Pesta Porcina Clasica Etiologie: virusul PPC este un membru al familiei Flaviviridae, genul Pestivirus.

In genul Pestivirus mai sunt incadrate 2 virusuri inrudite antigenic cu virusul PPC: virusul diareei virale bovine si virusul bolii de granita.Unele tulpini sunt foarte virulente si determina o boala cu evolutie acuta si mortalitate mare, in timp ce tulpinile cu virulenta moderata produc in general infectii subacute si cronice. Infectia prenatala este indusa de tulpinile slab virulente, care determina o boala cu evolutie usoara sau inaparenta. Receptivitate: porcii domestici si salbatici. Cu toate ca porcul reprezinta singura gazda si rezervor natural de virus, se pare ca virusul PPC se poate conserva si in organismul oilor, caprelor si viteilor, iar sangele acestora inoculat la porcine poate induce boala cu sfarsit letal. Surse de infectie: porcinele bolnave sau purtatoare de virus care elimina virioni infectanti prin toate secretiile(oronazale, lacrimale), prin dejectii, dar si prin sperma. Vectorii animati (om, diferite specii de mamifere, artropode) si vectorii mecanici pot constitui factori de risc in raspandirea bolii. Prin aer , posibilitatea de raspandire a bolii este redusa. Cai de transmitere: infectia se raspandeste de obicei pe orizontal. Virusul poate patrunde in organism prin mucoase, in special cea conjunctivala, prin abraziunile pielii, prin monta naturala sau artificiala, ca si in momentul inocularii parenterale a vaccinurilor sau produselor medicamentoase cu ace, seringi sau de catre persoane contaminate. Infectia congenitala determina in mod obisnuit fatari de purcei morti / neviabili. in momentul fatarii , datorita infectiei intrauterine, mari cantitati de virus pot fi diseminate in mediu, contaminand direct sau prin vectori alte porcine Patogeneza: in dezvoltarea infectiei se disting 3 faze: o faza limfatica, o faza viremica si o faza viscerala. Principala poarta de intrare a virusului o reprezinta amigdalele. Din amigdale, pe cale limfatica trece in limfonodurile regionale (faza limfatica), apoi in sangele periferic moment in care se dezvolta la titruri mari in splina, maduva osoasa, limfonoduri viscerale si structurile limfoide din mucoasa intestinului subtire (faza viremica). Raspandirea virusului in intreg organismul porcului imbolnavit (faza viscerala) are loc in 5-6 zile. Diagnostic clinic: forme: supraacuta (febra urmata de moarte in 24-48ore pesta alba), acuta (febra 41C, hemoragii in zonele cu piele fina, gastroenterite, moarte in 6-20zile la tineret in special), subacuta si cronica (3perioade: I- dureaza 10-15 zile cu afectarea starii generale, II-remitere, III-suprainfectii bateriene, animalele slabesc si mor in 1-3 luni). Combatere: se declara official boala, carantina de gradul 2, se ucide intregul efectiv din focar si se distrug prin ardere, masurile de carantina se ridica la 60 zile de la ultimul caz. Profilaxie: in tarile indemne nu se practica vaccinarea. Carantina profilactica a porcilor nou introdusi, sterilizarea resturilor de la cantine, restaurante. Vaccinarea: vaccinuri vii (atenuate) de 2 ori/an i.m., numai animalele sanatoase de minim 2 luni. Pseudopesta aviara (Newcastle) Definitie: boala infectioasa grava, extrem de contagioasa, produsa de un paramixovirus si caracterizata din punct de vedere clinic prin tulburari respiratorii, digestive si nervoase, sau numai prin scaderea productiei de oua, iar anatomopatologic prin leziuni hemoragice sau hemoragiconecrotice, localizate cu precadere in proventricul si intestin. Etiologie: ribovirus din fam. Paramyxoviridae. Virusul se cultiva usor pe oua embrionate

de 7-12 zile, prin inoculare intraalantoidiana, i.v., intracerebrala sau pe membrana corioalantoidiana. exista 4 patotipuri de virus al bolii de Newcastle: forma Doyle (leziuni intestinale), forma Beach (simptome nervoase si respiratorii), forma Beaudette (simptome predominant respiratorii) si forma Hitchner (inaparent clinic). Receptivitate- galinacee, curci, fazani si bibilici (forma foarte grava); porumbeii si potarnichile ca si palmipedele fac forme mai putin severe. Omul este receptiv la virus facand o forma usoara, cu febra, frisoane, stare generala alterata urmata de vindecare in aproximativ o saptamana. Sunt receptive toate pasarile neimunizate de toate varstele, dar nivelul receptivitatii si gravitatea bolii variaza in mod invers proportional cu varsta. Pasarile din rasele ameliorate sunt mult mai receptive decat cele din rasele rustice. Surse de infectie surse primare (pasari bolnave si cele cu infectii inaparente, cadavre, carcase si organe, oua provenite de la acestea). Virusul este eliminat prin toate secretiile si excretiile. Pasarile vaccinate pot fi purtatoare asimptomatice. Pasarile