PAUL ANTHONY SAMUELSON Scurta biografie Paul Anthony Samuelson s-a nascut in Gary, statul Indiana, in data de 15 mai

1915 si este unul dintre cei mai cunoscuti si importanti economisti , datorita muncii sale depuse in multe domenii ale economiei.El este cel care a primit Premiul Nobel pentru Economie in anul 1970.Motivatia acordarii a fost munca stiintifica prin care a dezvoltat teoria economica statica si dinamica, contribuind la ridicarea standardelor de analiza in stiinta economica . La varsta de doar 20 de ani(anul 1935) a obtinut gradul de Bachelor of Arts la Universitatea din Chicago, cel de Master of Arts cu un an mai tarziu si de Doctor of Philosophy in anul 1941 la Universitatea Harvard. In anul 1940, Paul Samuelson ajunsese la M.I.T. ca Assistant Professor of Economics. Samuelson a studiat la Universittea din Chicago si Harvard pe care a terminato in anul 1941.Tot in anul 1941, lui Samuelson i s-a decernat premiul David A. Wells de catre Universitatea din Harvard.In anul 1944, economistul a fost numit Associate Professor, iar in 1947 a fost numit Proffesor.In acelasi an, a primit si Medalia John Bates Clark de catre American Economic Association, pentru remarcabila sa contributie la dezvoltarea gandirii economice. Paul Samuelson a fost unul dinre ultimii generalisti de o incredibila productivitate in multe domenii ale stiintei economice.S-a remarcat prin preocuparile privind teoria consumatorului, economia bunastarii, comert international, teoria finantelor, teoria capitalului, dinamica economica si echilibrul general, macroeconomic. Principalele lucrari Inca de pe vremea urmarii cursurilor postuniversitare la Harvard, Samuelson dobandise deja renume international si adusese inovatii semnificative in teoria economica.Confruntat cu contradictii, tratari partiale si concluzii eronate in limbajul economic clasic, el a incercat o unificare si clasificare cu ajutorul instrumentarului matematic.Mai mult decat oricare alt economist, Paul Samuelson a ridicat nivelul analizei matematice aplicate in stiinta economica ;pana spre sfarsitul anilor 1930, cand Samuelson si-a demarat extraordinarul si constantul sir de articole, teoria economica se prezenta in termenii explicatiilor verbale si ai modelelor sub forma de diagrame. Primul articol publicat de Samuelson s-a numit A Note on the Measurement of Utility, pe vremea pregatirii doctorale la Harvard.Intr-un alt articol din anul 1938 a introdus conceptul preferintei revelate;scopul sau era de a putea afirma, prin observarea alegerilor consumatorului individual, daca situatia era imbunatatita in urma unei modificari a preturilor.Samuelson a postulat conditiile in care acest lucru era posibil.Consumatorul reveleaza prin alegere(optiune) care sunt preferintele salede unde termenul de preferinta revelata. 1

