Sunteți pe pagina 1din 52

PLANUL LUCRARII CAP. 1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR 1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE 1.2. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE CAP.

2 INSUFICIENTA CARDIACA.DEFINITIE. TABLOU CLINIC 2.1. DEFINITIE 2.2. ETIOPATOLOGIE 2.3. CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE 2.4. INSUFICIENTA CARDIACA STANGA 2.5. INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA 2.6. INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA 2.7. EVOLUTIA SI COMPLICATIILE INSUFICIENTEI CARDIACE 2.8. TRATAMENTUL SI INTERVENTII SPECIFICE IN INSUFICIENTA CARDIACA CAP. 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVULUI CU INSUFICIENTA CARDIACA 3.1. ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE PARACLINICE 3.2. DEFINITIA NURSING-ULUI 3.3. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE 3.4. APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA TI TEHNICA SECURITATII DE MUNCA 3.5. CALITATILE ASISTENTEI MEDICALE 3.6. LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE 3.7. TINUTA ASISTENTEI MEDICALE 3.8. OBIECTIVELE ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE 1. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN REGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RECOLTAREA DE PRODUSE BIOLOGICE SI PATOLOGICE 2. PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI RADIOLOGICE 3. PTREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA 4. . ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE MISCA SI A MENTINE O BUNA POSTURA

5. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ALIMENTA 6. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA 7. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A ELIMINA 8. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN OBSERVAREA EDEMELOR 9. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ODIHNI 10. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN EFECTUAREA TRATAMENTULUI CAP .4. PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING CAP. 5. PROFILAXIA SI EDUCATIA SANITARA CAP.6. FISA TEHNOLOGICA : MASURAREA SI INREGISTRAREA RESPIRATIEI CAP.7. CONCLUZII CAP.8. BIBLIOGRAFIE CAPITOLUL 1 NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI CARDIOVASCULAR

1.1. NOTIUNI DE ANATOMIE


Inima este un organ situat in mediastin, orientat cu varful in stanga, in jos si inainte si cu baza in sus, la dreapta si inapoi. Din punctele de vedere anatomic ,fiziologic si patologic se deosebesc o inima (cord) si o inima dreapta. Inima stanga este alcatuita din atriul si ventriculul stang, separate prin orificiul atrioventricular. Orificiul atrioventricular stang sau mitral este prevazut cu doua valve care il inchid in timpul sistolei si il lasa deschis in timpul diastolei. Ventriculul stang primeste in diastola sangele care vine din atriul stang , iar in sistola il evacueaza in artera aorta prin orificiul aortic, prevazut cu trei valve de aspect semilunar (valvula sigmoida aortica) . Orificiul mitral si cel aortic constituie sediul de electie al cardiopatiilor reumatismale ( stenoza mitrala si insuficienta aortica ). Inima dreapta este alcatuita din atriul si ventriculul drept , separate prin orificiul atrioventricular drept. Atriul drept primeste sange din marea circulatie prin orificiile venei cave superioare si ale venei cave inferioare. Orificiul atrioventricular drept sau orificiu tricuspid este prevazut cu trei valve, care inchid orificiu in sistola si il deschid in diastola. Ventriculul drept primeste sange din atriu drept in timpul diastolei si il evacueaza in timpul sistolei in artera pulmonara, prin orificiul pulmonar, prevazut ca si orificiu aortic cu trei valve de aspect semilunar. Inima dreapta este motorul micii circulatii. Exista deci o mare circulatie sau circulatie sistemica si o mica circulatie sau circulatie pulmonara. Peretii atriilor si ventriculilor se contracta ritmic: mai intai cele doua atrii , apoi cei

