 Abductia de la 90- 180 se face prin miscarea de bascula a scapulei Abductia --limitata de lig. glenohumerale Adductia-- limitata de trunchi Mm.abductori ai bratului : supraspinos, deltoid, biceps brahial Mm.adductori ai bratului : deltoid, pectoral mare, infraspinos, coracobrahial Luxatia umarului se face in abductie , pe partea antero-inferiora , unde capsula art. e putin intarita. 3.Rotatia mediala si laterala--Ax vertical - trece prin capul humerus --Planul orizontal Rotatia mediala : --capul se roteste posterior --tuberculul mare se roteste anterior --limitata de : capsula art. si muschi Mm.rotatori mediali : marele rotund, pectoral mare, marele dorsal, deltoid, subscapular Mm.rotatori laterali: infraspinos, rotundul mic Rotatia laterala : --miscare inversa -limitata de:- capsula art. - lig. glenohumerale si muschi 4.Circumductia combinarea miscarilor 1,2,3; Este o articulatie cu conducere musculara

ARTICULATIA COTULUI -articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama -cuprinde 3 articulatii:->humerus(trohleE)-ulna , realizeaza flexie+extensie ->humerus(capituluM)- radius, realizeaza flexie+extensie ->radius-ulna(proximalA) realizeaza rotatie Fete articulare:-extremitatea inferioara humerus cu cartilaj -extremitatea superioara radius si ulna (foseta radiala, incizura trohleara a ulneI) Humerus(condiL) +radius=>CONDILARTROZA Humerus(trohleE)+ulna =>TROHLEARTROZA Capsula articulara - fixa -insertie:->pe humerus:-anterior:deasupra fosetelor radiala+coronoida -posterior:deasupra fosetelor olecraniene -lateral:lasa epicondilii in afara articulatiei pt.insertiile musculare ->pe radius- col ->pe ulna- marginea incizurii trohleare Sinoviala-tapeteaza capsula->se reflecta la mg.-funduri de sac in cele 3 fosete:radiala,ulnara,olecraniana Lig. posterior:->humerus-olecran Lig. inelar -.lama puternica de 5-6 mm grosime ->pleaca si se intoarce tot la incizura radiala dupa ce inconjoara capul radiusului intr-o chinga care il fixeaza in articulatie ->limiteaza flexia Lig. colateral radiar are 3 fascicule care pleaca de pe epicondilul lateral al humerusului: anterior, mijlociu si posterior . - Fasciculul anterior si mijlociu: ->inconjoara capul radiusului ca o chinga ->se insera pe incizura radiala de pe ulna -Fascicolul posterior :-> acopera foseta olecraniana ->se insera pe olecran -> limiteaza flexia Lig. colateral ulnar insertie: -- f. anterior ->pe capsula pleaca de pe epicondiul -- f. mijlociu ->pe pr.coronoid al unei medial al humerusului -- f. posterior ->pe mg. mediala a olecranului -f. arciform (transverS) ->intre olecran si procesul coronoid al ulnei ->limiteaza extensia Lig. patrat ->intre radius si ulna, sub art. radio-ulnara proximala (sub incizura -> limiteaza : pronatia , supinatia radiala) Coarda oblica ->intre tuberozitatea radiala si ulnara ->limiteaza:supinatia

Membrana interosoasa mai groasa proximal ->intre mg. interne radiusulna, intre coarda oblica si membrana interosoasa ->orificiu pt. A. interosoasa post. Vasc. Reteaua arteriala a cotului : ramuri din a. radiala si a. ulnara Inerv. Nervii din reg cotului : radial, ulnar, median, musculocutan ARTICULATIA RADIO-ULNARA DISTALA( TROHOIDA) Fete articulare ->Capul ulnei + incizura ulnara a radiusului completata de lig triunghiular Capsula articulara -> pe mg fetelor articulare, unita cu cea a art. radio carpiene pe discul articular Lig. triunghiular (discul articulaR) ->fibrocartilaj triunghiular : Insertie :- radacina pr. stiloid ulna(varful lig.) -incizura ulnara a radiusului (baza lig.) Rol completeaza suprafetele articulare,le mentine impreuna - limiteaza pronatia si supinatia Sinoviala ->da recesuri superior si inferior Vasc.si inerv. ->Artera, vena, nerv interosoase anterioare si posterioare BIOMECANICA ARTICULATIEI COTULUI -articulatie cu conducere osoasa:Ginglim=balama Sunt limitate datorita - capsulei art. fixe -formei suprafetelor articulare -ligamentelor puternice Flexia , Extensia Axul transversal:->prin centrul trohleei si capitulului humeral(intre cei 2 epicondilI) -orientat oblic spre anterior si medial Plan sagital -miscarea are traiect oblic prin:-aspectul spiroid al trohleei -trohleea cu partea interna mai dezvoltata -in flexie : antebrat ajunge medial de brat -in extensie : antebrat si brat formeaza un unghi de 170s deschis in lateral Limitare flexie: -patrunde procesul coronoid in foseta coronoida -lig. posterior -muschiul triceps Limitare extensie: -patrunde olecranul in foseta olecraniana -muschii anteriori ai bratului si antebratului Intre capitul humeral si capul radiusului =>miscarea de alunecare