De asemenea, Paul Samuelson a vorbit si despre utilitatea bunurilor ecnomice, formuland astfel Legea utilitatii marginale descrescande , care este cunoscuta si in zilele noastre.Prima formulare a acestei legi a fost data de catre A. Gossen in anul 1854.Acesta afirma ca: marimea intensitatii unei placeri descreste progresiv pana la saturare daca respectiva placere este satisfacuta in mod continuu si neintrerupt. Conform formularii lui Paul Samuelson(Economics), atunci cand cantitatea consumata dintr-un produs creste, utilitatea marginala a produsului(adica utilitatea suplimentara, adaugata de ultima unitate) tinde sa se diminueze . Lucrarea Foundations of Economic Analysis , bazata pe dizertatia doctorala de la Harvard, reprezinta a sa magnum opus, contribuind in larga masura la raspandirea instrumentelor matematice in economie.In aceasta prima lucrare majora, publicata in 1947, el a demostrat ca abordarea matematica functioneaza.Samuelson a afirmat ca economistii practicasera pana atunci o gimnastica mentala viciata si ca se asemanau unor atleti foarte bine antrenati care nu au participat niciodata la o competitie .Desigur, matematica nu era in stare sa solutioneze toate problemele analizei economice, dar era extrem de utila pentru intelegerea esentei teoriei economice.In lucrarea mai sus amintita, Samuelson a aratat ca practic, orice comportament economic putea fi discutat in termenii unei probleme de maximizare sau minimizare sub o constrangere.Ceva similar realizase John Hicks in cartea sa din 1939, Value and Capital , insa, in timp ce acesta si-a transferat exemplele matematice in anexele lucrarii, Samuelson le-a expus chiar in text. Lucrarea Economics :An Introductory Analysis , publicata pentru prima data in 1948, a devenit cel mai bine vandut manual de economie al tuturor timpurilor.Cartea s-a vandut in peste un million de exemplare si a fost tradusa in limba franceza, germana, italiana, maghiara, poloneza, coreeana, portugheza, spaniola, araba, ba chiar si in limba romana. Chiar daca a trecut atata vreme de la prima sa editie din 1948, putem spune ca Economics-ul lui Samuelson a rezistat trecerii timpului. A supravietuit unei jumatati de secol de schimbari dramatice ale economiei mondiale si ale meseriei de economist: pacii i razboiului, ciclurilor economice de tip boom-bust, inflatiei si deflatiei, Republicanilor i Democratilor, precum si aparitiei unei multitudini de noi teorii economice. Vreme de doua generatii, manualul sau a dominat invatamantul economic universitar intr-o asemenea masura, incat astazi, cand editorii cauta noi autori pentru manualele elementare de economie, ei spun ca sunt in cautarea urmatorului Samuelson (Nasar, 1995). El lasa in urma lui o mostenire mult mai semnificativa decat o arata cifrele sumelor provenite din vanzari. Desi e foarte posibil ca acest manual sa nu se mai afle in topul primelor 10 cele mai vandute manuale pe piata americana, majoritatea celor mai populare manuale actuale imprumuta extensiv stilul pedagogic al lui Samuelson, atat in ceea ce priveste tonul, cat si in ceea ce priveste utilizarea si modul de expunere al diagramelor, precum modelul cererii si al ofertei, curbele costurilor, multiplicatorul si crucea keynesiana. In introducerea la una dintre primele sale editii, Samuelson neaga ca scopul principal pentru care a scris manualul Economics a fost acela de a transmite vreun unic Mare Mesaj . Este insa evident ca Samuelson a intenionat sa introduca studentii in noua teorie economica a lui Keynes. Multiplicatorul, propensiunea spre consum, paradoxul economisirii (the paradox of thrift), politicile fiscale anticiclice i C+I+G, erau toate incorporate in limbajul unui curs introductiv de economie, iar de 2

