Sunteți pe pagina 1din 18

SISTEME DE SECURITATE ANTIEFRACTIE SI PROTECTIE PERIMETRALA 1. DETECTIA ANTIEFRACTIE: 1.

1 Principii de detectie - detectie pasiva/activa, unde mecanice, unde electromagnetice (aplicatiile posibile in diferitespectre de frecventa ) 1.2 Tipuri de detectoare: Contact magnetic, PIR, MW, geofonic, soc/vibratie, acustic/geam spart, ultrasonic, bariereIR/MW, detectoare dubla tehnologie ( PIR + MW, PIR + Ultrasonic, PIR + Geam spart ), detectoare anti-masking 2. ARHITECTURA SISTEMULUI DE SECURITATE 2.1 Concepte si terminologie: centrala, zona (tipuri de zone), partitie,coduri 3. PROIECTAREA SISTEMELOR DE SECURITATE 3.1 Descrierea elementelor ce contin proiectul ethnic 3.2 Reguli privind calculul energetic in vederea realizarii autonomiei. 4. PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE 4.1 Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului 4.2 Programarea propriu-zisa 5. PROTECTIA PERIMETRALA 5.1. Analiza factorilor de risc si mediu

ARGUMENT: Securitatea in acceptiunea generala este o necesitate primara a individului extinsa la diferite nivele organizationale. Una din modalitatile de asigurare a functiilor continute de conceptual generic de securitate este oferita de sistemele electronice desecuritate. Ca functionalitate primara, un sistem de securitate poate fi definit ca un ansamblu de dispozitive ce detecteaza si semnalizeaza o intruziune sau o stare de pericol asociata intrarii neautorizate in spatiul protejat. D e z v o l t a r e a c a p a c i t a t i i d e prelucrare a informatiilor precum si a tehnologiilor de comunicatie au extins functiunile primare ale sistemului de securitate astfelincat, in prezent, pot fi monitorizate mai multe tipuri de evenimente ce descriu o situatie potentiala de pericol (ex. alarmele de tiptehnic sau medical). Domeniul de aplicatie este extrem de vast: de la aplicatii rezidentiale la sisteme profesionale de inalta securitate. Infunctie de particularitatile obiectivului protejat ( cu referire deosebita la valorile ce trebuiesc protejate) gradul de complexitate alunui sistem poate varia foarte mult, insa principiile care stau la baza unui sistem electronic de securitate sunt aproape intotdeaunaaceleasi. Asigurarea securitatii nu este apanajul exclusiv al sistemelor de securitate electronica; pentru realizarea acestui deziderateste necesara imbinarea urmatoarelor elemente: a. Realizarea detectiei b. Evaluarea alarmei c. Intarzierea actiunii intrusului prin masuri de securitate mecanice d. Asigurarea interventiei (raspuns) Acest ansamblu contine sisteme tehnice si umane. Pentru o eficienta corespunzatoare a intregului lant este necesar capersonalul care exploateaza sistemele precum si cel de interventie sa fie corespunzator pregatit pentru a putea opera corect si alua decizii rapide in conditii extreme de stres produse de aparitia unui eveniment. In atributiunile inginerilor de sisteme de securitate intra urmatoarele activitati: a. Stabilirea procedurilor de instalare rezultate din particularitatile obiectivului in conformitate cu proiectul de executie. b. Controlul executiei si coordonarea activitatii de punere in functiune. c. Identificarea necesitatilor clientului referitoare la procedurile d e o p e r a r e a s i s t e m u l u i s i d e f i n i r e a c o r e s p u n z a t o a r e a functiilor sistemului d. Programarea sistemelor pe baza informatiilor rezultate din proiectul de executie si din analiza efectuata la punctul c.

e. Elaborarea sintetica a procedurilor de exploatare specifice obiectivului conform programarii sistemului de securitate f. Instruirea personalului de exploatare si verificarea insusirii in f o r m a t i i l o r p r e z e n t a t e p r i n e f e c t u a r e a u n o r t e s t e d e functionare. g. Supervizarea activitatii de mentenanta a sistemelor instalate.

