CUPRINS

CAP. I. ECONOMIA SUBTERANA

1.1. DEFINITIA ECONOMIEI SUBTERANE.... 1.2. ISTORICUL ECONOMIEI SUBTERANE.. 1.3. SFERA DE CUPRINDERE A ECONOMIEI SUBTERANE 1.4. FACTORI CARE INFLUENTEAZA ECONOMIA SUBTERANA 1.5. PRINCIPALELE COMPONENTE ALE ECONOMIEI SUBTERANE

2
2 2 2 2 3

CAP. II. MUNCA LA NEGRU........................................................................

2.1. DEFINITIA MUNCII LA NEGRU 2.2. FORMELE DE MANIFESTARE A MUNCII LA NEGRU 2.3. CAUZELE MUNCII LA NEGRU................................................ 2.4. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE MUNCII LA NEGRU........... 2.5. EVOLUTIA SI DOMENIILE AFECTATE DE MUNCA LA NEGRU... 2.6. METODE DE COMBATERE A MUNCII LA NEGRU..................................

3
3 3 3 4 5 6

CAP. I. ECONOMIA SUBTERANA

1.1. DEFINITIA ECONOMIEI SUBTERANE Economia subterana reprezinta ansamblu activitatilor economice desfasurate organizat, cu incalcarea normelor sociale si a legilor economice, scopul fiind acela de a obtine venituri ce nu pot fi controlate de catre stat. 1.2. ISTORICUL ECONOMIEI SUBTERANE Economia subterana a aparut odata cu aparitia statului si impunerea unor norme si legi, iar dezvoltarea acestui fenomen este strans legata de etapele dezvoltarii statului de-a lungul istoriei. Astfel, comertul clandestin cu pietre pretioase si tesaturi de mare valoare sunt activitati cunoscute pana in epoca noastra, traficul de frontiera, cu bunuri ce lipseau de pe piata organizata a regimului socialist, traficul de armament, de carne vie, droguri , alcool, tutun, au insotit economia subterana in decursul istoriei prin adaptarea la realitatea existenta in fiecare perioada a existentei statului. 1.3. SFERA DE CUPRINDERE A ECONOMIEI SUBTERANE In sfera de cuprindere a economiei subterane au fost incluse practici foarte variate: frauda fiscala, munca clandestina, traficul de droguri, traficul de arme, prostitutia, dar si o serie de activitati casnice care sunt aducatoare de venituri neinregistrate. Ca si participanti la activitatile economice subterane, exista doua categorii de personae, cei care lucreaza si obtin venituri exclusiv din economia subterana si cei ce obtin venituri atat din surse legale , cat si din economia subterana. Daca pana in 1989 sistemul planificat al economiei a urmarit o teorie indeaproape toate operatiunile economice, cu un sistem de sanctionare foarte drastic ( si in acest sistem exista o piata paralela), dupa anul 1990 sectoarele din economie s-au orientat catre alte tinte, cum ar fi : acceptarea regulilor economiei de piata, redimensionarea activitatii dupa aceste reguli: identificarea altor facilitati imediate, la limita sau in afara legalitatii, pentru a obtine facilitati si in beneficii imediate. Pe fondul lipsurilor din economie ( in special domeniul alimentar) a unei oferte slabe de bunuri de consum, schimbarea de sistem a fost folosita pentru imediata organizare a unor structuri ale economiei subterane in comertul prestarilor de servicii, dar si in industria producatoare de produse alimentare si de consum. 1.4. FACTORI CARE INFLUENTEAZA ECONOMIA SUBTERANA Ponderea economiei subterame in P.I.B a suferit constant o anumita crestere; daca estimarile statisticienilor sunt in ultimii 5-10% din P.I.B, specialistii in economie au apreciat un nivel de peste 30% din P.I.B. Acest procent urias al economiei subterane dezvoltat in ultimii ani in tara noastra a fost influentat de cativa factori: incertitudinea legislativa; aparitia unor mici intreprinderi, cu activitati temporare, speculative; activitatea puterii prin redistribuirea responsabilitatilor, au crescut numarul de indivizi coruptibili;

atitudinea toleranta a autoritatilor si a populatiei fata de incalcarea legilor; posibilitatea pietei paralele existenta inca din socialism de a colabora imediat cu cercuri din economiile subterane ale statelor vecine, conectarea la structuri subterane internationale.