salbatice difuzeaza virusul; ouale provenite din efective infectate pot contine virusul pe coaja sau in interior. Vaccinurile contra bronsitei infectioase, difterovariolei aviare sau alte boli ale pasarilor, daca au fost preparate pe oua infectate natural pot constitui surse de infectie importante. Patogeneza: patrunde in organism sange si organe (snc si pulmon); cand boala evolueaza lent leziunile hemoragico necrotice din tubul digestive se complica cu inflamatie fibrinoasa difuza sau in focare. Tablou clinic: f. acuta (hyperemia mucoasei conjunctivale, edematierea pleoapelor si a capului) si supraacuta. Tulburari digestive: indigestie ingluviala, diaree cu fecale galbenverzui. Tulburari respiratorii: dispnee, tuse, respiratie zgomotoasa. Tablou anatomopatologic: f. acuta (cianoza crestei si a barbitelor, infiltratii seroase in tesutul subcutanat din regiunea capului si gatului, gusa dilatata). Diagnostic: examen virusologic= izolarea si indentificarea virusului; inocularea suspensiilor virale pe oua embrionate (varsta 9-11 zile); examenul serologic: testul ELISA, reactia de seroneutralizare, Profilaxie: vaccinarea cu vaccinuri vii attenuate (se fol tulpini lentogene-B1, La Sota79 si mezogene-H, Haifa) care se pot administra i.m., s.c. sau in apa de baut; si v. inactivate; Combatere: declararea oficiala a bolii si instalarea carantinei, izolarea fuctionala a halelor contaminate, pasarile bolnave si sacrifica iar cadavrele se sacrifica prin ardere. Pasarile sanatoase din efectiv se vaccineaza de necessitate, iar carantina se ridica la 30 de la ultimul caz de boala. Influena aviar este o boal infectocontagioas populaional itransfrontalier cu o mare focalitate natural. Sensibilitate: Dintre speciile de psri, de interes economic, cele mai sensibile sunt curcile i ginile, celelalte specii au sensibilitate redus, iar cele mai multe sunt receptive (palmipedele). Cale de patrundere: Virusul ptrunde n organism pe cale respiratorie (frecvent), rar pe alte ci,iar transmiterea este orizontal prin surse primare, secundare i vectori animai i neanimai. Transmiterea vertical este discutabil.

Transmiterea: Virusul este transmis prin intermediul psrilor moarte, apei contaminate i alsecreiilor psrilor bolnave. O dat infectate, att psrile domestice ct i cele slbatice (inlcusiv ginile, raele, gtele,curcanii i porumbeii) se pot mbolnvi i muri. Pene/ fulgi: psrile care vin n contact cu o pasre bolnav pot lua virusul de pe penele acesteia Aer: virusul se poate transmite prin inhalare. Fecale: un singur gram de fecale contaminate poate infecta pn laun milion de psri Gheare: psrile se pot infecta prin gheare dac merg pe pmnt contaminat. Virusul gripal: familia Orthomyxoviridae Psrile slbatice acvatice migratoare (rae, gte): De obicei - forme asimptomatice, Rol esenial n propagarea internaional a virusurilor. Psrile domestice (pui, curcan) -forme simptomatice: Form benign, Form sever, letal: Pesta aviar, Ebola psrilor Tulpini nalt patogene (HPAI) = pesta aviar - Afectare sever respiratorie, digestiv (diaree) i neurologic- Hemoragii interne masive(Ebola psrilor)- Deces n 1-2 zileMortalite >75 %. Tulpini moderat patogene : - Morbiditate nalt- Mortalite < 50%- Afectarea strii generale, afectare moderat respiratorie- Scderea produciei de ou Tulpini cu patogenitate redus (LPAI): - Forme simple / scderea produciei de ou- Forme asimptomatice (psrile slbatice acvatice); Incubaie 3 14 zileforma respiratorie: abatere, somnolenta, horiplumatie, tuse, zgomoterespiratorii diverse, lacrimare excesiva, corizaforma digestiva si nervoasa: depresie, somnolenta, cianoza crestelor si barbitelor, edemul tesutului conjunctiv subcutanat din regiunea capului sigatului, diaree cu fecale, decubit, aripi lasate, torticolis, pedalari,scaderea consumului de hrana si a ouatului. Modificrile anatomopatologice constau n leziuni asemntoare cu celedin pseudopest, la care se adaug prezena edemelor gelatinoase n esutulconjunctiv subcutanat, a exsudatelor seroase, sero-fibrinoase sau sero-hemoragice n caviti i a hemoragiilor pe seroase i mucoase. n proventricol pot s apar hemoragii diseminate sub form de inel, dar lipsescmodificrile cu caracter necrotic-difteroid, obinuit ntlnite n pseudopest.n gripa aviar cu manifestri predominent respiratorii, obinuit, se constatcatar conjunctival, rinit, traheit, sinuzit, aerosaculit i pneumonieinterstiial. Congestie muscular; Hemoragii pluri-organice; Congestie renal imp; Deshidratare; Edem cianotic al extremitii cefalice; Conjunctivit; Secreii oro-nazale; Peteii cutaneomucoase. 15.Pesta bovina Boala contagiasa virotica cu evol acuta specifica rumegatoarelor si suinelor caracterizata prin hiprtermie, stomatita necrotica, diaree si mortalitate mare.

