Sunteți pe pagina 1din 7

SISTEM MECATRONIC DE RECUPERARE A ENERGIEI DE FRANARE LA AUTOVEHICULE GRELE PENTRU EFICIENTIZAREA ENERGETICA A ACESTORA

Tocaciu Eduard Grupa 531B

[1]

Cuvinte cheie: sisteme mecatronice, sisteme regenerative de franare, actionari hidraulice, sisteme hibride, autovehicule rutiere, sisteme de franare, recuperarea energiei, eficientizare energetica. Rezumat: In articol se prezinta unele aspecte privind noile sisteme hibride de propulsie a autovehiculelor rutiere, care urmaresc recuperarea energiei cinetice, in faza de franare si utilizarea acesteia in faza de demarare, in scopul reducerii consumului de combustibil si a poluarii mediului. In final se prezinta sistemul mecatronic de recuperare a energiei de franare proiectat si realizat ca urmare a derularii proiectului de cercetare de excelenta. 1.INTRODUCERE Se stie ca resursele de combustibili fosili sunt limitate si neregenerabile si ca, in acest secol, ele se vor epuiza. Numarul de autovehicule rutiere este din ce in ce mai mare, iar cantitatea emisiilor de gaze, un pericol pentru viata oamenilor si calitatile mediului, este in continua crestere. Preocuparea constructorilor de autovehicule pentru reducerea consumului de combustibil si reducerea emisiilor poluante s-a materializat prin dezvoltarea de vehicule putin poluante si cu consum redus de combustibil. Din categoria acestora, fac parte si vehiculele hibride. Constructorii de autovehicule considera ca una dintre solutiile radicale pentru reducerea substantiala a consumului de combustibil si a emisiilor poluante.este schimbarea modului de propulsie, prin promovarea sistemelor hibride de propulsie, considerate ca solutii de viitor Sistemele de propulsie care au in componenta lor, pe langa un sistem conventional cu motor cu ardere interna, cel putin inca unul capabil sa furnizeze cuplu de tractiune la rotile automobilului si care sa recupereze o parte din energia cinetica din fazele de decelerare, sunt cunoscute sub denumirea de sisteme hibride regenerative [1]. Sistemele de actionare pentru redarea energiei recuperate sunt de tipul: hidromecanice(hidrostatice sau hidrodinamice), electromecanice(curent continuu sau alternativ) si mecanice. In prezent, o concurenta deosebita se dezvolta intre sistemul hibrid termo-electric, care pe linga motorul termic mai are si un sistem electric, si sistemul hibrid termohidraulic, care pe langa motorul termic de actionare mai are si un sistem hidraulic de propulsie. INOE 2000-IHP, impreuna cu partenerii sai: INCDMF Bucuresti, INMA Bucuresti,Universitatea POLITEHNICA Bucuresti si ROMFLUID Bucuresti, deruleaza un proiect deamploare, in cadrul Programului Cercetare de Excelenta-CEEX, care vizeaza realizarea de sistemesi echipamente mecatronice complexe pentru recuperarea energiei cinetice, in fazele de frinare, la autovehicule rutiere si redarea acesteia in fazele de denarare/accelerare, in scopul reducerii substantiale a consumului de combustibil si a poluarii mediului. Solutia tehnica de realizare aleasa de parteneri eate aceea a unui sistemul hibrid termohidraulic paralel, prezentat in cele ce urmeaza. 2. PREZENTAREA SISTEMULUI MECATRONIC DE RECUPERARE Solutia de principiu, adoptata de parteneri, a fost aceea de recuperare hidraulica a energiei de franare, utlizandu-se, in acest sens, o masina hidraulica care [2]

functioneaza ca generator/pompa, in faza de franare si ca motor in faza de accelerare, energia hidraulica find stocata in acumulatoare hidro-pneumatice [2]. Sistemul de recuperare a energiei de franare a fost dezvoltat in conceptia mecatronica, considerata ca singura tehnologie capabila sa gestioneze regimurile tranzitorii rapide caracteristice, coroborand, intr-un timp foarte scurt, toate subsistemele proprii si cele ale vehiculului de baza cu care se interfateaza, inclusiv legaturile si interconditionarile dintre ele. In acest sens, s-a elaborat o schema bloc, de principiu, pentru un sistem mecatronic de recuperare a energiei de franare, prezentata in figura 1.