1.5. PRINCIPALELE COMPONENTE ALE ECONOMIEI SUBTERANE Sfera activitatilor incluse in economia subterana este foarte dezvoltata, insa principalele componente ale economiei subterane sunt: frauda fiscala reprezinta ansamblu practicilor care urmaresc eludarea in totalitate sau in parte a impozitului datorat statului; munca la negru defineste activitatea desfasurata fara respectarea reglementarilor impusa de legislatia muncii si cea fiscala; activitatile criminale cuprind activitatile de productie, distributie si consum de droguri, traficul de arme, traficul de materiale nucleare, furtul de automobile, prostitutia, traficul de carne vie, coruptie.

CAP. II. MUNCA LA NEGRU

2.1. DEFINITIA MUNCII LA NEGRU Munca la negru reprezinta prestarea muncii fara intocmirea formelor legale, fara intocmirea contractului individual de munca neremunerarea pe baza unui stat de plata. Ea nu este evidentiata scriptic, fiscalizata, protejata, asigurata sau asistata social, lucratorul fiind la discretia celui in folosul caruia presteaza munca. 2.2. FORMELE DE MANIFESTARE A MUNCII LA NEGRU Munca in afara cadrului legal este prezenta si se manifesta sub mai multe forme: o activitate nenormata, neevidentiata, nefiscalizata, desfasurata in afara contractului individual de munca (conventie civila), fara stat de plata legal intocmit si plata obligatiilor la bugetul de stat, fara pontaj pentru evidentierea normei de timp, fara documente privind norme de productie si felul muncii, precum si nenominalizarea in nici un fel a persoanei care presteaza munca; munca partial nenvidentiata si nefiscalizata realizata prin evidenta dubla si plata in mana reprezantand un plus fata de evidenta din documente; incorecta evidentiere a productiei realizate in norme de timp epuizante, mai mari de 8 ore, lucratorul fiind abuzat si la discretia patronului; munca pe conventie de 3 ore pe zi care in realitate se desfasoara in intervalul de 8 12 ore/zi; munca ocazionala, in sezon, fara forme legale; munca in perioada de proba, neevidentiata in documente. 2.3. CAUZELE MUNCII LA NEGRU Cauzele muncii la negru sunt extreme de variate, avand o determinare multifactoriala si tin de situatia economica a angajatorului si a angajatului, la un moment dat, de nivelul lor de instruire si de cadrul legal si regimul sanctionator existent la un moment dat.

