Sunteți pe pagina 1din 5

Marile descoperiri geografice ale Portugaliei

4/25/2012 Tibuleac Roxana 9A Colegiul National Unirea

Marile descoperiri geografice din a doua jumatate a secolului al XV-lea si din secolul al XVI-lea au constituit o etapa decisiva in domeniul cunoasterii globului pamantesc, avind multiple consecinte, pe plan economic si social, politic si stiintific.

Epoca marilor descoperiri geografice a fost deschisa de portughezi, care au inceput , din primele decenii ale secolului al XV-lea, explorarea coastei de vest a Africii.Un rol foarte important in explorarile portugheze l-a avut printul Henric, numit Navigatorul,care a sprijinit intens expeditiile de explorare a coastei Africii. Un pas important in realizareacircumnavigatiei Africii il constitue expeditia lui Bartolomeu Dias, care in 1488 atingeextremitatea sudica a continentului, numit initial Capul Furtunilor, apoi Capul Bunei Sperante.Expeditia condusa de Vasco da Gama a pornit din Portugalia in iulie 1497 cu 4 corabii. El ainconjurat Africa si a ajuns in mai 1498 in portul Calcuta. Portugalia este prima putere european care se avnt n expediiile geografice,datorit ncheierii mai timpurii a Reconquistei i a centralizrii politice,a pozitiei sale geografice extrem de favorabile cu o mare lungime a tarmurilor. Portugalia este o ar relativ srac, i fr potenial demografic deosebit, de aceea n momentul n care va trece la organizarea imperiului su colonial, se va limita la ocuparea unor puncte de pe rm, unde va organiza forturi militare i factorii comerciale, fr s treac la o colonizare propriu-zis. n declanarea expediiilor, portughezii sunt favorizai i de existena unor descoperiri anterioare:Insulele Canare, Madeira i Azore. In descoperirile portugheze se poate observa succesiunea mai multor etape, n care iniiativa aparine, pe rnd, puterii politice sau particularilor.Prima etapa, desfaurat n prima jumatate a secolului XV a beneficiat de sprijinul principelui Henric Navigatorul care care a adunat la curtea sa specialiti n navigaie, organiznd metodic cercetrile. Sub patronajul su, se realizeaz cercetarea coastei Africii din nord,de la Ceuta, pn la Insulele Capului Verde. n etapa urmtoare, iniiativa este preluat de particulari. Cazul cel mai interesant este al lui Fernando Gomes, negustor care din 1569 se angajeaz n faa regalitii s organizeze cercetarea anual a unei anumite ntinderi de pe coasta Africii. Se realizeaz astfel recunoaterea golfului

Guineii, iar avantajele economice sunt legate de comerul cu btinaii. D in anii 80 monarhia reia iniiativa,regele Joao al II-lea relund organizarea cercetrilor sistematice. n 1481 l trimite pe pe Pedro da Covilhao spre estul Africii, n zona Etiopiei, acolo unde m epoc se credea car fi existat legendarul regat al regelui-preot Ioan. Covilhao trimite regelui un raport dincare reieea felul n care se poate ajunge n Indii de pe coasta rsritean a Africii. n 1487 -Bartolomeu Diaz (n. cca. 1450 d. 1500). n slujba regelui Portugaliei, a descoperit capul Bunei Sperane sau Capul Furtunilor, deschiznd drumul spre Oceanul Indian, Asia de sud i sud-est.Acesta a fost primul european ce a atins acest cap i l-a denumit Capul Furtunilor (n portughez Cabo das Tormentas). El a fost rebotezat mai trziu de Ioan al II-lea al Portugaliei Capul Bunei Sperane (n portughez Cabo da Boa Esperana) datorit optimismului adus de deschiderea unei noi rute maritime ctre India i Orient.

Urmtoarea expediie este pregtittemeinic, i n 1497, Vasco da Gama, avnd la bord pilotul lui Bartolomeo Diaz, reuetes ajung pe coasta rsritean a Africii. De la Malindi, cu un pilot arab, ajunge pe coastavestic a Indiei, la Calicut. n 1500, n drum spre Indii, Alvarez Cabral este mpins de curenii din Atlantic prea la vest, i descoper coasta rsritean a Americii de Sud, viitoarea Brazilie.n orient, portughezii mai cuceresc puncte strategice la intrarea n Marea Roie (insulaSocotra) i n Golful Persic (Ormuz), Goa, Ceylon, Malacca, Insulele Sonde i Moluce,din Malaezia.Se puneau astfel bazele unui imperiu colonial maritim i comercial, ntreinut prinfora marinei de rzboi care patrula prin mri i oceane, interzicnd accesul altor nave. Marile descoperiri geografice au contribuit considerabil la progresul cunostintelor omenesti. Inaproximativ jumatate de veac , de la sfarsitul secolului al XV-lea la mijlocul secolului al XVI-lea, orizontul geografic al europeenilor s-a largit considerabil , de la cunosterea directa aEuropei, Orientului Apropiat si a nordului Africii, la aceea a globului terestru in ansamblul sau.Totodata s-a realizat, ca urmare a descoperirii de catre europeni a unor tari si popoare necunosute pana atunci lor, o impresionanta acumulare de cunostinte in cele mai variate domenii: botanica,zoologie, medicina, istorie, lingvistica, religie, obiceiuri etc

Anexa

Steagul Portugaliei

Lisabona

Harta administrative

Sosirea lui Vasco da Gama in Clicut

Stiati ca? ...Dom Pedro , motenitorul tronului portughez a proclamat n anul 1822 independena Braziliei fa de Portugalia? ...reconstruirea oraului de mai jos de Lisabona, Baixa, unde s-a instalat Marchizul de Pombal dup devastatorul cutremur din 1755, a fost cea mai ambiioas schem urban vzut vreodat n Europa? ...c n timp ce se reintorcea la Lisabona dup descoperirea rutei maritime spre India, n 1498, Vasco da Gama a afirmat: Somos a gente do mar! (Suntem oamenii marii)? Folosind caravelele, vase de navigaie bazate pe vechiul model mediteranean din secolele XV-lea - XVI, exploratorii portughezi au strbtut ntreaga lume, iar Portugalia a devenit cea mai important putere maritim din lume la acea vreme. ...Ftima, n apropiere de oraul Leira, este unul dintre cele mai mari altare din Europa Occidental? ...numele Insulelor Madeira nseamn n portughez lemn? Asta pentru c atunci cnd au ajuns prima dat acolo, portughezii au gsit pduri ntinse. ...jumtate din pluta din lume, pornind de la dopurile sticlelor de ampanie pn la navete spaiale, provine din Alentejo?

Bibliografie Geiss Immanuel-Istoria lumii din preistorie pana in anul 200,Bucuresti,Editura all,2003 Goldeberg,Belu-Eproca marilor descoperiri geografice,Bucuresti,1971