doi ventriculi , sincron , expulzand aceeasi cantitate de sange pe care o primesc. Atriul drept primeste sangele venos din intreg organismul prin venele care il imping in atriul stang , de unde, prin arterele pulmonare , ajunge in atriul stang de unde trece in ventriculul si de aici prin artera aorta este distribuit in toate tesuturile si organele. Inima este alcatuita din trei tunici: endocardul , miocardul si pericardul. - Endocardul sau tunica interna captuseste interiorul inimii, iar pliurile sale formeaza aparatele valvulare. - Miocardul sau muschiul cardiac este tunica mijlocie sau muschiul cardiac este tunica mijlocie , fiind alcatuit din miocardul propriu-zis saumiocardul contractil si din tesutul specific sau excitaconductor. Miocardul contractil are o grosime diferita in cei doi ventriculi. Astfel , ventriculul stang cu rolul de a propulsa sangele in tot organismul are un perete mult mai gros decat cel drept, care impinge sangele numai spre cei doi plamani .Atriile au un perete mult mai gros decat al ventriculilor. Tesutul specific este alcatuit dintr-un muschi cu aspect embrionar foarte bogat in celule nervoase si cuprinde : a) nodul sino-atrial Keith-Flack situat in peretele atriului drept, aproape de orificiu de varsare al venei cave superioare. b) sistemul de conducere atrio-ventricular , alcatuit din nodul atrio-ventricular Aschoff-Tawara, situat in partea postero-inferioara a septului interatrial, si fasciculul His, care ia nastere din nodul Aschoff-Tawara , coboara in peretele interventricular si se imparte in miocardul ventricular. -Pericardul este tunica externa a inimii o seroasa care cuprinde,ca si pleura doua foi: una viscerala, care acopera miocardul si alta parietala, care vine in contact cu organele din vecinatate . Intre cele doua foi se afla cavitatea pericardica. In stare patologica, cele trei tunici pot fii afectate separat ( miocardita, endocardita sau pericardita) sau simultan ( pancardita) . Vascularizatia inimii este asigurata prin cele doua artere coronare. Venele coronare urmeaza traiectul arterelor si se varsa in sinusul coronar, care se deschide in atriu drept. Inervatia inimii se face prin firisoarele nervoase primite de la sistemul simpatic si parasimpatic. 2.1. NOTIUNI DE FIZIOLOGIE Revolutia cardiaca reprezinta trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care determina si insotesc aceasta deplasare de sange. Revolutia cardiaca dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde , contractia ventriculilor sau sistola ventriculara care dureaza 0,3 secunde ,relaxare (repausul) intregii inimi sau diastola generala care dureaza circa 0,4 secunde. Inima este o pompa aspiratoare- respigatoare, circulatia sangelui fiind posibila datorita contractiilor ei ritmice. Revolutia cardiaca incepe cu umplerea atriilor in timpul diastolei atriale, sangele venos din venele cave patrunzand in atriu drept, iar sangele din venele pulmonare , in cel stang. Patrunderea sangelui destinde peretii relaxati ai atriilor, pana la o anumita limita, cand incepe contractia atriala, deci sistola atriala, care evacueaza tot sangele atrial in ventriculi. Acumularea sangelui in ventricul duce la cresterea presiunii intraventriculara si inceperea sistolei ventriculare (contractia ventriculelor ). In timpul sistolei ventriculare datorita presiunii ridicate din ventriculi care depaseste presiunea din artera pulmonara si aorta, se inchid valvulele atrioventriculare si se deschid valvulele sigmoide .Dupa expulzarea sangelui din ventriculi , peretii acestora se relaxeaza si incepe diastola ventriculara, cand, datorita presiunii scazute din ventricul, se inchid valvulele sigmoide si se deschid cele atrio-ventriculare. La inceputul diastolei ventriculare, sangele este aspirat din atrii de catre ventriculi. La sfarsitul diastolei ventriculare, contractia atriala contribuie la varsarea in ventriculi a restului de sange din atrii. Rezulta ca in timpul revolutiei cardiace, atriile si ventriculii prezinta sistole si diastole succesive, care se efectueaza in acelasi timp in cavitatile drepte si cele stangi. La individul normal au loc 70- 80 revolutii cardiace/ minut care reprezinta de fapt bataile inimii. Contractiile cardiace sunt sub dependenta a doua mecanisme reglatoare : unul intracardiac si altul extacardiac. Mecanismul intracardiac are suport tesutul specific. Se stie ca proprietatile miocardului sunt: automatismul , excitabilitatea , conductibilitatea si contractibiltatea.