Principalele cauze ale muncii la negru sunt urmatoarele: dezechilibrul dintre cererea si oferta de locuri de munca pe piata muncii, datorat disparitiei marilor unitati industriale; fiscalitatea existenta, aceasta fiind considerata ridicata de catre operatorii de pe piata muncii; existenta economiei subterane in procent foarte mare; instabilitatea economica si financiara a multor intreprinderi mici si mijlocii; faptul ca marea majoritate a angajatorilor sunt adeptii politicii de obtinere a profiturilor mari pe termen scurt; nivelul scazut al reconversiei profesionale; vulnerabilitatea unor largi categorii socio-profesionala rezultata din faptul ca isi gasesc cu greu un loc de munca in conformitate cu pregatirea de specialitate si de experienta in domeniu; veniturile mici si foarte mici ale unei parti din populatia activa si ale pensionarilor si nevoia de completare a acestora pana la un nivel de acceptabilitate; numarul mare de absolventi a diferitelor forme de invatamant in cautare de lucru, rezultat al unor cifre de scolarizare care nu tin cont de cererea de pe piata muncii, ci sunt dictate de dorinta mentinerii cu orice pret a institutiei de scolarizare; regimul sanctionator doar pentru angajator, nu si pentru angajat. 2.4. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE ALE MUNCII LA NEGRU Munca fara forme legale prezinta in mod firesc o serie de dezavantaje, atat pentru angajat, cat si pentru angajator. Printre dezavantajele muncii la negru pentru angajat, cele mai importante sunt: nu beneficiaza de salariul minim pe economie, sporuri salariale, conditii de munca; nu beneficiaza de reducerea normei de timp ca urmare a conditiilor de munca; nu i se plateste diurna pentru deplasare si indemnizatia de transport; nu are dreptul la concediul legal de odihna platit si alte concedii legal reglementate (casatorii, deces, nasterea unui copil), pentru studii; nu este asigurat pentru riscuri previzibile si imprevizibile: invaliditatea, accidente diverse, bolile, maternitatea, decesul; nu are dreptul la indemnizatii pentru incapacitate temporara de munca cauzata de boli obisnuite sau de accindente in afara muncii, boli profesionale si accidente de munca; nu beneficiaza de prestatii si asistenta pentru prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca cum ar fi: indemnizatia pentru trecerea temporara in alta munca, tratament balnear gratuit sau partial gratuit si reabilitare profesionala; nu beneficiaza de indemnizatia pentru maternitate (concediu prenatal sau postnatal) precum si pentru cresterea copilului sau ingrijire de pana la 2 ani sau ingrijirea copilului bolnav; nu beneficiaza de pensie de limita la varsta, anticipata, anticipata partial, de urmas, de invaliditate; nu se acorda ajutor de deces;

nu beneficiaza de asistenta medicala gratuita, medicamentatie gratuita sau compensate; nu se bucura de drepturile privind securitatea in munca si sanatatea in munca, de echipament de lucru si protectie la care ar avea dreptul in functie de specificul activitatii; nu beneficiaza de somaj si indemnizatie de sprijin; nu are dreptul la cursuri gratuite de calificare, recalificare si reconvesie profesionala, precum si alte masuri active legal reglementate in vederea exercitarii unei activitati sau ocuparii unui loc de munca; nu i se platesc tichetele de masa; nu se bucura de protectia legala a femeilor si copiilor; nu exercita drepturile colective cum sunt: dreptul la asociere in sindicate, la negocierea contractului colectiv de munca; are limitat dreptul la creditare bancara.

In categoria avantajelor pe care munca la negru le poate oferi, se situeaza posibilitatea unor castiguri mai mari, din pricina faptului ca angajatorul prefera sa ofere un salariu mai mare angajatului decat sa plateasca impozite la stat, dar acest avantaj este contrabalansat de celelalte lipsuri. Munca la negru presupune anumite dezavantaje si pentru angajator: nu poate avea un control legal asupra salariatului; nu beneficiaza de subventii din partea statului pentru angajarea anumitor categorii de personae; persoanele angajate fara forme legale pot produce pagube la locul de munca fara a putea fi trasi la raspundere civil sau penal; inasprirea sanctiunilor contraventionale precum si raspunderea penala; pe termen lung societatea va avea performantele concurentiale atenuate de calitatea, creativitatea si atasamentul indoielnice ale unor lucratori la negru pentru o firma de care nu sunt legati prin nimic. Ca si avantaj pentru angajator in privinta muncii la negru nu putem regasi decat faptul ca acesta prefera de multe ori sa nu platesca taxele si impozitele considerate prea mari, motiv pentru care nu respecta cadrul legal sau respecta partial legile in vigoare privind piata muncii. Angajatul ar trebui sa cunoasca faptul ca pentru a fi in legalitate trebuie sa aiba un contract de munca incheiat cu angajatorul, sa obtina o carte de munca completata la zi, sa semneze in fiecare luna un stat de salarii pentru suma pe care o incaseaza. Inainte de a semna un contract de munca (individual sau colectiv), angajatul ar trebui sa se informeze, sa caute un model cadru pentru a se familiariza cu continutul acestuia. Din el nu trebuie sa lipseasca durata contractului, functia de incadrare, durata concediului, salariul brut, drepturile si obligatiile partilor. Dupa semnarea contractului in trei exemplare, angajatul trebuie sa primeasca un exemplar cu un numar si stampila de la Inspectoratul Teritorial de Munca. 2.5. EVOLUTIA SI DOMENIILE AFECTATE DE MUNCA LA NEGRU Fenomenul muncii la negru ia amploare in perioada de criza economica, pe de o parte pentru ca oamenii sunt dispusi sa faca orice compromis doar pentru a avea un loc de