Etiologie:Produsa de un agent viral din Fam paramixum viridae, gen morbilivirus, tulinile prezentand diferentze de patogenitate identice antigenic.Infectia produsa de tulpina VPB protejeaza fatza de oricare altaEste un virus polimorf cu forme sferice si ovoide, genimul este ARN SS simplu catenar,de sens negative. Exista 3 genotipuri: In ultimul tip Africa si Asia a evoluat tipul 1 in Etiopia si SudanSi tipul 2 in Africa de estTipul 3 in AsiaVirus pantrop, cu afinitate pt struct limfoideCant mici de virus rezista la 56 garde timp de 60 min, stabil la valori de pH cuprinse intre4 si 10, fiind susceptibil la solventzi lipidici, este inactivat de maj dezinfectatntelor uzuale (fenol, cresol), timp de supravietuire mare. Epidemiologie: Sunt susceptibile toate rumeg si porciiInfectai nat:-la bovine si bivoli-focare la oi si caprinePorcii europeni sunt susceptibili la infectie prezentatnd un puseu febril moderat pasager Dromaderul se infecteaza si speciile salbatice cele mai sensibile: bivolul ,antilopa, elanul,girafa. Factorul major de risc care modifica receptivitatea este statusul imun: animalele vaccinate, trecute prin boala, tineretul in perioada desupt,Umidiatea ridicata este implicata direct in reziztentza virusului in mediu.Virusul rezista in afara org, la temp camarei cateva ore, in cadavre se inactiveaza in 24ore sub act pH-ului si a pitrefactiei, se distruge usor prin incazire la uscaciune si sub actdezinfectantelor uzuale.Resitent la temp scazute - cateva luni in sangele refrigeratTransmiterea se realizeaza cu furaj contaminat, sau prin inhalarea aerosolilor contaminatzi, depinzand de umiditate. Zone endemice: bovine au grad de imunitate, mortalitatea < 30 %, rareori >30%In zonele epidemice, mortalitate 100% Patogeneza: Inhalat o data cu aerosolii contaminatzi, traversand epiteliul cailor digestive superioareunde aj inlimfonodulii regionali unde se multiplica, dupa care aj in cel sanguinemonocatenare unde este transportat catre alte organe limfoide unde se replica.Prezinta tropism pentru structurile limfoide si mucoasa cailor digestive anterioare, producandu-se distrctie masiva de elemente limfoide, rezultand leucopenie severa.Cantitatea mare de virus se gaseste in limfocite si doar putin in plasma. Stomatita necrotica in focare si enterita sunt rezultatul replicarii virusului in epiteliulacestor mucoase.Anticorpii serici ating nivelul maxim dupa 14 zile de la aparitia bolii.Imunitatea post infectie este de lunga durata iar cea maternala de 6-11 luni. Tablou clinic: Incubatia 21 zileMedia 3-15 zilePentru forma blanda incubatia este de 7-14 zile (23 zile)Poate fi intalnit in nr nelimitat de variatii in sindroamele clinice posibileEvol clinica: supraacut, act, subacut, ianparent Forma supraacuta: In infectiile experimentale: hipertermie, cngestia mucoaselor, insuficientza respiratorie,moarte 1-2-3 zile Forme acute : bovine fara anticorpi in zonele indemne avnd 4 stadii de incubatie : febril,de cogestie a mucoaselor apartente, si remiterea febrei in stadium simptomatologieigastro-