DETECTIA ANTIEFRACTIE 1.1 Principii de detectie Realizarea detectiei unui eveniment se bazeaza pe identificare a s i m a s u r a r e a u n o r p a r a m e t r i i d i n m e d i u a s o c i a t i evenimentului respective. In general, operatiunea de masurare presupune o interactiune intre doua sisteme, unul care contineparametrul ce urmeaza a fi masurat iar celalalt fiind cel care realizeaza operatia de masurare. Interactiunea se realizeaza fie princ o n t a c t d i r e c t , f i e p r i n i n t e r m e d i u l u n u i c a m p . Aplicatiile din domeniul sistemelor de securitate utilizeaza in pr e z e n t u n d e electromagnetice si unde elastice dar nu este exclus ca in viitor sa se dezvolte si tehnologii bazate pe alte principii. In domeniul undelor mecanice sunt utilizate urmatoarele domenii de frecventa: - 4-6 Hz - detectoare geofonice sau seismice (termenul seismic este utilizat in mod fortat deoarece do m e n i u l d e frecventa al unei unde seismice este cuprins intre 1,5 si 3,5 Hz) - Zeci - sute de Herti - detectoare de vibratii - 1- 10 Khz - spectrul acustic utilizat de detectoarele de geam spart - 40-80 Khz - detectoarele de miscare ultrasonice

In domeniul undelor electromagnetice: -Banda 10,5 Ghz (lungime de unda aprox. 3 cm ) si banda 24 Ghz (lungimea de unda aprox. 1 cm) - detectoare cumicrounde

-Domeniul de lungimi de unda 8-14 m (radiatie infrarosie de joasa frecventa - domeniul termic) - senzori pasivi ininfrarosu ( cu un varf la 9,4m) Exista doua categorii de detectie: detectia pasiva si cea activa. Detectia pasiva este cea care utilizeaza un parametru existent in mediul asociat evenimentului ce se doreste a fi detectat.Detectorul este un observator tacut al mediului. Detectia activa presupune generarea unui parametru in m e d i u l s u p r a v e g h e a t a c a r u i m o d i f i c a r e e s t e a s o c i a t a c u even imentul care se doreste a fi detectat. In cazul sistemelor de securitate antiefractie, informatia transmisa de detector poate fi cuantificata pe un singur bit dedate: existenta sau non-existenta unei situatii de alarma. In acest domeniu de aplicatii, decizia se ia la nivel de detector. Acest faptsimplifica modalitatea de comunicatie, sistemul monitorizand pentru un sensor un singur contact intern de alarma al acestuia,comandat de starea senzorului: de repaus sau in alarma. 1.2 Tipuri de detectoare. Aplicatii si limitari. 1.3 Contactul magnetic Cel mai vechi sensor utilizat de la inceputurile sistemelor de securitate este contactul mecanic. Acesta a fost utilizatpentru sesizarea pozitiei elementelor de acces in spatiile protejate: usi si ferestre. Conform definitiei, contactul mecanic este unsenzor pasiv, starea sa fiind dictata de elementele din mediu supravegheat. Ca dispozitiv de securitate, contactul mecanic este usorsabotabil iar montarea si reglajul sunt dificile in cele mai multe cazuri. El este in continuare intalnit in dispozitive electromecanicede control al accesului, fiind incorporate in dispozitiv in faza de productie al acestuia. Contactul mecanic a fost inlocuit de contactul magnetic, un ansamblu format dintr-un releu reed si un magnet.Fig.1 Ansamblu contact magneticCa ansamblu, contactul magnetic este un sensor activ; magnetul genereaza campul supravegheat. Prin modificareapozitiei acestuia, campul magnetic care actioneaza releul reed si il tine in pozitia inchis scade in intensitate pana cand contactulse deschide, semnalizand o stare de alarma.Exista o varietate mare de tipuri constructive, toate avand acelasi principiu de functionare.

