Cauta

HOME

ANUNTURI

PARAPANTA

PARAMOTOR

SPEED FLYING

KITE

FORUM

UTILE

CONTACT

HARTA SITE

Despre Zborul Cu Parapanta-Trucuri Pentru Parapantisti

Airsports Romania | Joi, 29 Octombrie 2009 20:47 Nive lul de pre ga tire ne ce sa r : Se pre supune ca pilotul si-a insusit te hnica de ba za a de cola rii, a zborului pina la zona de a te riza re, lua rea prize i de a te riza re si a te riza re a .

CONVERSII 1 k g = 2.205 livre 1 m = 3.28 picioa re 1 m /s = 197 picioa re pe m inut = 2.24 m ile pe ora = 3.6 k m /h 1 k m /h = 0.621 m ile pe ora = 0.278 m /s = 54.7 picioa re pe m inut

PROBLEME PSIHOLOGICE

Efectul de grup. Da ca ve zi m a i m ulti piloti fa cind ce va poti fi te nta t sa ince rci si tu. Ei pot fi m a i pre ga titi, sa u isi a sum a un risc m a i m a re . Acum tre buie sa -t e go-ul ta u sub control si sa jude ci pe ntru tine pre ga tire a ta si riscurile pe ca re ti le poti a sum a . Poa te ca e go-ul ta u a fost a ce la ca re te-a de te rm ina t sa te apuci de zbor. Tocm a i de a ce e a m ulti re nunta , pe ntru ca de oda ta re alize aza ca e x ista un risc pe nu-l pot controla . Da ca e asa o de cizie buna e ste sa te opre sti. Da ca te -a i gindit ca vorbe sc de spre tine , proba bil nu-i a sa , da r totusi a juta .

Fa im a. C a re e ste ce a m a i buna re com pe nsa pe ntru un pilot ? Chia r da ca e sti ca m pion sa u cel ca re a zbura t cel m a i de parte /sus, m ulti oam e ni nici nu stiu m ce e ste pa ra pa ntism ul. La citiva a ni dupa ce ve i m uri, citiva oa m e ni isi vor am inti de tine , si nu din ca uza valorii pa ra pa ntistice , ci pe ntru ca ti-a u fost rude s prie te ni. Poa te ce l m a i m a re be ne ficiu a l perform a nte i e ste propria e va lua re . C lint Ea stwood (a ctor) a spus: Esti o le ge nda doar in m inte a ta ! Nota pe rsona la : zborul cu para pa nta nu-m i prom ite intotde a una num a i zboruri bune . C a orice pa siune , pa ra pa ntism ul m a va fa ce une ori sa sufa r. C ind un im i spune ca a m pie rdut o zi groza va de zbor, m a voi sim ti frusta t pina la a spune : " Am sa te rm in cu a ce st hobby ne pre dictibil". Che ia e ste sa te uiti ina po a nul ca re a tre cut si sa m a intre b da ca sint gata sa re nunt la sa tisfa ctiile pe ca re m i le -a a dus zborul si pe ca re m i le va m ai a duce , poate chia r in we e k e nd viitor. P a stra ti-va ce le la lte hobby-uri. Dupa prim ul a n, da ca zbura ti in fie ca re zi, poa te sa dispa ra pla ce re a de a zbura ; ca uta ti ra spla ta e forturilor pe care le -a ti fa C urba Be ll a inconstie nte i. Gra dul de inconstienta a unui pilot urm e a za curba Be ll in prim ii cinci a ni. Pilotul ince pe conse rvativ da torita putine i e x pe riente si instinctive . La m ijloc, nive lul de ex pe rie nta urca , frica sca de si se ia u decizii proa ste . Inconstie nta isi a tinge virful cind pilotul a junge in ca te goria a va nsa ti. E "Sindrom ul Inte rm e dia rilor". La sfirsit, e x pe rim entind ca situa tiile a norm a le se intim pla oricui, de ciziile se ia u din nou m a i conse rva tiv.

DECOLA REA

Ara nja tul in se le ta.. Multe a ccide nte s-au intim pla t din ca uza ca pilotii se gra be sc sa se ase ze cit m a i bine in se le ta im e dia t dupa de cola re . C e l m a i ra u proce de a za a ce ia care isi a ra nje a za fundul se le te i cu com enzile in m iini. Pilotula provoa ca neinte ntiona t o Anga ja re (Adinca , R ecupe ra re), sa u da c folose ste singura m ina provoa ca o Vrie (R e cupe ra re ). O a lta ide e re a e ste de a la sa com e nzile din m ina , poa te surve ni o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ) si ga sire com e nzilor ia pre a m ult tim p, suficie nt pentru a pe rcuta panta . Tot o ide e nu pre a buna e ste sa se tina com e nzile intr-o singura m ina ia r cu ce a la lta sa se a ra nje ze sele ta pe ntru ca tot nu se poate controla o Inchide re (Asim e trica, R e cupe rare ) ca a tunci cind com e nzile s-a r tine norm a l. Da ca nu e sti bine a se za t se le ta dupa de cola re , a stea pta pina cind ca pe ti suficie nta ina ltim e si a poi folose ste te hnica urm a toa re . La sa -te pe spate si ridica ge nunchii spre pie pt in tim im pingi ( nu tra ge) cu a m be le in m iini (in ca re a i com e nzile ) chingile portsupante la nive lul norm a l la ca re tii com enzile in zbor si scutura -te in se le ta , pe ntr a juta sa "ca zi in e a ". P utin a ntre na m e nt la sol, a ga tind se le ta de o ba ra , nu strica .Nu a i chingile de picioa re pre a strinse ? Atitudine a . Nu tre buie ne a pa ra t sa de cole zi. Da ca nu te sim ti pre ga tit cu conditiile de zbor sa u cu o noua zona de zbor, zboa ra in a lta zi sa u intr-un loc m a i grija de Efe ctul de grup si de ce i ca re zboa ra doa r pe ntru specta col. Am a uzit de m ulte ori "Ei, a cum de cole z !", si a poi ii ve zi luptind cu vintul puternic, poat ca se a m uza . Da ca vintul va ria za cu m a i m ult de 10 k m /h in m ai putin de 3 se cunde , ve i intilni turbule nte . Nu de cola . Urm a toa re le se a plica la de cola ri de pe virfuri rotunde . Ca re gula ge ne ra la , unii pot inca sa de cole ze da ca vite za m e die a vintului e ste de 20k m /h cu ra fa le 25 k m /h ca re nu dure a za m a i m ult de 5 se cunde , si tot pot a ve a o m a rgine de sigura nta a vind in ve de re vite za m a x im a a a ripii lor. Altii tre buie sa a pre cie vite za vintului cu m ult m a i in fa ta . Inclina a nem om etrul ca sa ga se sti vite za m a x im a a vintului. Am inte ste -ti ca vite za vintului scade in a propie re a solului. Am inte ste -ti ca e ste m a i m ulta a sce nde nta si vite za orizonta la a vintului e ste m a i m ica m a i in fa ta pa nte i.

Norii se inne gre sc. Te rm icile si zone le la rgi de a sce nde nta de vin pute rnice. Nu de cola , sa u a te rizea za da ca e sti in zbor. Da ca te uiti in Cosul DVS.de a ploi la jur poti ve este gol dista nta . Ina inte de a ridica aripa , spune -ti : "Ace a sta e ste o ince rca re si voi de cola doa r daca totul e pe rfe ct". Nu gindi : "Am ra ta t de cola re a de doua ori de ja, si nu sa m a i da u prile j a ltora sa rida ". Tinta rii infom e ta ti sint de a se m e ne a un m otiv ra u de a gra bi de cola re a . Dupa de cola re , a ripa coboa ra pe ntru a cistiga vite za (nu a i a le rga t suficie nt de re pe de ) si a poi urm e a za o re sursa . Da ca tra gi com e nzile cind re sursa ince pe a m plifica m isca re a pe ndula torie si poti provoca o Anga ja re (Adinca ,R e cupe ra re ) in virful m isca rii. Ace st e fe ct se a cce ntue a za da ca intilnesti o a sce nde nta in tim p. Top 10 a l m otive lor proa ste pentru a de cola : 10) Am a ste pta t pre a m ult. 9) Nu pot sa cobor pe jos. 8) Mi-e foa m e sa u frig. 7) A fost un urcus lung pina a i inse re aza . 5) Ha i sa de cola m inainte sa ince a pa ploa ia . 4) Ma m a ninca tinta rii de viu. 3) Intirzii la cina . 2) Voi tre ce de fraie r da ca nu de cole z ( Efe ctul de g Ace a sta e ultim a m e a zi de va ca nta !

Esti ridica t in a e r in tim pul rota tiei de dupa o de cola re cu fa ta la a ripa . Da ca e x ista riscul sa fim ridica ti a stfe l, te poti gindi ca e o ide e buna e ste sa te intor re pe de ina inte ca a ce a sta sa se intim ple . Da r da ca picioa re le pa ra se sc pa m intul in tim pul a ce ste i rotatii ra pide , a tunci nu ve i pute a opri rotire a si ve i a ve a o ra sucire de chingi, ce e a ce te poa te de zorie nta . Mi s-a intim pla t si m ie , si a m tra s com a nda gre sita pina cind m -a m intors inspre pa nta . P e ntru a pre ve ni ac nu fa o intoa rce re ra pida si/sa u ce re a siste nta la de cola re (e sti pre a m indru?). Ce l m a i im portant, re la x e a za -te , zboa ra in fa ta pa nte i si a poi ra suce ste -te i pozitie norm ala . Tine chingile in tim pul rota tie i ina poi, incea rca sa le tii se pa ra te (a ce asta poa te transm ite o oa re ca re rota tie ca tre a ripa). Ve rifica ina inte de de cola re ca chinga de pie pt nu e ste prea strinsa. Pe ntru a ce i cu ta le nt sportiv, intinde ti bra te le in la te ra l si picioa rele in fa ta ( m a re ste ine rtia de rota tie , re d vite za de rotatie ) a tunci cind chingile se opun rota tie i in pozitia m e dia na , si rasuciti pie ptul pe ntru a m e ntine pozitia .

C ontrolul a ripii la decola re . Inainte de a de cola , e x a m ine a za -ti a ripa pe ntru a pre vini o Pe tre ce re de suspa nte (R e cupe rare ), o C ra va ta (R e cupe ra re ), sa u u (Insta bil, R e cupe ra re ) ca re sint gre u de va zut de sub a ripa. Ace ste situa tii pot fi ire ve rsibile in zbor. Da ca e ste suficie nt vint, sta i pe loc si e xam ineaza aripa se cunde cind e ste de asupra . Aripa e ste de a supra ta da r inclina ta pe o pa rte . Tra gind doa r de com a nda de pe pa rte a m a i ina lta ta a ce a sta nu va fa ce de cit ca a ce a sta pa rte sa coboa re in da ca nu im prim a m si o m isca re ra pida in fa ta . C e a m a i im porta nta a ctiune e ste sa -ti schim bi pozitia inspre pa rte a ca re e ste coborita . Ide e a e ste sa te re ce sub a ripa .

C oborire a aripii-cu B-urile . Da ca a tunci cind gonfle zi a ripa tre buie sa o cobori re pe de ( ra fa la de vint), tra ge de B-uri, dind drum ul la com e nzi. Ace a sta aduce jos m a i re pe de de cit cu com e nzile . O bse rva ca da ca tii si com e nzile cre e zi o supra fa ta re ziste nta intre B-uri si bordul de fuga , de ci da drum ul la frine .Nu pra a ce a sta de cit la ne voie de ore ce se supra solicita puncte le de le ga re a B-urilor.

C oborire a aripii-Inchide re la te ra la . Da ca a tunci cind gonfle zi a ripa tre buie sa o cobori re pe de ( ra fa la de vint), fugi spre o la te ra la a a ripii, urm a rind-o ina poi stringind com a nda pe a ce a pa rte . Ace a sta va intoa rce a ripa in lungul vintului si va pre ze nta o suprafa ta m a i m ica e x pusa la vint. O da ta a ripa intoa rsa cu 45 gra de , coltul e x pus la vint se va inchide . La sa ce l putin un a lt pilot sa de cole ze ina inte a ta pentru a -ti face o ide e de spre conditiile de zbor. Da ca de cole zi fa ra vint, ide ntifica ce l m a i coborit obsta col din ca le a ta de zbor. De obice i, cure ntii te rm ici a u ciclicita te te m pora la . Studiind vite za vintului 20 de m inute, ve i fi in sta re sa a nticipe zi urm atorul ciclu si sa de cole zi chia r ina int vintul sa se intete a sca ia r. Tre buie de a se m e ne a sa obse rvi dura ta m a x im ului de vint dintr-un ciclu . Da ca sim ti un usor vint de fata da r privind ina poi ve zi copaci cla tinati de vint, uita -te la m iscare a norilor pe ntru a sta bili da ca de fa pt nu e sti intr-o zona de da tora ta unui vint pute rnic de spa te . La de colare a i vint pute rnic de fa ta (20+ k m /h,) si ce i de sub zona de de cola re ra porte a za vint sla b(sub 5 k m /h). Ace a sta indica ca a sce nde nta m e die (ign te rm icile ) nu va fi a sa de buna , pe ntru ca vintul nu vine de la o altitudine m a i coborita . Aste a pta -te la un vint puternic de fata fa ra prea m ulta asce ndenta .

De cola re de pe pa nta . Esti pe ca le sa de cole zi de pe virful pa nte i si a i vint pute rnic de fa ta ca re cre e a za un rotor in spa tele ta u. Da ca de cole zi m a i din spa te grija la a sce nde nta din fa ta ca re va re zista la intrare a in e a , te va ridica si im pinge ina poi in rotor. Ince a rca sa de cole zi cit m a i in fa ta si fii pre gatit sa zbori vite za m a x im a . Da ca inte ntione zi sa de cole zi m a i de sus, fii a te nt la com pone nta ne orizonta la a vintului ca re va fa ce a ripa sa se sta bilize ze m a i in fa ta ta , tra gindu-te in nspre ina inte da ca nu frine zi. Vintul ba te din la te ra l (cu m a i m ult de 30 de gra de ). Da ca tre buie sa de colezi ina inte da torita te re nului( coridor intre copa ci, ca o pirtie de sk i), pa rte a e xpu vint poa te a ve a o Inchide re (Asim etrica , R e cupera re ) chia r ina inte de de cola re. Ince a rca sas te intorci in vint cit m a i re pe de.

Ai uita t sa -ti le gi chingile de picior. C itiva oa m e ni a u m urit din ca uza a sta , atirnind in bra te cite va m inute groa znice , a poi dindu-si drum ul. Da ca a ce a sta se intim pla , a m inte ste -ti urm a toa re a se cve nta . Prinde -te de chingi. Cu greuta te a in m iini, ridica -ti picioa re le si a ga ta -le pe dupa chingi. Tra ge sca unul sub fun in pozitie norm a la si prinde -ti le ga turile de picior. Poti re produce si pra ctica m a ne vra la sol a ga tindu-te de o ba ra . Ai uita t sa -ti le gi chinga de pie pt. Acea sta situa tie m i s-a intim pla t si m ie da torita une i le ga turi proa ste tip ce ntura de m a sina , ca re si-a da t drum ul in zbor. surpriza initia la , poti forta inchide re a e i. Te nsiune a in chinga e ca m de 25% din gre utate a ta , de pinzind de unghiul conului de suspe nta j.

De m on de pra f - Aste ptind sa de cole zi le ga t la a ripa. Da ca e sti in se le ta si le ga t la a ripa si ve zi un de m on de pra f a propiindu-se , sa ri pe a ripa pe ntru a pre ridicare a a ce ste ia . Nu petre ce m ult tim p le ga t la a ripa , a ste ptind sa de cole zi.

De cole z - Ate ntione a za . Anunta -i pe ce i din fata ta ca ince rci sa de cole zi. Vor sa vura ne /re usita ta si ve i pre ve ni ca a ltcine va sa -si ridice a ripa in fa ta ta .

Ve rifica re a re ze rve i ina inte de de cola re. Ve lcro-ul ca re fix e a za m inerul re ze rve i se poa te ta sa si a stfe l sa se fix e ze pre a ta re , ca urm a re va fi greu de tra s m Ina inte de a lua se le ta :

1. Tra ge m ine rul re ze rve i usor si re fix ea za -l. 2. Controlea za da ca pinul de inchide re a l ca pote i re ze rve i e ste bine fix a t.