intestinale.Hipertermia dupa 6-9 zilede incubatie insotita de anorexie, scaderea prod de lapte,depresie, jetaj, si catar ocular, fiind maximul viremiei.In 2-3 zile apar leziuni necrotice punctiforme, formand plagi cu aspect fibors, pe limba,mucoasa bucala, si gingii, cingestia mucoasei vaginale si tumefierea vulvei.Secretiile oculonazale devin mucopurulenteDupa 3-5 zile scade teperatura, dar cu agravarea leziunilor mucoaselor.In final diaree apoasa cu sang mucus si membrane mucoaseDureri abdominale, sete, respitatie dificila, moarte in urma deshidratariiHipertermia in 6-12 ziel de evol. Moarte dupa 24 de ore. In forma edemica: : forma subacuta si cutanata cu morbiditate scazuta In forma subacuta: hipertermia este moderata asociata cu anorexie, infalamatia mucoaselor de tip cataral. Forma cutanata : pustule mici, pe pielea gatului , grebanului, scrot si memebreImunitatea consecutiva inectiei si postvaccinala este pe toata durata vietii, datoritasintezei anticorpilor: Ig A, M, EDecelabil prin ELISARumegatoarele mici manifesta forma clinica si subclinicaLeucocitoza din perioada de incubatie este urmata de luecopenie cu limfopenie in perioada febrile. Tablou lezional: Microscopic: Necroza epiteliului stratoficat scvamos in caile digestive superioare si necroza criptelor intestinale cu formarea de ulecere superficialeLimfonodulii si splina prezinta necroza masiva a limfocitelor Macroscopic: Modif la nivlul cailor digestive, respiratorii, org genitale ext la femaleCaracsele deshidratate emaciate si murdarite de fecalePe mucoasa bucala necroze mici cu eroziuni profunde regasindu-se si in faringe, esofag sicav nazale, aceleasi leziuni se gasesc si in mucoasa abomasumului fiind rosie si tumefiatasi cu hemoragii in reg pilorica.Limfonodulii sunt maritzi si edematosi cu mici focare albicioase si necroze Diagnosticul: Diferentziat: febra aftuasa, rinotraheita infectioasa, stomatita veziculoasa, salmoneloza,necrobaciloza, paratuberculoza, intoxicatie cu arsen la bovine Diferentziat cu pesta micilor rumegatoarePentru ex histopatlogic : recoltare de limfonoduli, portiuni din tubul digestive cu leziuni,splina si sange proaspat pentru decelarea antigenului si izolarea virusului Exam de lab : recotare de la mai multe anim in fazele timpurii cu exprimare diareica.Agentul viral se poate expria dupa 3-5 zile de la exprimarea clinica a boliiIn fazele incipiente poate fi identificat in fecale, raclat de pe mucoasa bucala, secretiinazale si oculareCel mai specific test imunoloic este seroneutralizarea-se realizeaza pe clturi primare, renale de vital, cultivate in roller RFC-ul nu deceleaza titrurile mici de anticorpi ce instotesc convalescentza prelungita.pentru detectarea anticorpilor: imunoflorescntza, imunopeproxidaza, elisa, dot-elisaCa teste serologice pentru detectrea anticorpilor anti pesta bovina : elisa de competitie,elisa indirect, seroneutralizare.