Pentru aplicatii destinateusilor metalice se poate utilize varianta constructive numita heavy duty care prin modalitatea de instalare creaza un intrefier intredispozitiv si usa metalica, permitand functionarea corecta a contactului magnetic. De asemenea se pot utilize versiuni incastrate intocul usii sau ferestrei precum si contacte magnetice pentru usi sectionale a caror pozitie de inchidere poate prezenta abateri deordinal milimetrilor. Contactul magnetic poate fi sabotat relativ usor, prin ut ilizarea unui magnet exterior puternic in cazul in care est e cunoscuta pozitia in care acesta este instalat. Exista tipuri constructive care au o imunitate ridicata la sabotarea cu magnet extern,la care magnetul se pozitioneaza intr-o plaja limitata a distantelor (prea aproape sau prea departe de contact genereaza alarma). De asemenea contactul magnetic nu poate fi utilizat in aplicatii de inalta securitate pe instalatii de control al accesului pentruactivarea intrarilor de tip usa deschisa, dar este util ca element suplimentar de control. Senzorul pasiv in infra-rosu (PIR) Senzorul pasiv in IR este un dispozitiv destinat detectiei deplasarii cu minim 10-15cm/s a unui corp cu diferentad e temperatura fata de mediu de minim 3-50 C. Senzorul PIR utilizeaza un dispozitiv sensibil la radiatia infrarosie din spectrultermic(8-14m) numit piroelement.

Senzorul PIR prezinta doua avantaje: i.Elementele de delimitare a spatiilor (pereti,geamuri,usi)

sunt opace la radiatia IR, astfel incat senzorul nu detecteazamiscare in exteriorul spatiului protejat. ii.Datorita flexibilitatii in constructia lentilelor Fresnell exista tipuri constructive pentru o varietate larga de aplicatii Detectoarele obisnuite se instaleaza in general la 2-2,3 m de la podeaua incaperii si au un unghi de detectie de 90-105 grade. Seinstaleaza de regula in colturile incaperii pentru a asigura o protectie completa. Raza de detectie pe spoturile centrale este ingeneral de 12m, ceea ce face suficienta instalarea unui singur sensor intr-o incapere obisnuita. Dezvoltarea tipurilor constructive de piroelemente (dual element,quad element) au permis fabricarea de senzori PIR imuni lacorpuri de dimensiune redusa (pet imune) precum si la senzori cu procesare digitala avansata pentru cresterea imunitatii la alarmefalse.Senzorul PIR este un sensor mascabil - el functioneaza numai in raza de vizibilitate. Vopselurile, hartia, sticla obisnuita suntopace la radiatia IR, ceea ce face ca senzorul sa fie relative usor sabotabil in cazul in care potentialul infractor are acces la senzoratunci cand sistemul de securitate nu este activat. Pentru evitarea alarmelor false sunt necesare anumite masuri de prevenire am i s c a r i i a c c i d e n t a l e a c o r p u r i l o r d i n i n c a p e r i ( e x . h a r t i a termica de fax) precum si a curentilor de aer calzi sau r e c i ( f e r e s t r e deschise, amplasare necorespunzatoare a senzorilor fata de instalatiile de climatizare sau convectoare de caldura ). Cu toate acestelimitari, senzorul PIR este cel mai popular element utilizat in sistemele de securitate datorita flexibilitatii ridicate si a costului scazutal dispoziivului.

Senzorul activ cu microunde

Detectoarele cu microunde sunt senzori activi care genereaza un camp eletromagnetic in spatial protejat. Orice miscarea unui corp care reflecta radiatia eletromagnetica este sesizata si genereaza alarma. Principiul de detectie se bazeaza pe efectulDoppler. Senzorii transmit semnale de banda X de regula (10,5 Ghz) darexista si produse fabricate in benzile S (2,54 Ghz) sau K (24Ghz) generate de o dioda Gunn care nu are efecte nocive asupraoamenilor sau echipamentelor sensibile (pacemakere etc) Puterea semnalului este de asemenea extrem de redusa, semnalul avand o bataie de maximum 100m in linie dreapta.Deviatia de frecventa datorita efectului Doppler este de ordinul herzilor (20-100Hz). Aceasta gama este corelata cu miscarea unuicorp uman, orice alte frecvente fiind excluse.Emitatorul si receptorul sunt amplasate in acceasi carcasa. Aria de acoperire este reglabila in functie de sensibilitatea receptorului. Acest reglaj este deosebit de important intrucat microundele trec de regula prin pereti, chiar si cei din beton armat.Detectoarele cu microunde se pot utiliza atat la interior cat si la exterior, nefiind sensibile la variatii termice sau curenti de aer.Sunt detectoare sensibile, greu sau imposibil de mascat dar au ca problema principala imposibilitatea delimitarii spatiului protejat.In conditiile in care exista surse electromagnetice de frecvente apropiate (banda X) apar limitari de utilizare. Zonele iluminate cutuburi fluorescente pot genera alarme false; zgomotul produs datorita ionizarii poate fi interpretat de detector ca o alarma falsa.Senzorul poate fi mascat cu obiecte metalice mari, care reflecta radiatia eletromagnetica in spectrul mentionat.Pentru delimitarea stricta a zonei supravegheate peretii trebuie ecranati. Acest lucru se poate realiza relativ usor in cazulperetilor armati cu plasa metalica, tinand cont ca plasa metalica este un ecran in cazul in care dimensiunie ochiurilor plasei suntmai mici decat din lungimea de unda a semnalului detectorului. Pentru detectoarele care functioneaza in banda X, lungimea deunda este de 3 cm. Senzorul de vibratii