Automatismul si conductibilitatea se datoresc tesutului specific si explica activitatea ritmica , regulata a inimii. Frecventa batailor cardiace (70-80/minut) este realizata de nodul Keith-Flack, denumit si nod sinuzal, care emite stimuli cu aceasta frecventa. De aceea ritmul cardiac normal se mai numeste si ritm sinuzal. Mecanismul cardiac are ca suport stimulul nervos simpatic si parasimpatic- simpaticul accelereaza ritmul cardiac, iar parasimpaticul il rareste. CAPITOLUL 2 INSUFICIENTA CARDIACA DEFINITIE SI TABLOU CLINIC 2.1. DEFINITIE Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitate de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului , in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare. Termenul de insuficienta cardiaca are doua componente: una arteriala si una venoasa. Din punct de vedere al componentei arteriala inima insuficienta este incapabila ca prin contractie sa expedieze o cantitate suficienta de sange. Din aceasta definitie reiese conceptul dinamic asupra insuficientei cardiace care nu tine seama numai de debitul cardiac propriu-zis la un moment dat, ci de raportul acestuia cu necesitatile metabolice. O aplicare concreta a acestui concept o constituie descrierea unor forme de insuficienta cardiaca cu debit crescut: cele din anemie , hipertiroidie, fitulele arteriovenoase, etc. Din punct de vedere al componentei venoase, insuficienta cardiaca se caracterizeaza prin incapacitatea inimii de a accepta intregul volum sanguin rezultat din intoarcerea venoasa. In concluzie , putem defini din nou insuficienta cardiaca fiind un sindrom clinic caracterizat prin simptome si semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea debitului cardiac si in asigurarea intoarcerii venoase. 2.2 ETIOPATOLOGIE Din punct de vedere etiopatogenic se deosebesc factori clinici care declanseaza insuficienta cardiaca si cauze profunde ale insuficientei cardiace . I.) Factori clinici care declanseaza insuficienta cardiaca sunt urmatorii: a) Infectiile (cum ar fi infectiile acute ale cailor aeriene superioare )pot determina febra , tahicardia, cresterea nevoilor metabolice. Acesti factori constituie o suprasolicitare a inimii unui bolnav, cu o cardiopatie cronica, putand determina decompensarea. Emboliile pulmonare , mai frecvente la cardiopatii nevoiti sa-si restranga activitatea fizica, duc hipertensiune pulmonara cu suprasolicitare a ventriculului drept si cu declansarea decompensarii sau cu intarzierea recompensarii. Anemia severa , mai ales cand este rapid instalata ( in urma unei hemoragii digestive) constituie o intensa solicitare pentru inima care incearca sa asigure nevoile in oxigen ale tesuturilor printr-o crestere a debitului; o inima lezata in prealabil, aprovizionata ea insasi cu oxigen in conditii precare si in plus suprasolicitata , sfarseste prin a ceda .

b)

c)

d)

Insuficienta debitului coronarian la un vechi valvulopat cu hipertrofie cardiaca ( deci un aport de oxigen insuficient), aparitia aterosclerozei coronariene, cu scaderea consecutiva a debitului coronarian, constituie un factor important in aparitia manifestarilor insuficientei cardiace. Tulburari de ritm ale inimii deseori insuficienta cardiaca a unui bolnav cu inima lezata in prealabil, poate fi declansata de o tahicardie peroxistica supraventriculara sau ventriculara , fibrilatie atriala sau de flutter-ul atrial. Aceste tulburari de ritm pot duce la decompensare prin : cresterea nevoilor inimii, scurtarea diastolei ca o umplere ventriculara deficitara. Solicitarile fizice si psihice- eforturile fizice mari, caldura excesiva a mediului ambiant si emotiile puternice pot determina o decompensare cardiaca. La decompensarea inimii mai contribuie si ingestia unei cantitati mari de sare, suprimarea intempesiva a digitalei si diureticilor , transfuziile de sange si perfuziile saline. Tireotoxicoza si sarcina - hipertiroidia si sarcina solicita un debit cardiac crescut, putand declansa o insuficienta cardiaca la un vechi valvulopat.

e)

f)

g)

II.) Cauzele profunde ale insuficientei cardiace sunt reprezentate de bolile care lezeaza miocardul: II.1. Cauzele insuficientei cardiace stangi sunt: a) b) c) d) e) f) hipertensiunea arteriala bolile valvulei aortice bolile coronarelor insuficienta mitrala miocarditele unele cardiopatii congenitale

II.2. Cauzele insuficientei cardiace drepte pot fi grupate astfel: a) bolile ce constituie cauze ale insuficientei ventriculare stangi, acestea determinand o congestie si o hipertensiune pulmonara si realizand supraincarcarea ventriculului drept. Astfel hipertensiunea arteriala, bolile coronarelor, bolile mitrale si bolile valvelor aortice determina mai intai o insuficienta ventriculara stanga , iar ulterior si insuficienta ventriculara dreapta. b) bolile ce efectueaza intregul miocard, dar care pot determina cu precadere o insuficienta ventriculara dreapta. Dintre aceste boli amintim: miocarditele. anemiile severe, fistulele arteriovenoase, avitaminoza B1. c)bolile primitive ale plamanului, vaselor pulmonare si valvulelor pulmonare. Dintre acestea cele mai importante sunt bolile pulmonare, si anume brohopneumopatia obstructiva cronica. Alaturi de cauzele prezentate mai sus, care sunt cele mai frecvent intalnite, la producerea insuficientei cardiace drepte mai pot contribui: stenoza triscupidianasi mixomul atrial drept, inima dreapta ( pericardita constructiva), tahicardiile heterotrope prelungite. 2.3. CLASIFICAREA INSUFICIENTEI CARDIACE A.) Dupa localizare se deosebesc:

o insuficienta cardiaca stanga o insuficienta cardiaca dreapta o insuficienta cardiaca globala

