Sunteți pe pagina 1din 6

PATRIMONIUL SI DREPTURILE PATRIMONIALE

Drepturile si obligatiile patrimoniale sunt cele care au un continut economic, deci pot fi evaluate si in bani. Prin patrimoniu, in limba latina sunt intelese bunurile mostenite de la parinti, patrius insemnand al tatalui, parintesc, iar in limba romana, patrimoniul desemneaza ceea ce este considerat bun, o proprietate comuna transmisa de la stramosi. Din punct de vedere economic patrimoniul reprezinta totalitatea bunurilor care fromeaza averea unei persoane. In componenta patrimoniului se includ numai drepturile si obligatiile cu continut economic, nu si bunurile care formeaza obiectul acestora. Sub aspect juridic, patrimoniul reprezinta totalitatea drepturilor si obligatiilor care au un continut economic, evaluabil in bani, care apartin unei anumite persoane. Din continutul notiunii de patrimoniu sunt excluse drepturile subiective civile care nu au continut economic, deci acelea care sunt legate de persoana : - drepturile personale nepatrimoniale, drepturile care asigura participarea individului la exercitiul functtilor publice si actiunilor de stare civila. Patrimoniul cuprinde : activul si pasivul Activul cuprinde toate drepturile care au valoare economica, exprimabila in bani . ( dreptul de proprietate, alte dreptruri reale, si pot fi incluse si dreptruile de creanta. Pasivul cuprinde datoriile si obligatiile acre au un continut economic, exprimabil in bani, pe care le are o anumita persoana. Pasivul poate fi format din obligatia de a da (a transmite sau a constitui un drept real), in obligatia de a face (de a efectua o anumita prestatie pozitiva, pe care si-a luat-o debitorul raportului juridic obligational) sau poate consta din obligatia de a nu face ceva ce debitorul ar fi putut face inainte de a invheia raportul juridic obligational respectiv. Pasivul si activul se regasesc intr-o permanenta interdependenta si conexiune. Teoria personalista a patrimoniului A fost elaborata in Franta in sec. XIX. Conform acestei teorii intre persoana si patrimoniu exista o starnsa legatura, astfel incat, patrimonial

capata caracterele esentiale ale personalitatii titularului, devenind astfel indivizibil si inalienabil. Caractere juridce al patrimoniului : numai persoanele pot sa aiba patrimoniu, deoarece drepturile subiective civile nu pot exista in afara persoanei si nici patrimoniul nu poate fi desprins separat de o persoana ; orice persoana, in mod obligatoriu , are un patrimoniu (in sensul in care intelegem existenta unor bunuri, a unor dreptrui si obligatii, dar si aptitudinea de a avea asemnea drepturi si obligatii) o persoana poate avea un singur patrimoniu acesta fiind indivizibil ; Patrimoniul nu poate fi separat de persoana, atat vreme cat persoana este in viata, patrimoniul poate fi transmis nunai prin cate mortis causas catre succesorii universali sau cu titlu universal, unele componente ale patrimoniului pot fi transmise cu titlu particular si in timpul vietti titularului de patrimoniu.

TeorIa patrimoniului de afectatiune Apare cand bunurile sunt afectate unui scop. Potrivit acestei teorii patrimoniul este considerat o masa de bunuri ce reprezinta o valoare economica si care bunuri sunt afectate unui scop. Teoria ii pemite unui investitor sa participe cu actiuni sau cu aprti soaciale la mai multe societati. Se retine ideea ca de scop sau de afectatiune, in sensul in care patrimoniul unei persoane se poate diviza. Caracterele juridice ale patrimoniului Caracterele juridice sunt date de faptul ca patrimoniul reprezinta o masa de dreptruir si obligatii ce apartin unei persoane 1. patrimoniul este o Universalitatea juridica conform acestui caracter patrimoniul este susceptibil de modificari, transformari, in cadrul elementelor sale, transformari care sunt de natura baneasca. Patrimoniul este o universalitate juridica independent de vointa propretarului. Avem universalitatea de fapt unde apare vointa proprietarului , in care mai multe bunuri sunt grupate si primesc o anume destinatie.

