Sunteți pe pagina 1din 21

Paradisurile fiscale si Companiile offshore

Capitolul 2.1 Conceptul de paradis fiscal


Un anumit stat este paradis fiscal daca, prin legislatia sa fiscala favorizeaza deschiderea de companii offshore, care sa-si desfasoare activitatea comerciala nafara granitelor respectivei tari. Denumirea de paradis fiscal, folosita ntr-un domeniu larg n ultimii ani ai secolului douazeci, tinde din ce n ce mai mult sa fie nlocuita prin aceea de paradis financiar sau, mai bine zis, de centru financiar international. n prezent, cnd se pune accent n tot mai multe tari pe masuri antiparadis, acesti termeni apar ntr-adevar mai putin provocatori si mult mai discreti. Paradisurile se mpart n cinci tipuri: se poate alege aici domiciliul fiscal, locul de instalare a bazei de lucru, se poate trai aici, se pot cstiga bani sau se poate obtine cetatenia. Aceste tari se adreseaza fie persoanelor fizice, fie persoanelor juridice, fie ambelor n acelasi timp. Statele considerate ca fiind paradisuri fiscale reprezinta un refugiu pentru toate tipurile de societati cu scopul de a permite beneficiarilor sa reduca si respectiv chiar sa suprime n totalitate taxele la care sunt supusi, n deplina legalitate si de o maniera practic imposibil de controlat de catre serviciile fiscale din tara de origine. n lume exista aproximativ 70 de pardisuri fiscale. Unele, dupa ce au disparut, asa cum este cazul Libanului, renasc din propria cenusa. Altele, asa cum este cu Elvetia, sunt pe cale de disparitie sau au disparut de curnd, cum este Hong Kong-ul. Concomitent, n alte locuri se nasc paradisuri noi. Subiect fierbinte prin excelenta, paradisurile fiscale sunt uneori "la o bataie de pusca" si binecunoscute de turisti: Andorra, "seducnd" odata n plus, Austria este vestita pentru secretul sau bancar, fara a uita Monaco-ul sau Gibraltarul. Altele, sunt totodata adevarate paradisuri de vacanta : Arhipeleagul Caraibelor numara un numar mare de state cu o fiscalitate privilegiata, insulele Camans poseda o banca pentru fiecare 60 de locuitori, iar insulele Cook i fac sa viseze pe bancheri. Structurile juridice si financiare indispensabile, uneori complexe, tineau pna de curnd ntreprinzatorii mici si mijlocii departe de utilizarea paradisurilor fiscale. Dar constrngerile din ce n ce mai grele ale fiscalitatii excesive din anumite state, i mping chiar si pe cei cu resurse limitate sa foloseasca paradisurile fiscale pentru a-si proteja veniturile. 20420x2318u Paradisurile fiscale pot fi clasificate n trei categorii, n functie de sistemul de impunere al acestora.

ari n care veniturile realizate n strainatate sunt scutite total de impozitul pe

profit, platindu-se o taxa anuala fixa - Insulele Virgine, Belize etc. n alte tari baza de impozitare nu este profitul realizat, ci valoarea capitalului

social. De exemplu, compania offshore de tip "Stiftung" nregistrata n Lichtenstein datoreaza un impozit egal cu 0,1% din valoarea capitalului social, dar nu mai putin de 1000 de franci elvetieni. Impozitarea n sistem liniar - indiferent de valoarea profitului realizat se

impune un procent fix. Cel mai cunoscut paradis fiscal care utilizeaza acest sistem este Cipru, unde firmele offshore platesc un impozit de 4,25% din profitul realizat. n concluzie, paradisurile fiscale pot fi utilizate pentru a realiza profituri mari, pentru protectia bunurilor, si pentru a scapa de taxele prea numeroase.

Capitolul 2.2 Companiile offshore


Tendinta de a cauta cai si mijloace de diminuare a impozitelor s-a manifestat probabil nca din momentul inventarii lor. Exista numeroase metode prin care se poate realiza micsorarea impozitului datorat, nsa de departe metoda cea mai eficienta si cu gradul cel mai ridicat de legalitate de "lupta" cu fiscalitatea este Compania Offshore. Compania offshore nu desfasoara activitate comerciala n tara n care a fost nmatriculata, deci ea nu realizeaza venituri din tara de rezidenta, ci numai din alte tari. Conceptele de paradis fiscal si de companie offshore sunt strns legate; astfel, tara paradis fiscal ofera conditii de impozitare foarte favorabile companiilor offshore, n sensul ca acestea din urma nu realizeaza venituri pe teritoriul sau. n concluzie, o asemenea companie este scutita de impozit nu pentru ca este offshore, ci pentru ca este offshore ntrun paradis fiscal. De cele mai multe ori, aceste paradisuri financiare au tratate de evitare a dublei impuneri semnate cu majoritatea statelor lumii, de aici si avantajul lor principal; n absenta acestor tratate, conditiile de evitare a fiscalitatii din statul origine al veniturilor companiei offshore nu mai sunt optime.