Fig. 1 Schema bloc a sistemului mecatronic de recuperare a energiei de franare Sistemul mecatronic pentru recuperarea energiei de franare se compune din 4 subsisteme: subsistemul mecano-hidraulic; subsistemul electronic de comanda si control; subsistemul senzoritraductoare masurare parametri; subsistemul informational de conducere process. Aceasta componenta defineste si fundamenteaza conceptia mecatronica de realizare a proiectului. Sistemul mecatronic pentru recuperarea energiei de franare la autovehiculele grele [3]

realizat functioneaza pe baza unui soft dedicat, care monitorizeaza sistemul si permite inregistrarea marimilor de iesire si modificarea parametrilor de intrare. 3. PREZENTAREA SOLUTIEI TEHNICE DE REALIZARE SI MONTARE Pentru montarea/implementare sistemului de recuperare a energiei si realizarea cercetarilor experimentale, in conditiile unor cheltuieli de executie si experimentare minime, sa utilizat un autovehicul rutier de tipul ARO243, cu tractiune 4x4.,care prin constructia sa specifica, permite extrapolarea solutiei cercetate si la autovehicule rutiere grele. Solutia tehnica testata poate fi aplicata atat la automobilele mai usoare, precum ARO 243, cat si la autovehiculele mai grele, utilizate de obicei pentru sarcini mari de transport [3]. Acest autovehicul permite intreruperea lantului de actionare termica a puntii din spate, prin demontarea axului cardanic corespunzator, ramanand actionarea termica doar pe puntea din fata, de la motorul Diesel, MD si cutia de viteze CV, prin intermediul transmisiei cu roti dintate si a axului cardanic existente, precum si a unui traductor de cuplu si turatie TMR, adaptat special. Acesta reprezinta subsistemul termic de propulsie al autovehiculului. Prin montarea unui subsistem mecano-hidro-pneumatic de actionare a puntii din spate a autovehiculului, s-a realizat sistemul hibrid termo-hidraulic de propulsie. Subsistemul mecano-hidro-pneumatic de propulsie se ccompune din urmatoarele parti: - transmisia hidro-mecanica, formata dintr-o transmisie cu lant prevazuta cu un traductor de cuplu si turatie TMR si o unitate/masina hidraulica UH, care functioneaza ca pompa, in faza de franare si ca motor in faza de demarare; - statia hidraulica propriu-zisa, SH, care contine rezervorul de ulei si blocurile hidraulice cu aparatura necesara realizarii functiilor necesare; - bateria de acumulatoare hidro-pneumatice, care permit stocarea energiei hidrostatice si alimentarea motorului hidraulic in faza de demarare a autovehiculului. Sistemul mecatronic mai contine un subsistem senzori-traductoare pentru masurarea parametrilor principli ai sistemului: debite , presiuni, turatii, momente, acceleratii etc. Pe langa cele doua subsisteme prezentate, sistemul hibrid termo-hidraulic de propulsie mai are un susbsistem electronic de comanda si control si un sistem informatic de conducere a procesului, totul realizat intr-o conceptie moderna, mecatronica. In figura 2 se prezinta modelul conceptual al sistemului hibrid termo-hidraulic de propulsie al autovehiculului ARO 243, care sta la baza cerectarilor teoretice si experimentale necesare,iar in figura 2.1 se prezinta ciclul de lucru al autuvehiculului. [4]