Combatere: Se impune intericere mutarilor de animale si a produselor de la acestea in caz de boala. Zonele endemice, combaterea este dependenta de utlizatea unei scheme de vaccinari, catsi de supravegherea lor.In AFRICA ECUATORIALA se practica vaccinarea anuala a intreg efectivului, urmatade vaccinarea anuala a viteilor si revaccinarea pana cand timp de 5 ani nu s-au maiinregistrat focare.Acest program trebuie insotit de supravegherea periodica a stausului imun. Vaccinul ideal petru pesta bovina: preparat dinrt-o tulpina de diferite grade de atenuarecapabile sa prodca raspuns imun, protector la bovinele cu susceptibilitate diferita.La vitei tre sa se aiba in considerare stausul mamelor, prezentza sau nu in colstru aanticorpilor specifici.In functie de acestea fiind vaccinatzi chiar din prima zi, daca provin de la mameneimunizate.Toate anim susceptibile din focar si care au venit incontact ci acestea se sacrifice si sedistrug in focar. Profilaxie: Riscul introducerii pestei bovine intr-o tzara indemna este reprez de introd de animinfectate de renta mai ales la gardinile zoologiice sau legat ade importul de carcasecontaminate care nu sun tratatte termic, in mod normal nu se importa bovine sau suinedin zonele contaminateIn Romania supravegherea este obligatorie, facandu-se o inspectie planificata a anim dinspp domestice sau salbatice receptive la virusIn zonelecu risc major sau minim de conta minaret transfrontalier Carantina se va intinde pe durata maxima de incubatie a bolii, animalele taiate pe perioada de carantina vor fi supuse insepctieiDaca se supicioneaza sau se confirma boala se aplica complxul de masuri de diagn ,suparveghere, profilaxie si combatere Imunoprofilaxie: -vaccinul din tulpina adaptata pe capre,-imunitate de lunga durata cu reactii postvaccinale grave-tulpina adaptata pe iupure, este insufficient protectoare pt zebu, imunitate 2 aniVaccinuri obtiute din tuplini attenuate pe embrioni de chicken , cel mai ieftin si stabil.Protectie 16 luniVaccinuri din tulpini adaptate pe culture celulare , iftine si sigure.Imunitate 10 ani.Vaccinuri recombinate: utilizand genele F(fuziune) si H (hemaglutinina) clonate vector poxivirus. Romania este tara indemna. 17.PESTA CALULUIA Este o boala infectioasa a cailor, catarilor si magarilor, cauzata de tulpini de virus,raspandite de insecte.Imbraca forme evolutive acute, subacaute si moderateRaspandire: Africa fiind o amenintzare pt crescatorii de cai din restul lumii. ETIOLOGIE:- produs de un agent infectios viral cu genorm ARN dublucatenar din Fam. Reoviridae,Genul Orbivirus- specia tip al acestui gen este virusul BT- virusul poate fi adaptat pe oua embrionate, culturi celulare si creier de soarece- au fost recunoscute pana in prezent 9 serotipuri antigenice- resiztentza: virusul este inactivat la 50 grade 3 ore- la 60 grade -15 min- supravietuiieste la pH 6-12- inactivat de etr si beta propiolactone- pot fi folosite dezinfectatante uzuale, formol -48ore, fenol si iodofori- rezistentza moderata la

actiunes factorilor externi de mediu (uscaciune si caldura)- suparvietuieste in sangele aflat in putrefactie timp de 2 ani- a 37 de garde rezista pana la 37 de zile EPIDEMIOLOGIE:- i n f e c t i a n a t u r a l a a p a r e l a c a b a l i n e , c a t a r , m a g a r , z e b r e -virusul poate fi izolat de la cainii de strada, unde se produce doar boala clinica, laacestia nu se transmite prin insecte ci prin ingestia sangelui sau carnii de lacabaline bolnave- e l e f a n t z i i i n f e c t a t z i d e z v o l t a a n t i c o r p i -factorii de risc sunt reprezentatzi de specia receptiva si rezervor -in zonele endemice bola reapare de intervale de 10-20aniprofil tipic pt bolile transmite prin insecte si este detrminata de ruperi periodice deimunitate, de variatii sezoniere si anuale in pop de vectori- f a c t o r i i d e risc mai sunt depdendetzi si de elementele meteo-climatice c a r e determina variatia numerica a vectorilor culexi n c i d e n t z a b o l i i - a d e s e a s e z o n i e r a -virusul este prezent in toate umorile si tes animalului infectat, de la debutul febrei, pana la stingere ei-sursa majora de virus o reprezita caii cu forme clinice de boala, cainii, elefantzii sizebrele, au fost presupuse a fi rezervoare de virus- r a p a n d i r e a b