La prima vedere utilizarea acestor companii poate parea foarte complicata. n realitate nsa, o companie offshore are o structura mult mai simpla dect multe companii onshore. Avantajele care decurg din statutul de offshore al unei companii dintr-un paradis fiscal se pot clasifica n doua categorii: Avantaje conexe Avantaje fiscale

Avantajele conexe constau n faptul ca beneficiarul poate dispune liber, fara nici o ngradire, de rezervele sale valutare, evitnd astfel pierderile datorita diferentei de curs. De asemenea, n multe paradisuri fiscale nu este obligatorie tinerea unei contabilitati, si n plus, de multe ori o companie straina este mai bine vazuta dect una romneasca - un investitor strain se bucura deseori de o ncredere mai mare dect oamenii de afaceri din tara. Avantajele fiscale au ca principal izvor faptul ca profitul acumulat de aceste companii se impoziteaza de obicei n statul de rezidenta, iar acestea fie nu aplica nici un impozit, fie aplica unul foarte mic comparativ cu cele din statele n care sunt generate veniturile, realizndu-se astfel o minimizare a partii din profit platita statului n care companiile si desfasoara activitatea comerciala. O mai atenta analiza a acestor avantaje din punctul de vedere al beneficiarului conduce la concluzii surprinzatoare. De exemplu, o persoana fizica poate ncerca, pe de o parte, sa profite de politicile guvernamentale avnd ca obiectiv dezvoltarea anumitor activitati. Aceasta va cauta, pe de alta parte, tarile unde impozitarea este scazuta, respectiv nula, sau unde s-au stabilit acorduri cu tarile cu impozitare puternica care ofera posibilitatea unor reduceri pentru impozitele platite n prima tara. nsa din punctul de vedere al beneficiarului persoana juridica, avantajele sunt multiple:

n anumite tari beneficiile sunt impozitate n anul imediat urmator realizarii

lor, impozitul fiind calculat pe ansamblul beneficiilor nationale si straine. Aceasta permite ntreprinderilor care au filiale n strainatate sa ntrzie impozitarea, care este asadar subordonata repatrierii beneficiilor; Paradisurile fiscale sunt adesea folosite pentru a efectua tranzactii de brevete,

marci si procedee de fabricatie, care constituie active necorporale; Folosirea unui paradis fiscal faciliteaza elaborarea si punerea n circulatie a

documentelor comerciale justificnd respectarea reglementarilor comerciale; Investitiile realizate sub acoperirea unui paradis fiscal nu mai antreneaza

impozite pe plusvalori n cazul cedarii lor; Conturile n monede convertibile si secretul bancar pot usura obligatiile

gestionarilor n perioada de fluctuatie a monedelor si a impozitelor pe dobnzi; nfiintarea unei filiale ntr-un paradis fiscal permite o mai mare suplete si o

discretie marita n gestiune; O filiala n cadrul unui paradis fiscal poate fi utilizata de o companie ca punct

de cumparare pentru propriile sale marfuri. Acestea din urma sunt revndute uzinelor din strainatate profitndu-se de reducerile de impozite rezultate, fara a pierde beneficiul vnzarii; Cumpararea de material la pretul pietei locale printr-o filiala implantata ntr-un

paradis fiscal permite realizarea de beneficii neimpozabile; Companiile de asigurari captive sunt utilizate de firme multinationale incitate

sa devina astfel propriul lor asigurator, datorita costurilor substantiale ale asigurarilor (n plus, rezervele de asigurari nu sunt deductibile din beneficiile impozabile), precum si datorita caracterului neasigurabil al unora dintre activitatilor lor. Compania de asigurari captiva poate deveni totodata un mijloc de finantare al investitiilor firmei-mama;

Bancile captive sunt organisme create pentru necesitatile proprii ale unui grup

de indivizi. Acestea au statut de banca non-rezidenta si pot efectua operatiuni de orice natura, cu exceptia celor ce implica rezidenti din tarile n care acestea sunt instalate. Fiscalitatea ridicata din Romnia mpinge companiile autohtone la diferite tertipuri prin care sa-si fereasca profiturile de impozitarea din tara. Solutia cea mai la ndemna si cu un grad ridicat de legalitate este nfiintarea unei companii offshore ntr-unul din paradisurile fiscale din lume. Ideea este destul de simpla, profiturile obtinute de firmele din Romnia sunt transferate n conturile companiilor offshore, fiind impozitate cu o suma modica sau chiar deloc. n cele mai multe cazuri, transferurile de fonduri se fac n baza unor contracte-fantoma de prestari servicii, fiind aproape imposibil pentru organele de control sa dovedeasca faptul ca respectivele servicii nu au fost prestate n realitate. Profitul obtinut de companiile offshore se impoziteaza n statul de rezidenta, unde fie nu se aplica nici o forma de impozit pe profit, fie acesta este foarte mic. Practica nfiintarii companiilor offshore a depasit orice imaginatie. Analistii sustin ca circa 70% din masa monetara mondiala este rulata din umbra paradisurilor fiscale. O firma offshore se poate livra la cheie si n 48 de ore. Cnd se doreste nfiintarea unei astfel de companii trebuie avut n vedere scopul urmarit, existenta unui tratat de evitare a dublei impuneri si compatibilitatea dintre legislatia paradisului fiscal cu nivelul veniturilor si a profitului viitoarei companii pentru a se alege varianta optima de impozitare - taxa fixa anuala care nu depinde de nivelul veniturilor si a profitului sau procentajul cel mai mic aplicat veniturilor sau profitului. Pentru constituirea unei banci sau a unei societati de asigurari offshore, tarifele ajung si la cteva zeci de mii de dolari. n aceasta suma este inclus si onorariul firmei de consultanta, care se ocupa de toate formalitatile necesare. nregistrarea unei companii offshore dureaza, n medie, ntre patru si sase saptamni, dar, n caz de urgenta, platind un pret substantial, societatile de consultanta pot livra astfel de firme n 48 de ore. Acestea au fost nfiintate cu ceva timp n urma si nu au savrsit nici un act comercial, singurul lor inconvenient fiind faptul ca au deja o denumire ce nu poate fi schimbata de cumparator.