Detectoarele de vibratii sau socuri sunt dest inate in general unor aplicatii speciale, cum ar fi protectia p e r e t i l o r tezaurelor, dar si a unor suprafete vitrate. Detectoarele de socuri contin un traductor care transforma semnale de tip acustic insemnale electrice. In general, traductorul este de tip piezo dar exista si alte tipuri de traductoare.Raza de detectie este variabila, functie de natura materialului din care este construit peretele protejat. Majoritatea producatorilorasigura o raza de acoperire de aproximativ 6m pentru pereti de beton. Aceste detectoare sunt sensibile la alarme false cum ar ficiocanituri in pereti sau zgomote de reparatii din restul cladirii ceea ce face ca utilizarea lor sa fie limitata din cauza acestor factori.La instalarea acestor detectoare trebuie analizata structura peretilor protejati: atat materialul de baza (beton, caramida, lemn etc.)cat si materialul de acoperire sau izolatie. Spre exemplu, instalarea unui senzor de soc pe un perete de beton armat acoperit cu unstrat izolator antifonic de polistiren expandat trebuie realizata prin aplicarea senzorului de soc pe structura de baza a peretelui,i n a i n t e d e a c o p e r i r e a a c e s t u i a c u p o l i s t i r e n . De asemenea, trebuie luat in calcul u n c o e f i c i e n t m u l t m a i m a r e d e a b s o r t i e a sunetelor.Reglarea sensibilitatii este de asemenea o operatiune importanta. Senzorul nu trebuie sa fie extrem de sensibil pntru a elimina pecat posibil alarmele datorate zgomotului de mediu. Senzorul de geam spart Detectoarele de geam spart functioneaza pe principiul analizei s pectrale sunetului produs de spargerea unei suprafetevitrate ( spectrul intre 1 si 5 Khz). Acest sunet are in componenta sa armonici superioare la o anumita intensitate sonora ceea cef a c e c a s u n e t u l s a p o a t a f i d i s t i n s d e a l t e z g o m o t e d i n mediu. Acest tip de senzori este mult mai indicat p e n t r u p r o t e j a r e a suprafetelor vitrate decat senzorii de vibratii intrucat nu sunt sensibili la zgomotele exterioare (de regula de joasa frecventa).Senzorul se monteaza la o distanta de pana la 5 m de suprafata vitrata si are o acoperire de aprox. 6 m.Fig.5