o l i i p r i n i n s e c t e -nu se raspandeste prin conatct direct animal bolnavsanatos si prin transfer pasivcu micile cantitati de sange prizate de ectoparazitii hematofagi.. (tantarii sau purecii)- r a t a m o r t a l i t a t z i i d e ~ 9 0 % - m a i mica la catari si magari1 PATOGENEZA:-boala a endoteliului vascular produsa de serotipuri de virs ce afecteaza endoteliulvascular in diferite organe-virusul este rezent in fluidul sanguin din prima zi a imbolnavirii clinice si persita30-90 zile-poate fi reizolat din sangele defibrinat, prin inoculare intracerebrala la soareciisugari- d u p a infectia naturala sau dupa vaccinare cu o tulpina omoloaga imunitatea e s t e solida, dar poate fi depasita de o infectie puternica cu alta tulpina.-Manjii iepelor imune primesc anticorpi colostrali si sunt protejati 5-6 luniDepistarea anitcorpilor imunodifuzie, imunofluorescentza directa, reactia defixare a complementului, ELISA-Cea mai specifica pt identificarea tulpinii de virus este Elisa cu serusi de grupdara care trebuie reconfirmata prin seroneutralizare. TABLOU CLINIC:- p e r i o a d a d e i n c u b a t i e i n i n f e c t a i n a t u r a l a - 5 - 7 z i l e a r t i f i c i a l a 2 - 2 1 z i l e -boala imbraca 3 forme clinice: acuta sau p u l m o n a r a , s u b a c u t a s a u c a r d i a c a , s i forma usoara cunoscuta ca si febra pestoasa- f e b r a i n t e r m i t e n t a e s t e c a r a c a t e r i s t i c a t u t u r o r f o r m e l o r 4 0 - 4 1 g a r d e -forma acuta: cea mai obisnuita, debuteaza prin febra, repiratie grea, tuse, jetajseros, galbui si spumos, transpiratie profunda, caii foarte slabiti, mers nesigur,clatinat si adopta decubit- a p e t i t u l s a t i s f a c a t o r p a n a cand dispneea est epronuntzata- m o a r t e i n c a t e v a o a r e d u p a e v o l u t i a d e 4 - 5 z i l e -forma subacuta(cardiaca): cea mai frecventa forma la cai, in zonele enzootice,- p e r i o a d a d e i n c u b a t i e > 3 l u n i f e b r a s e i n s t i t u i e m a i n c e t s i p e r s i s t a m a i m u l t -prezinta edem in regiunea capului, vizibil in fosa temporala, la globii oculari si buze care se poate intinde spre piept- m u c o a s a b u c a l a a l b a s t r u i e - l a a s c u l t a t i a c o d u l u i s i p u l m o n u l u i s e d e p i s t e a z a s u n e t e c a r a c t e r i s t i c e hidropericardului, endocarditei si edemului pulmonar, poate apare si paraliziaesofagului, rata moratlitatii mai mica da

remiterea este prelungita-febra pestoasa: nu se exprima in semne clinice si boala poate ramane nedepistata- e x c e p t i e - e p i z o o t i c a temperatura creste la 40garde timp de 1-3 zile dar revine la normalapetit dininuat cnjunctivita slaba si dispnee moderata TABLOU LEZIONAL:-leziuni majore in forma subacuta: hirodtorax, edem pulmonar si ascita moderata- f i c a t u l c u c o n g e s t i e a c u t a - p e r e t e l e i n t e s t i n a l e d e m a t i a t -faringele traheea si bronhiile obstruate cu un lichid galben spumos-hidorpericardita, hemorahii endocardice, anazarca2 DIAGNOSTIC:- f o r m a p u l m o n a r a s e c o n f u n d a c u r i n o p n e u m o n i a c a l u l u i -forma cardiaca se aseamna cu anemia infectioasa, babesioza, puprura hemoragica,arterita ecvina- p r o b e l e p en t r u d i s gn o s t i c s u n t : s a n g e l e i n t e g r a l n e c o a g u l a t d e l a a n i m b o l n a v e portiuni mici din splina , pulmon, limfonoduli, de la animale moarte- i z o l a r e a s e f a c e p e c u l t u r i c e l u l a r e , pe soareci nou nascutzi,-diagn serologic: metoda ELISA , reactia de fixare a complemetului, COMBATEREA:-tratamentul nu prea este eficient, dar cel smptomatic si hranirea corespunzatoaresunt benefice- b o a l a e s t e d e c a l a r a b i l a , s u p u s a masurilor de carantina-penttru a prevenii raspandirea bolii se recurge l a v a c c i n a r i c u v a c c i n u r i polivalente din tulpini adaptate pe creier de soarece, draa singura vaccinare nueste suficienta.