Urinare a ina inte de decola re . O ve zica goa la e ste m a i putin e x pusa la rupturi de cit una plina , in ca z de a ccide nt. P e ntru a a juta de scurca re a suspa nte lor, ra sfira -le , ridica A-urile si tra ge de com a nda din pa rte a re spe ctiva, a stfe l de scurcindu-se de obice i. Da ca se le ta nu la a ripa , ince pe de scurca rea de la a ripa si continua in josul A-urilor e x terioa re . Da ca o rafa la , o m a nevra gre sita sa u o a te riza re re a a incurca t a ripa , incea rca a sa : ridica bordul de a ta c din ce ntru si lucre aza inspre e x te rior. Nu ince pe nic de la m a rgini pe ntru ca risti sa o incurci si m a i ta re . Da ca vintul se inte nsifica da torita une i te rm ici, da r nu ve zi ra m urile m iscindu-se in fa ta si m a i jos, poa te ca te rm ica s-a form a t m a i sus si tra ge a e r de unde Ar tre bui sa sim ti un vint m a i re ce . Nu e un m om e nt bun pe ntru de cola re . C ind iti intinzi a ripa in vint tare , poti pune pie tre pe bordul de fuga pe ntru a nu se ridica , sa u fa un zid de vre o 30 cm cu bordul de a ta c tra gind usor de A-u Ace a sta va re duce viteza vintului pe a ripa . Tre buie sa decole zi de pe o panta a brupta cu ia rba . Adu-ti cite va cirlige de rufe ca sa prinzi bordul de a ta c de ia rba pe ntru a pre ve ni a lune ca re a a ripii. Ai o se le ta de pilota j (popula ra in a nii 90), si a i un sa c de spa te gre u. Ace a sta va cre ste unghiul de a ta c al a ripii. Aplica m ai m ulta pre siune cu picioa re le pe com pe nsa . Se pa re ca a ripa ta se gonfle a za intotde a una de la m a rgini si a i ince rca t de ja sa folose sti form a de potcoa va sa u V. In loc sa tra gi de chingile A, tra ge de suspa nte le A, m a i putin una sa u doua din e x te rior. Ace a sta va pune tractiune a intii in ce ntrul a ripii Esti ga ta sa de cole zi, da r ince pe ploa ia . Chia r tre buie sa fca i a ce st zbor ? Este stiut ca , cu cit stropii de ploa ie sint m a i m a ri, cu a tit a sce nde nta e ste m a i m a sub/in nori. De ci da ca e ste doa r o bura de ploa ie , a sce nde nta /desce nde nta nu poa te fi a sa re a. Da r fe re ste -te da ca a uzi pica turi m a ri de ploa ie pe a ripa .

A TERIZA REA

Ai obice iul ra u de a zbura la vite za de m inim a infunda re chia r inainte de a te riza re . Ar tre bui sa stii ca in a propie re a solului e x ista un gradie nt sca za tor a l vit vintului ca re poa te sa -ti provoa ce o Anga ja re (Adinca , R e cupe ra re ) cu citiva m e trii dea supra solului. Zboa ra cu o vite za ce va m ai m a re in tim pul a propie rii fi

De riva . Ai de cis sa ate rize zi da r vintul nu e in lungul a x e i de a te riza re. Ve i fi ne voit sa zbori cu deriva , zburind rela tiv intr-un unghi oa re ca re cu a x a fa ta de conside ram ca vintul ba te din stinga . Da ca iti m e ntii ca pul de zbor a linia t la a x a de a te riza re , tra ie ctoria ta va de scrie o linie inspre dre a pta a x e i de a te rizar a jungind in dre a pta locului de a te riza re . Ma i de vrem e sa u m a i tirziu va tre bui sa com pe nse zi a ce a sta de via tie . De pinzind de m a rim e a com pone nte i la te ra le vintului, va tre bui sa zbori pe o dire ctie de via ta de a x a ate riza rii. A de riva nu inse a m na a vira incontinuu. Ce l m a i scurt drum nu e ste intotde a una obtinut d zbori cu fa ta la tinta . Ate riza re a linga /in ploa ie . Ploua zdra va n la orizont (10+ k m , 6+ m ile s). Aste apta -te ca vintul sa se inte te a sca pute rnic in tim p ce vii la a te riza re , din ca uza "dus" de a e r re ce care love ste solul.

Vintul e ta re si e sti ne voit sa a te rize zi intr-o zona fe rita de vint, cum a r fi o poia na din pa dure . Tre buie sa a le gi intre doua re le : Turbule nte si o Anga ja re (A R e cupera re ) da torita re duce rii vite ze i vintului in zona . Pre supunind ca ce l m a i ra u lucru a r fi o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ) ca re ge ne re a za o C oborir spira la (R e cupe ra re ) chia r linga sol, prefe ra sa zbori incet, fiind pre gatit sa ridici m iinile la prim e le se m ne a le une i Anga ja re (Adinca , R e cupera re ) (Ve i obse vite za de coborire cre ste ). Ve i a te riza intr-o zona cu vint ta re . Am inte ste -ti ca o lizie ra de copa ci sa u o casa pot induce turbule nte pina la de 10 ori ina ltim e a lor. Da ca tre buie sa a te rize zi pe o panta inclina ta si nu a i suficie nt vint ca re sa -ti m icsore ze fine te a a tit cit sa a te rize zi cu vintul in fa ta , m a re ste unghiul de zbo de vint pina ince pi sa pie rzi ina ltim e . Frine a za (chia r ina inte de a pune picioa re le jos, intorcindu-te in vint. Ai a te riza t. Nu se m a i poa te intim pla nim ic, nu-i a sa ? C ine a m urit deja fiind tirit, pie rzindu-si cunostinta din ca uza unei izbituri si fiind tra s intr-un riu. C u cit vintul e ste m a i pute rnic, cu atit m a i putin tre buie sa frine zi.

De m on de pra f - La a propie re a pt. a te riza re . Sta i cit m a i de pa rte de de m onii de pra f. Daca e ste vre unul in zona de a te riza re , fa -o in a lta pa rte . Da ca zbori de m a im ult de o ora , a sigura -te ca nu a i picioa re le a m ortite . ai grija la le ga turile de picior sa u a variom e trului. Ate riza re cu spate le . Da ca e sti surprins ca zbori in spa te la a te riza re , ra suce ste -te in se le ta incrucisind chingile . Nu frina de loc.E m a i usor sa fugi in fa ta de c spa te .

ATER IZAR EA IN VAR FUL PANTEI Ai obice iul sa fa ci Ure chi m a ri (Exe cutie ) pe ntru a a te riza in virf de oa re ce a ripa e ste m ult m a i sta bila si a i o vite za m a i m a re de infunda re . C re zi ca a i suficie control sa frine zi a ripa da ca vine in fa ta? Esti pre ga tit sa recupe re zi o Inchide re fronta la (R e cupe ra re ) ? Cre zi ca folosind Acce le ra torul (Folosire ) in a ce la si ti fa ce m a i m ult sa u m a i putin se nsibil la o Inchide re fronta la (R e cupe ra re ) ?

La o a propie re pe ntru o a te riza re in virf, re a lize zi ca a i ina ltim e pre a m a re . Nu frina pre a m ult pe ntru a nu te a propia de o Anga jare (Adinca , R e cupe ra re ). D

intoa rce , intra in a sce nde nta din nou, ia ina ltim e si ince a rca din nou. Nu fa a propie re a din spa ta ca ci poti intra in rotor. Ince a rca sa te a propii dintr-o pa rte s intoa rce -te in vint chia r la a te riza re . Intre a ba pilotii loca l ca re e ste ce a m a i buna te hnica pt. a ce st loc.

P e ntru a re duce finete a si a im buna ta ti a te riza re a . Apropie -te dintr-o pa rte (sa zice m ca vintul vine di dre apta ), inclina -te in se le ta cit poti de m ult inspre dr m e ntine dire ctia de zbor frinind cu stinga . Ace a sta m icsore a za fine te a . C hia r ina inte de a teriza re da drum ul la com a nda stinga si a ripa se va intoa rce in vin

C e e m e i gre u de cit o a te riza re pe virf ? Sa de cizi sa n-o fa ci. Da c sint te rm ici puternice in zona , sa u turbule nte , ginde ste-te de doua ori. Este si m a i gre u d va zut pe a ltii fa cind-o, fe re ste -te de Efe ctul de grup.

Ate riza re a pe virf - Anunta . Anunta oa m e nii ca ince rci sa faci o a te riza re pe virf. Vor sa vura ne /re usita ta si ve i pre ve ni ca a ltcine va sa -si ridice a ripa in fa ta L4 - 1999/9/20. Pe ntru a m icsora fine te a , ia o pozitie cit m a i ridica ta in se le ta, pe ntru a cre ste re ziste nta la ina inta re .

Scuturare a a ripii. Unii piloti scutura a ripa ca sa -si m icsore ze fine te a in scopul a te riza rii pe virf. Te hnica consta in tra ge re a scurta si ra pida a com e nzilor (cam pe se cunda ). Da ca ince rca m sa im ita m ba ta ia de a ripi a pa sa rilor la a teriza re , sa ne a m intim ca spre de ose bire de ele noi nu pute m sa ne de pla sa m bordu a ta c sus si jos, in spa te si in fa ta, cre scind a stfe l tra ie ctoria a ce stuia . C e conte a za de fa pt e ste sa nu provoca m o Anga ja re (Te orie ). Poa te fi o te hnica buna a m re usi sa rupe m com ple t file urile de a e r, a stfe l ca aceste a sa nu se re com puna in tim pul dintre tra geri. Da r nu se stie da ca re usim . Am inte ste -ti ca scutu loic de o tra ge re consta nta de com e nzi nu te fe re ste de o Anga ja re (Te orie ). Me tode a lte rna tive : Fa S-uri sau Ure chi m a ri (Exe cutie ).

ZBORUL NORMA L

Uita -te , inclina -te , intoa rce. Intoa rce ca pul in dire ctia in ca re vire zi sa ve zi da ce e libe r ina inte de a vira . Ma i m ult, intorcind ca pul a i te ndinta sa fa ci o aple ca se le ta m a i buna . Am inte ste -ti re gulile de baza . Prioritate in dre a pta. Pilotul cu pa nta in dre a pta a re priorita te . Pilotul de sub tine a re priorita te . Da ca te inscrii intr-o te rm ica s e sti prim ul, roteste -te in a ce la si se ns cu ce ila lti. C om e nzile dure m a re sc vite za de infundare , m a rind inclina rea . Pe ntru a a ve a pe rform a nte optim e fa m a ne vre dulci. C om e nzile dure fa c ca ungiul de inclina oscile ze . Ce urm e a za de scrie un a ccide nt com un. Fiind in fa ta pa nte i, pilotul cre de ca da ca face un vira j suficient de inclina t poa te fa ce un 360. Dind o com a a m pla , obtine re pe de o inclina re m a re . Da r cum se rote ste inspre pa nta , unghiul de inclinare fa ta de pa nta re vine la a proa pe zero, a ripa inclina ta fiind pa ra pa nta . Gindindu-se ca nu da com a nda suficie nta , tra ge si m a i m ult com a nda din inte rior, provocind o Vrie (R e cove ry) si pe rcutind pa nta .

R a sucire a com e nzilor pe inche ie turile m iinilor. Zborul in a ce st fe l e ste pe riculos pe ntru ca da ca a i ne voie sa prinzi/a runci m ine rul re ze rve i sa u sa a jungi la ce de stul de de pa rte de scripe te le com e nzii ve i induce o re ctie ne dorita a ripe i din ca uza com e nzii pre a tra se . Nu poti sa scoti repe de m ina din com a nda , m a i a da ca a i m a nusi. De a se m e ne a cre d ca fe e dback-ul e ste m a i m ic de cit da ca tii com e nzile cu de ge te le .

Unghiul de inclina re in se le ta Ajuste a za -ti se le ta ca sa te poti inclina pe spa te . Stind inclina t pe spa te in se le ta nu pa re na tura l la prim a ve de re (ca si a lte lu a via tie ) da r da ca o fa ci iti ve i im buna ta ti stilul de zbor. Ca sa -ti de m onstre zi dife re nta , ince a rca acest e x e rcitiu. Sta i in se le ta si obse rva ce ve zi in fa ta . Stin ridicat, poti ve de a : picioa re le pa m intul C ind e sti inclina t pe spa te (cu ochii la orizont), poti ve de a : m iinile (si m a rim e a m isca rilor pe ca re le fa ci cu ele ) ca rabinie re le (si m a rim e a inclina rii in se le ta la vira je ) Acce le ra torul (Folosire ) (cu cit e ste ex ins in fie ca re parte ) a ripa (la m a rgine a cim pului vizua l) pa m intul (cu re fe rinte la ca pul tinut si tra iectoria la sol) Ince a rca sa fa ci ce a m a i m a re inclina re la te ra la in se leta in ce le doua pozitii. Ve i consta ta ca te poti inclina m a i m ult cind e sti la sa t pe spate . Si totusi re ve r m e da lie i: Mom e ntul de ine rtie a l pilotului pe a x a transve rsa la e ste m a i m a re , cre scind sa nsa de a a ve a o ra sucire ca urm a re a une i m a ri Inchide ri (Asim e tr R e cupera re ). In tim pul vira je lor, a ple a ca -te in inte riorul virajului pe ntru a inca rca a ce a sta pa rte a se le te i, a ltfe l ve i m icsora e fica cita te a com e nzii. Vite za si dire ctia vintului la nive lul norilor le poti a fla uitindu-te la m isca re a um bre i a ce stora pe sol.

C ind zbori linga o cre asta , a propia t de pa nta , m e ntine pe rm a ne nt o inclina re in sele ta in a fa ra pa nte i, pe ntru ca da ca ve i ave a o Inchide re (Asim e trica , R e cupera re ) pe pa rte a pa nte i va fi m a i putin proba bil sa fi intors in pa nta si ve i fi ga ta sa core ctezi. Note a za ca o inclina re pre a m a re va ne ce sita o com a nd pa rtea e x terioa ra , ce e a ce m icsore a za fine te a. De te rm ina com prom isul intre sigura nta si pe rform a nta.

Norii indica gra die ntul vintului (schim ba re a dire ctiei si vite ze i cu a ltitudine a ). Virful norilor e ste influe nta t de vintul de la a ce a a ltitudine pe cind ba za norilor vintul de m a i la sol.

C a sa a uzi m a i bine un a lt pilot in zbor, intoa rce ca pul a stfe l ca sa a i o ure che in dire ctia vintului, ce e a ce va re duce zgom otul cure ntului de a er.

Ace i ca re a ve ti o se le ta de pilota j (com una in a nii '90), ajusta ti vite za cu se le ta pe ntru a re duce efortul pe com e nzi si a im buna ta ti pe rform a nta .

.Ba utul in zbor. Sorbiturile m ici sint m ult m a i bune de cit a bsorbitul ca ntita tilor m a ri de a pa , pe ntru ca m e ta bolism ul va pute a a bsorbi m ult m a i bine a pa , in urina ra a jungind foarte putin.

TERMICA

C ind intri intr-o te rm ica pute rnica , sim ti ca te ba la nse zi in fa ta a ripii si e sti tra s in sus. Tre buie sa ridici m iinile si sa da i viteza aripii. Da ca ince pi un vira j inc chia r a cum , risti o Vrie (R e cupe rare ). O da ta intra t in term ica , re du vite za da r nu m a i m ult de cit cea optim a ( la vite za m inim a de infunda re ). Ma i im porta nt zbori cu vite za m inim a de infunda re e ste sa te conce ntre zi a supra Ce ntra rii in term ica (folosind Va rio). Cind ie si din te rm ica fi ga ta sa controle zi infunda re a fa ta ta tra gind com e nzile ( sla binu-le cind aripa e ste ce l m a i in fa ta ta ).

C e ntra re a in te rm ica - Folosind va riom e trul. Ce l m a i sim plu si e ficie nt: C ind va rio a ra ta cre ste re a vite ze i de urca re , de schide vira jul, poti chia r zbura dre pt u Da ca vite za sca de , stringe vira jul, de oa re ce te de pa rte zi de m ie z. Nu e nevoie sa ie i in ca lcul intirzie re a da ta de vario, pentru ca de obice i a ce sta a ra ta vite z m e die din ultim e le se cunde .