acum familiara diagrama in cruce a veniturilor si cheltuielilor a fost tiparita pe coperta primelor trei ediii. Sectiunile macroeconomice ale cartii le precedau pe cele microeconomice, o abordare inovatoare in acel moment. Mai mult, in primele editii, doar John Maynard Keynes avea onoarea de a fi prezentat printr-o fisa biografica, si doar Keynes, si nu Adam Smith sau Karl Marx, era etichetat ca fiind un geniu multilateral. Accentul lucrarii sale intitulate Economics asupra diferitalor teme s-a modificat odata cu evolutia problemelor economice in continua schimbare.Prima editie a fost dominata de temerea existenta la sfarsitul celui de-al doilea razboi mondial ca somajul de proportii va reveni, editiile urmatoare evidentiind tot mai mult controalele fiscale si monetare ale inflatiei.Mai departe, in alte editii, Samuelson a elaborat sinteza neoclasica a descoperirilor economice vechi si moderne.Pe scurt, sinteza evidentiaza faptul ca in zilele noastre natiunile pot controla cu succes atat depresiunile cat si inflatia prin politici fiscale si monetare.Multi economisti considera manualul lui Samuelson ca fiind intr-adevar cea mai importanta contributie a sa, reliefand drumul lung ce trebuia parcurs pentru a oferi lumii un limbaj economic comun. Pe langa toate acestea, Paul Samuelson a fost si coautor la Readings in Economics, publicata in anul 1955 si la numeroase alte lucrari economice. Ultima sa carte se intitutleazaLinear Programming and Economic Analysis, scrisa in colaborare cu Robert Dorfman si Robert Solow si sponsorizata de un grant de la Rand Corporation.Economia matematica este aplicata problemelor practice din comertul international, transporturi, marketing, strategii concuretiale in afaceri si conducere, productie industriala si planificare militara.Asemenea probleme complexe de decizie pot fi acum analizate cu ajutorul tehnicilor matematice dezvoltate de profesorul Samuelson.In Linear Programming and Economic Analysis, Samuelson si coautorii au aplicat tehnicile de optimizare teoriei preturilor si teoriei cresterii economice, integrand astfel aceste domenii tratate separat anterior. In calitate de consilier economic al senatorului, candidatului si presedintelui ales Kennedy, a fost autorul, in 1961, al Samuelson Report on the State of the American economy to President-elect Kennedy.In raportul intocmit, pentru presedintele Kennedy, privind starea economiei americane, Samuelson a scris:Diversi experti, de la noi sau din strainatate, cred ca atmosfera inflationista existenta imediat dupa razboi s-a transformat acum intr-o epoca a stabilitatii preturilor.Se spera ca acest diagnostic imbucurator este corect.Insa, o supraveghere atenta a preturilor si a costurilor arata ca recenta noastra stabilitate in indicele preturilor ridicata a aparut intr-o perioada de somaj ridicat acceptat si de stagnare economica.Din acest mtiv, este premaur sa credem ca restaurarea gradului de ocupare nu va mai implica probleme legate de stabilitatea preturilor. Cosultanta acordata guvernului i-a adus lui Samuelson recunoasterea nationala de consilier economic, iar in anul 1965 a fost alea presedinte al Asociatiei Economice Internationale. Paul Samuelson s-a dovedit un autor prolific, ajungand sa scrie in medie un articol in fiecare luna de-a lungul a peste 50 de ani.Un numar de 338 din articolele sale sunt continute in cele 5 volume din Collected Scientific Papers(1966-1986). Ca si Milton Friedman, Paul Samuelson a avut o rubrica regulata in Newsweek, din 1966 si pana in 1981.Dar, spre deosbire de Friedman, el nu a manifestat o convingere pasionata pentru pietele libere.Placerea sa a fost intotdeauna 3