-Se produc si vaccinuri inactivate obtinute pe culturi celulare sau embrionate,adjuvantat cu AL(OH)3- V a c c i n a r e a s e f a c e cu rapella o luna si da protectie pt cel putin 6 luni-Manjii se vaccineaza la 3-4 luni si cei imunizati la 8 luuniUtilizand vaccinuri vii sau inactivate este posibila adaptarea unor programe deeradicare-In zonele infecate in jurul focarului se instituie o zona deprotectie de circa 100kmsi o zona de suparveghere de max 50 km in jurul zonei de protectie, in care nu se practica vaccinarea- S t a t u t u l z o n e i i n f e c a t e s e m e n t i n e cel putin 2 nai dupa ultimul focar PROFILAXIE:-boala poate fi introdusa in noi zone prin intermediul purecilor purtatzi de vanturisau prin avioane, cai infectatzi mai ales daca sunt transportati cu avionul,-in zonele libere se recurge la exmen clinic si supraveghereamiscarii cabalinelor, intzari cu zone infectate , importatoare sau zone considerate indemnementinerea statustului de indemnitate este supravegheat clinic si anato pat in prmanentza, la toate cabalinele aflate pe teritoriul romaniei- m a i a l e s i n zonele transfrontaliere-in romania nu se practica vaccinarea anti AHV. FEBRA V II RIFT (Rift Valley Fever engl. ) Veronica Constantinescu

Febra Vii Rift (FVR),numit si hepatita enzootic, este o boal zoonotic acut arumegtoarelor domestice din Africa, produs deun virus din fam. Bunyaviridae, Boala este caracterizat prin sindrom hemoragic si alterareafunciei hepatice, avort si mortalitate ridicat anou-nscuilor si a animalelor tinere. Etiologie Virusul FVR este reprezentat de un singurserotip, cu caracteristicile morfologice sifizicochimicecomune bunyaviridelor. Genomul viralconine ARN monocatenar compus din treisegmente, fiecare ntr-o nucleocapsid proprie.Polaritatea virusului este negativ, cu excepiasegmentului scurt (S) care este ambisens. Virusulposed proprieti hemaglutinante pentruglobulele rosii de pasre, sobolan, hamster sipisic (1). Poate fi izolat din snge, n faza febrila bolii, sau din organele interne (ficat, splin,creier) de la animalele moarte sau de la avortoni.Izolarea primar se realizeaz n culturi celulare, n care produce efect citopatic, sau prin inocularela soarece sugar sau adult, hamster, ouembrionate de gin. Este rezistent la factoriinaturali de mediu, dar sensibil la solveni lipidici,detergeni si la valori sczute ale pH-ului. Caractere epidemiologice si patogenitate FVR afecteaz n mod natural ovinele,caprinele, bovinele, bubalinele, camelidele sioamenii. Alte animale, precum antilope,maimue, hipopotami, cai, porci, cini, pisici,roztoare si psri din zonele enzootice suntsusceptibile la infecie, fr a exprima o formclinic (7). Virusul a fost izolat de la numeroasespecii de artropode, ca Aedes, Mansonia, Anopheles, Culex Si Culicoides. n condiii demediu favorabile, narii pot infecta gazdeleamplificatoare de virus, declansnd epizootia.Boala are caracter sezonier, legat de prezenavectorilor. Este caracteristic alternanaperioadelor epizootice, cu cele interepizooticeprelungite. La oameni, infeciile sunt provocatede contactul cu animalele bolnave si cumaterialele contaminate sau, mai rar, de neptura narilor infectai.Dup ptrunderea virusului n organism, areloc viremia primar, virusul invadnd esuturilesi organele.Replicarea masiv este realizat n ficat,necroza hepatic fiind leziunea caracteristic, nsoit de un sindrom hemoragic. Tabloul clinic Semnele clinice depind de specia afectat, devrst si de starea de gestaie. FVR are o scurtperioad de incubaie, de 24-36 de ore (21). Laanimalele gestante, simptomul comun esteavortul. La mieii nou-nscuti se constat o starede slbiciune generalizat care conduce la moarte n primele 36 de ore, ntr-un procent foarte ridicat(90-100%). Animalele tinere sunt sensibile,prezentnd hipertermie persistent, anorexie,congestia mucoaselor aparente, icter, coliciviolente, diaree sanguinolent sau melen. Laaceast categorie, rata mortalitii depseste20%. La animalele adulte boala se manifest printr-ostare febril de scurt durat, anorexie, abatere, jetaj mucopurulent, cazurile fatale avnd oinciden redus. La taurine si caprine simptomatologiaeste asemntoare, dar de gravitate mai atenuatsi cu mortalitate mai redus. La taurinele adulte,mai pot fi observate epifor, salivaie, diareefetid si disgalaxie. Tabloul morfopatologic Leziunea caracteristic este necroza hepatic, nsoit de icter si ascit. La fetusi si la mieiinounscui,ficatul este mrit n volum, friabil, deculoare galbenbrun sau brun-nchis si cu zonecongestive de form neregulat. Focarele virotice si prionice ale animalelor necrotice hepatice au dimensiuni de 1-2 mm siculoare gri-glbuie,