Da ca o term ica pute rnica iti ridica o pa rte a a ripii (sele ta e ste ridica ta pe a ce a pa rte ), ce a lalta pa rte e ste m a i putin inca rca ta si poa te a ve a o Inchide re (Asim R e cupera re ). Ve i sim ti ca frina din e x te rior de vine m oa le . Tra ge de com a nda m oa le pe ntru a cre ste unghiul de a ta c a l pa rtii ridica te si a pre ve ni o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ). O da ta re ve nita pre siunea in com a nda , a le ge intre a re intra com ple t in te rm ica sa u a o pa ra si, dar nu ra m ine in zona de tra nzitie ve rtica la din jurul e i.

Ax a te rm icii e ste inclina ta de vint proportiona l cu vite za de urca re a a e rului din e a si cu vite za vintului. Cind urm a re sti o te rm ica pe ste cre a sta unui m unte , norm a l sa te ve zi de pla sa t in spa te le e i, pe m a sura ce urci. Da r a m inte ste -tica oda ta ce pa rase sti te rm ica ve i fi nevoit sa re vii in fa ta pa nte i. Ve i a vea de in un vint de fa ta .. Din a ce st m otiv nu de pa si un unghi de 45 de gra de (fine te 1) cu panta cind e sti de pla sa t in spa te .

Esti de pa rte de orice pa nta , si a i tre cut prin ceva asce nde nta ca re a cum nu m a i e . Te intre bi in ca re pa rte sa fa ci un vira j de 180 de gra de ca sa intri ia r in a sce nde nta . Fa -l in parte a ca re ti-a ridica t ce l m a i m ult a ripa cind a i tre cut prin a sce nde nta , a ce sta te va a propia de m ie zul te rm icii.

Te rote sti in a ce e a si te rm ica cu altcine va , la a ce e a si a ltitudine , de scriind ce rcuri la rgi. O bse rvi de oda ta ca ce la la lt se infunda ta re . Stringe vira jul sa u intoa rc ce a lalta pa rte ca sa e viti zona desce nde nta . Cind ce la la lt va re ve ni in te rm ica va fi sub tine.

Zboa ra in dire ctia in ca re "a e rul nu te vre a ". Te rm ica ince a rca sa te de a a fa ra , cre ind o pa nta virtua la da torita varia tie i de asce nde nta din inte rior. De e x e m Da ca sim ti ca pa rte a dre a pta a a ripii e ste ridica ta ( se le ta e ste ridica ta de chinga dre a pta ), ce e a ce te va im pinge inspre stinga , tra ge com a nda stinga pina sa vire zi dre a pta .

Te rm ica in a propie re a pa nte i. Fa cind 8-uri poa te fi m a i bine de cit sa spira le zi daca e ste riscul de a pe rcuta pa nta .

De la R obbie W hitta ll : Cind sim ti ca o te rm ica iti ridica o pa rte a a ripii, frinea za a ce a pa rte , contiunua sa zbori dre pt, da r da ca se nza tia sca de , vire a za m a i a ce a pa rte pentru a m e ntine a ce a se nza tie . Da ca m a ne vra e ste e x e cuta ta core ct, te ve i a fla intr-un ce rc in jurul te rm icii. Ia ta ca stii dia m e trul te rm icii. Apoi spira la .

Da ca pie rzi te rm ica . Fa ce rcuri la rgi ca sa o re ga se sti, uitindu-te in a ce la si tim p la pilotii de sub tine , ca sa ve zi da ca m a i a i tim p sa folose sti te rm ica lor. Te a ctive pe ntru pilotii de de asupra pot fi e puiza te la ina ltim e a ta .

De ci te rm ica in ca re a i fost te -a ridca t ce va , da r a cum e ste pre a sla ba. De a se m e ne a stii ca de obice i te rm ica e ste a colo unde te a fli. Multi piloti nu se strad si m inim ize ze viteza de coborire , gindindu-se ca ce va ca re nu le fa ce va riom e trul sa tipe nu e bun. Conce ntre a za -te sa sta i in zona , coborind cit m a i putin p Activita e a te rm ica e ste ciclica cu o pe rioa da de a prox im a tiv 15 m inute ( de fa pt intre 5 si 30 de m inute ) in ca re tim p te urca m ult. O ptim izindu-ti vite za de c iti m a re sti sa nse le ca sa re zisti pina la urm a torul ciclu de asce nde nta buna . Asa ca ve i ve de a m ulti piloti coborind la zona de a te riza re pe cind tu ince pi sa u

Da ca ve zi ra m urile m iscindu-se jos, inse a m na ca tre ce o te rm ica . Me rgi in a ce a zona sa o ga se sti (doa r da ca nu e sti de ja in a sce nde nta buna ). Alt indica tor te rm ica e ste un roi de gize ca re urca . Va ra poti ve dea pe tale urcind. Da ca de oda ta m irosi ce va urit, de obicei vine de jos, cu te rm ica .

De citva tim p zbori in a e r ca lm si de oda ta intri in de sce ndenta . Inse a m na ca e ce va a scende nta m a i incolo, a sa ca nu vira pre a re pe de . De obice i linga de sce ndente sint a sce nde nte , ca uta -le .

O coloa na te rm ica pute rnica e ste un obsta col pe ntru vint. Da ca e sti in zona de sub vint, a ste a pta -te la turbule nte plus de sce nde nta . Da ca tre buie sa pa ra se te rm ica, fa -o in vint. Acea sta re gula nu se a plica cind fa ci zbor de dista nta .

De pla sa re a m ie zului te rm icii. Vintul de te rm ina ca m ie zul te rm icii sa fie de pla sa t inspre vint. Ginde ste -te la se ctiune a orizontala a term icii ca la o picatura de ca zind orizonta l in vint. Da ca intri in te rm ica de sub vint, zboa ra m a i in fa ta ca sa ga sesti m ie zul re a l ( m a i ca lm si m a i la rg), nu sta in zona tulbura ta de a sce nde nta din "coada te rm icii".

C um sa e stim e zi a sce nde nta Pre supunind ca : Vite za ve rtica la a te rm icii = 0.9 x (Va riatia vite ze i vintului in zona de de cola re ) Vite za ta m e die de infunda re e ste de 1.2 m /s Stiind ca 1 k m /h = 0.278 m /s , pute m sta bili ca : Prim ii 4.8 k m /h a va ria tie i vintului da u zborul pe 0, si fiecare 4.0 k m /h pe ste va da inca 1 m /s de urca re.

R otire a intr-o term ica inclina ta. Da ca a ripa a r a ve a vite za de infunda re 0, a i pute a sa m e ntii o inclina re consta nta ca sa urm e zi te rm ica inclina ta . Da r cu a rip noa stre ca re a u vite za de infunda re , a i pute a sa ca zi sub te rm ica inclina ta , a sa ca a tunci cind virezi tre buie sa e x tinzi pe rioa da de tim p cit e sti cu vintul in fa com pa ra tie cu acea cind e sti cu vintul de spa te .

Ga sire a une i a sce nde nte pie rdute cu GPS-ul.. Da ca a i ina ltim e si a i pie rdut a sce nde nta poti sa o ga sesti folosind tra ie ctoria m e m ora ta de GPS. Fix e aza sca e cra nului ca m la 200 m pe e cra n si a i sa ve zi tra ie ctoria circula ra , de pla sata de vint. Zboa ra a colo unde a r tre bui sa fie urm atorul ce rc.

Te rm ici sub stratul de inve rsiune . Te poti a stepta la turbule nte m a i m a ri la punctul de inte rse ctie a l te rm icii cu un e ve ntua l stra t de inve rsiune .

Sursa te rm icii - Um bra de vint. C u cit zona ge nera toa re de te rm ica e ste m a i fe rita de vint, cu a tit term ica va fi m a i pute rnica si ciclul ei m a i lung. Ace ste zon a cum ule a za m ai m ulta ca ldura pina sa form e ze o bula . O supra fa ta e x pusa vintului nu va fi in sta re sa stringa o bula m a re de a er ca ld si sa o e libe re ze in singur ciclu. In schim b va da o a sce nde nta m a i consta nta , da r m a i sla ba . Cind te uiti pe cim p dupa o zona de te rm ica , ia in conside ra re zona de sub vint a sa t, pa dure , de a l, o m ica va le ( a sta nu inse am na sa cobori a colo si sa intri in rotor).

C ind e sti la ba za norului, fe re ste -te de cure ntii de sce nde nti m a teria liza ti de fila m e nte le de nor ca re coboa ra.

Ba la stul. Da ca e dur( ca re poa te ra ni pe cine va ), pa stre aza -l.Dind drum ul la ba la st nu vei obtine o im buna ta tire substa ntia la a vite ze i de coborire .Ve zi le gil m a i jos. De e x em plu, conside rind ca vite za ta m inim a de infunda re e ste 1.1 m /s, dind drum ul la 4,5 k g, cind gre uta te a ta tota la de zbor e ste de 91 k g, ve o vite za de infunda re de 1.072 m /s. Ma i bine conce ntre a za -te la te hnica de pilota j. Dind drum ul la bala st va ara ta ce lorla ti cit de dispe ra t e sti. Ia ta le gile d Forta =C oe ficie ntul de fre ca re *Supra fa ta *Vite za 2 Urm a toa re le pot fi de duse : Vite za fina la =Vite za initia la *R a dica l(Gre uta te a fina la /Gre uta te a initia la ) Se poa te a plica a sta si la vite za orizonta la . Ada ugind 4.5 k g de ba la st la o gre uta te tota la de zbor de 91 k g va da o suplim e nta re de 2,5% sa u 1,1 k m /h d a vut ina inte o viteza m a x im a de 45 k m /h. Un pilot cu bala st pie rde la vira je a tit da torita cre ste rii dire cte a vite zei de infunda re cit si da torita cre ste rii a ce ste ia ca re zulta t al unghiului m a i m a re de incl ne ce sa r unui vira j cu o ra za da ta . Acest e fe ct e ste in m a re proportiona l cu cre stere a in gre utate . Da ca vre i sa fa ci o cursa , pe tre cind 2/3 din tim p in zbor pla in te rm ica ), a tunci e bine sa fii m a i gre u. In specia l daca te a ste pti ca te rm icile sa fie turbule nte (cind suplim e ntul de a gilita te si sta bilita te te a juta sa ce ntr te rm ica). Ba la stul te pa ote a juta de a se m e ne a sa zbori o a ripa m a i m a re , ca re poa te zbura ce va m a i ince t si sa intoa rca m a i strins in te rm ica .

Sim ula tor ie ftin de te rm ica . Me rgi cu un priete n intr-o pa rca re goa la, ia o cre ta, o le ga toa re pe ntru ochi si un fluie r. Me rgi in m ijloc si le a ga -te la ochi. prie te de se nea za un ce rc pe jos, m a rcind "te rm ica ", cam de 12 m e tri dia m e tru, cu un X in m ijloc. Spune-i prie te nului sa te a duca in a fa ra ce rcului si sa te dirije ze inspre ce rc. Prie te nul va sim ula cu fluie rul sune tul va riom e trului, dupa cum "ce ntre zi te rm ica ". Sim ule a za pozitia bra te lor. Ince pe cu o vite za m ica , ince a rca invirti in jurul X-ului. Ince a rca cu m a i m ulte vite ze .

Mitul se nsului de rota tie a te rm icilor. Da ca te rm ica s-a r roti intr-un se ns bine de finit, a r a vea sens sa vire zi contra a ce ste i rota tii ca sa reduci vite za e fe ctive rota tie , inclina re a si de ci sa cresti eficie nta . Da r nu sint probe conclude nte ca a ce a sta se intim pla . Forta C oriolis fa ce ca m a se le de a e r m a ri sa se invirta , ca m isca re da torita ex iste nte i cim purilor de pre siune dife rita . Da ca influe nte a za te rm ica, o fa ce doa r la ba za e i , dar e ne rgia de rota tie e ste ra pid convertita in a ltitudine in urca re pura

Tipuri de te rm ici. C ite va tipuri : In loc sa fie un loc de de cla nsa re sta tiona r (pa nta e x pusa ) a ce sta se poa te m isca (te re nuri pla ne ) si sa urm a re a sca vintul la nive lul solului, dind o col term ica m isca toare , ca re intr-o zi vintoa sa (15+ k m /h) poa te fi urm a rita 10-20 k m . In zilele vintoase coloa na te rm ica sta tiona ra se inclina dupa locul de de cla nsa re si se poa te spa rge in bule .

In zilele vintoase coloa na te rm ica nu a re acee a si inclina re pe toa ta ina ltim e a. Este m a i ve rticala in a propie re a locului de de cla nsa re si e ste m a i inclina a ltitudine .

Mitul de sce nde ntei din jurul te rm icii. Mitul : Te rm ica e ste o coloa na de a e r ca ld ca re se ridica , iconjura ta de a e r re ce ca re coboa ra . Ace a sta se inva ta in scoa o e roa re ca re te poa te im pie dica sa inve ti zborul te rm ic. De ce cre d oa m e nii in acest m it:

1. Il confirm a prin une le ex pe rie nte (li s-a intim pla t). 2. Este m a i usor sa -ti im a gine zi ca viteza de coborire m a rita din pre a jm a te rm icii se da tore a za a e rului ca re coboa ra de cit din ca uza turbule ntei ve rtica le . 3. S-a u sim tit m ai usori sa u a u a vut o Inchide re fronta la (R e cupe ra re ) la ie sire a din te rm ica , si cre d ca e din ca uza a e rului ca re coboa ra . 4. Justifica prin ne ce sitate a e xiste nte i unui e chilibru loca l, ne re a lizind ca lucrurile se pot pe tre ce la o sca ra m ai m a re. 5. Justifica a e rul ca re coboa ra la locul de de cla nsa re al te rm icii ca o ne ce sita te a inlocuirii a e rului ca ld ca re se ridica . Da r inlocuire a se poa te face prin de p
orizonta la , cu un vint orizonta l. Ace sta e ste un m ode l bine cunoscut pe ntru vintul de va le ca re cre ste datorita a ctivitatii te rmice pe pa nte le va ii, cu inloc a e rului din de schide re a va ii.

Moduri prin ca re pute m ne ga m itul :

1. In zilele vintoase , coloa na te rm ica (cu ba za fix a ) va fi inclina ta . De ce a e rul ca re coboa ra in jurul te rm icii a r urm a -o, im potriva vintului ? 2. Ne e intotde a una de sce nde nta ina inte sa u dupa o te rm ica .
In ge ne ra l :

1. Ace a sta nu inse am na ca nu ga se sti de sce nde nta linga o te rm ica . 2. Asce nde nta e ste un a m e ste c de te rm ica pura , dina m ica si conve rge nta . 3. R e a lita te a e ste com ple x a, e ste m a i bine sa tine m subie ctul de schis

ZBORUL IN CURENTI DINA MICI LA PA NTA

Acce le ra torul (Spe e d-ul) -

Folosire e . Folose sti a cce le ra torul. Chia r a i ne voie de e l a cum ? Aripa e ste m a i instabila a cum . O Inchide re (Asim e trica , R ecupe ra re) cu a cce le ra torul a pasa t l m a x im va provoca re actii m ult m a i viole nte de cit in zborul norm a l. Uita -te la ce rtificare a DHV (Ve zi C ertifica re a a ripii ca sa a fli m a i m ulte de spre com porta re Brusca re a Acce le ra torului (Folosire ) fa ce aripa m ult m ai se nsibila la Inchide re (Asim e trica, R e cupe rare ). Am va zut cla r a sta . Apasa ti Accele ra torul (Folosire ) Me ntine o usoa ra te nsiune in com enzi pe ntru a a nticipa m a i bine o Inchide re (Asim e trica, R e cupe rare ). Uita -te la bordul de ata c, ve i ve de a ince putul de Inc (Asim e trica , R e cupe ra re ) si o ve i pute a sta biliza (a da ugind com e nzi suplim e nta r).

Ince a rca sa zbori in fa ta portiunii de pa nta ca re e ste ce a m a i pe rpendicula ra pe vint, a colo a sce nde nta e m a x im a .

Efectul Ve nturi. Tipic: Pe cre a sta e xpusa la vint e x ista o m ica se a, pe a colo vintul e ste a cce le ra t. Sau la fel intre doua virfuri. Com pone nta orizontala a vintu m a reste , a sce nde nta sca de . C a sa tra ve rse zi a ce a sta zona , ie si m a i in fa ta pa nte i, si te a propii ia r dupa tra ve rsa re . Ginde ste -te ca la o zona de a spira tie .