Instalarea tipica a unui detector de geam spart, exemplu de detector de geam spartD a t o r i t a d i v e r s i t a t i i m a t e r i a l e l o r d i n c a r e s e f a c i n p r ezent suprafetele vitrate anumiti producatori de echipame n t calibreaza senzorii in functie de tipul de material al zonei protejate.T e s t a r e a s i r e g l a j u l s e f a c c u d i s p o z i t i v e s p e c i a l e (testere simulatoare). I m p l i c i t , p r o d u c a t o r i i c a r e a u o g a ma m a i l a r g a d e detectoare de geam spart pun la dispozitie si testerele specifice fiecarui tip de detector.Principala limitare consta in faptul ca un geam poate fi taiat fara a genera zgomotul specific de spargere. Se recomanda ca atatdetectoarele de socuri cat si detectoarele de geam spart sa fie utilizate in conjunctie cu elemente de detectie volumetrica. Senzorul geofonic (seismic) Senzorii seismici sunt utilizati in aplicatii de inalta securitate avand o functie similara senzorilor de vibratii. Diferentamajora dintre cele doua tipuri de detectoare consta in spectrul de frecventa analizat. Asa cum aratam in paragraful principii dedetectie, detectoarele seismice analizeaza spectrul subsonic cuprins inre 4 si 6 Hz. Acest tip de senzor este foarte indicat pentrudetectarea tentativelor de gaurire a seifurilor, ATM-urilor, camerelor blindate cu orice model de dispozitiv mecanic de gaurire.Raza de acoperire este similara cu cea a detectoarelor de vibratii. Aceste tipuri de detectoare pot fi instalate cu succes in zone zgomotoase, in special in cazul in care trebuie protejati pereti exterioriaflati in zone cu trafic greu. Detectoare dubla tehnologie Necesitatea cresterii imunitatii la alarme false a dus la aparitia unor dispozitive de detectie ce incorporeaza de fapt douamodule independente ce utilizeaza tehnologii de detectie diferite cum ar fi:

detectorul dual PIR+MW detectorul dual PIR+ geam spart detectorul dual PIR + ultrasonic Unele dispozitive permit configurarea contactului de alarma atat in logica SI cat si in logica SAU, ceea ce permite, infunctie de necesitati, maximizarea sensibilitatii senzorului sau a imunitatii la zgomot a acestuia. De exemplu, utilizand in logica SIun detector dual PIR+MW dispunem de toate avantajele cumulate ale celor doua tehnologii in obtinearea unui senzor cu o rataredusa a alarmelor false deoarce in cazul sectiunii PIR zona de detectie este bine delimitata de elementele constructive ale incaperiiiar partea de MW asigura imunitatea la curenti de aer.Ca aplicatie, detectorul ultrasonic este utilizat in special in alarmele auto, deoarece poate functiona intr-o gama extinsade temperatura. Este un detector activ, ce functioneaza pe principiul detectiei modulatiei de amplitudine a semnalului receptionat(ecou) in cazul in care in aria protejata exista corpuri in miscare.Ca aplicatie de securitate in conjunctie cu un detector PIR se poate utiliza in spatii in care se desfasoara in mod curentactivitate (hipermarket-uri, cladiri de birouri, spatii industriale ) si mai putin ca aplicatie rezidentiala.

Detectoare anti-masking

10

Detectoarele antimasking sunt detectoare speciale, de regula cu dubla tehnologie, care sesizeaza obturarea z o n e i supravegheate cu un obiect plasat in proximitatea senzorului, si care semnalizeaza obturarea utilizand un contact separat. Aceste detectoare se utilizeaza in aplicatii de inalta securitate, atat pentru rata redusa de alarme false cat si pentru siguranta in exploatareoferita de functia anti-mascare. 2. ARHITECTURA SISTEMELOR DE SECURITATE 2.1 Concepte si terminologie de specialitate

Elementele constitutive a l e u n u i s i s t e m d e s e c u r i t a t e s u n t :
senzorii, centrala, echipamentele periferice ale centralei,d ispozitivele de avertizare locala si dispozitivele de comunicare la distanta.

Senzorii sunt dispozitive ce preiau o informatie de tip stare


de alarma.

Centrala e s t e o u n i t a t e d e a u t o m a t i z a r e c e p r o c e s e a z a i n f o r
matiile preluate de la senzori in functie de starea sistemu l u i (activat,dezactivat etc.). Rolul principal al oricarei centrale de efractie este de a semnaliza (optic, acustic si/sau la distanta )detectarea unei intruziuni in spatiul protejat.Centrala este un automat programabil: starea iesirilor depinde de starea intrarilor+starea sistemului. Iesirile pot fi comenzipentru dispozitivele de semnalizare locala, porturi de comunicatie sau iesiri pentru interconectarea cu alte dispozitive.