legata de descoperirea de noi argumente, de demonstrarea finetei tehnice in explicatii si de frazele inteligente formulate. Prin opera sa, Samuelson a contribuit la continuarea traditiei economiei neoclasice si poate fi considerat cel mai reprezentativ economist al erei modelelor matematice in stiinta economica.A fost unul din promotorii reinvierii gandirii lui Pareto in microeconomie si al sintezei neokeysiene in macroeconomie in decursul perioadei postbelice. Teoria preferintei revelate Una dintre primele contributii majore ale lui Samuelson, publicata cand avea doar 22 de ani, a vizat teoria cererii consumatorului.Vilfredo Pareto eliberase teoria valorii de utilitate cardinala.Eugen Slutsky, extinzand opera maestrului sau, aratase ca teoria utilitatii ordinale implica un set de afirmatii interesante privind efectele partiale ale preturilor asupra cererii.Cu opera lui John Hicks si R.G.D.Allen, utilitatea ordinala cucerise in sfarsit teoria economica din lumea vorbitorilor de limba engleza. Tanarul Samuelson a considerat insa ca repudierea utilitatii era incompleta.La urma urmelor, functiile de utilitate continuau sa fie utilizate.El si-a propus sa elibereze teoria cererii consumatorului de ultimele vestigii ale utilitatii.Rezultatul a fost, in terminologia ulterioara folosita in 1948, abordarea conceptului de preferinta revelata in optiunea consumatorului individual.Acest concept avea drept scop dezvoltarea intregii teorii a cererii pe baza unor simple observatii asupra comportamentului consumatorului. Postulatul fundamental era, din nou folosind terminologia de mai tarziu, axioma slaba a preferintei revelate sau axioma de consecventa.Intelesul acesteia poate fi explicat astfel: Confruntam un consumator cu doua seturi de preturi, Pa si Pb.Sa presupunem ca in situatia Pa, cu un venit dat, el cumpara cosul de bunuri A, iar in situatia Pb, cumpara un cos diferit, B.Poate un observator sa deduca daca A este preferat lui B sau invers?Samuelson este de parere ca acest lucru este posibil.Daca la preturile Pb consumatorul nostru, cu un venit neschimbat, ar putea inca sa cumpere A, dar nu face acest lucru, el ne reveleaza prin actiunea sa ca B este preferat lui A.Nu s-ar putea intampla totusi, folosind acelasi gen de observatie, ca A sa se reveleze a fi preferat lui B dat fiind ca in situatia Pa consumatorul ar putea cumpara B, dar nu o face?Acest lucru este exclus prin axioma slaba a preferintei revelate, care spune ca o asemenea contradictie nu apare. Axioma poate fi exprimata simbolic notand valoarea cosului A la preturile Pa cu PaA si asa mai departe. Axioma spune apoi ca daca PbAPbB (1), apoi nu se observa ca PaBPaA(2) si atunci trebuie sa fie adevarat ca PaB>PaA(3) Pentru doua bunuri, x si y, avem ilustrarea din figura urmatoare:

Admisibil

Inadmisibil

Graficul din partea stanga reprezinta cazul admisibil.Cand consumatorul a cumparat B la preturile Pb, constrangerea sa bugetara a fost dreapta trecuta prin B.Intrucat punctul A s-a situat mult inauntrul acestei constrangeri bugetare, consumatorul trebuie sa-l fi preferta pe B lui A.In acelasi timp, cand in situatia Pa el a cumparat A, cosul B s-a aflat dincolo de constrangerea bugetara Pa, astfel incat consumatorul nu a fost liber sa-si reveleze preferinta.Nu exista nicio contradictie. Cazul inadmisibil este ilustrat prin graficul din partea dreapta.In situatia Pa, consumatorul a avut destul venit pentru a cumpara cosul B in locul lui A, reveland astfel o preferinta pentru A.Pe de alta parte, in situatia Pb, consumatorul a avut destul venit pentru a cumpara A, dar nu a facut-o, reveland astfel o preferinta pentru B.Axioma slaba postuleaza ca acest caz nu apare, deci ca, in esenta, consumatorul nu isi schimba preferintele. Ca multor altor inovatii semnificative, teoriei preferintei revelate i-au trebuit ani pana sa atraga interesul economistilor.Numai odata cu lucrarea Foundations of Economic Analysis ea si-a capatat locul bine meritat in cadrul teoriei alegerii consumatorului individual.Teoria preferintei revelate pleaca in elaborarea unui model al optiunii de la revelarea(descoperirea) preferintelor pe baza unui principiu de rationalitate.Se ajunge astfel, la prezentarea unei teorii a cererii care are un suport empiric mai solid.Aceasta teorie ajunge la aceleasi concluzii derivate din modelul clasic al optiunii consumatorului, aducand o dovada aditionala pentru credibilitatea acestuia.