Capitolul 2.3 Consideratii generale privind organizarea unei companii offshore

Costurile pe care le implica functionarea unei firme offshore

Desi compania offshore n unele cazuri este scutita de impozitul pe profit, totusi functionarea unei asemenea companii implica urmatoarele costuri generale anuale1[1]: Taxa anuala; Cheltuielile pentru mentinerea unui birou registrat si al unui reprezentat

registrat2[2], al carui rol este acela de a tine legatura cu autoritatile, cu compania, precum si sa se ngrijeasca de plata taxei anuale; Onorariile functionarilor nominalizati; Cheltuieli cu serviciile postale Cheltuieli cu serviciile bancare; Cheltuieli pentru Biroul de prestigiu; Taxa pentru emiterea diferitelor certificate.

Este de retinut ca aceste cheltuieli sunt modice, statele paradis fiscal aplicnd o politica "mai putin de la mai multi" care se doveste mai eficienta dect cea a statelor cu fiscalitate excesiva - "mai mult de la mai putini".

Directorii, proprietarii companiilor offshore

n majoritatea paradisurilor fiscale nu exista nici o ngradire legala cu privire la proprietarii sau directorii companiilor offshore. n alte jurisdictii exista anumite conditii care trebuie ndeplinite de proprietari sau manageri, si anume trebuie declarat numarul lor. Uneori se stabileste prin lege numarul minim al actionarilor si/sau al directorilor. n Panama, de exemplu, companiile trebuie sa aiba cel putin trei directori. Nationalitatea directorilor - prin aceasta cerinta legala se asigura locuri de munca cetatenilor statului n care firma este nmatriculata. n Lichtenstein, de exemplu, cel putin unul din directori trebuie sa fie cetatean al acestui stat. Publicarea datelor directorilor sau ale proprietarilor

Din acest punct de vedere companiile offshore pot fi clasificate n trei categorii: 1[1] Aceste costuri generale anuale pot diferi de la o tara paradis fiscal la alta; cu valoare de exemplificare a fost
preluata schema de cheltuieli cea mai frecventa.

2[2] De cele mai multe ori legislatia tarii paradis fiscal obliga pe cei ce nfiinteaza companii offshore sa angajeze pe
aceste posturi persoane cu cetatenie locala.

Anonimitate totala - Identitatea proprietarilor/directorilor nu poate fi descoperita din registrele publice, neexistnd obligativitatea declararii lor (de exemplu: Bahamas, Belize, Insulele Virgine); Publicitate partiala - n Panama, de exemplu, n Registrul Comertului se nregistreaza numai datele de identitate a directorilor , dar nu si ale proprietarilor. Publicitatea totala - Att directorii, ct si proprietarii sunt trecuti n registre publice. De exemplu: Cipru. Directori/proprietari nominalizati

La utilizarea directorilor/proprietarilor nominalizati se recurge atunci cnd adevaratii proprietari si/sau directori nu doresc ca numele lor sa apara n actele constitutive ale firmei. n aceste situatii, una sau mai multe persoane accepta - contra cost - sa fie trecute n actele constitutive. De obicei, functionarii nominalizati apar numai n aceste acte. Dupa constituire, directorii nominalizati dau o mputernicire generala - "General Power of Attorney" - unui tert, prin care practic transmit acestuia toate drepturile: deschiderea de cont, semnarea contractelor etc. Acest tert poate fi binenteles adevaratul proprietar al firmei. n cazul n care beneficiarul firmei (adevaratul proprietar) nu doreste sa-si dezvaluie identitatea, atunci directorii nominalizati vor semna contractele, ordinele de plata etc., binenteles contra cost. Practica juridica a elaborat o serie de mijloace prin care se realizeaza o protectie deplina mpotriva eventualelor fraude ale functionarilor nominalizati: mputernicirea - "Deed of Trust". Este un contract ncheiat ntre adevaratul beneficiar al companiei si directorul nominalizat, prin care se stabileste ca functionarul nominalizat nu are nici un drept asupra companiei, ci executa ordinele beneficiarului. Asemenea contracte sunt permise de legislatia anglo-saxona; Declaratia de renuntare la functia de director - "Letter of Resignation". Aceasta declaratie se remite beneficiarului, semnata, dar fara data. Astfel, beneficiarul poate demite retroactiv directorul. Daca directorul nominalizat a abuzat de functia lui, prin demiterea sa retroactiva toate actele ncheiate de acesta pot fi anulate; Formularul pentru transmiterea dreptului de proprietate asupra actiunilor "Stock Transfer Form". Aceste formulare sunt semnate de proprietarul nominalizat si transmise beneficiarului, care l poate exclude oricnd pe cel nominalizat; Controlul asupra conturilor. Functionarii nominalizati nu au drept de semnatura. Acestia nu cunosc nici unde are societatea contul deschis. Dreptul de semnatura este rezervat beneficiarului adevarat al companiei. Obligativitatea tinerii contabilitatii si regimul capitalului social