munca, iar pe de alta parte pentru ca inspectorii de munca nu au suficiente parghii legale pentru stoparea acestuia. Munca la negru tinde sa devina un fenomen de masa in conditiile in care tot mai multe firme se vad obligate sa reduca la minimum cheltuielile de personal. Politica guvernamentala sprijina din plin aceasta situatie pentru ca in loc sa scada presiunea fiscala pusa pe mana de lucru, guvernul prefera sa aplice impozite si mai mari, cu riscul de a ramane si fara putinele contributii care se mai strang la bugetul central al statului. Pe piata muncii se poate vorbi si despre o complicitate intre angajati si angajatori. Daca pana acum salariatii acceptau destul de greu sa lucreze fara forme legale, teama de a ramane fara sursa de venit ii obliga pe tot mai multi sa accepte munca la negru. Domeniile in care s-au inregistrat o crestere a nivelului muncii la negru sunt: constructii, industria textila, exploatarea si industrializarea lemnului, panificatie, agricultura, micul comert, transporturi si prestarile de serviciu (paza si protectie, service auto, frizerie, coafura), depozite en-gros, baruri, restaurante, patiserii, cofetarii. Pentru perioada urmatoare previziunile sunt si mai sumbre, avand in vedere ca se preconizeaza o prelungire a crizei economice existente in intreaga economie mondiala. 2.6. METODE DE COMBATERE A MUNCII LA NEGRU In actiunea de combatere a fenomeniului muncii la negru pot fi utilizate atat metode directe, de control si sanctionare, cat si indirecte, de influentare pe termen mediu si lung a atitudinii partilor fata de raportul de munca. Ambele au un pronuntat caracter de prevenire. Printre metodele directe de combatere a fenomenului muncii la negru putem enumera: metoda directa care implica o evaluare generala a modului in care agentul economic aplica si respecta legislatia muncii, avand la baza discutii cu persoanele responsabile din firma respectiva, precum si documentatia scriptica solicitata pentru studiu; metoda controlului tematic inopinat poate fi determinata de conjuncturi care reclama abordarea unui regim de urgenta a unei valorificari la o tema propusa; metoda controlului in situatii de criza folosita in situatia unei sesizari prin scrisori, reclamatii sau plangeri despre incalcarea unor drepturi ale persoanelor angrenate in activitati neevidentiate. Ca si metode indirecte pentru diminuarea fenomenului muncii la negru amintim: comunicate, note, articole tematice a legislatiei si faptelor contraventionale, publicate in ziare, reviste; invitarea mass-media la actiunile de control; emisiuni informatice la posturi de televiziune; editarea unui ghid informativ si orientativ privind dezavantajele muncii la negru; identificarea dialogului social cu sindicatele; promovarea unei companii cu tematica prestabila de protejare a copiilor impotriva utilizarii acestora in cele mai grave forme de munca; editarea unei brosuri privind problematica muncii la negru; colaborarea cu institutii si organisme pentru informare reciproca asupra unor aspecte ale muncii la negru.

Actiunile de combatere a fenomenului muncii la negru sunt cuprinse in strategia generala de combatere a economiei subterane, strategie ce va putea fi modificata in viitor, in situatia in care se are in vedere o imbunatatire a legislatiei existente in acest sens, o modificare a modului de abordare la nivel international, precum si necesitatea maririi resurselor alocate pentru dezvoltarea aceastei strategii.