De pla sa re in spa te .Vintul s-a inte nsifica t si a cum e sti de pla sa t in spa te . Intoa rce -te cu fa ta e x a ct in vint. Ince a rca sa te a se zi intr-o pozitie cit m a i a e rodina Da ce nu e turbule nta , folose ste Acce le ra torul (Folosire ). Da ca nu a i, tra gind putin in la te ra l ( nu in jos) de chingile A poti cistiga ce va vite za . Spe ra ca vintul sla bi, da r uita-te dupa zone de ate riza re in spa te . Da ca e sti a proa pe de um a rul pa nte i si poti fugi de rivind spre m a rgine , fa -o. Da ca a i re usit sa revii in fa ta pa nte i, nu da vintului a doua sa nsa si m e rgi la a te riza re . Da ca e sti sigur ca ve i fi tra s in spa te le pa nte i, a m inte ste ti ca "a erul e m oa le, stincile ra ne sc". Ia c m ulta inaltim e in zona asce nde nta . Cind te a propii de linia cre ste i, fa o De riva spre o se a in cre a sta unde se form e a za Efe ctul Ve nturi (vintul a re o vite za m da r este m a i la m inar). Cind e sti la ve rticala cre ste i, fa un 180 si fugi cu vintul. Dupa cre asta , ince a rca sa m a resti ina ltim e a fata de sol ca sa tre ci pe ste roto ca zul in ca re nu poti e vita rotorul, ve zi Tra ta re a turbule nte lor.

C a sa -ti re duci ina ltim e a fa ra sa sacrifici pre a m ult din vite za de ina inta re , folose ste Ure chile m a ri (Exe cutie ) sa u fa cite va W ing-O ve r (Ex e cutie ). Note aza ca Ure chile m a ri ofe ra m a i m ulta sta bilita te .

Da ca zbori foa rte a proa pe de pa nta (15m sa u m a i putin) fi ate nt la turbule nte le cre a te de de nivela rile de m a i jos. Tine intotdea una com e nzile in te nsiune m a i m ult pe ce a din e x te riorul pa nte i si pa stre a za o vite za (ce va m a i m a re de cit ce a optim a ) ca re iti pe rm ite sa m a ne vre zi confortabil.

C um sa a pre cie zi vite za vintului dupa se m ne vizua le . Pe pa m int Ae r ca lm . Fum ul urca ve rtica l. Fum ul e ste incilnat. Girueta inactiva . Pe apa Supra fa ta a pe i ca oglinda . k m /h 0 - 1 m ph 0

O ndula tii f. m ici la supra fa ta .

2 - 6

1 - 3

Frunze le se m isca . Poti sim ti vintul pe fa ta . Girueta inca ina ctiva . Frunze le se a gita ta re . Ste a gurile usoa re se intind. R a m urile subtiri se m isca . Vintul poa te ridica pra f, hirtii. O ndula tii m a ri. Mici cre ste a lbe . Va luri m ici. C re ste a lbe . Va luri m e dii. C opacii m ici se cla tina . Foa rte m ulte cre ste a lbe . Posibil apa spulbe ra ta . Va luri m a ri. Toa te a u cre ste a lbe . Apa spulbe ra ta . Ma re a involbura ta . Spum a m ulta . 40 - 50 25 - 31 31 - 39 19 - 24 O ndula tii m ici. 6 - 11 4 - 7

12 - 19 8 - 11

20 - 30 12 - 18

R a m urile m a ri se cla tina . Fire le ex puse suie ra.

C opacii m a ri se cla tina . Intim pini reziste nta la m e rs.

51 - 61 32 - 38

Adincim e a be nzii a sce nde nte se m a re ste oda ta cu viteza vintului. Cu vint sla b tre buie sa ra m ii a proa pe de pa nta ca sa ga se sti asce nde nta . C ind vintul se i te poti de pa rta in fa ta pa nte i si ve i ga si suficie nta a sce ndenta .

La cape te le pa nte i, vintul va "lune ca " m a i de graba pe a colo de cit sa urce pe pa nta . Fe re ste a ce ste zone .

Zbori in cure nt dina m ic, dar vite za ta fa ta de sol e ste dife rita pe ce le doua la turi a le pa trula rii. Ace a sta inse a m na ca vintul nu e ste pe rpe ndicula r pe pa nta . m e rgi la a te riza re in a ce ste conditii: Pa ra se ste a sce nde nta im edia t ce ai te rm ina t la tura cu ce a m a i m ica vite za fa ta de sol. Acea sta te va a juta sa pa ra se st fa ra sa fi ne voit sa infrunti com pone nta la te rala a vintului.

Zbori in dina m ica de ce va tim p, da r consta ti ca fa ci din ce in ce m a i putine vira je si tre buie sa sta i cu fa ta m a i in vint. Inse a m na ca vintul s-a inta rit. Nu te u ve zi da c ce ila lti inca m a i zboa ra , de cizia de a te rziza re e a ta .

Vintul a ba tut toa ta ziua cu 20+ k m /h, si soa re le a fost a scuns de nori toa ta dupa -a m ia za . Vintul va sca de cu a prox . 2 ore ina inte de a sfintit, si e posibil ca ca ldura a cum ula ta in sol sa de a suficie nta a sce nde nta in fa ta pa nte i. Bine ai ve nit in conditia "m a gica".

ZBO R UL LANGA MAR E

Da ca vintul (m e te o) nu ba te tare , a pa re briza . Dim ine a ta briza ba te de pe usca t pe m a re , dupa tre i ore dupa ra sa rit se intoa rce de pe m a re pe usca t., si se intoa rce ia r dupa a sfintit.

Da c vintul m e te o prognoza t nu e ste pe rpe ndicula r pe linia pla je i, a i grija de stra tul de tre ce re intre zonele de cure nti cu dire ctii dife rite. De obice i la ina ltim e in va ile la nive lul m a rii. Vre i sa a te rize zi pe pla ja intr-o va le linga m unte le de pe ca re a i ple ca t. Este dim ine a ta de vre m e sa u a proa pe de asfintit. Fii a te nt sa nu fie un cure nt usca ta tunci cind a te rizezi. Poti sa a jungi in a pa.

In zbor uitate pe supra fa ta a pe i ca sa ide ntifici ra fa le le de vint ca re vin spre tine . Ara ta ca o zona intune ca ta de a pa sa u chia r cre ste a lbe da ca ra fa la e m a de 29 k m /h. Poti ve de a a ce ste zone de la dista nte m a ri, asa ca poti sa ie si m a i in fa ta pa nte i sa u sa fe re sti dire ctia ra fale i.

C ind sint va luri m a ri, a pa poa te a cope ri o buna pa rte din pla ja . C a sa e viti uda re a a ripii sa u m a i ra u, sa fi tra s in a pa , a te rize a za cu fa ta in vint cit m a i de p a pa . C ind aripa ca de , tra ge ta re o com a nda pt. ca a ripa sa ca da re pe de . a r tre bui sa ai un cutit sa ta i suspante le da ca e sti tra s in apa si te incurci in e le .

ZBORUL DE DISTA NTA

C ind zbori de a supra pa durii, ide ntifica zone de a te riza re de urge nta in lim ita fine te i.

Nu pa ra si a sce nde nta. Da ca para sesti asce nde nta ina inte de a se fi e puiza t, ve i intilni de sce nde nta m a i m a re in jur. Sta i in a sce nde nta cit de m ica da ca te in dire ctia dorita . Sint si e x ce ptii. Pa ra se ste a sce nde nta da ca te poa rta in dire ctie ne dorita , pre a de pa rte in zona m untoa sa sa u in nor. Pa ra se ste te rm ica da

sigur ca a tingi te lul. Cu cit e sti m a i jos (riscind sa a te rizezi), cu a tit a r tre bui sa te chinui m a i putin sa ca uti a sce nde nta ce a m a i buna .

Nu zbura in nori. Da ca zbori fa ra vizibilita te te poti a propia pre a m ult de m unte sa u de a lti piloti. Da ca nu a i com pa s e ste im posibil sa de te rm ini unde m e rg ca de via tiile sint gre u de obse rvat. Me ntine tot tim pul conta ctul vizua l cu solul. Da ca e sti inca in a sce nde nta , m e rgi pe o dire ctie de ie sire ina inte de a a ting norului. Inainte de a fi pre venit, a m intra t pe ntru distra ctie intr-un nor, dar m i-a lua t 20 de m inute sa ga se sc ie sire a si a m urcat 2000 de m e tri; a m a vut m Inchideri (Asim e trice , R ecupe ra re) ca sa consta t ca e ram intr-un im e ns cum ulonim bus. Alta da ta norii s-a u inchis in jurul m e u si am fost urca t intr-un nor ne prin ploa ie , a m fa cut o Anga ja re cu "B" (Ex e cutie ) si a m coborit ie sind chia r linga un m unte. Acum cind m a a propii de ba za norului m a fe re sc de a sce nde nta si ince p sa m e rg pe curs de ie sire .

Hotarirea

C ind ie i hota rirea sa sa ri la m unte le urm a tor, poti sa te ra zginde sti si sa te intorci ina poi (sa u poti a te riza ). Tre buie sa te gindesti ca ve i ga si a sce nde nte si pa rte. De obice i ve i intilni de sce nde nte pina a colo, da r a r tre bui sa fi pla nifica t ina ltim e a ca sa poti tre ce prin e le .

Da ca vre i sa te intorci ina poi la m unte le de pe ca re a i decola t iti tre buie ce l putin dublul ina ltim ii a ce lui m unte , de la ba za la virf. Asigura -te ca ve i tre ce pes cre a sta cu suficie nta ina ltim e ( conside ra ca a i fine te a la jum a ta te ), ca sa e viti turbule nte le din spa te le pante i.

Da ca zbori cu vintul in spa te , fine tea re la tiva la sol e m a i m are si ve i stra ba te o dista nta m a i m a re . In a ce st ca z ie si din term ica prin pa rte de sub vint si zb vite za m a re prin de sce nde nta .

Vite za de drum . Ca sa obtii fine te a m a x im a fa ta de sol in conditii fa ra vint, folose ste vite za de fine te m a x im a a a ripii. Da ca a i vint de fa ta , zboa ra cu vite z m a re. Da ca a i vint de spa te , zboa ra cu vite za m a i m ica , da r nu sub ce a de infunda re m inim a. Fa ra vint nu folosi Acce le ra torul (Folosire ) pina nu a i pe ste 3 infunda re. De pinzind de cit de re pede poti ga si urm a toa re a te rm ica si de ta ria a ce ste ia , poti zbura m a i ra pid de cit cu vite za de fine te m a x im a fa ta de sol, c m a resti vite za de drum .

Da ca folosesti o cre a sta care iti da suficie nta a sce nde nta in dire ctia dorita , nu e ca zul sa urm a re sti o te rm ica .

Esti la ba za norului si inca urci cu 2+ m /s. Ina inte de a -ti pie rde vizibilita te a , fa Ure chi m a ri (Ex e cutie ). Infunda re m a i m a re poti obtine cu o Anga ja re cu "B" (Ex e cutie ) sa u cu o Coborire in spira la (Ex e cutie ).

C ind sint m ulti cum ulusi pe ce r, e vita zone le fa ra nori pentru ca a colo sint m a i putine te rm ici. Ace a sta se intim pla de obice i de asupra la curilor.

Inclina re a te rm icilor. Dupa ce ide ntifici o sursa de te rm ica la sol (Ve zi Sursa de te rm ica - Um bra de vint), trebuie sa ie i in conside ra re inclina re a te rm icii da t vint. Da ca zbori cu vintul in spa te, ve i intilni te rm ica dupa ce tre ci pe ste sursa de la sol.

C ind urm a re sti a lt pilot, vezi ca acesta intra intr-o de sce nde nta m a re . Ince a rca sa ocole sti zona . Am fost uim it sa va d a lt pilot pierzind ra pid 500 m e tri pe c de viind cursul cu 100 de m e tri a m putut sa nu pie rd de loc. El a a te riza t in va le si e u m i-a m continua t zborul.

Ina inte de a ple ca la dista nta , te ste a za cite va te rm ici linga zona de de cola re tim p de ca m 1 ora . Ace a sta te va fe ri de deza m a gire a unei a te riza ri ra pide . Ve de te rm ina si ciclicita te a te rm icilor, dura ta a sce nde nte i, vite za vintului la ina ltim e m a i m a re si m a rim e a de sce nde nte lor.

Zboa ra im pre una cu a ltii. C a sa ga siti m a i re pe de a sce nde nta , zbura ti pa ra le l la dista nte de 100 m e tri. Sta ti la ve de re .

Te rm ica pierduta. Da ca a i pie rdut te rm ica in ca re urca i, fa un singur ce rc in spe ra nta ca a i sa o re ga sesti, a poi ple a ca m a i de pa rte . O rice efort suplim e nta r e doa r pie rde re de a ltitudine, fa ra sa ina inte zi. Poti ince rca o ca uta re in form a de "ca de re de frunza ", ce ntrindu-te in locul unde a fost ce a m a i buna urca re .

Zboa ra in linie dre a pta cind ca uti te rm ica. In a bse nta unor puncte cla re de de cla nsa re , zboa ra in linie dre a pta pe dire ctia norm a la de zbor, nu te obosi sa d tra ie ctorii ciuda te in cauta re a te rm icii. Ai a ce e a si sa nsa sa intri intr-o noua te rm ica , ia r da ca n-o ga se sti m a ca r a i zburat m a i de pa rte .

Un nor cu ba za pla ta , ca un triunghi cu ba za jos e ste inca in form a re si m a i a re inca a sce nde nta sub e l.

Poti ga si de obice i te rm ici la lim ita a doua te re nuri (un cim p si o padure ). Te re nul care se inca lze ste m a i m ult se a lim e nte a za cu a e r re ce de la ce la la lt.

Este posibil sa urci ina poi chia r si de la 100 de m etri ina ltim e. Nu re nunta nicioda ta .

Iti te rm ini zborul pe un cim p cu linii de ina lta in fa ta ta . Te intre bi da ca poti tre ce pe ste e le ca sa m a i fa ci putina dista nta . Daca e proble m a tic, a te rize a za in de linii. C a sa m icsore zi re ziste nta la ina inta re in tim pul sa ltului intre a sce nde nte , tine m iinile a scunse dupa chingi, ca sa a i o singura sursa de re ziste nta a ici.

INCHIDERI SI SITUA TII A NORMA LE IN ZBOR

C hia r a i ne voie sa da i drum ul la com e nzi ? Da ca o fa ci, si a i o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ), iti va lua m ult tim p pina ga se sti com e nzile , a ripa putindu intoa rce chia r cu 180 de gra de , poa te chia r sa intre intr-o Spira la in coborire (R e cupe ra re ). Mi s-a intim pla t si m ie . Nu la sa com e nzile da ca e risc de turbulen inaltim e m a i m ica de 200 m .

Inchidere (Asim e trica , R e cupe ra re ). Tine dire ctia , dupa acee a de schide a ripa . Aripa s-a inchis pe dre a pta . Frine a za pa rte a stinga destul de m ult ca sa tii dir cit posibil (doa r da ca nu zbori spre un obsta col) da r nu atit de m ult cit sa provoci o Anga ja re (Tota la , R e cupe ra re ) partii de schise , ca re ar a gra va lucrurile , p chia r sa provoa ce o Vrie (R e cupe ra re ). Supra -com a nda a fost de num ita pla ga pilotului; tine pa rtea de schisa in zbor chia r cu pre tul une i m ici de vie ri de cap. Ince a rca sa tii gre uta te a in se le ta pe pa rte a de schisa a a ripii. Ace ste a ctiuni si fa ptul ca pa rte a inca de schisa e ste m ult m a i inca rca ta ( si zboa ra m a i re pe de contribuie la cre a re a une i pre siuni m a i m a ri in a ripa de pe a ce a pa rte , ca re va forta de schide re a a ripii. Da ca m a i m ult de 50% din a ripa e ste inchisa , inclina se le ta (ca sa tii chingile la a ce la si nive l) nu va cre ste inca rca re a pe pa rte a de schisa , da r va a juta re deschide re a (re ducind de form a tia de la m ijlocul a ripii) p prin m icsora re a ca ntita tii de com a nda ne ce sa ra m e ntine rii ca pului (da torita m icsora rii portiunii inchise ). Da pom pe a m ple pe parte a inchisa (m isca rile scurte inutile ) pina a ripa se re de schide com ple t. R e tine ca da ca m a i m ult de jum a ta te de aripa e ste inchisa nu ve i pute a m e ntine ca pul, da r oricum frine a za pa rte de schisa fa ra a provoca o Anga jare (Tota la , R e cupe ra re ) a ce a sta va a juta a ripa sa nu intre intr-o Spira la in coborire (R e cupe ra re ) .