Din punctul de vedere al obligativitatii tinerii contabilitatii, firmele offshore pot fi clasificate n doua categorii: Companii care nu sunt obligate prin legislatia respectivului paradis fiscal sa tina contabilitate, fiind n schimb obligate sa plateasca o taxa fixa anuala (Bahamas, Belize etc). n alte paradisuri fiscale companiile offshore sunt obligate la tinerea contabilitatii. De exemplu Irlanda, Cipru, Uruguay etc. De multe ori trebuie angajat un expert contabil rezident n tara n care compania a fost nmatriculata. ndeplinirea acestor obligatii legale implica costuri suplimentare (trimiterea facturilor, a chitantelor si a extraselor de cont etc.). Este foarte important de precizat faptul ca n paradisurile fiscale se aplica fie sistemul juridic anglo-saxon fie cel continental. Sistemul juridic anglo-saxon este caracterizat de o flexibilitate ridicata, mai ales n Caraibe. De exemplu, n Bahamas, capitalul social standard subscris este de 5000 USD, dar uimitor este faptul ca nu este obligatoriu sa fie varsat n totalitate, uneori chiar nu este varsat deloc. Deci aceste firme pot fi constituite formal, fara sa aiba un cent capital social varsat. n sistemul juridic continental, marimea capitalului social si modul de punere la dispozitia firmei este riguros reglementata. n Lichtenstein, de exemplu, actiunile firmei trebuie subscrise si achitate.

Capitolul III - Studii de caz privind folosirea metodelor de evaziune fiscala legala prin intermediul paradisurilor fiscale

Capitolul 3.1 Trucuri de evitare a impozitului pe venit cu ajutorul companiilor offshore


Lund ca exemplu un salariat contribuabil, cu functia de director de banca, fara

persoane n ntretinere, venitul sau anual fiind de 60.000 RON (12 luni x 5.000 RON). Potrivit Codului fiscal si a modificarilor ulterioare3[3], venitul net din salariu se determina prin scaderea din venitul brut a contributiilor retinute: Contributia la Asigurarile Sociale - CAS 9,5%; protectia sociala a somerilor 1%; asigurarile sociale de sanatate 6,5%;

n ceea ce urmeaza este prezentata modalitatea de aflare a venitului net (s-au luat n considerare veniturile anuale, pentru a se asigura comparabilitatea rezultatelor): Total venituri brute: 600.000.000 lei; - Contributii: CAS 9,5%: 5.244 RON;

s-a luat in considerare textul actualizat la data de 24.03.2006, avandu-se in vedere urmatoarele acte: Normele Metodologice de aplicare a prevederilor titl. IX din Codul fiscal, aprobate prin H.G. nr. 44/2004; Rectificarea publicata in MOf. nr. 112 din 06.02.2004; Codul de Procedura Fiscala din 2004; H.G. nr. 977/2004; O.G. nr. 94/2004; Legea nr. 507/2004; H.G. nr. 783/2004; O.G. nr. 83/2004; Legea nr. 494/2004; O.U.G. nr. 123/2004; O.U.G. nr. 138/2004; Legea nr. 96/2005; O.U.G. nr. 24/2005; O.U.G. nr. 30/2005; O.U.G. nr. 45/2005; Legea nr. 164/2005; Legea nr. 163/2005; Codul de procedura fiscala; Legea nr. 210/2005; Legea nr. 247/2005; Decizia Curtii Constitutionale nr. 568/2005; H.G. nr. 797/2005; O.U.G. nr. 203/2005; O.U.G. nr. 21/2006.

3[3] Pentru toate studiile de caz din acest capitol,

Contributie somaj 1%: 600 RON; Contributia la Fondul de sanatate 6,5%: 3.900 RON. Rezulta un total contributii de 9.744 RON, si ca urmare venit net n suma de 50.256 RON. Contribuabilul nu are persoane n ntretinere, iar salariul sau lunar depaseste 3.000 RON, deci nu are dreptul la deducerea personala. Astfel, baza de impozitare, care se determina ca diferenta dintre venitul net si deducerea personala, este egala cu venitul net, adica 50.256 RON. Impozitul sau pe salariu se determina aplicnd cota unica de 16% bazei de impozitare, astfel, contribuabilul platind un impozit de 8.041 RON. n tabelul urmator se poate observa situatia salariului net de care poate beneficia contribuabilul: Tabelul 1 - Calculul salariului net si a sumelor retinute de statul romn

Daca nsa contribuabilul nfiinteaza o companie offshore n Seychelles, poate asigura prin intermediul acestei entitati juridice managementul bancii pe baza unui contract ntre compania offshore si banca romneasca. Banca plateste cei 60.000 RON companiei din paradisul fiscal ca obligatie contractuala catre aceasta, si nu direct contribuabilului, acesta din urma dispunnd de o mai mare parte din acesti bani n comparatie cu situatia initiala. Costurile de constituire n Seychelles sunt n total de 790 de USD4[4], iar taxele anuale nu depasesc 780 de USD, ceea ce conduce la un total pe primul an de functionare a companiei offshore de 1.570 de USD, n urmatorii ani urmnd a se plati doar taxele anuale. Aceste costuri, desi mari la prima vedere, se recupereaza nca din primul an, prin sumele "salvate" de la impozitare n Romnia, dupa cum se poate observa din Tabelul 2.

4[4] se considera cursul 1 USD = 2,75 RON, ca valoare medie a cursului monedei americane pe primele 4 luni ale
anului 2006.

Tabelul 2 - Folosirea companiei offshore ca furnizor de servicii pentru agentul economic romn n anul de nfiintare: Apelarea n acest caz la compania offshore din Seychelles duce la obtinerea unui venit net mai mare cu nu mai putin de 13.467 RON n primul an de functionare a companiei offshore , avantajul fiind evident. Pentru urmatorii ani se realizeaza o si mai mare diferenta favorabila contribuabilului, disparnd cheltuielile de constituire: Tabelul 3 - Folosirea companiei offshore ca furnizor de servicii pentru agentul economic romn n anii ulteriori: Se observa o injumatatire n acest caz a cheltuielilor prilejuite de apelarea la compania offshore, rezultnd o diferenta favorabila considerabila: 15.640 RON.