Universalitatea juridica patrimoniul constituie o universaliate abstracta, care este supusa modificarilor sau transformarilor datorita expresiei valorice a acestora. Se poate afirma ca patrimoniul in calitatea sa de universalitate juridica este distinct de continutul lui, ceea ce conduce la ideea ca patrimoniul este inconfundabil cu bunurile care intra in componenta lui.. De aceea patrimoniul este susceptibil de modificari, transformari, in cadrul elementelor sale, pentru ca transfiramriel sunt de natura baneasca. 2. Orice persoana are un patrimoniu Pentru a participa la raporturile juridice de drept civil, subiectul de drept, PF sau PJ, trebuie sa aiba un patrimoniu. Patrimoniu care este format din drepturi si obligatii prezente, dar si din cele viitoare. Numai persoanele au patrimnoiu. ( chiar si numai imbracamintea), ceea ce inlatura posibilitatea existentei unui patrimoniu fara titular. 3. Unicitatea patrimoniului Orice persoana fizica sau juridica nu poate avea decat un singur patrimoniu. Nu are importanta cuantumul, intinderea drepturilor si obligatiilor care ar fi incluse intr-un patrimoniu. Unicitatea patrimoniului si ideea de unitate a persoanei s-ar putea pune in discutie numai atunici cand patrimoniul ar fi divizat in mai multe patrimonii distincte. 4. Inalienabilitatea patrimoniului Patrimoniul este strans legat de persoana si nu poate fi despartit de acesta. Persoana fizica sau juridica poate doar sa faca acte de dispozitie in ceea ce priveste patrimoniul dar se interzice transmiterea intregului patrimoniu, ca universalitate juridica, prin acte intre vii, in cazul persoanelor fizice. Transmisiile unuia sau unora dintre drepturi este posibila, interzicandu-se insa transmiterea intregului patrimoniu, ca universalitate juridica, prin acte intre vii. Toate transmisiile intre vii opereaza numai cu titlu particular. Rezulta ca pot fi transmise in parte componentele unui patrimoniu, interzicandu-se transmiterea intregului patrimoniu. Acesat poate fi despartit de persoana fizica numai in situatia mortii acesteia.

5. Divizibilitatea patrimoniului Patrimoniul este divizibil in mai multe grupe sau mase de drepturi. Divizarea patrimoniului nu este posibila prin simpla vointa a titularului de patrimoniu, ci este necesar sa se stabileasca regimuri juridice pe cale legala. Ex. Bunurile sotilor. Conform CF art. 30, exista o comunitate de bunuri, impartit in doua mase, masa bunurilor proprii si masa bunurilor comune.Creditorii ii pot urmarii pe acestia doar pentru bunurile proprii) In cazul acceptarii succesiunii sub beneficiu de invebtar, patrimoniul succesoral va include bunuri ce exista in patrimoniu si bunri ce se dobandesc prin mostenire. 6. Functiile patrimoniului. Patrimoniul indeplineste 3 functii : patrimoniul constituie gajul general al creditorilor chirografari: patrimonial explica si permite subrogatia reala cu titlu universal : patrimoniul explica si permite transmisiunea universala si transmisiunea cu titlu universal. 1. Gajul general al creditorilor chirografari Patrimoniul constituie o garantie generala a tuturor creditorilor si debitorul raspunde ifata de creditori pentru intinderea obligatiilor cu toate bunurile ce se afla in patrimoniul sau, prezente sau viitoare. Dreptul de gaj general este diferit de dreptul de gaj ca drept real accesoriu dreptului de creanta, acesta in urma grevand numai anumite bunuri din patrimoniul debitorului. Prin dreptul de gaj general se mentine dreptul de a urmarii bunurile din patrimoniu, fara insa de a impiedica instrainarea acestuia. Creditorii nu pot urmarii bunurile viitoare decat in masura in care aceste bunuri devin preszente, cand intra in patrimoniul debitorului. Patrimonial constituie o garantie pentru creditori, prin faptul ca se instituie acel gaj general, care permite creditorilor sa urmareasca orice bun , precum si satisfacerea creantei pe care o au. La scadenta, in cazul neexecutarii obligatiei de catre debitor, creditorul poate sa urmareasca orice bun care se gaseste in patrimonial debitorului.

2. Subrogatia reala cu titlu universal Subrogatia desemneaza o inlocuire, iar sub aspectul dreptului civil aceasta poate fi personala si reala. In ceea ce priveste subrogatia personala, ea consta in inlocuirea unei persoane cu alta., in cadrul raportului juridic civil obligational. Subrogatia reala atunci cand un bun este substituit altui bun. In cazul instarinarii unui bun, locul acestuia in cuprinsul patrimoniului este luat, fie ce pretul primit, in cazul unui contract de vanzare cumparare, fie in prezenta altui bun, cand vorbim despre un contract de cshimb. Valorile nou intrate in patrimoniu vora avea acelasi regim juridic ca si valorile inlocuite. Sunt unele cazuri in care o[ereaza subrogatia reala cu titlu particular, in sensul in care daca un bun ipotecat piere ori daca este deteriorate, creanta ipotecara se starmuta asupra unei asigurari in cazul in care a fost incheiata, despagubirea primita inlocuieste bunl respectiv cre a fost distrus sau a pierit. 3. Transmisiunea universal. universala si transmisiunea cu titlu

Transmisiunea este universala cand intreg patrimoniul se transmite unui singur succesor ori este cu titlu universal cand se transmite in mod fractionat la mai multi succesori. (testamentul) Transmisiunea este cu titlu particular cabnd se transmite unul sau mai multe bunuri determinate. Succesorilor universali si celor cu titlu particular li se transmit atat activul cat si pasivul ce priveste masa succesorala patrimoniala. Are in vedere transmisiunea in cazul decesului persoanei fizice precum si in cazul reorganizarii persoanei juridice.