Echipamentele periferice ale centralei sunt modulele de expandare si


interfetele de comanda.Modulele de expandare au rolul de a extinde numarul de intrari si/sau de iesiri ale centralei pentru configurarea unor sistemede capacitate sporita.Interfetele de comanda (MMI - men machine interface), numite in literatura de specialitate interfete om-masina au rolul de ap e r m i t e u t i l i z a t o r i l o r s a c o m a n d e d i f e r i t e f u n c t i u n i a l e s i stemului. Aceste interfete pot fi contacte cu cheia speciala d e securitate, tastaturi sau cititoare de tag-uri de acces, biometrice etc. 11

Dispozitivele de avertizare locala pot fi optice, acustica sau optoacustice (mixte). Rolul acestor dispozitive este de a semnalizao stare de alarma.

Dispozitivele de avertizare la distanta sunt comunicatoare care utilizeaza


canale de comunicatie pentru a semnaliza o alarma lau n d i s p e c e r a t d e m o n i t o r i z a r e s i i n t e r v e n t i e . Multe din echipamentele existente pe piata includ i n c e n t r a l a u n p o r t d e comunicatie, de regula pe linie telefonica. Un alt tip de suport poate fi cel radio sau, mai nou, un port TCP/IP pentru transmisiape suport internet. Terminologie de specialitate a ) C o n c e p t u l d e zona Conceptul de zona prezinta doua semnificatii distincte: din punct de vedere electric si d.p.d.v al arhitecturii sistemului desecuritate. Din punct de vedere electric, zona reprezinta o intrare a centralei de alarma semnalata ca entitate pe dispozitivele deafisare. Din punct de vedere sistemic, zona reprezinta un spatiu bine delimitat care este protejat impotriva efractiei. Comportamentul sistemului in cazul detectarii pe o zona (intrare) a unui semnal de alarma este diferit, functie de tipull o g i c a l z o n e i . C e n t r a l e l e e x i s t e n t e p e p i a t a a u f i e t i p uri de zona predefinite fie permit configurarea d e c a t r e p r o g r a m a t o r a comportamentului sistemului in functie de necesitati. Cateva tipuri de zone sunt foarte uzuale in sistemele de securitate:

Zona instantanee - este o zina care declanseaza


instantaneu o alarma. Zonele de 24 de ore declanseaza alarma indiferentde faptul ca partitia din care fac parte este activata sau nu, in timp ce zonele de 12 ore genereaza alarma numai in cazulin care partitia ce le contine este armata. Zona temporizata - este o zona a carei activare genereaza o temporizare interna a sistemului dupa care, in cazul in carea c e s t a n u e s t e d e z a c t i v a t , d e c l a n s e a z a a u t o m a t o a l a r ma.Din zonele tempor izate fac parte zonele de

12

i n t r a r e / i e s i r e (entry/exit zone) care declanseaza temporizarea si zonele de urmarire (EE Follower) care pastreaza temporizarea in cazul in care aceasta a fost initiata de o zona de intrare/iesire sau genereaza instantaneu o alarma daca zona e activata inainte de a se activa temporizarea de intrare de catre o zona de intrare/iesire.Aceste doua tipuri de zone temporizate se gasescamplasate pe caile de acces catre MMI-urile sistemului. Zone de panica-atac sunt zone instantanee de 24 de ore.De regula in sistemele de securitate monitorizate, aceste zonedeclanseaza o alarma silentioasa Z o n a de s a b ot a j / def e c t i u n e t e h n i c e s u n t z o n e d e 2 4 d e ore utilizate pentru monitorizarea securitatii sistemului (contactele antisabotaj ale dispozitivului, zonele de anti-masking etc) b ) C o n c e p t u l d e partitie (arie) Partitia reprezinta o multime de zone care sunt activate sau dezactivate simultan.Evident, si conceptual de arie/partitiereprezinta aceeasi dualitate ca si conceptul de zona: din punct de vedere electric o arie reprezinta o multime de zone fiziceconectate electric la centrala (intrari) care sunt operate simultan de catre utilizatori, iar din punct de vedere sistemic o partitie este o suprafata mai mare protejata de sistemuld e securitate a carei functionare/utilizare are c a r a c t e r i s t i c i comune pentru toate zonele. c) Coduri Codurile sunt cheile sistemului. Codurile permit identificare utilizatorului in sistem si efectuarea de catre acesta defunctii cum ar fi: Activare/dezactivare partitii (functia de baza a sistemului de securitate)