Contribuabilul este scriitor, inventator sau ziarist - proprietar al unor

drepturi de autor.
Sa presupunem ca acesta realizeaza venituri din drepturi de autor rezultate din vnzarea unei carti. El vinde (cedeaza) acest drept unei edituri (Alfa) pentru care - datorita faptului ca lucrarea este un best seller primeste anual suma de un 100.000 RON. Calculul impozitului pe venit conform Legii 571/2003 cu modificarile ulterioare5[5] - aplicat asupra veniturilor din drepturi de autor:

5[5] Idem ca la punctul 3.

Autorul are, asadar, un venit brut de 100.000 RON. Pentru a calcula venitul net, se aplica o cota de cheltuieli deductibile de 40%6[6] (prevazut de actul normativ ca si cheltuieli cu ntretinerea dreptului de autor) din venitul brut, precum si contributiile obligatorii catre asigurarile sociale (CAS 9,5% si fondul de sanatate 6,5%), rezultnd asadar, un venit baza de calcul de 44.000 RON. Registrele contabile ale contribuabilului prezinta urmatoarea situatie: Total venit brut - 100.000 RON Impozit retinut la sursa si achitat de platitorii de venituri: 10%7[7] = 10.000 RON Calcul venit net cota cheltuieli 40% din venitul brut = 40.000 RON CAS 9,5% din venitul brut = 9.500 RON

Fondul de sanatate 6,5% din venitul brut = 6.500 RON venit net 44.000 RON Calcul impozit pe venit 44.000 x 16% = 7.040 RON

dar deja i-au fost retinuti 10.000 RON, diferenta de 2960 RON ncasata n avans de stat. n plus, urmnd a fi dedusa din alte impozite datorate de contribuabil. Calculul sumei cuvenite contribuabilului, neta de impozit 100.000 - 9.500 - 6.500 - 7.040 + 10.000 = 86.960 RON8[8]. Se poate observa ca autorul a virat la bugetul statului si la cel al asigurarilor sociale o suma considerabila 26.000 RON, din care va mai recupera 2960 RON, ulterior prin compensari de impozite, fapt care ar fi putut fi evitat prin urmatoarea tactica: Autorul si putea nmatricula o companie offshore ntr-un paradis fiscal cu care Romnia are ncheiat un tratat de evitare a dublei impuneri. Contribuabilul este fondator, proprietar si director al acestei companii, care, potrivit legislatiei din jurisdictia unde este nregistrata (un paradis fiscal) este scutita de orice fel de impozit sau va fi supusa unui impozit foarte mic. 6[6] Legea 571/2003, articolul 50, alin. (1), litera a) - "Stabilirea venitului net din drepturile de proprietate intelectuala",
modificat prin art. I pct. 2 din O.U.G. nr. 138/2004.

7[7] Articolul 52 din Legea 571/2003, aliniatul (2), litera a) 8[8] n realitate, contribuabilul ncaseaza numai suma de 74.000 RON, diferenta urmeaza sa fie recuperata.

Autorul poate transmite dreptul de proprietate asupra manuscrisului companiei offshore n mai multe moduri. Unul dintre ele este aportarea n natura a manuscrisului la capitalul social al acesteia, sau vnzarea lui catre companie pentru o suma modesta, situata de obicei sub baremul minim de impozitare. Compania, la rndul ei, i va vinde dreptul de publicare editurii romnesti care va plati tot un miliard lei, dar nu autorului, ci firmei acestuia. Scriptic, oficial, autorul va avea un venit minim pe economie sau chiar un venit de zero lei, din care, asa cum este normal, nu va plati nici un impozit. Practic nsa, el dispune de 100.000 RON - mai putin taxele de nfiintare cele anuale pentru mentinerea activitatii companiei offshore - neimpozabili de catre statul romn, prin contul propriei sale companii offshore, bani de care poate dispune fara restrictii. Drepturile de proprietate intelectuala sunt cele mai eficiente portite pentru acest gen de evaziune fiscala legala, deoarece principiul teritorialitatii poate fi ocolit sau chiar ignorat n cazul vinderii dreptului catre compania offshore, asupra careia statul romn nu are drept de impunere. Contribuabilul presteaza o activitate independenta (avocat, medic, bijutier n cazul de fata).

Venitul sau net din activitatea desfasurata se determina n sistem real pe baza datelor din contabilitatea n partida simpla tinuta de acest ntreprinzator. Asadar, venitul sau rezultat din fabricarea bijuteriilor ntr-un an sunt de 60.000 RON. Contribuabilul a avut nsa cheltuieli legate de activitatea sa (materiale, curent etc.) de 12.000 RON. Rezulta un venit net impozabil de 48.000 RON. Situatia contabila a contribuabilului arata astfel: Total venit brut - 60.000 RON CAS 9,5%: 5700 RON

Fond sanatate 6,5%: 3900 RON Venit impozabil: 50.400 RON

Cheltuieli materiale: 12.000 RON Baza de impozitare: 38.400 RON

Impozit = 38.400 x 16% = 6.144 RON Venit net: 44.256 RON

Contribuabilul are doua posibilitati: poate participa la o serie de cursuri de perfectionare n strainatate, organizate de propria sa companie offshore sau poate

achizitiona de la aceasta modele de bijuterii cu exact suma care i permite sa nu aiba profit n Romnia. Sa presupunem ca alege varianta a doua, cumparand cu 38.400 RON de la compania sa offshore o serie de design-uri pentru bijuteriile sale. Avnd n vedere ca aceste cheltuieli sunt n legatura cu activitatea contribuabilului este deductibila si se scade din venitul impozabil, conducnd la o baza de impozitare nula. Cei 38.400 RON ramn n contul firmei offshore, sunt neimpozabili n Romnia si putin sau deloc n paradisul fiscal respectiv, si pot fi utilizati de contribuabil n interesul sau personal. Neavnd nici profit nici pierdere din activitatea sa, contribuabilul nu plateste impozit, ci numai contributiile la asigurarile sociale. n acest fel, ntreprinzatorul a reusit sa sustraga de la impozitare o suma considerabila pe care o va putea reinvesti n propria afacere sau n mbunatatirea stilului sau de viata.