fiind diseminate n ntregulparenchim. Sunt observate, de asemenea,hemoragii pe mucoasa gastrointestinal,subendocardic si subpericardic (1). La animaleletinere, limfonodurile periferice si splina suntmrite n volum, edematoase, uneori cuhemoragii subcapsulare sub form de echimoze sipetesii. Ficatul prezint focare necrotice, de maimic ntindere dect la miei. Pe seroase si pemucoasa intestinal sunt observate numeroase hemoragii. La animalele adulte, leziunile sunt de gravitate mai redus. Microscopic, necroza hepatic este nsotit de degenerescenta acidofil a hepatocitelor, cumodificri ale nucleilor acestora si prezenacorpilor hialini. Diagnostic Simptomatologia bolii nu este specific, dar n zonele endemice, numeroasele avorturi simortalitatea mieilor nou-nscui si a animalelortinere, asociate cu boala la oameni, pot conducela un diagnostic prezumtiv. Pentru izolareavirusului, se trimit probe de snge de la animaleaflate n faza febril a bolii, sau poriuni deorgane (ficat, splin, creier) de la cadavre sau dela avortoni. Izolarea primar se realizeaz pehamsteri, soareci sugari sau aduli si n culturicelulare de diverse tipuri: Vero, BHK-21, celuleprimare de rinichi sau testicul de viel si miel,sisteme de celule provenite de la insecte. VirusulFVR produce efect citopatic dup 12-24 de ore.Identificarea agentului viral poate fi realizat printestele de virusneutralizare pe soarece sau culturicelulare, imunofluorescen si fixarea complementului. n diagnosticul serologic pot fiobinute reacii ncrucisate ale virusului FVR cu oserie de membri ai genului Phlebovirus. Cea maispecific metod de decelare a antigenului viraleste neutralizarea prin reducerea plajelor, daraceasta foloseste antigen viral viu si este admisnumai n zonele enzootico-endemice. Pentruscreening, n zonele indemne pot fi aplicatetestele imunoenzimatice sau inhibareahemaglutinrii, pentru care sunt folosite antigeneinactivate. Folosirea testului ELISA de capturpentru IgM permite decelarea infeciilor recente.De asemenea, n laboratoarele specializate, a fostfolosit testul genetic de evideniere a ARN-uluipropriu virusului FVR.Histopatologic, examinarea ficatuluianimalelor bolnave va pune n evident citopatologia caracteristic. Prognostic FVR are un prognostic grav, att pentruanimalele receptive, ct si pentru oamenii dinzonele endemice. FVR este o boal cu riscbiologic ridicat, pentru lucrtorii din focareleepizootice si pentru cei din laboratoare. Profilaxie si combatere n zonele enzootice a fost folosit un vaccinviu atenuat, preparat din tulpini neurotrope ntreinute prin pasaje intracerebrale la soarece(tulpina Smithburn). Acest vaccin prezintavantajul c induce o protecie rapid, instalatdup 6-7 zile, care dureaz 2-3 ani, dup osingur administrare, dar tulpinile folosite potavea nsusiri abortigene si teratogene. Din acestemotive, au fost preparate vaccinuri din tulpinicultivate pe culturi celulare, inactivate, careconfer protecie anual. La oameni, n ultimii 10ani a fost folosit un vaccin inactivat cu formalin,cu nalt eficacitate, destinat protecieipersoanelor expuse hazardului biologic nfocarele de boal si laboratoare (11). Recent afost preparat un vaccin atenuat mutagen, care afost testat pe oameni, oi si taurine. Acesta nuproduce efecte adverse la mieii nou-nscui, laviei sau la oile si vacile gestante. Imunitatea seinstaleaz rapid si protecia este asigurat cuconcentraii mici de antigen. Mieii si vieii careprimesc colostru de la mame convalescente saude la mame vaccinate cu virus atenuat, suntprotejai pasiv pentru aproximativ 3 luni. n cazulepizootiilor, extinderea vaccinrii la toateanimalele receptive, pentru prevenirea rspndiriiinfeciei la gazdele amplificatoare si la vectori,este singura modalitate eficient de prevenire aFVT la animale si la oameni. Vaccinarea trebuie nsotit de controlul miscrii animalelor infectatesi limitarea expunerii oamenilor. Pentruprevenirea introducerii

infeciei n zonele indemne, msurile de carantin pentru animalelereceptive importate, combinate cu controlulserologic al efectivelor de origine, reprezintaciuni indispensabile. O atenie special trebuie acordat zonelor din Africa n care pstoritulnomad este o activitate economic specific. Tratamentele cu Ribavirin, ser hiperimunsi alfa-interferon.