De ci a i a vut un a ccide nt sau e ra cit pe ce . Intre a ba -te da ca ai fi putut sa a nticipe zi sa u sa re zolvi situa tia . Da ca nu, m a i bine la sa -te de zborul cu pa ra pa nta pe rsona lita te a ta principa lul m otiv ca re te -a fa cut sa zbori in a ce ste conditii re le ?

C u cit e ste m a i turbule nt, cu a tit a r tre bui sa zbori m a i de pa rte de pa nta , ca sa -ti m a x im ize zi ina ltim e a , in ca z ca a i o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ).

Acce le ra torul (In turbule nta ). Ai intra t intr-o zona de turbule nta ( e sti zdruncina t). Da drum ul la Acce lera tor (Folosire ) (doa r da ca vite za nu e ste e se ntia la ). te sa zbori la vite za m a x im a , tra gind putin com e nzile . . R obbie W hitta ll (1999/11) : Cu ce le m a i m ulte a ripi, e ste m a i bine sa nu tra gi com e nzile de loc cind folose sti Acce le ra torul (Folosire) in turbule nta , pe ntru ca se m odifica ce ntrul de pre siune si se m a re ste riscul de Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ) / Inchide fronta la (R e cupe ra re ). De a se m e ne a re duce e ficie nta aripii da torita de form a rii profilului, folose ste doar m a i putin Acce le ra tor (Folosire ) , nu a m indoua in a ce tim p.

Tra tare a turbule nte lor. Ai intra t intr-o zona de turbule nta ( e sti zdruncina t). Nu zbura cu vite za m a xim a , frine a za putin. Ar trebui sa zbori putin m a i re pe de de cit la vite za de infund m inim a . Zburind m a i ince t a ripa va a ve a tim p sa se a da pte ze schim ba rilor din m a sa de a e r. Zburind ce va m a i re pe de de cit vite za de infunda re m inim a ve i m a rgine de sigura nta pina la vite za de Anga ja re (Tota la , R e cupe ra re ) . Ca sa -ti im buna ta te sti sta bilita te a, de parte a za -ti picioa re le in late ra l , a ce a sta m a re m om e ntul de ine rtie al corpului si da un sprijin m a i bun pe ba za sele te i. Nu re com a nd folosire a Urechilor m a ri (Ex e cutie ), in schim b Zboa ra a ctiv.

Zborul a ctiv. Tinind intotdea una com e nzile in te nsiune ve i prim i tot tim pul inform a tii de la a ripa . Nu-ti bloca m iinile /com enzile intr-o pozitie fix a pentru ca tr sa pa stre zi te nsiune consta nta in com e nzi si nu pozitia . Ace asta va pre ve ni m ulte Inchide ri (Asim e trice , R e cupe ra re ). Stabilita te a longitudinala poate fi m ar folosirea core cta a com e nzilor: frine a za cind aripa vine in fa ta , ridica m iinile cind ince pe sa se duca in spa te .Nu re com and ince rca re a de a Zbura a ctiv prin v ca ntita tii de Acce le ra tor (Turbule nte ) pentru ca a ce sta nu controlea za bine a sim e triile .

Ai ie sit dintr-un vira j a cce ntua t in vite za sa u a i intra t intr-o a sce nde nta pute rnica . Ve i de pa si a ripa si a ce a sta va cre ste unghiul de a ta c. Ansam blul pilot/a rip urca si in virful m isca rii te ve i sim ti m a i usor. Aripa este se nsibila in a ce st m om e nt la o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ). Aste a pta -te ca a ripa sa fa ca o c in fa ta . Acum tre rbuie sa da i com a nda buna : tra ge progre siv com e nzile si opre ste -te cind a ripa ince tea za sa vina in fa ta . Nu tine frinata a ripa se duce ina po a m plifici m isca re a . De ci: frine a za cind a ripa vine in fa ta , da -i vite za cind se duce in spa te , pentru a a m ortiza m isca re a de pendul.

Ure chi m a ri (Ex e cutie ) Da ca tre buie sa cobori m a i re pe de de cit cu vite za norm a la fa ra sa re duci vite za de ina inta re , sa u da ca a i ne voie de stabilita te suplim e nta ra in turbule nte , fo a ce a sta te hnica . P e ntru proble m e le ga te de a ce a sta , ve zi Ure chi m a ri (Proble m e ). Nu le fa da ca a nticipe zi un rotor, m a i bine cistiga cit m a i m ulta ina ltim e ( De pla sa t in spa te ) si a poi vezi Tra ta re a turbule nte lor. Acum m e toda . Ga se ste ce le m a i la te rale suspa nte A, care duc la ca pe te le a ripii. Fa ra sa da i drum ul la com e nzi, tra ge de a ce ste suspa nte si ca pe te le a ripii se vor inchide in jos. Nu tra ge pre a ta re ca sa nu provoci o Inchide re fronta la (R e cupe rare ). Tine tra se suspa nte le , a ltfe l a ripa se poa te rede schide . Ve zi Im a gine : Ure chi m a ri. C ontrole a za dire ctia de zbor cu gre uta te a corpului, inclinindu-te in se le ta . Se poa te m a ne vra bilita te a m a rind ure che a (tragind m a i m ult de A-uri) pe pa rte a in ca re vre i sa vire zi ( tine com enzile in m iini). C a se intorci la zborul norm a l, da dru suspa nte si da ca a ripa nu re vine la form a norm a la , scoa te fie ca re ure che pe rind ca la o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ). Ace asta te hnica produce o vite infunda re de ca m 4 m /s de pinzind de a ripa si de cit de m a ri fa ci ure chile .

Spira la in coborire (Ex e cutie ). C u a ce a sta m e toda se obtine ce a m a i m a re vite za de coborire . Vire a za din ce in ce m a i ta re pina cind iti sim ti corpul ce ntrifug sim ti pre siune a singe lui in picioa re ) si a ripa se va a ple ca in fa ta . Nu re com and sa fa ci ca a ripa sa se a ple ce com ple t pina la orizonta la ( bordul de a ta c pa ra orizontul), pa stre a za un unghi de 30 de grade . Cite ste te stul DHV a l a ripii ta le privitor la a ce a sta m a ne vra . Ve i obse rva ca va riom e trul indica -12 m /s (2600

la o e x e cutie core cta . Ace asta e o coborire foa rte ra pida . Prive ste la coltul din inte rior a l a ripii, ca ci da ca te uiti la sol sau la coltul e xte rior te ve de zorie nta . sim ti ca ti se re duce cim pul vizual sa u se a propie le sinul (m a i putin singe in ca p), incorde a za m uschii stom a cului ( sa u ridica-ti coa pse le spre pie pt) ca sa f singe le sa urce spre ca p. Ca sa re vii la zborul norm a l, re du gra da t com a nda din inte rior ca sa eviti o re sursa im e nsa .

R e ze rva (Cind). Ace a sta iti va spune cind sa folose sti re ze rva . Da ca ai suspa nte rupte sau a ripa nu m a i e ste controla bila , a runc-o. C a sfa t ge ne ra l, da ca e s sus de 150 m e tri si nu ai suspa nte rupte , ince a rca sa re m e die zi situa tia . Daca nu a i re zolva t-o cind a jungi la a ce a sta ina ltim e, arunca re ze rva. Chia r da ca e a propie rea pe ntru a te riza re la 30 m e tri de sol, si a i o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ) ne controla bila , arunc-o.

C um sa a runci re ze rva :

1. P rinde m ine rul re ze rve i. Ex e rse a za a sta a sa incit sa o ga se sti si cu ochii inchisi. Poti fi de zorie nta t. Tine bra tul pe linga corp ca sa ga sesti m ine rul in ca
ca re e sti supus la a cce le ra tii m ari.

2. Uita -te sa ve zi da ca a i prins chia r m ine rul si nu o chinga de la se le ta . O privire in plus te poa te scuti de cite va se cunde de tra s de ge a ba . 3. Tra ge m ine rul ca sa scoti a ce le . Fie ca re se le ta a re o ge om e trie dife rita, si trebuie sa e x e rse zi. Une ori e posibil sa e libe re zi re ze rva cu o tra gere contin
a fa ra , dind drum ul la m ine r cind bra tul se intinde com ple t. Tra ge ta re ca ci le ga turile Ve lcro se pot tine ta re . Misca re a de e x tra ge re e ste ( in ce le m ai m ca zuri) e ste ca o m isca re de box a re : In lungul corpului inspre in fa ta . Dar a ce a sta de pinde de configura tia e chipa m e ntului.

4. Uita -te unde intentione zi sa arunci re ze rva .

Sub tine si in spa te e de obice i liber, da r une ori a colo poa te fi a ripa . Da c te rote sti, arunca re ze rva in contra rota tie i.

5. Arunc-o cu toa ta pute rea si nu uita sa da i drum ul la m ine r. 6. Uita -te la sol ca sa te pre ga te sti de a te riza re , si a poi in spa te sa ve zi da ca re ze rva s-a deschis. 7. O data ce s-a de schis re ze rva , ra m ine proble m a controlului.
R e ze rva te tra ge ina poi. Ince a rca sa tra gi com e nzile . Poa te inte rve ni tra cta re a de ca tre aripa (a ripa se opune re ze rve i). De a se m ene a , aripa poa te de ve ni ne controla bila, sa u sa inte rfe reze cu re ze rva a ce ste conditii, tre buie sa -i a nule zi m isca rile . Anule a za m isca rile a ripii intr-o m a nie ra sim e trica . P oti face o Anga ja re cu B-urile (Ex e cutie ) (pre vine com ple t tra cta rea a ripii, un Cre vet (Ex e cutie spe cia l la a ripile cu a lungire m a re , sau da ca ai inaltim e poti a ste pta ca a ripa sa coboa re sub tine si sa fa ci o Inchide re fronta la (Ex e cutie ) ince rcin sa stringi a ripa . Ince rca re a de a fa ce o Anga ja re (Tota la l, Ex e cutie ) folosind frine le sa u chingile din spa te e ste a proa pe fa ra re zulta t. C ind stringi nu-ti infa sura suspa nte le dupa de ge te , ca ci a ripa s-a r pute a re um fla . Ince a rca sa stringi a ripa ince pind cu m ijlocul bordului de fuga , acea sta e lim riscul de re um fla re a a ripii.

8. Fa o Ate riza re de pa ra sutist. Dca tre buie sa te rote sti pe sub prinde re a re ze rve i, pe dale a za in a e r cu un picior. 9. Tirire a e ste ine vita bila in orice vint. R idica -te in picioare cit m a i re pe de , fugi inspre re ze rva stringind suspa nte le.
Me toda punctului fixa t. Tre ci pe ste o cre a sta , riu sa u atingi zona de ate riza re ? Prive ste sce na din fata ta ca la o pictura. Ale ge un punct in fata ta , o ca sa sa copa c, pe cre a sta pe ca re spe ri sa o tre ci. Da ca a ce st punct ( din pictura im a gina ra) se m isca in jos, a tunci ve i tre ce de a ce st punct. R e pe ta ope ra tiune a pin ga se sti un punct ca re nici nu coboa ra nici nu urca . a colo te va duce a ripa cu fine te a a ctua la . Ince a rca sa a nule zi orice coborire suplim e nta ra de pe tra se u.

Vria (R e cupe ra re ) Nu confunda Vria (Ex e cutie) cu Spirala in coborire (Ex e cutie).Pe ntru a ie si din Vrie (Ex e cutie) trebuie sa e libere zi com ple t frine le . C ind pa ra pa nta isi re vine , cobori in fa ta si e ve ntua l va necesita o frinare pe ntru a im pie dica coborire a e xcesiva . La ie sire e ste risc de Anga ja re para suta ta l (R e cupe ra re ).

Ate riza re de pa ra sutist. PLF=pre scurta re , provine din "Pa ra chute La nding Fa ll". Ca pre ga tire pe ntru o a te riza re dura , a ce asta e pozitia ca re tre buie lua ta ina a lua conta ctul cu solul: picioa re le lipite indre pta te in jos, ge nunchii usor fle xa ti, ta lpile indre pta te intr-un unghi de 45 gra de in dire ctia m isca rii. Atinge solul ga m be le , a poi cu coa pse le , a poi a ple a ca -ti bustul si rostogole ste-te , intinzind piciore le cind te rostogole sti pe spa te . Ex erseaza sa rind de pe un sca un.

Inchidere frontala (R e cupera re ). Ace a sta se poate intim pla la intra re a in de sce ndenta pute rnica ve nind din a sce nde nta . Te ve i confrunta cu una din situa tiile : C e ntrul bordului de a ta c s-a inchis sub a ripa , de obice i ca m cu 30%. Ve zi Fa m isca ri a m ple de frina re pina sim ti tensiune in com e nzi si e libe rea za . De obice i a ce a sta te rea duce in zbor norm a l dupa o cade re ca m de 5 m , fa ci "tre a pta " in cursul zborului. Ce ntrul a ripii s-a inchis form ind un Cre ve t (R e cupe ra re ). Ace a sta pa re sa a pa ra m a i de s la a ripile de scoa la sa u inte rm e dia re . Aripa coboa ra in intre gim e , cu bordul de a ta c tre cind putin de a supra ca pului, se duce in spa te tra gindu-te ina poi, a poi se re deschide . Mi s-a intim pla t cite va ori cu a ripa m e a de com pe titie , si s-a re gonfla t sim e tric din fericire .

Ure chi m a ri (Proble m e)

Ace a sta e ste de fa pt o m a ne vra m a i de lica ta decit se cre de .

1. O pa ra pa nta poate a ve a o proble m a a scunsa de Anga ja re pa ra suta ta (R e cupe ra re ), din ca uza proie ctarii, a de form a rii suspa nte lor, a de gra da rii te sa tu
trim e rului pre a tra s. La scoa te rea Ure chilor m a ri (Ex e cutie ), si in spe cia l da ca a ne ce sitat pom pa j, a ripa s-ar pute a sa nu re vina la zborul norm a l si sa Anga ja re pa ra suta ta (R e cupe ra re ) coborind ca m cu 5 m /s, suficie nt pe ntru a te a ccidenta . Da r problem a in sine nu e Angaja re a pa ra suta ta (R e cupe rar faptul ca s-a r pute a sa nu obse rvi ca a i intra t in e a da torita fa ptului ca si cu Ure chi m a ri (Ex e cutie ) se coboa ra de stul de re pe de .

2. Alta proble m a e ste ca se re duce efe ctul com e nzilor, in ca za ca ai a ve a de scos o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ) sa u o Inchide re fronta la (R e cupe r 3. Ace a sa ta te hnica supra solicita um e le suspa nte si puncte de a ncora j, m a i a le s da ca se com bina cu o Spira la in coborire (Ex e cutie ), da torita fortei ce ntri 4. Vite za de a nga ja re e m a i m a re , a sa ca fii a te nt cum frine zi.
Ure chile m a ri (Ex e cutie ) sint folosite de obice i de asupra zone lor de a te riza re sa u pe ntru a a te riza pe virf in vint ta re , si pilotii de obice i scot Ure chile m ari (Ex la ina ltim i de la 10 la 30 m , o ina ltim e num a i buna sa intri in ne ca z da ca a ripa intra intr-o Anga ja re pa ra suta ta (R e cupe ra re ). Nu scoate nicioda ta Ure chile m (Ex e cutie ) sub 100 m , tine-le si da -le drum ul chia r ina inte de a atinge solul, frinind norm a l.