Capitolul 3.2 Metode de sustragere a profitului de la impozitare


Exportul si importul utiliznd ca intermediari companii cu resedinta n paradisuri fiscale este metoda cea mai des ntlnita de evaziune fiscala legala internationala. De exemplu, fie cazul unei companii din Romnia care exporta n Germania 20.000 de produse, al caror cost este de 100 RON fiecare, pretul de livrare fiind de 200 RON. Daca exportul s-ar face direct catre firma germana, la profitul brut obtinut n Romnia din aceasta tranzactie, de 2.000.000 RON, impozitul pe profit este de RON (se aplica cota unica de impozit pe profit de 16%). Tabelul 1 - Stabilirea profitului net al beneficiarului, n cazul neapelarii la compania offshore n cazul n care n afacere intervine o companie offshore, impozitul pe profit ar fi diminuat. Produsele trebuie vndute mai nti companiei offshore, ar carei proprietar este chiar exportatorul, cu 100,01 RON, dupa care sunt revndute catre firma germana cu 200 RON. n acest caz, impozitul pe profit platit n Romnia este de doar 500 RON, restul sumei fiind supusa impozitarii n paradisul fiscal respectiv. 320.000

Tabelul 2 - Stabilirea profitului net al beneficiarului, n cazul apelarii la compania offshore

n exemplu s-a presupus ca beneficiarul are deja o companie offshore nfiintata n Antigua (a platit deja taxa de nregistrare de 350 USD), care este scutita de plata impozitului pe profit si plateste pentru aceasta scutire o redeventa anuala de 350 USD si un cost mediu al gestiunii delegate de 350 USD - se considera un curs USD de 2,75 RON. Tabelul 3 - Evidentierea beneficiilor fiscale rezultate din folosirea companiei offshore ca intermediar

n ceea ce priveste microntreprinderile, apelarea la paradisurile fiscale pentru a micsora impozitul datorat statului romn nu este n nici un fel o alternativa viabila, ceea ce se poate observa si din cele ce urmeaza. Este necesara precizarea ca acest statut de microntreprindere este facultativ, proprietarii sai pot opta pentru cele doua posibilitati - impozitul pe profit sau cel pe venit. Pentru a fi considerata microntreprindere, o persoana juridica romna trebuie ca, la data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, sa ndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii9[9]: sa aiba nscrisa n obiectul de activitate productia de bunuri materiale, prestarea de servicii si/sau comertul; sa aiba de la 1 pna la 9 salariati inclusiv;

sa fi realizat venituri care nu au depasit echivalentul n lei a 100.000 euro; capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele dect statul, autoritatile locale si institutiile publice.

Reglementarile cu privire la microntreprinderi sunt foarte stricte, n sensul ca daca persoana juridica nu mai poate ndeplini una din conditiile de mai sus la un moment dat, ea nu mai poate aplica regimul fiscal pentru microntreprinderi ncepnd din acel moment, si nici n viitor n cazul n care revine ntre coordonatele date de lege. Pe de alta parte, cota de impozitare foarte redusa (3%10[10] din total venituri) ncurajeaza societatile mici sa-si mentina operatiunile ntre aceste limite, sacrificnd n schimb posibilitatile de extindere sau de dezvoltare. Baza impozabila a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din care se scad: veniturile din variatia stocurilor; veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale; 9[9] Legea 571/2003, Articolul 103. 10[10] Articolul 107 al Legii 571/2003 a fost modificat prin art. I pct. 5 din O.U.G. nr. 138/2004.

veniturile

din

exploatare,

reprezentnd

cota-parte

subventiilor

guvernamentale si a altor resurse pentru finantarea investitiilor; veniturile din provizioane; veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului

statului, care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale; veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru

pagubele produse la activele corporale proprii. Prin aceste venituri "deductibile" se realizeaza o diminuare a veniturilor totale, eliminndu-le pe cele fara suport n activitatea economica societatii respective Faptul ca aceste societati nu platesc impozit pe profit, ci pe venit, este un avantaj mic daca este comparat cu dezvantajele evidente. Avantajul consta n faptul ca impozitul maxim ce poate fi platit este de 3.000 de euro si n pierderea relevantei marimii cheltuielilor pentru determinarea impozitului, ceea ce poate constitui un stimulent pentru micii investitori. Dezavantajele majore sunt regulile stricte de ncadrare, care pun o piedica serioasa n calea dezvoltarii ulterioare a societatii comerciale, si cea mai importanta imposibilitatea folosirea sistemului cheltuielilor deductibile pentru a diminua profitul impozabil, si odata cu acesta, a impozitului. Tocmai acest dezavantaj este impedimentul pentru folosirea paradisurilor fiscale pentru diminuarea materiei impozabile. Cum cheltuielile nu mai pot influenta profitul impozabil, artificiile de intermediere a exportului printr-o companie offshore detinuta tot de proprietarul microntreprinderii nu mai pot fi aplicate. Astfel, impozitul depinde numai de nivelul veniturilor si astfel sunt ncurajate minimizarea cheltuielilor si maximizarea veniturilor obtinute n limita sumei de 100.000 de euro. Dar chiar daca nu se poate apela la paradisuri fiscale, simplul fapt ca venitul net de impozit are ntotdeauna o pondere de 97% din total venituri, coroborat cu o minimizare a cheltuielilor poate deschide drumul catre profituri substantiale.