Omitere de zone. In anumite conditii este necesara omiterea (bypass) unei zone in mod exceptional Recunoastere/resetare alarme

13

Programare coduri utilizatori - programarea codurilor utilizatorilor este o operatiune ce trebuie executata depersonalul care exploateaza sistemul de securitate Un sistem are mai multe tipuri de coduri, de exemplu: Codul de instalator - are rolul de a permite accesul la functiile de programare ale sistemului. In majoritatea cazurilor, codul deinstalator permite de asemenea analiza jurnalului de evenimente din memoria centralei. Codul master - utilizator principal - activare, dezactivare, programare coduri, omitere zone etc Cod user (utilizator simplu) - armare, dezarmare, eventual omitere zoneCod constrangere - este un tip special de cod user ce transmite la dispecerat un mesaj de constrangere (atac) si este in folosit incazul in care utilizatorul este fortat de adeseori sa dezactiveze sistemul de securitate. Cod cu drepturi limitate (numai in activare sistem) - codul persoanelor care fac mentenan t a s i t r e b u i e s a a c t i v e z e s i s t e m u l e securitate la terminarea activitatii.

3. PROIECTAREA SISTEMELOR DE SECURITATE 3.1 Proiectul Tehnic


Conform legii 333/2003 este obligatorie intocmirea proiec tului tehnic de executie inainte de inceperea lucrarilor dei nstalare a sistemului.Sunt supuse avizarii proiectele sistemelor de alarmare anti-efractie destinate: -Obiectivelor strategice -Unitatilor financiar-bancare -Institutii de interes public: gari, autogari, primarii, scoli, gradinite -Cazinouri -Case de schimb valutar si amanet -Magazine de bijuterii, produse electrocasnice, computere,magazine comerciale cu o suprafata de peste 500m2 si celputin 3 case de marcat, supermarket-uri

14

-Magazine de arme si munitii -Camere de armament -Statii de comercializare a produselor petroliere -Detinatorii de produse ori substante toxice (depozite,farmacii) Proiectul tehnic supus avizarii trebuie sa contina urmatoarele elemente: -Descrierea obiectivului: adresa, vecinatati, tipul constructiei, dimensiunile incaperilor precum si destinatia acestora -Planul de amplasament al obiectivului cu denumirea si destinatia strazilor si a cladirilor invecinate -Memoriu tehnic - rolul si functiunile echipamentelor si sistemelor proiectate, fisele tehnice ale echipamentelor din care sarezulte informatiile privind consumul,gama de temperatura etc -Prezentarea tabelara a structurii sistemului pe componente (efractie, control acces, CCTV) din care sa rezulte tipul sicantitatea fiecarei componente Descrierea tabelara a zonelor sistemului, tipul zonei (mod u l d e p r o g r a ma r e ) s i p a r t i t i a d i n c a r e f a c e p a r t e . N o t a r e a elementelor de detectie din tabel trebuie sa se regaseasca in planurile proiectului -Specificarea locului de amplasare a centralei, a tastaturilor de comanda, a echipamentelor de control al accesului si CCTV -Calculul energetic al sistemului din care sa rezulte autonomia acestuia in cazul caderii retelei de alimentare cu energieelectrica -Jurnal de cabluri -Modul de asigurare al service-ului si interventiei in cazul aparitiei unei defectiuni -Planurile desenate ale obiectivului, cu figurarea pozitiilor de amplasare a elementelor componente alea sistemelor, separate pe subsisteme, intocmite la o scara convenabila, avand co nsemnate destinatiile spatiilor si cartusul cu semnaturiles pecialistilor participanti la realizarea proiectului. 15

Planul trebuie sa cuprinda legenda simbolurilor u t i l i z a t e p e n t r u dispozitive. - Copii de pe buletinele de certificare a calitatii pentru echipamentele folosite sau certificate de conformitate ale producatorului.