Anga ja re a cu B-uri (Ex e cutie ). Se poate obtine o ra ta m a re de coborire tra gind de chingile B. Da ca a i de coborit o pe rioa da m a i m a re de tim p e ste de pre fe Spira le in Coborire (Exe cutie ) ca re te poa te a m e ti. Ar tre buii se te inform e zi de la Produca torii a ripii da ca a ripa poa te fi folosita in a ce st fe l. Dea se m e ne a com porta m e ntul a ripii e ste spe cific m a rcii si tipului, a sa ca uita -te in m a nua lul a ripii. O ricum tre buie sa stii ca e ste in de trim e ntul a ripii pe ntru ca se supra so puncte le de a ncora j a le suspa ntelor B. Ace ste a fiind zise , tinind com e nzile in m iini, prinde chingile B sub le ga tura cu suspa nte le si tra ge sim e tric (cu forta ) p cind ince p sa coboa re si te nsiunea sa sca da m ult. Te ve i sim ti ca zind si te sta bilize zi la circa 8 m /s. Aripa poa te fi m a ne vra ta tra gind m a i m ult de o chinga , virind in a ce a pa rte . C a sa re vii la zborul norm a l, ce i m a i m ulti Produca tori de aripi re com a nda sa e libe re zi ince t chingile , da r ina inte cu 5-10 cm de fina l sa da i drum ul re pe de c a siguri un pica j a l a ripii pe ntru a re ca pata vite za si a e vita o Anga jare (Adinca l, R e cupera re ) sa u o Vrie (R e cupe ra re ). In ge nera l pica jul la ie sire a din Anga ja B-urile (Ex ecutie ) e ste foa rte m ic si ce a m a i m a re problem a e ste ca une le aripi pot e zita sa re ia zborul norm a l . Nu im pinge chingile A siste m a tic dupa ie sire , pe ntru ca ce i m a i m ulti piloti isi da u se a m a da ca sint sa u nu in Anga ja re para suta ta (R e cupera re ) ( m ult m a i r im pingi A-urile in tim pul pica jului a ripii). Am folosit te hnica de vre o cite va ori (ina inte de a sti ca nu e buna pe ntru a ripa ) si a m re m a rca t o coborire sta bila . a ripa pina nu isi re ca pa ta vite za norm a la (dupa cite va se cunde ), a ltfe l a ripa e ste dispusa la com porta ri pe riculoa se . Am inte ste-ti ca a ce a sta m e toda iti m ics vite za de ina inta re .

Ate riza re a in copa ci. De ci n-a i putut sa a jungi la locul de a te riza re si e sti de a supra unei pa duri. Nu tinti o sose a ingusta intre copa ci ina lti pentru ca poti aga colturile a ripii in ra m uri si sa a i o Inchide re (Asim e trica, R e cupe rare ) ca re te fa ce sa ca zi pe sose a . Fe re ste -te de a se m e ne a de liniile de ina lta te nsiune de l drum urile de m unte . Ma i bine a le ge ce l m a i m a re si ra m uros copa c, vina cu fa ta in vint, incrucise a za -ti picioa re le ( ca sa e viti ta iere vre une i a rte re ) si string m iinile , a poi frine a za ca sa a terize zi chia r in m ijlocul coroa ne i, re ducind vite za la ze ro. Frine a za pina te poti a puca de ce va. Da ca toa te m e rg bine nu ve i cad ve i fi suspe nda t in copa c. Iti va lua ce va tim p sa de scurci a ripa din copa c si poa te va fi ne voie de cite va re pa ra tii, da r ti-ai sa lva t oa sele de la o ca de re . Iti p folosi re ze rva ca pe o fringhie de coborire . Uita -te in Trusa de urge nta. C a sa re cupe re zi a ripa din copa ci, de sfa suspa nte le de la chingi. Eve ntua l lasa aripa in copa c si m e rgi dupa e chpa m e nt ade cva t de e sca la da , ca sa poti lucr a m be le m iini. Da c a ripa e prinsa in doi copa ci, iti tre buie un prie te n in ce la la lt copa c; ta ia tul copa cului poate rupe a ripa. Da ca a i fost suspe ndat de suspa nte copa c, ve rifica aripa si suspa nte le cu a te ntie .

Spira la in coborire (R e cupe rare ). Nu confunda Spirala in coborire (Ex e cutie) cu o Vrie (Ex e cutie ). Da ca tu a i provocat m a ne vra si Spira la in coborire (Ex e cutie m e ntinuta de tine tra gind de com a nda inte riora , elibe re a z-o progresiv. Urm a toa re le se aplica in ca zul unei Spira la in coborire (Ex e cutie ) a uto-m e ntinute . O Inchidere (Asim e trica , R e cupe ra re ) rau tra ta ta te poa te pune in Spira la in coborire (Ex e cutie ). Mi s-a intim pla t din ca uza ca a m da t drum ul com e nzilor (gres sa -m i prind Acce le ratorul ina poi, si turbule nta m i-a provoca t o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ). Pina a m ga sit com e nzile, pa rte a de schisa a pica t in fa ta, ga sindu-se pe rfe ct orizonta l in fata m e a ; s-a de schis da r s-a insta la t intr-o Spira la in coborire (Ex e cutie ) a uto-m e ntinuta , indre ptindu-se dire ct in jos. Urm a intre ba re e cum sa re cupe re zi. Aplica o te nsiune cre scinda pe com a nda din pa rte a inspre ca re se rote ste corpul. Din ca uza inca rca rii m a ri a aripii, te nsiune a ne ce sa ra poa te fi im pre siona nta . Te hnic, o Spira la in coborire (Ex e cutie ) e ste o m isca re intre tinuta de ruliu, si com a nda da ta influe nte a za m a i m ult inclinar a ce e a ie sire a din Spira la in coborire (Exe cutie ) e ste un e fe ct secunda r al com e nzii. Tra gind com a nda pe pa rte a in ca re se invirte corpul va cre ste inclina rea pa rte si va deschide Spira la in coborire (Ex ecutie ) , fa cindu-te sa te de pa rte zi de ax a de rotire . Da r nu o conside ra ca pe o solutie de finitiva pe ntru ca a m a a ripi ca re ne ce sita com a nda pe pa rte a opusa .

Un a lt pilot tre ce pe linga tine in dire ctia din ca re ba te vintul. Da ca e ste la a ce e asi ina ltim e sa u m a i sus ca tine nu e nici o proble m a . Da ca este putin m a i jo sim ti turbule nta cre a ta de a ripa lui. Turbule nta cre a ta in spa te de o a ripa cre ste cu inca rca re a aripii si cu sca de re a vite ze i. C e l m a i ra u e la ta nde m uri ca re z foa rte frina t. Ace a sta e ste o turbule nta pe ca re trebuie sa o a nticipe zi.

Nod (Sta bilita te , R e cupe ra re ). Ai un nod la cite va suspa nte ( de obice i dupa de cola re ) dar a ripa ra m ine sta bila. Mentine dire ctia a da ugind com a nda pe o pa da ca e ne ce sa r. Tra ge de suspa nte, una cite una , da ca le a jungi, ca sa de sfa ci nodul. Da ca nu poti de sfa ce nodul, a te rize a za.

C ra va ta (R e cupe ra re ). Ai o cra va ta ( un colt sa u o pa rte a a ripii intra ta de desubt in suspa nte si incilcita a colo) si a ripa vire aza fa ra control, pa te chia r provoc Spira la in coborire (R e cupe rare ). Ace a sta se de ose be ste de Pe trecere de suspante (R ecupe rare). P oa te fi provoca ta de o Inchide re provoca ta de o m isca re ne controla ta (R e cupe ra re ) sa u de un Cre ve t (Ex e cutie ). Ve zi Im a gine : C ra va ta. Da ca a i R e zerva (C ind), folose ste -o a cum . C e urm e a za e ste pe ntru ca zul ci

R e ze rva (Cind) sau a le gi sa nu o folose sti (a i m ulta ina ltim e ) : Provoa ca o Inchide re (Asim e trica , Ex e cutie ) de 50% tra gind de chinga A de pe parte a cu proble m a . Spe ra ca re deschide re a sa a ra nje ze lucrurile . Fa Ure chi m a ri (Ex e cutie ) ca sa sta bile sti o frina re sim e trica a a ripii. Provoa ca o Anga ja re (Adinca , Ex e cutie ). Spe ra ca re de schide re a sa a ranje ze lucrurile .

Nod (Insta bilita te , R e cupe ra re ). Ai un nod in suspa nte , si a ripa e ste insta bila (Inchide ri (Asim e trice , R e cupe ra re ) re pe ta te sa u vire a za fa ra control). Ai incer sa tra gi de fie ca re suspa nta din nod si sa da i im pulsuri sim e trice cu com e nzile . Daca a i o R e ze rva (Cind), Folose ste -o a cum . C e urm ea za e ste pe ntru ca zul nu a i R e ze rva (C ind) sa u a legi sa n-o folose sti. Da ca nodul e ste la suspa nte le A din ce ntru provoa ca o Inchide re fronta la (Ex e cutie ) tra gind de Chingile A ca pa rti. Da ca nodul e ste la suspa nte din spa te , provoa ca o Anga ja re (Adinca , Ex e cutie ). Daca nodul nu e ste in ce ntru, provoa ca o Inchide re (Asim e trica, Ex e cu 50% tra gind de chinga A de pe a ce a parte . Asigura -te ca a i suficie nta ina ltim e. Spe ra ca a ce ste m a nevre va re zolva proble m a .

Dupa un vira j strins sau dupa o Spira la in coborire (Ex e cutie ), da ca ridici brusc com a nda cu ca re a i sustinut m ane vra , va fi o re sursa im ensa . Cind vire zi stri de pa si vite za m a x im a a pa ra pa nte i da torita forte i ce ntrifuge ca re inca rca suplim e ntar a ripa. Cind revii a brupt la zborul norm al, a ripa va ince rca sa ince tine a ve i ba la nsa in fa ta a ripii si tot a nsa m blul a ripa /pilot va urca da torita unghiului m a re de a tac si a e ne rgie i cine tice m a ri. Fii a te nt la o e ve ntua la Anga ja re (Ad R e cupera re ) in virful re surse i.

Anga ja re (Adinca sa u Tota la , R e cupe ra re ). Ai obtinut o coborire sta biliza ta ( frine le com ple t tra se ) provocind o Anga ja re (Adinca, Ex e cutie ). In tim pul cobori stabiliza te a ripa va ince rca re pe ta t sa vina in fa ta pe ntru a re lua zborul norm al. Elibe rea za frine le cind aripa e ste in pozitia cea m a i in fa ta, de obice i a tre ia cin vine in fa ta . R ob McKe nzie spune a (Aprile 1999) : "De fie ca re da ta cind a m re cupe ra t o a nga ja re a dinca (tota la) a fost ne voie de a lta m a ne vra , e ste cev nu poa te fi pre da t, m a i a le s prin radio.".

Anga ja re (Adinca sa u Tota la , Apre cie re ). Multe scoli prom ove a za o m a ne vra ca re inse am na sa m icsore zi vite za pina re cunosti apropie re a de Anga ja re a (Adi Ex e cutie ) da r fa ra sa o provoci, doa r sa obse rvi sem ne le e i de a ve rtiza re . Proble m a e ste ca Anga ja re a (Adinca, Ex e cutie ) poate surve ni brusc, fa ra se m ne d a ve rtiza re , si pilotul poa te e libe ra frine le producind un picaj a l a ripii a cce ntua t in fa ta , cu posibilita te a ca pilotul sa cada in a ripa sa u sa trea ca pe linga e a . I din Anga ja re a (Adinca , R e cupe ra re ) la ince putul e i provoa ca o m a nife sta re m ult m a i viole nta de cit dupa sta biliza rea e i.

C hingi incrucisa te (R e cupe ra re ). Aripa s-a ra sucit brusc si ai chingile incrucisa te . Ace a sta se poate intim pla si da ca pilotul gre se ste pa rte a de intoa rce re la o de cola re cu fa ta la a ripa . Com e nzile sint proba bil inutiliza bile de oa re ce sint proba bil prinse in chingi. Daca a i ne voie de controlul dire ctiei, m a ne vrea za cu ch D/C sa u cu com e nzile a pucindu-le de a supra rota tie i. Da ca incrucisa re a nu se re zolva de la sine , a puca chingile de a supra rota tiei si trage usor in la te ra l.

W ing-O ve r (Ex e cutie ). De ce a i ne voie de a sta ? Ince pe progre siv m a rind a m plitudine a . C ind unghiul de ata c creste (te ba la nse zi in fa ta a ripii), ince pe sa m com a nda pe ntru vira jul urm ator, a da ugind m a i m ulta inclina re a ripii. Ace a sta va pre ve ni scurge re a a e rului de la un ca pa t a l a ripii la a ltul ( re zulta tul une i si inclina ri la te ra le putind fi o Inchide re provoca ta de o m isca re ne controlata de ruliu (R e cupe ra re )) si ii va da un curs bord de a ta c-bord de fuga . In pozitia in a ripa coboara in jos pe rfe ct re du com a nda pe pa rte a inte rioa ra , ve i cistiga m ulta vite za pe ntru o intra re in urm a torul wing over. Am inte ste -ti sa m entii o a m plitudine m ica ( nu te inclina m a i m ult de 45 de gra de ) si incea rca sa fa ci m isca rile cursive , fa ra ca vre oda ta sa sca da te nsiune a in vre o com a nda .

Anga ja re a pa ra suta ta (R e cupe ra re ). C um sa o re cunosti: Vite za m a re de coborire . De obice i cobori ca m cu 6 m /s, cu va riom e trul sunind spe cific. Da r trebuie sa fii sigur ca nu e sti intr-o de sce nde nta pute rnica , obse rva a lte sim pom e . Vite za m ica de ina inta re . Nu m ai sim ti cure ntul de a e r pe fa ta , sim ti ca te duci in jos. Fine te a e ste ca m 1. Lipsa de pre siune in a ripa . Poti sa ve zi supra fata inferioa ra a a ripii cutindu-se si curbindu-se intre suspa nte .Cite oda ta bordul de fuga se cute a za intre prinderile com e nzilor. Com e nzi ine ficie nte . Au putina te nsiune si a ripa vire aza gre u. C e sa NU fa ci: Sa provoci un vira j. Ace a sta se inva ta in tre cut ca o tehnica de re cupe ra re , dar a ripa in pa ra suta j e foa rte susce ptibila sa intre in Vrie (R e cupe ra re ), si n m a i re com a nda . Nu ba la nsa a ripa fa ta -spa te . Poti sa intri usor in Anga jare (Adinca , R e cupe ra re ). Din pa rasutaj se poa te ie si a stfe l:

1. Da ca e sti m a i jos de 20 de m e tri, conce ntre a za -te a supra controlului a ripii pilotind-o cu greuta te a inspre un loc sigur si fa o Ate riza re de pa ra suti 2. Im pingind ina inte de chingile A. 3. "Scurtind" chingile A. Nu inse a m na sa le tra gi in jos ci sa le a puci cit m a i de sus cu de ge te le m a ri in jos, cu com e nzile in m iini, si sa incrucise zi m
scurtind chingile ca m cu 7 cm . Ace asta fa ce ca a ripa sa vina in fa ta in zbor norm a l, la fe l ca atunci cind a i a ripa la sol gonfla ta in vint si cu o tra ct usoa ra de A-uri o fa ci sa se ridice de a supra . Da ca in tim p ce tra gi de A-uri aripa intra in Vrie (R e cupe ra re ), pa stre aza tra se A-urile , a ce a sta im po se intoa rce rii a ripii. C el m a i vulne ra bil m om e nt e ste dupa ce da i drum ul la B-uri (cind ie si dintr-o Anga ja re cu B-urile (Ex e cutie ) si ina inte de a ap urile .

4. Apa sa Acce le ra torul (Folosire ) ca m la jum a ta te . Ace a sta m icsore aza progre siv unghiul de a ta c intr-o m a nie ra sta nda rd ( nu ca a tunci cind tragi de

uri.). Un a va nta j e ste ca poti Zbura a ctiv a vind m iinile libe re . Nota : Autorul nu este convins ca fe nom e nul a cce lera rii zborului norm a l si ie sire a di Anga ja re a pa ra suta ta (R e cupe ra re ) se ba zea za pe a ce la si m e ca nism a l Acce le ratorului (Folosire ) . Pre ga tire pe ntru folosire a Acce le ra torului (Folo re duce capa bilita te a de a Zbura a ctiv in tim pul a ce ste i situa tii insta bile . Te poti im a gina ca utind Acce le ra torul (Folosire ) cind e ste gata sa ince a pa (R e cupe ra re ) ?

Tirit de a ripa. Da ca e sti tirit de a ripa pe sol in vint pute rnic, a puca o singura chinga ( un B a r fi ide a l) si stringe -o la tine pin a cind a ripa a ra ta ca un ste a g.