Foarte important este ca ntoarcerea la aplicarea impozitului pe profit este relativ usoara. Este de ajuns nendeplinirea uneia din cele patru conditii ce trebuiau ndeplinite cumulativ si societatea comerciala poate folosi tot arsenalul de artificii fiscale aflate la dispozitia celor ce platesc impozit pe profit. Serviciile oferite de firmele offshore sunt greu de cuantificat. Presupunnd ca o firma romneasca importa 20 de autoturisme, n urma acestui import obtinnd un profit brut de 10.000 RON, impozitul pe profit pe care al trebui sa-l plateasca statului romn ar fi de 1600 RON. n acest caz, pentru evitarea impozitului pe profit se poate ncheia un contract cu o firma offshore - cu acelasi proprietar ca si firma importatoare - care sa asigure paza convoiului de masini pna la granita cu Romnia. Suma stipulata n contract poate ajunge si la 10.000 RON, suma deductibila n totalitate, situatie n care impozitul pe profit rezultat n urma acestei tranzactii pentru compania romneasca este nul. Profitul firmei romnesti se minimizeaza. n multe cazuri, investitorii din paradisurile fiscale sunt, de fapt, actionari romni care si scutesc profiturile prin alte firme care nu au sediul n Romnia companiile offshore. Respectivele firme figureaza n evidente ca agenti economici straini, iar investitorilor romni li se pierde urma. Prin contractele de furnizare de servicii (unde nu apare riscul, ca n cazul bunurilor, astfel nct valoarea sa poata fi evaluata de organele de control) se pot transfera sume importante afara din tara, unde impozitul pe profit este de 16%, n paradisurile fiscale, unde impozitul este n cel mai rau caz egal cu 10% sau sume fixe destul de mici. Cum cele doua firme au un actionar comun, o socoteala simpla arata ca el va recupera valoarea impozitului neplatit statului romn, mai putin cel platit paradisului fiscal, realiznd un pondere a profitului net n total venituri de cel putin 90%, doar trecnd banii dintr-un buzunar n altul. n prezent se nregistreaza foarte multe cazuri n care investitorii straini achizitioneaza produsele de la firmele pe care le-au nfiintat n Romnia la preturi extrem de mici sau chiar sub costurile de productie, dupa care le revnd la pretul pietei. Astfel, firmele din Romnia nregistreaza profituri minuscule sau chiar pierderi, n timp ce companiile de afara realizeaza profituri substantiale. n situatia actuala, acest fenomen este aproape imposibil de contracarat. n primul rnd pentru ca, nefiind nregistrate n Romnia, firmele offshore nu pot fi controlate de nici o autoritate locala. Din acest motiv, Banca Nationala a Romniei, al carei accept este necesar pentru efectuarea transferurilor de valuta din Romnia catre alte tari, nu poate avea nici o situatie referitoare la firmele offshore ai caror actionari sunt persoane fizice sau juridice romne. O situatie ngrijoratoare a fost semnalata de catre presa la nceputul anului 200411[11], si anume faptul ca fondurile obtinute din actiuni de spalare a banilor prin circuite financiar-bancare, deseori orientate catre firmele offshore, se ntorc n Romnia n principal ca mprumuturi externe private acordate de companii nregistrate n zone considerate paradisuri fiscale. 11[11] "Banii spalati n paradisuri fiscale se ntorc sub forma de mprumuturi externe private"- Remus Vlad, "Ultima
ora", 9 martie 2004.

Aceste mprumuturi externe sunt acordate societatilor comerciale care au mai lucrat cu bani murdari care, la rndul lor, investesc n domenii economice profitabile, banii intrnd astfel n operatiuni licite. "Importul cu plata n avans" pare a fi noua modalitate de a scoate valuta din tara. Fondurile sunt transferate din conturile unor societati comerciale nregistrate n Romnia, care au asociati cetateni romni, cu titlul de contravaloare pe operatiuni "import n avans", fara sa fi efectuat operatiuni de comert exterior, iar valuta ramne nerepatriata. O alta modalitate o reprezinta transferarea unor sume n exterior n conturile unor firme offshore cu titlul de contract de consultanta, servicii informatice, contract de comision, fara ca serviciile sa se realizeze efectiv sau transferuri n beneficiul unor societati offshore cu conturi bancare deschise n evidentele unei banci comerciale n Romnia. Se practica de asemenea transferul de fonduri din conturile unei societati comerciale romne n beneficiul unei companii offshore, cu titlul de "contracte prestari servicii", dupa care sumele se ntorc n Romnia n contul unei societati comerciale sau n contul personal al reprezentantului legal al celor doua firme. n alta ordine de idei, presa12[12] contura intentiile domnului Ionel Blanculescu, Ministrul delegat pentru control, de a controla fenomenul companiilor offshore la inceputul anului 2004, cel putin n ceea ce priveste interesele statului romn. Domnia sa considera ca este posibila o atenta verificare a agentilor economici ce activeaza n Romnia si care au legaturi ntr-un fel sau altul cu anumite companii offshore. Din aceasta cauza se va propune o lege n care evaziunea fiscala se asociaza crimei, si n care se cere verificarea si avizarea de catre, cel mai probabil, Ministerul Administratiei si Internelor (MAI) a companiilor offshore ce vor sa desfasoare orice fel de activitate economica ntre granitele Romniei. Acest proiect de lege, desi la prima vedere da impresia ca poate diminua fenomenul, la o analiza mai atenta se observa doar o intensificare a birocratiei, si odata cu aceasta o ngreunare a sistemului investitional, mai ales o diminuare a fluxurilor de investitii din partea companiilor offshore care nu fac parte din fenomenul spalarii de bani, si sunt interesate de oportunitatile de investitii autohtone.