Fig. 2 Modelul conceptual al sistemului hibrid termo-hidraulic de propulsive

Fig. 2.1 Ciclul de lucru al autovehiculului Modelul conceptual evidentiaza elementele fizice esentiale ale sistemului si anume: transmisia hidromecanica la masina hidraulica (UH), bateria de acumulatoare hidropneumatice (AC1 si AC2), traductoarele de moment si turatie principale (TMR), precum si motorul termic (MD) si cutia de viteze (CV), existente pe autovehiculul experimental. Subsistem senzori-traductoare masurare parametri consta din totalitatea sesizorilor si traductoarelor necesare pentru monitorizarea si controlul proceselor; iar montarea acestora s-a facut pe locurile corespunzatoare pentru preluarea in bune conditii a evolutiei parametrilor de interes. Subsistem informational de conducere a proceselor, consta din sistemul de schizitie si control, inclusiv calculatorul de proces, este amplasat, de asemenea, in interiorul autovehiculului.

4. ARHITECTURA SISTEMELOR HIBRIDE DE PROPULSIE A AUTOVEHICULELOR

[5]

Arhitectura unei transmisii hibride poate fi realizat n dou variante de baz, serie i paralel, dup cum se prezint n figura 3. La o transmisie hibrid serie, motorul termic nu este conectat mecanic la roile motoare, puterea necesar deplasrii automobilului fiind transmis prin sisteme hidraulice sau electrice. La o transmisie hibrid paralel, se pstreaz legtura mecanic ntre motorul termic i roile motoare, ns, n aceast transmisie, poate fi introdus i energia provenit de la agregatul secundar de antrenare. Principial, schemele celor dou variante, serie i paralel, pot fi urmrite n figura 3. Trebuie menionat faptul c, la rndul lor, transmisiile hibride paralele se ntlnesc la automobile ntr-o mare diversitate de configuraii. De exemplu, n cazul sistemului hibrid termoelectric serie, motorul cu ardere intern acioneaz un generator electric care, la rndul su, acioneaz un motor electric, iar n cazul sistemului hibrid termo-electric paralel, cele dou motoare pot funciona separat sau n acelai timp pentru a propulsa autovehiculul. Pentru un hibrid termo-electric, cele dou variante pot fi urmrite n figura 3.

Fig. 3. Tipurile de sisteme hibride serie i paralel. Sistemele hibride de propulsie au, n general, urmtoarea componen: sisteme de convertire a energiei mecanice n alt tip de energie; sisteme de stocare a energiei obinute prin convertirea energiei mecanice; sisteme de utilizare, pentru propulsie, a energiei stocate. Sistemele de convertire a energiei mecanice pot fi: mecanice; mechano-ineriale, mecano-electrice; mecano-hidraulice; mecano-pneumatice. Sistemele de stocare a energiei se pot realiza n mai multe moduri, n funcie de componentele tehnice implicate n acest proces. Principalele tipuri de componente utilizate pentru stocarea energiei recuperate sunt: acumulatoare electrochimice acumulatoare capacitive acumulatoare hidropneumatice acumulatoare ineriale elemente elastice mecanice Sistemele de convertirea energiei stocate n energie mecanic, transmis ctre roile motoare la autovehiculelor, se pot realiza utiliznd, de asemenea, mai multe tipuri de sisteme: hidromecanic: hidrostatic; [6]

hidrodinamic; electromecanic: curent continuu; curent alternativ; mecanic.

5. CONCLUZII
Din cele prezentate mai sus, rezulta clar posibilitatea realizarii si montarii pe autovehiculele medii si grele au unui sistem de recuperare a energiei de franare, in scopul eficientizarii energetice. Solutia tehnica finalizata permite extrapolarea pentru diferite marimi de autovehicule. Solutia tehnica poate fi montata atat pe autovehicule noi, cat si pe autovehicule vechi, in cadrul unei actiuni de reabilitare sau de modernizare a acestora.

[7]