Ate riza re a pe a pa. Da ca nu poti e vita a te riza re a pe a pa , ra m ii cit m a i pe spa te in se le ta si de sfa -ti le gaturile de picior. Ar tre bui sa a i le gaturi ra pide a colo. e stim e zi ina ltim e a de a supra a pe i nu te uita in jos, ci la orizont. C ind e sti la 3 m de asupra a pe i de sfa chinga de pie pt si sa ri din se le ta . Vino la supra fata si da ca a ripa ca de pe tine si in a ce st ca z scufunda -te si inoa ta m a i de pa rte . Da ca nu poti ie si din se le ta , procede a za a stfe l: Nu frina a ripa cind a tingi a pa pe ntru ca a ce a sta sa ca da in fa ta . De sfa -te si inoa ta m a i de pa rte . Ate rize a za cu vint de spa te , a stfe l a ripa te va de pa si; tine suspa nte le te nsiona te . Bordul de a ta c va lovi a pa , a ripa va ra m ine cu a e rul in e a ca un zid pe ap se m na l pe ntru ce i de la m a l. Aripa va fi im pinsa de vint , stind de pa rte de tine . Da ca e sti prins intre suspa nte sub a ripa , folose ste -ti cutitul, ca uta o punga de a e r. Da ca e sti inca in se le ta si a i un a irba g, a ce sta iti va tine ca pul la supra fa ca zul ca a pa e ste a dinca sa u e x ista cure nti ta ri si nu a i ca ra binie re ra pide e ste prefe ra bila o Ate riza re pe copa ci.

C re ve t (R e cupe ra re ). Num it si "potcoa va " sa u "roze ta ". Un de za va nta j a l a ce ste i m e tode e ste ca la e libe ra re a A-urilor a ripa va a ve a te ndinta de a pica tare si ne ce sita un Zbor a ctiv. Ma i m ult. da ca a ripa nu se de schide sim e tric, pica jul va fi a sim e tric si te va pune intr-o situa tie dificila .

Acroba tii la joa sa ina ltim e . E o ide e re a .

Acroba tii dea supra unui a lt pilot. E o ide e rea .

Inchide re provoca ta de o m isca re ne controla ta de ruliu (R e cupe ra re ). De la R ob McKe nzie . Ace a sta situa tie dina m ica insea m na ca o pa rte a a ripii urca si cea coboa ra . P oa te a pa re la ie sire a din a sce nde nta num a i cu o jum a ta te de aripa , ce ala lta fiind in a sce nde nta sa u din ca uza unui W ing-O ve r (Ex e cutie ) ra u con Aripa ca re urca a re dre pt urm a re un unghi de a ta c m a i m ic. Aripa a ra ta foa rte de zorga niza t, cu o pa rte a a ripii prinsa pa rca in ba la m a le . Da ca e fe ctul e m ar colt a l a ripii poate a junge intr-un punct in fa ta pilotului. Cind a junge in punctul ce l m a i coborit re vine ina poi in spa te si da ca suspa nte le sint inca m oi a ripa p prinsa in suspa nte . Aspe ctul a ripii a r puta fi a stfe l: suspa nte le D sau C a pa r pozitiona te dea supra si in spa te le a ripii, tre c pe ste bordul de atac si coboara la Num e le aceste i situa tii este C ra va ta (R e cupe ra re ).

Hipox ia . Hipox ia apa re da torita sca derii pre siunii ae rului, ca re m icsore a za pre siune a pa rtia la a ox ige nului, a stfe l ca o ca ntita te m a i m ica de oxige n tre ce prin m e m b plam inilor in singe . Fa ctori m a jori ca re influe nte a za hipox ia : Antre na m e ntul fizic e ste be nefic. Fum a torii si consum atorii de a lcool sa u droguri sint de za va ntaja ti. Sim ptom e le a pa r in a ce a sta ordine : R e spira tie rapida si se nza tie de obosea la . Pe ntru piloti in sta re re a , dupa un zbor de cite va ore poa te a pa re intre 2000 si 3000 m . Se nza tie de bine e x tre m . Se nza tie de de lir. Nu te ve i ingrijora . Ince arca sa te m e ntii constie nt num a rind in jos. P ie rdere a sim tului in e x tre m ita ti. Te m pe ra turile m ici a cce le re a za a pa ritia se nza tie i. Pie rdere a a gilita tii, dificulta ti in lua re a de ciziilor. Efe cte la te ra le : gre a ta si dure re de ca p. Pie rdere a constie nte i. Moarte a . C ind a pa r aceste sim ptom e trebuie sa cobori re pe de . Zborul m a i m ult de 30 m in. pe ste 3660 m ne ce sita ox ige n, ia r pe ste 4570 m ne ce sita a lim e nta re pe rm a ne nta cu ox ige n. Folosire a ox ige nul a re be ne ficii: Te inca lze sti re pe de . Im buna ta te ste ve de re a . R e spira tia forta ta poa te da cite va se cunde de re ve nire , da r nu poa te inlocui a lim e nta re a cu ox ige n. Vira re a fa ra com e nzi. Este utila da ca a i un Nod (Sta bilita te , R e cupe ra re ) ca re include si o com a nda sa u daca m ine rul com e nzii s-a de sfacut de la suspa nta Tra gind de chinga din spa te va a vea ca e fe ct un viraj le nt da r ve i fi ca pa bil sa controle zi dire ctia . Inclina re a in sele ta a juta de a se m e ne a . In loc sa te uiti la locul in ca re iti e ste frica sa nu ca zi ( este un loc fix), m a i bine uita -te unde vrei sa a jungi. Multi piloti a u a te riza t din a ce st m otiv pe singu copa c din zona de a te riza re . Ai fa cut o a te riza re de urge nta si cre zi ca e sti ra nit. La sa a ripa desfa cuta cit m a i m ult pe ntru ca oa m e nii sa te ga se a sca m a i re pe de si sa inte le a ga ca e sti r Da ca e sti in re gula , stringe aripa , n-o la sa de sfa cuta . Zborul in ploaie . Esti surprins de ploa ie . Urm a toa re le de pind de inte nsita te a si dura ta e x pune rii la ploa ie . Te sa tura se poa te lipi in tim pul re cupe rarii dintr-o

Inchidere (Asim e trica , R e cupe ra re ) sa u Inchide re fronta la (R e cupe ra re ). In tim pul zborului in ploa ie poa te cre ste vite za de coborire din ca uza rupe rii file urilo a e r. Um e zire a a ripii m a re ste gre uta te a a ripii, provocind coborire a bordului de fuga, de ci frinind si m a rind unghiul de a ta c. Ace a sta poa te duce la o Anga ja re pa ra suta ta /a dinca (R ecupe ra re). Note a za ca o aripa uda se va Anga ja (Total, R e cupe ra re ) la o vite za m a i m a re .De ci nu fa m a ne vre ca re ne ce sita com e nzi W ing-O ve r (Ex e cutie ) sa u Spira la in coborire (Ex e cutie ), fa doa r o Anga ja re cu B-urile (Ex e cutie ) sa u Ure chi m a ri (Ex e cutie) da ca e ste a bsolut ne ce sa r, si folo com e nzi fine in tim pul a propie rii de ate riza re . Asigura -te ca iti m e ntii vizibilita te a . Se poa te sa -ti fie frig.

Za pa da in a ripa . Da ca a i prins zapa da in a ripa ( da torita m a ne vra rii la sol), a ce a sta se va stringe in bordul de fuga in tim pul zborului. In vira je , bordul de f fiind m a i gre u, a ce a sta se va com porta ca o com a nda suplim e nta ra (ve i sim ti com e nzile m a i m oi). C u suficie nta za pa da (pe ste 5 kg in fie ca re pa rte ) e ste sa a i o Anga ja re (Adinca , R e cupera re ).

C re ve t (Ex ecutie ). Num it si "potcoa va " sa u "roze ta". Nu a m putut ga si o utilita te a a ce ste i com e nzi ca re sa nu fie a cope rita de a lte te hnici (Anga ja re cu B-ur (Ex e cutie ), Spira la in coborire (Ex e cutie )). Se fa ce tra gind de suspa nte le A din ce ntru, colturile a ripii pliindu-se spre fa ta . Ve zi Im a gine : Cre ve t. A fost o pe r (pina in 1992) in ca re m ulte a ripi nu a ve a u de cit 2 chingi pe pa rte , fa cind Anga ja re a cu B-urile (Ex e cutie) im posibila , de ci a ce a sta e ra singura te hnica de ce n coborire ra pida . Un m ic a va nta j asupra Anga ja rii cu B-urile (Ex ecutie ) e ste ca ne ce sita un e fort m a i m ic in bra te . De za va nta jul Cre vete i (R e cupe ra re ) e ste ris a provoca o Cra vata (R e cupe rare ).

C oborire ra pida poa te provoca dure ri in ure chi. Ace a sta da torita pre siunii m a i m a ri din a fa ra ure chii in com pa ra tie cu cea dinauntru. Foloseste m e toda Va lsa sa e ga lize zi pre siunile : Inchide gura , stringe na rile cu de ge te le si sufla cu grija . Nu sufla tare ca sa sa nu supra soliciti ure che a m e dia na . Note a za ca dife ren pre siune se e ga le a za a utom a t cu cistigul de ina ltim e .

Looping (Ex e cutie ). C e ne voie a i sa fa ci asta ? Ince a ra ca doa r dea supra a pe i , cu o e chipa de re cupe ra re . Fa o Spira la in coborire (Ex e cutie ) a cce ntua ta si ie e a cu o inclina re m are in se le ta , ce e a ce te va duce intr-un looping com ple t (foarte de zorienta nt, a cce le ra tii m a ri). Ve zi Im a gine : Looping. O grese a la bana sa ie si din Spirala in coborire (Ex e cutie ) folosind com a nda , a ce a sta re duce e ne rgia cine tica , si te poa te fa ce e ve ntua l sa ca zi in voa lura dintr-un looping inco

Inchidere (Asim e trica , Ex e cutie ). C ite va m otive ca sa fa ci asta : Ince ra ca re de a scoa te o Cra vata (R e cupe rare ), cre ste re a vite ze i de coborire , e x e rsa re a rec din Inchide re a (Asim e trica , R e cupe ra re ). C a sa o provoci: Tine com e nzile in m ina , tra ge in jos una sa u m a i m ulte suspa nte A ca re duc la ca pa tul aripii. Pen de 50% poti trage toata chinga A.

Inchidere frontala (Ex e cutie ). Cite va m otive ca sa fa ci a sta : ince rca re a de a scoa te un Nod (Insta bilita te, R e cupe rare ) in suspa nte le A ce ntrale , e x e rsa re a re cupe ra rii din Inchide re a fronta la (R e cupe ra re ). Ca sa o provoci: Tine com e nzile in m iini si ipinge ra pid in la turi chingile A. Ace a sta se poa te intim pla de a s da ca ince rci sa fa ci pre a ra pid Ure chi m a ri (Ex e cutie ).

Anga ja re a (Te orie ). Anga ja re a se intim pla a tunci cind a i suficie nta curge re inve rsa a cure ntilor de a e r pe la bordul de fuga inspre supra fa ta supe rioa ra . De p cit de m ult sint tra se com enzile si pe ntru cit tim p. Poti sa fi tra s m ai putin com e nzile si tot sa te a nga je zi daca le tii m ult a sa .

Anga ja re a (Adinca, Ex e cutie ). C ite va m otive ca sa faci a sta: Aripa este ne controla bila da torita unui Nod (Insta bilitate , R e cupera re ) si nu a i R e ze rva (Cind) d suficie nta ina ltim e , e x e rsa re a re cupe ra rii din Angaja re (Adinca , R e cupe ra re ). Ca sa o provoci: frine a za prea m ult pe ntru pre a m ult tim p. NU ELIBER A frinele a ripa ca de in spa te si te tra ge , ca ci ve i a ve a un pica j im e ns, cu posibilita te a sa ca zi in voa lura . Ve zi Im a gine : P ica j in fa ta a l a ripii urm a t de cade re a pilotulu a ripa. O btine o ca de re sta biliza ta (com e nzile com ple t tra se ). Ca sa re cupe re zi ve zi Anga ja re (Adinca , R e cupe ra re ). Da ca a i a vut o a ripa de scoa la si a i tre cu una m a i pe rform anta , re vizuie ste -ti pozitia norm a la de frina re . Am a vut un prie te n cu o Tre k k ing C orniche (1990 ?), ca re ne ce sita frina re m a re ca sa obtii v de infunda re m inim a , a schim ba t-o pe o Adva nce O m e ga 2 (1991 ?). A a nga ja t-o de doua ori in zbor, si si-a a ccide nta t spa te le de fie ca re da ta . R ob W hitta spune a (1995) pentru re vista ALO FT ca ra spuns la "Sfa tuiti pilotii sa inve te a nga ja re a a dinca (tota la )l ?" : E m a i dificil. Poti sa o ie i in m a i m ulte fe luri. E bin cunosti cit m ai m ult de spre a ripa ta , da ra de a sem e ne a a nga ja rile tota le sint pe riculoa se . Proba bil a r trebui sa spun nu. Nu m e rita sa o fa ci pe ntru ca te poa ba ga in ne ca zuri m a i m a ri de cit ce le pe ca re a i vrut sa le re zolvi provocind-o. Sint form e de coborire ra pida ne folositoa re . Si sint infricosa toa re . Cre d ca e ce tre buie lasa t pilotilor de ince rca re . (Sfirsit de cita t).

Vria (Ex e cutie ). Sint provoca te de pilot. O a ripa intra in vrie da ca pilotul tra ge ta re de o com a nda si a nga je a za o jum a ta te de a ripa . Vria va continua a tit tim pilotul tine com a nda tra sa , si se va re cupe ra cind e libe rea za com ple t com a nda .

Ata c de cord cind e sti singur sau in zbor. C ind inim a ince te a za sa ba ta norm a l si sim ti le sinul, a i ca m 10 se cunde pina iti ve i pie rde cunostinta . Te poti a juta re pe ta t si viguros. R e spira a din ina inte de a tusi, ia r tuse a tre buie sa fie a dinca si pre lungita , ca a tunci cind vre i sa -ti e libe re zi ca ile respira torii de sputa . Re re spira tia /tuse a la fie ca re 2 se cunde fa ra sa ince te zi pina vin a jutoa re le sa u pina cind sim ti ca inim a si-a re ve nit la norm a l. R e spira tia a dinca a duce ox ige n plam ini ia r tuse a scutura inim a, a jutind-o sa re vina la un ritm norm a l si sa tina circula tia singe lui. Intre re spira tii striga dupa a jutor sa u folose ste -ti te le fonu Tra ie ctorie de coliziune cu o a erona va. Da ca ae rona va se indre a pta in dire ctia ta, fa un vira j a brupt ca sa -i ara ti ca e sti a colo si indre a pta -te intr-o dire ctie d sigura nta m a x im a . Daca e sti a proape de o pa nta , sta i a colo.

Pe trecere de suspante (R ecupe rare). Ti s-a intim pla t a sta si a ripa e ste insta bila (Inchideri (Asim e trice , R ecupe ra re)) sa u te im piedica sa -ti tii dire ctia . Este de o C ra va ta (R e cupe ra re ). P oa te fi ca uza ta de o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ), o Inchide re da tora ta une i m isca ri ne controla te de ba la ns (R e cupe ra re

de o Ex a m inare de fe ctuoa sa a a ripii la de cola re. Da ca a i o R e ze rva (Cind), folose ste -o acum . C e urm e a za e pe ntru ca zul in ca re nu ai R e ze rva (Cind) sau n-o folose sti (ina ltim e m a re ) : De la R ob McKe nzie : Singura re cupe ra re ga ra ntata (da ca e ste vre o gara ntie in a ce st sport) e ste sa stringi suspa nta de la coltul a ripii tra gind coltul in cind e tra s suficie nt de m ult, e x te riorul aripii a colo unde este loca liza ta pe tre ce re a e ste suficie nt de inclina ta pentru ca suspa nte le sa ca da (sfirsitul cit Provoa ca o Inchide re (Asim e trica , Ex e cutie ) de 50% tra gind de chinga A de pe parte a cu proble m a . Spe ra ca a ce a sta va re zolva proble m a .