In ceea ce priveste banii si piata monetara, interesant este faptul cum Paul Samuelson vede ceea ce reprezinta banii.Pentru el, ...banii reprezinta, alaturi de capital si de specializare, cel de-al treilea aspect al vietii economice moderne.Fluxul de bani reprezinta sangele care iriga sistemul economic...si etalonul de masura a valorilor, aceasta afirmatie putand fi regasita in celebrul manual al lui, Economics. 5

Locul lui Samuelson in istoria gandirii economice Gandirea lui Paul Anthony Samuelson poate fi privita atat in linia neintreruptei continuitati a traditiei clasice incepute in zorii veacului al XVIII-lea, dar si prin prisma deschiderii pluraliste catre noi dezvoltari, a fortei sale de a integra puncte de vedere conflictuale si a independentei de diferitele ideologii. Samuelson nu a inaugurat noi domenii de cercetare economica, cum ar fi econometria, analiza input-output sau programarea liniara.Opera sa a vizat problemele centrale ale teoriei economice, remarcandu-se prin descoperirea unitatii esentiale in structura analitica a diferitelor teorii.din punct de vedere istoric, gandirea lui Samuelson reprezinta stadiul in care analiza echilibrului general, asa cum a fost fondata de Walras si reinviata de Hicks, a devenit in sfarsit tehnica principala pentru solutionarea unei largi arii de probleme economice. Samuelson a fost de parere ca anul 1935 a reprezentat o epoca de aur pentru punerea bazelor unei stiinte economice solide.Teoria economica decazuse dupa Marshall.Folosind metafora lui Samuelson, terenul era presarat cu minunate teoreme care cereau sa fie culese si aranjate intr-o ordine unificata.El a fost cel care le-a cules intr-un numar impresionant, dand astfel un puternic impuls progresului teoriei economice dupa 1940.El a dat dovada de asemenea, de o deosebita iscusinta in a selecta probleme a caror solutie era foarte accesibila.Drept consecinta, multe din rezultatele sale au fost rapid absorbite in mainstream-ul stiintei economice, cu toate ca unele perle ascunse pot fi inca descoperite de viitorii istorici ai gandirii economice. Prin activitatea sa, Paul Samuelson a devenit unul din cei mai mari profesori de economie ai tuturor timpurilor.Prin exemplul cercetarii asidue si fara compromisuri, prin rezultatele inspirate si prin textele bine concepte, el a ridicat stiinta economica pe un plan superior.Daca dupa Adam Smith, David Ricardo si Marshall teoria economica a ramas intr-o faza de decadere, Samuelson a initiat o epoca de puternic avant.In timp ce alti economisti si-au indreptat eforturile in directia construirii asa-numitor scoli sau isme, Samuelson a fost unul dintre putinii care au construit o scoala reala si anume Departamentul de Economie de la Massachusetts Institute of Technology. Istoria stiintei creeaza uneori impresia ca trecutul a reprezentat o epoca a uriasilor si ca prezentul este o epoca a piticilor.Samuelson contribuie la risipirea acestei iluzii mitologice.El a demonstrat capacitatea de sinteza a lui Adam Smith, dar combinata cu o forta analitica superioara si mai inovativa.In vreme ce Ricardo a consacrat stiintei economice nu mai mult de 10 ani din viata, Samuelson si-a desfasurat activitatea extrem de productiva de-a lungul atator decenii.Daca Alfred Marshall, neindeplinindu-si niciodata promisiunile timpurii, si-a camuflat aparatul analitic pana cand el insusi l-a pierdut din vedere, Samuelson si-a prezentat instrumentarul de lucru in plina lumina a zilei, pentru ca toata lumea sa-l judece si sa-l utilizeze.John Maynard Keynes a devenit celebru prin vizunea sa convingatoare asupra lucrurilor, care poate ca ii lipseste lui Samuelson, dar ca teoretician, el nu a fost nici foarte puternic, nici foarte original.Revolutiaprodusa de Keynes se pare ca are un efect de durata mai mic decat evolutia initiata de Samuelson.Astfel, putem 6

ajunge la concluzia ca, judecati prin prisma realizarilor lor stiintifice, economistii din trecut nu sunt neaparat mai impunatori decat cei ce apartin prezentului.

Bibliografie: 7

1. Economisti celebri-Ileana Tache 2. Economics-Paul Samuelson 3. Internet