Mm.flexori ai antebratului: biceps brahial, brahial, epicondilieni mediali Mm.extensori ai antebratului : triceps brahial, anconeu, epicondilieni laterali. BIOMECANICA ART. RADIO-ULNARE (TROHOIDA) Miscarile- sunt favorizate de curburile pronatorii ale radiusului: -fata anterioara a radiusului -marginea mediala a radiusului -se fac prin actiunea muschilor pronatori si supinatori !-ulna are miscari pasive Axul oblic->intre capul radiusului si capul ulnei Plan transversal Se face:-rotatie interna(pronatiE)->policele ajunge medial cu palma posterior -rotatie externa(supinatiE)->policele ajunge lateral cu palma anterior Pronatie: ->superior:rotatia capului radiusului in chinga lig. inelar+incizura radiala ->inferior:corpul si extremitatea inferioara a radiusului incruciseaza ulna in X si trec medial de ea Limitare ->lig. patrat , muschii epicondilieni laterali Mm.pronatori: rotundul si patratul pronator, longul flexor si extensor radiari ai carpului. Supinatie : ->oasele redevin paralele Limitare ->lig. patrat , coarda oblica Mm.supinatori: supinator, biceps brachial, mm.posteriori profunzi ai antebrat ART. RADIO-CARPIANA(A PUMNULUI) -diartroza elipsoidala Fetele articulare : ->epifiza distala a radiusului - cu cartilaj hialin ->discul articular (lig. triunghiulaR) ->realizeaza : - concavitate superior -covexitate inferior ->fata proximala a primului rand carpian Capsula artculara -> inserata pe disc si pe mg. fetelor articulare. Lig. radio-carpian anterior - e oblic: intre radius <-> semilunar si piramidal Lig. radio-carpian posterior - de la radius <-> piramidal Lig. ulneo-carpian anterior- mg. anterioara disc articular->semilunar, piramidal Lig. colateral radial - varful stiloidei radiusaului <->scafoid

Lig. colateral medial->stiloida ulnei - pisiform,piramidal Sinoviala :prelungiri(recesurI) spre art. radio-ulnara proximala Vascularizatie : reteaua carpiana anterioara - posterioara Inerv: Nervii ulnar, radial, median BIOMECANICA ARTICULATIEI RADIO-CARPIENE (diartroza elipsoidala) - conducere musculara Flexie, extensie Ax ul transversal-> prin stiloidele radiusului si ulnei ->prin capul osului mare Plan sagital Flexia :Participa: art. radio-carpiana si art. medio-carpiana si intercarpiana prin deplasarea in etaj in flexie spre anterior->a randului distal carpian- pe cel proximal carpian ->al celui proximal carpian pe oasele antebratului Intre oasele carpului sunt doar mici miscari de alunecare ! Miscarile ample ale art. pumnului se realizeaza prin cumulul miscarilor oaselor carpului si radio carpiene care actioneaza simultan. Limitarea lig. posterioare - muschii extensori Mm.flexori ai mainii pe antebrat : mm.flexori ai carpului si ai degetelor Extensia (mai amplA) miscare inversa a etajelor -- spre posterior -- limitare :lig. anterioare + muschii flexori Mm.extensori ai mainii pe antebrat : mm. extensori ai carpului si ai degetelor Adductie, adductie se fac in art. ->radio carpiana ->medio carpiana Axul sagital -prin capul osului mare Plan frontal Adductie(inclinare mediala Adductie (inclinare lateralA) Limitate de: -- lig. colaterale ->radial (adductiA) ->ulnar(abductiA) -- muschii antagonisti Mm.abductori: mm. flexori si extensori radiari ai carpului -mm. profunzi posteriori ai antebrat Mm.adductori: mm. flexori si extensori ulnari ai carpului