C hingi invirtite (Se leta ra sucita ). Din ca uza une i rele Ex a m ina ri a a ripii la de cola re , a i a m be le chingi ra sucite in jurul lor, din ca uza ca se le ta s-a ra sucit com tur. Mi s-a intim pla t si m ie (2000/1/15). Proba bil ca a ripa e ste controla bila si sta bila (totusi com e nzile se fre a ca de chingi). Ate rize a za (cel m a i sigur lucru) urm ea za e ste pe ntru ca zul in ca re te hota rasti sa te de ra suce sti in zbor (oda ta a juns in a e r sta bilr), si da ca a i m ine rul re ze rve i m onta n fronta l sa u pe ge nu ca ci m ine rul ata sat la te ra l da 50% sa nse sa fie prins de chingi in tim pul rota tie i . Ve zi in ce pa rte tre buie sa te rote sti. Zboa ra spre un loc unde a i suficie nt spa tiu libe r. Zboa ra la vite za cu m iinile sus citeva se cunde , da drum ul la com e nzi sa nu a i o Inchidere (Asim e trica , Ex e cutie ). Da ca e ste ne ce sa ra o rotire pe spa te , im pinge in chingi a runcindu-ti picioa re le in sus si spre spa te , ia r pe ntru o pe fata intinde intii piciore le vertica l in jos. Intinde m iinile ca sa te opre sti in chingi dupa o rota tie, a poi a puca com e nzile . L4 - 2000/7/25.Gre a ta. R em e dii, in ordine a e ficie nte i :

1. Ma ninca ghim be r :
C u o ora ina inte de zbor ia 2 pilule de ghim be r. Be a suc de ghim be r toa ta dim ine a ta , cit poti de m ult. Ma ninca biscuiti de ghim be r dim inea ta .

2. Aclim a tiza re a . Zboa ra re gula t si de s. 3. Be nzi e la stice la inche ie tura m iinii. 4. Fe re ste -te sa prive sti pa m intul pre a m ult. Zboa ra cu un va riom etru. 5. Nu-ti inclina ca pul sus-jos cind vire zi. Misca-ti ochii. 6. Nu be a pre a m ulta be re cu o se a ra ina inte de zbor. 7. Dorm i suficie nt. 8. Sta i re la x a t. Coboa ra-ti ge nunchii. 9. Ma ninca bine ina inte de zbor. 10. Urine a za fre cve nt ina inte de de cola re . 11. Inva ta sa sta i in te rm ica ca sa a i o urca re lina . 12. Zboa ra cu o a ripa ca re a m ortize a za turbule nte le .
Alte inform a tii: Gum a de m e ste ca t nu a juta . Da ca ince pi sa te sim ti ra u, a te rize a za ina inte sa -ti fie pre a rau pe ntru ca jude ca ta iti va fi a fe cta ta de gre ata .

Urinatul in zbor. O ptiuni : Folose ste o sonda m e dicina la . Ba rba ti: Atirna t in chingile de picior, a ple a ca -te ta re in fata . Tine com e nzile intr-o m ina , pe ce a la lta foloseste -o pe ntru a urina . SAT-ul. Este o figura acroba tica fa ra nici o utilita te re a la . In tim pul une i Spira le in coborire (Ex e cutie),se induce si m e ntine o Vrie (Ex e cutie) . R a oul si F lix R odrigue z a u cre at si de num it a ce a sta m a ne vra SAT (Sa fe ty Ae roba tic Turn).

Elicopte rul. Este o figura a croba tica fara nici o utilita te re a la . O Vrie (Ex e cutie ) e ste indusa a stfe l ca a ripa se invirte in jurul ce ntrului si coboa ra ve rtica l.

ECHIPA MENTUL

De gra da re a a ripii da torita um idita tii. Da ca im pa che te zi a ripa um e da , vei gra bi proce sul de de teriore al m a teria lului. Daca a ripa se um e ze ste, a sigura -te ca cind o im pache te zi e ste uscata . Nu zbura ca sa o usuci m a i bine la s-o la um bra . Alt lucru ra u e ste sa o im pa che te zi pre a strins (strinsa cu o chinga sa u infa pre a ta re ). Ai o ga urica m ica in voa lura . Te ginde sti ca e pre a m ica ca sa m erite re pa ra ta . Ex pe rie nta m e a ingine re a sca im i spune ca si o m ica ga ura va dim inua loca l m a teria lului cu un fa ctor de 3. Ia r la m a rgine a une i ta ie turi se poa te dim inua cun un fa ctor de 10. Folose ste ba nda a de ziva (spe cia la pe ntru pa ra pa nte ) ca re distribui e fortul in m a te ria l. Da ca taie tura e ste m a i m a re de 5 cm tre buie re pa ra ta de un profe sionist. Nu folosi ba nda a de ziva norm a la , ca ce a de e le ctric ca re i substa nta a de ziva poa te a ta ca te sa tura .

Alege re a Aripii. De cide-te a supra gra dului DHV (vezi Ce rtifica re a a ripii) pe ca re il vre i (ve zi Aripa cu ce rtifica re a potrivita tie )si fa o lista cu a ripile core sponde m a i m ultor Produca tori de a ripi , conside rind ce a m ai re a ce rtifica re DHV (Acce le ra torul (Folosire) in uz sa u nu) pe ntru gre uta te a ta . Da ca vrei sa -ti pa stre zi

e lim ina a ripile ca re nu a u ce rtifica re DHV pe ntru tipul ta u de se le ta (GX, GH). Ale ge ce i m a i m a ri Produca tori de a ripa. R e du lista la m ode le le ca re a u a paru tirziu de un a n si jum a tate , ca sa be ne ficie zi de ultim ele te hnologii. Lista ta va fi de 5-6 a ripi. Pre turile sint de obice i cam la fe l. Elim ina a ripile ca re n-a u te fa cute intr-o re vista de re num e (ca "Vol Libre " sa u "Pa ra pe nte Ma g"). Din teste , a le ge una ca re a re ce le m a i bune pe rform a nte (ve zi Te sta re a a ripii), m ane buna si usurinta in gonfla j. Nu pune m a re pre t pe un zbor de ince rca re de oa rece chia r si o a ripa de com pe titie se poa te com porta bine in conditii sta bile , ia a i o Inchide re (Asim e trica , R e cupe ra re ) a sta nu inse a m na ca a ripa nu e buna (incre de -te in ce rtifica re a DHV m a i de gra ba ). Une le culori a u R e siste nta la UV m a re de cit a lte le . C um pa ra /com a nda de la un re vinza tor cunoscut, fii incre za tor in a le ge re a ta , bucura -te zburind cu a ripa noua, da r nu ince rca sa convingi toa ta lum e a ca a i cum pa ra t ce a m a i buna pa ra pa nta .

Aripa cu ce rtifica rea potrivita tie . De la Patrick B rod (fostul ca m pion a l Fra nte i) : Da ca zbori m a i putin de 50 de ore pe an, a r tre bui sa nu zbori cu a ripi ce rtifica te cu m a i m ult de AFNO "Standa rd" (e chiva le nt cu DHV 1-2, 2 ce l m ult). Ace a sta se a plica si da ca zbori de 10 a ni. De la Philippe La m i (a re o scoa la de pilota j) : Da ca zbori m a i putin de 200 de ore pe a n, nu a r tre bui sa zbori cu o a ripa cu DHV 3 (AFNO R "Com pe titio Ace a sta se aplica si da ca a i a vut una m a i de m ult.

Ajusta re a chingii de pie pt. Da ca o fa ci m a i la rga : Ma i m ulta inform a tie (in la te ra l) de la a ripa la se le ta , m a i usor de inclinat in se le ta . Da ca o fa ci m a i strins putina inform a tie (m iscare ) in la te ra l in se le ta (sta bilita te a pa re nta ), risc m a i m a re de Incrucisa re a chingilor (R e cupe ra re ) dupa o Inchidere (Asim e trica , R e cupera re ) sa u Vrie (R e cupe ra re ).

Ajusta re a lungim ii com e nzilor. Lungim e a ide a la a com e nzilor e ste a tunci cind a ce aste a se curbe a za din cauza cure ntului de a e r ca m cu 30 cm in spa te la ce a ripii a tunci cind nu le a ctione zi de loc si a i ca lca t com ple t Acce le ra torul (Folosire ). Note a za ca a tunci cind zbori a cce le ra t bordul de fuga se ridica , de ci n-a r tr sa -ti a juste zi lungim e a pe ba za zborului norm a l.

Este stiut ca o aripa e ste buna pina la o e x punere de 300 de ore in soare . De ci daca vre i sa -ti pa stre zi a ripa m ult tim p, proteje a z-o cind n-o folose sti. Ma ca stringe -o gra m a da , si a scunde bordul de a ta c de pe e x tra dos (care a re rolul ce l m a i m a re in pe rform a nta a ripii), e x punind m a i bine intra dosul.

.Supra ve ghe re a lungim ii suspante lor. Lungim e a suspante lor poa te cre ste dife rit pe ntru fie ca re pere che de chingi da ca e sti surprins de Zborul in ploa ie , schi unghiul de a ta c a l a ripii. Udare a suspa nte lor poa te ca uza o scurta re a lor in tim pul usca rii, putind m odifica ca la jul a ripii, ex punindu-te la Anga ja re adinca /parasutata (R ecuperare) pe ntru ca suspa nte le m a i putin inca rca te (C, D) pot sa nu-si ca pe te lungim e a lor origina la .

C ura ta re a a ripii. Ai o pa ta urita pe a ripa , ca re nu ie se cu a pa cura ta . P a stre a za pa ta . Nu ince rca nicioda ta sa cure ti a ripa cu substa nte chim ice , ce e a ce poat re ziste nta a ripii. Ve zi Supra ve ghe re a lungim ii suspa nte lor.

Prinde re a suspa nte lor in le ga turile ra pide . Da ca suspa nte le se m isca in inte riorul le ga turilor ra pide cu ca re sint a ta sa te la chingi, ia niste ine le de ca uciuc. D le ga turile , si fa o bucla suplim e nta ra pe suspa nte si lega tura ra pida a stfe l ca ine lul sa stringa suspa nte le . Fa cut bine , suspantele nu se m a i pot m isca libe r le ga turi.

Nu ca lca pe suspa nte , m a i a le s pe te re n dur. Se pot rupe fibre le din inte riorul cam a sii in tim p ce a ce a sta poa te ra m ine intre a ga . In a ce e a si ide e , nu stringe ta re suspa ntele . Un nod strins re duce re ziste nta suspa nte i. Poa rta cu tine o ca ra binie ra de re ze rva , ca a tunci cind desfa ci se le ta la sfirsitul zilei sa fix e zi chingile im pre una . Ace a sta va im pie dica incilcire chingilor si a suspa nte lor. Poti pa stra la tine o punga m a re de plastic, nu ocupa m ult spa tiu si iti poti prote ja a ripa in ca z de ploa ie .

Apa sa ra ta (Strica ciuni). Da ca a i ca zut in a pa sa ra ta , tre buie sa-ti cla te sti tot e chipa m entul in a pa cura ta dulce . Altfe l m ulte pa rti se pot de teriora dupa ce in a pa re nt a pa sa ra ta s-a usca t pe ntru ca crista le le de sa re ra m in, fiind m a i tari chia r si de cit fibre le de Ke vla r. C la tire sim pla poa te sa nu re zolve proble m a, s pute a sa fie ne voie sa le schim bi. Echipa m e ntu e le ctronic ca re a ca zut in a pa trebuie oprit cit m a i re pe de cu putinta , a poi clatit in a pa distila ta , si la sa t sa s com ple t. Da ca zbori regulat de a supra a pe i, pune e chipa m e ntul e le ctronic in pungi im pe rm e a bile .

Zbori intr-un loc cu m ulti tinta ri si te -a i dat cu cre m a prote ctoa re . Une le produse a ta ca m a te ria lul. Cura ta -ti m iinile ina inte de a m a ne vra a ripa . Da ca a i o se le ta cu prote ctie rigida de Ke vlar, ince a rca s-o schim bi cu o prote ctie m a i m oa le . Prote ctia rigida e ra la m oda intre a nii 1992 si 1997, da r te ste le m e dica le a u a ra tat ca a ce stea conce ntre a za loviturile in pa rte a de jos a spa te lui, in ca zul une i ca de ri. Kit-ul de urge nta. C e tre buie sa pui in e l: 30 m de a ta de chirurgie . E m ica si com pa cta . O poti folosi ca sa ridici dive rse obie cte de la oa m e nii de jos a tunci cind ai a te riza t in copa ci. Un ra dio cu ba te rii inca rca te, pe fre cve nte obisnuite. Un fluie r pe ntru a che m a a jutor. O une a lta m ica pe ntru a de sfa ce suspa nte le de chingi. Te poa te ajuta sa cobori din copa c. O pinza de fe ra stra u fle x ibila (ne ce sita folosirea a m be lor m iini). Pe ntru ta ie re a ra m urilor de ra sinoa se (ca pinul), ca re a r im bicsi pinza fle x ibila , e m ai pinza cu m ine r rigid plia bil (poa te fi folosita cu o singura m ina).

(p

C a la torii a e rie ne .. 1) Da ca tre ci gra nita , inre gistre a za -ti bunurile (pa ra pa nta , se le ta , va riom e trul, si radio) la va m a a e roportului ina inte de a le verifica la ghi a e roportului. Vei a ve a o ca rte la ca re ide ntifica e chipa m e ntul cu se rii num e rale , ce e a ce va im pie dica ta xa re a de m a i m ulte ori. 2) Nu la sa ca sca in sacul de pa ra pa nta , caci poa te fi trintita . 3) Pune -ti e chipa m e ntul e le ctronic (ra dio, va rio) in ba ga jul de m ina ca sa e viti suspiciunile la control. 4) Pune lucrurile fra gi a fa ra ce lor e le ctronice ) in m ilocul a ripii. 5) Pune a ripa , se le ta ina untrul une i pungi m a ri de pla stic. Mi s-a pa ta t oda ta aripa cu vinul rosu scurs din ba gajul a C a sa e viti prinde re a chingilor sa cului pa ra pa ntei in ba nda rula nta , pune -l in alt sac. 7) Nu pune un bile te l pe ca re scrie "Nu tra ge " pe m ine rul re ze rve i. 8) N in a vion o re ze rva cu de clansa re pirote hnica. Da ca prinde rea com e nzilor pe chingi e ste cu ca pse si a ce ste a m e rg gre u, poti sa le ungi cu ruj de buze tra nspa re nt. Vase lina norm a la , ba za ta pe pe trol nu C ostum ul de zbor. Asigura -te ca poti folosi intre a ga cursa a com e nzilor. Da ca e ste pre a volum inos poa te cre a o frinare pre a m a re ca re te poa te a duce a pro o Anga ja re pa rasutata (R e cupe rare ). Ai grija sa nu-ti re duca vizibilia te a . Zboa ra cu o a ripa usor de gonfla t. Proteja re a pie lii de soa re . UVa solare sint a bsorbite de acidul uroca nic (m ole cule na tura le produse de ce lule le pie lii supe rficia le ) , pe ca re il de scom pune ch a pa rind ox igen libe r intre ce lule . Ace st ox ige n de scom pune cola ge nul si e la stina (m ole cule principa le in pie le ), m icsorind e la sticita te a pie lii. De a se m e ne a , m e la nom ul m a lign (form a m orta la de ca nce r a l pie lii) e ste 90% ca uza t de UVa , 10% de UVb. R iscul de m e la nom de pinde de fa ctori ge ne tici cum a r fi culoa pa rului, pie lii si a ochilor, si num a rului de "a lunite ". O a m e nii cu te n de schis sint de sa se ori m ai e x pusi. Multe substa nte prote ctoa re de soa re prote je a za n UVb si ofe ra num a i o m ica prote ctie la UVa , dind o se nza tie fa lsa de se curita te. UVa poa te fi oprita doa r cu putine substa nte , ca ox idul de zinc (cre m a a lba da pe buze si na ri). Controlea za e tiche ta produsului ca sa te a siguri ca prote je a za im potriva UVa (ca Pa rsol-ul). Folose ste pa la riile de soa re , pa nta loni lung tricouri cu m ine ci m a i lungi.

Tags: < Anterior

Cumpar Parapanta Vand Parapanta Urmtor >

Paraglider

Paragliding Zbor Parapanta

Parapanta

Parapanta Romania

Parapantism

Scoala Parapan

Zbor Cu Parapanta

Ultima Actualizare n Smbt, 31 Octombrie 2009 11:26

Powered by AirSports Romania - Toate drepturile rezervate

ARTICOLE PARAPANTA

ARTICOLE PARAMOTOR

ARTICOLE SPEED FLYING

ARTICOLE KITE

COMPETITII

Parapanta Anunturi Parapanta Selete Parapanta Rezerve Parapanta Forum Parapanta Stiri Parapanta