3.2 Reguli privind realizarea calcului energetic Sistemele de securitate trebuie sa functioneze non stop, indiferent de caderile accidentale ale retelei primare de alimentare cuenergie electrica. Calculul energetic poate fi efectuat in doua moduri, fie pe baza legii conservarii sarcinii electrice, fie pe bazac o n s e r v a r i i e n e r g i e i , t i n a n d c o n t d e r a n d a m e n t u l r e a l al surselor de alimentare. E v i d e n t , n u s e p o a t e a s i g u r a o a u t o n o m i e nelimitata pentru aceste sisteme, de aceea au fost luate in considerare citeva aspecte, cum ar fi: De regula durata maxima a unei pene de curent este de 4-6 ore; Autonomia sistemului trebuie corelata cu timpul de interventie maxim admis in cazul aparitiei unei avarii. In cazuri speciale, autonomia maxima trebuie sa acopere durata unui sfarsit de saptamana, in conditiile in care accesul la partile importante ale sistemului nu este permis PROGRAMAREA SISTEMELOR DE SECURITATE Programarea sistemului reprezinta selectarea acelor functiuni utile pentru o aplicatie specifica. Instalarea sistemelor de securitateeste o activitate de productie in urma careia rezulta de ce mai multe ori unicate sau, in cel mai fericita caz, produse de seriemica. De aceea, fiecare sistem in parte va avea particularitatile sale, in ceea ce priveste programarea. Exista 2 etape distincte inactivitatea complexa de programare a unui sistem:a) elaborarea procedurilor de functionare si utilizare;b) programarea propriu-zisa. 4.1. Elaborarea procedurilor de operare a sistemului in functie de procedurile interne ale clientului

16

Elaborarea procedurilor de functionare presupune armonizarea intre informatiile cuprinse in proiectul tehnic de executie, solicitarilespecifice ale beneficiarului si eventualele cerinte legale pentru obiectiv. Aceasta activitate se face, de regula, impreuna cu persoanadesemnata de beneficiar sa receptioneze si sa supervizeze exploatarea sistemului de securitate.Dintre informatiile specifice care trebuie sa rezulte in urma acestei analize se numara : timpi de intrare, iesire, durata semnalizarilor ; numarul de utilizatori si drepturile specifice ale fiecaruia ; eventualele modificari referitoare la partitionarea sistemului si la traseele principale de acces catre tastaturi; 4.2 Programarea propriu-zisa Programarea propriu-zisa este etapa de introducere a parametilor de programare in memoria centralei. In timpul operatiunilor deprogramre, inginerul de sisteme de securitate va avea in vedere urmatoarele informatii ce trebuiesc programate: Optiunile generale de functionare a centralei, cum ar fi: afisarea orei, modul de semnalizare a anumitor evenimente, etc. Tipul de zona sepcific fiecarei intrari si descriptorii de zona; Timpii de intrare, iesire, durata de actionare a iesirilor de alarma ; Partitionarea (alocarea zonelor la partitii) ; Programarea utilizatorilor, doar partea de drepturi de utilizare exclus programarea propriu-zisa a codurilor deutilizator ! Programarea tastaturilor ; Programarea iesirilor sistemului : iesirile utilizate pentru semnalizarile de alarma si celelalte iesiri utilizate alea sistemului; Programarea utilizatorului digital al centralei.La finalizarea programarii se vor testa toate intrarile sistemului si toate functiile de alarma, inclusiv comunicatia cu dispeceratul deinterventie.

17

5. SISTEME DE PROTECTIE PERIMETRALA 5 . 1 . A n al i z a f a c t o r i l o r d e r i s c s i m e d i u Sistemele de protectie perimetrala sunt destinate asigurarii perimetrului unui obiectiv impotriva intrarilor si iesirilor neautorizate.Spre deosebire de sistemele de securitate de interior, sistemele de protectie perimetrala trebuie sa functioneze intr-o gama extinsade parametrii ai mediului: temperatura, radiatii solare, curenti de aer, umiditate. Acest fapt ridica atit probleme de detectie in cazulexistentei unor factori perturbatori puternici (factori de mediu, prezenta unor animale salbatice in vecinatatea perimetrului protejat,fenomene tranzitorii) cat si de functionare a echipamentelor in conditii de mediu foarte variate. Analiza factorilor de mediu are ca scop identificarea tehnologiilor de detectie corepunzatoare factorilor climatici si conditiilorspecifice reliefului obiectivului protejat (planeitatea solului, tipul de vegetatiei, santuri, canale de scurgere subterane etc.)

18