Articulatia coxo femurala(a solduluI) - diartroza sferoidala-Art. cu conducere ligamentara. 1)Fetele articulare: A) capul femurului- convex: - 2/3 dintr-o sfera, acoperita de cartilaj. - contine foseta capului pt. lig. capului femural ( nu are cartilaJ). B) acetabulul concav: - la periferie: facies lunata fata articulara semilunara. - interior: fosa acetabulara patrata, nearticulara - unde se insera lig.capului femur - contine tes.gras si conjunctiv. C) labrul acetabular(ca si cel glenoidiaN)=fibrocartilaj inelar de marire - inserat pe mg.acetabulului. - La incizura acetabulului, fibrocartilajul trece peste ea si o transforma intrun orificiu : se formeaza astfel lig transvers al acetabulului. - Prin orificiu trec: - A. si V.lig.rotund. - ramuri din A.V.obturatoare. 2)Capsula articulara- manson conoid se insera : - Pe coxal: pe labrula acetabular si pe sprinceana cotiloida, - lasa liber orificiul acetabular - pe femur: posterior: - pe colul anatomic al femurului, la unirea a 2/3 mediale cu 1/3 poster., trecand la 1 cm superior de creasta intertrohanterica. Anterior pe intertrohanterica si apoi anterior de - trohanterul mic Lateral trece pe langa trohanterul mare. ! Ambele trohantere nu intra in artic.soldului,ele avand rol de insetie musculara. -Insertia capsulei articulare la distanta de capul femural permite o amplitudine mare a miscarii. -Capsula articulara este groasa si rezistenta. 3)Lig.de intarire(formate prin ingrosari ale capsuleI): A)Lig.iliofemural(BertiN): - localizat pe fata anterioara a art.soldului in forma de evantai. - inserat intre partea infer.a S.I.A.I. - linia intertrohanterica. - format din 2 fascicule oblic se insera pe marele trohanter limiteaza adductia + rotatia lat. - vertical se insera pe micul trohanter.limiteaza extensia coapsei pe bazin.

B)Lig.pubofemural. - localizat pe f.anter. a art.soldului. - inserat superior: eminenta iliopectinee,creasta pectinee si ramura superioara a pubisului. - inferior: pe micul trohanter. - limiteaza abductia si rotatia laterala. - Lig.iliofemural+pubofemural->aspect in N C)Lig.ischiofemural: - localizat pe f.poster. a art.soldului. - insertia pe partea poster.a sprancenei acetabulare. - anterior de fosa trohanterica. - Limiteaza adductia si rotatia mediala. D)Zona orbiculara(lig.inelar WebeR) - este o condensare a fs.circulare profunde ale capsulei art. -are 2 tipuri de fibre un tip pleaca de pe spranceana acetabularasub S.I.A.I . >trece pe sub colul femural-ca o ansa=>rol de sustinere al colului femural. - alt tip: fs.paralele cu spranceana acetabulului. Zona orbiculara solidarizeaza cele trei lig.iliofemural, pubofemural si ischiofemural. E)Lig.rotund al capului femural. Intre fosa capului si acetabul(are 3 fascicule,1 care se insera pe lig.transvers si 2 pe incizura acetabululuI) ; -contine A.si V. capului femural. - rol : sustine greutati mari + nutritiv. -Sinoviala inveleste capsula art.soldului+lig.rotund al capului femural. - prezinta plici sinoviale la trecerea peste vase. -Vasc. - A.iliaca interna(A.obturaroare,A.fesiera superioarA). - A.femurala profunda(A.circ.femurale mediala si lateralE). Se formeaza un cerc arterial anastomotor in jurul art.sold. -Inerv.- Plexul lombar: Nv.femural, Nv.obturator. -Plexul sacral: N.ischiatic,N. patrat femural,N.femural cutanat post. ARTICULATIILE TIBIO-FIBULARE 1).ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA SUPERIOARA(diartroza planiformA) -fete articulare-condilul tibial -capul fibuleiacoperite de cartilaj -capsula articulara se insera pe marginile fetelor articulare;