12[12] "Paradisurile fiscale, la control"- Simona Dobre; "Cotidianul" 10 februarie 2004 si "Blanculescu baga
paradisurile fiscale n ceata"- Dragos Nedelcu si Ioana Morovan; "Capital", 19 februarie 2004.

Paradisurile fiscale au fost si ramn un mod ct se poate de fiabil de a ocoli fiscalitatea excesiva din anumite tari si ct timp vor fi diferente semnificative de legislatie fiscala ntre state, ele vor prospera. Companiile de consultanta si de intermediere a nfiintarii de companii offshore n aceste "oaze fiscale" cunosc toate portitele legale prin care clientii lor pot obtine beneficii maxime, si sunt mereu la curent cu modificarile n legislatia internationala care ar putea limita folosirea acestor mijloace, adaptibilitatea fiind cuvntul cheie n activitatea lor. Marea majoritate a investitorilor ce constituie companii offshore cauta doar un regim fiscal mai "blnd" nsa exista si organizatii criminale care gasesc n paradisurile fiscale instrumentul cel mai eficient pentru spalarea banilor din afaceri ilegale, atinznd astfel un nivel destul de ridicat de legalitate, destul ct sa nu mai intre n vizorul autoritatilor din tarile lor de origine sau destul ct sa le evite permanenta intruziune n "afacerile lor". Din acest punct de vedere, n cazul n care legile unei anumite tari lasa loc de interpretari sau pot fi ocolite, recurgerea la paradisurile fiscale poate fi o adevarata cutie a Pandorei, care poate duce la o "hemoragie" de fonduri peste granita, afectnd grav nu numai veniturile fiscale, dar si Produsul Intern Brut al respectivei tari. Din acest motiv, autoritatile romne au nceput sa faca pasi mici, dar hotarti pentru a corecta legislatia si pentru a minimiza modurile de ocolire a ei, fara a putea emite pretentia ca ar putea eradica fenomenul. Un prim pas trebuia facut n directia limitarii exploziei de contracte de prestari servicii "fictive" n legatura cu transportul pe parcurs extern al marfii importate sau a contractelor de management sau de consultanta folosite deseori pentru a masca veniturile impozabile si care consta ntr-o evaziune fiscala aflata la marginea legislatiei. Acest obiectiv poate fi atins fie printr-o impozitare mai accentuata a partenerului romn ce solicita aceste servicii n conditii ce pot da de banuit, fie printr-un control mai accentuat. nsa boala de care sufera Romnia si care da semne ca a ajuns n faza cronica, mai ales dupa Revolutia din 1989, este coruptia - n toate formele sale de manifestare. Unii formatori de opinie sunt de parere ca acest fenomen generalizat a condus la o structurare foarte diferentiata a paturilor sociale, iar ceea ce este si mai ngrijorator este faptul ca mentalitatile sau format n acest sens si nu permit revenirea n viitorul apropiat la o normalitate absolut necesara. Astfel, cei ce au ajuns nstariti prin aceste metode si pot conserva averile si afacerile ce nu de putine ori eludeaza Fiscul, prin mecanismele companiilor offshore, fara grija legii romnesti, iar cei ce nu au destula abilitate pentru aceasta se multumesc sa dea mita pentru ca organul de control al statului sa nchida ochii la situatiile de cele mai multe ori ct se poate de ilicite. Noul cod fiscal este de departe o buna initiativa de clarificare a legislatiei fiscale, dar el trebuie sa fie foarte bine pus n practica de organele fiscale teritoriale, n paralel cu o mai buna educare a contribuabilului, si de o transparenta sporita pentru a reduce tendinta de evaziune fiscala, destul de raspndita n Romnia, ncepnd cu fabricile clandestine de alcool -

ce nu platesc accizele si comercializeaza nu de multe ori produse ce pot afecta sanatatea publica - si ncheind cu fraudele de miliarde privind taxa pe valoarea adaugata. Ideea ce se desprinde din analiza activitatii companiilor offshore este aceea ca pentru a profita de avantajele lor trebuie ca cel interesat sa aiba un nivel al veniturilor destul de ridicat, care sa permita plata taxelor din paradisul fiscal vizat, deloc modice. Este interesant de observat si faptul ca n majoritatea paradisurilor fiscale, pe masura ce venitul rulat prin aceste tari este mai mare, cu att taxele aferente se reduc ca pondere n totalul venitului, situatie care ncurajeaza fluxul suplimentar de bani "pedepsind" tarile cu fiscalitate excesiva, saracindu-le n cele din urma produsul intern brut. Astfel, un om de afaceri cu ceva experienta n domeniul comertului international, bine informat si fara aversiune pentru risc poate pune bazele unui adevarat imperiu financiar pornind cu o companie offshore.