-Ligamentul anterior al capului fibulei:oblic dinpre lateral spre medial de jos in sus,intre capul fibulei si condilul tibial. -Ligamentul posterior al capului fibulei :mai subtire ,dispus posterior de aticulatie. -Sinoviala tapeteaza articulatia. -Vasc. :din reteaua arteriala a genunchiului ,venele se varsa in vena poplitee -Inerv. : nervul tibial. 2).ARTICULATIA TIBIO-FIBULARA INFERIOARA(sindesmoza tibiofibulara). -fete articulare:-incizura fibulara a tibiei concava antero-posterior si plana in sens vertical; -extremitatea distala a fibulei:convexa, -periostul trece pe deasupra si nu exista catrtilaj hialin; -capsula articulara se insera pe marginea articulatiei. -Ligamentul tibio-fibular anterior : de la tibie la maleola laterala a fibulei ; -Ligamentul tibio-fibular posterior :mai gros si mai rezistent, asezat posterior de articulatie si ia parte si la formarea articulatiei talocrurale . -Ligamentul tibio-fibular interosos :intre cele doua suprafete articulare ce se continua superior cu membrana interosoasa,ambele formatiuni solidarizand oasele gambei. ARTICULATIILE PICIORULUI 1)ARTICULATIA TALOCRURALA(a gleznei) -diartroza tip ginglim-fete articulare(acoperite de cartilaj hialin)superior:scoaba formata deextremitatea distala a tibiei,maleola medila a tibiei,maleola laterala a fibulei. --inferior:trohleea talusului,mai lata anterior; !Suprafata antero-postrioara a talusului este mai mare decat a scoabei tibiofibulare si permite miscari ample de flexie dorsala si plantara a a piciorului. -capsula articulara laxa:se insera- superior pe oasele gambei,lasand in afara maleolele - inferior pe talus( sub insertia cartilajului hialin al trohleei) -Ligamentul colateral-lateral:pe fata laterala a articualtiei este format din trei fascicule: -lig.talo-fibular anterior de la maleola fibulei la colul talusului; -lig.talo-fibular posterior de la maleola fibulei la procesul posterioral talusului ; -lig. calcaneo-fibular de la varful maleolei fibulei la fata laterala a calcaneului.

-Ligamentul colateral medial :de pe maleola tibiei ,cu trei fascicule in evantai pe oasele tarsului : -anterior :tibio-talar anterior pe colul talusului si pe navicular ; -mijlociu:tibio-calcanean pe sustentaculum tali; -posterior:tibio-talar posterior pe procesul posterior al talusului. -Sinoviala :cu doua prelungiri,anterioara si postrioara . -Vasc. :aa.tibiale antreioara si posterioara precum si a.peroniera. -Inerv. :nv.safen,nv.peronier profund fata anterioara, nv.tibial-fata posterioara. 2) ARTICULATIA SUBTALARA (talo-calcaneala posterioara):diartroza trohoida ; -fete articulare :convexa pe calcaneu si usor concava pe talus (acoperite de cartilaj hialiN) ; -capsuala articulara :se insera pe margini ; ligamante :Interosos-situat in sinus tarsi,in partea posetrioara este foarte puternic si asigura soliditatea si elasticitatea articulatiei in mers ; Talo-calcanean lateral-sub ligam.fibulo-calcanean pe fetele latarale ale talusului si calcaneu Talo-calcaneana madial-pe procesul posterior al talusului si sustentaculm tali ; -Vasc. : a.tibiala posterioara si a.peroniera. -Inerv.:nv.tibial si nv. peronier profund ; 3) ARTICULATIA TALO-CALCANEO-NAVICULARA :(diartroza de tip sferoidal) -fetele articulare :convexa pe capul talusului si concava pe navicular(fata posterioara) si pe calcaneu(fetele articulare superioara ,anterioara si mediala) ;unite prin lig.calcaneo-navivular care creste suprafata concava ; -capsula articulara :se insera pe marginile fetelor articulare ; -lig. interosos :din sinus tarsi (partea anterioara) ; -lig. calcaneo-navicular-plantar :are doua parti inferioara fibroasa ; -posterioara fibrocartilaginoasa ; -pe sub el trece tendonul ms.tibial posterior. -lig. bifurcat ,,in y:posterior de calcaneu, anterior se bifurca in: - fasc.medial calcaneo-navicular -fasc. lateral calcaneo-cuboidal;are rol in solidificarea oaselor tarsului. -lig. talo-navicular:pe fata dorsala a piciorului;

S-ar putea să vă placă și