B.) Dupa debut se deosebesc : o insuficienta cardiaca acuta ( stanga sau dreapta ) o insuficienta cardiaca cronica( stanga sau dreapta )

C.) Dupa toleranta de efort se clasifica in patru stadii: in primul stadiu la efort nu apare nici un semn de insuficienta cardiaca, in stadiul al patrulea simptomele de insuficienta apar si in repaus, iar in stadiile doi si trei reprezinta forme intermediare. D.) Din punct de vedere al debitului cardiac se deosebesc: o insuficienta cardiaca cu debit scazut (cea din diversele valvulopatii, hipertensiune) o insuficienta cardiaca cu debit crescut ( hipertiroidie, anemie severa).

2.4.INSUFICIENTA CARDIACA STANGA

Insuficienta cardiaca stanga se datoreste scaderii debitului inimii stangi, cu staza si hipertensiune in mica circulatie. Simptomatologia este dominata de disconfortul respirator, care imbraca diferite aspecte de dispnee. A.)Dispneea este simptomul cel mai precoce si cel mai constant si se caracterizeaza prin respiratii frecvente si superficiale. La inceput apare la eforturi mari , apoi progresiv, pe masura cedarii miocardului, la eforturi din ce in ce mai mari. A.1. O forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, accentuandu-se spre seara. In forme avansate de insuficienta stanga, dispneea apare si in repaus, bolnavul luand o pozitie semisezanda. Aceasta dispnee se numeste ortopnee. A.2. Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor crize ce survin dupa una, doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este anxios, se ridica in pat in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer proaspat. Dispneea imbraca aspectul de tahipnee superficiala , regulata, crizele dureaza aproximativ 20 de minute pana la o ora terminandu-se de multe ori cu cateva chiute de tuse,cu eliminarea unei expectoratii mucoase. B.)Edemul pulmonar acut este cea mai grava,dar si cea mai caracteristica manifestare a insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale , de obicei nocturne sau dupa efort mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o dispnee extrema cu ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios agitat, palid, cu buze usor cianotice , cu transpiratii reci. El prezinta hipnee ampla zgomotoasa si tahipnee de 3040 respiratii /minut .Apare tusea care la inceput este seaca , apoi apare o expectoratie serioasa, spumoasa, albicioasa, iar in cele din urma devine rozata, expresie de transvazarii sangelui din alveolele pulmonare. Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie deosebit de edemul pulmonar toxic, de edemul pulmonar de origine cerebrala sau de edemul pulmonar al fenalilor. C.) Respiratia Cheyne-Stockes- se caracterizeaza prin succesiunea unor perioade de apnee si de hiperventilatie. Se intalneste in special la varstnici , hipertensivi si sclerotici.

D.) Tusea- este un simptom intalnit frecvent la bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga, producandu-se mai ales cu prilejul crizelor de dispnee paroxistica nocturna, dar si in afara lor. Tusea poate imbraca mai multe forme: tuse de efort, tuse seaca cu senzatie neplacuta de iritatie la nivelul traheei si laringelui, tuse de decubit , tuse umeda cu expectoratie mucoasa, hemoragica sau mucopurulenta. E.)Hemoptizia- bolnavii pot avea o expectoratie rozata si spumoasa in cazurile edemului pulmonar acut sau franc sangvinolent in cazul infarctului pulmonar. In insuficienta pulmonara stanga sau in insuficienta atriala stanga, bolnavii pot expectora spute ruginii ce contin celule de insuficienta cardiaca. 2.5. INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA Insuficienta ventriculului drept determina scaderea relativa a debitului sanguin din sistemul arterei pulmonare si staza in sistemul venelor cave. Simptomatologia insuficientei cardiace drepte , care constituie si criteriile sale de diagnostic, cuprinde urmatoarele: a.)Hepatalgia hepatomegalia de baza - cresterea de volum a ficatului, se manifesta prin : - dureri in hipocondrul drept (hepatalgia), care la inceput apar dupa eforturi, apoi devin persistente. - constatarea marimii anatomice a ficatului ( hepatomegalia). Hepatomegalia de staza trebuie diferentiata de alte cauze de marirea ficatului (hepatite acute / cronice, ciroze hepatice , tumori hepatice etc.) b.) Cianoza incetinirii vitezei in mica circulatie este generalizata cu predominanta la extremitati si proeminente( buze , urechi, pometi, maini, picioare, etc.). Tegumentele sunt ceva mai rosii si mai calde , cu transpiratii ( mai ales la palme ), daca debitul cardiac este crescut, mai palide si mai reci daca debitul cardiac este scazut. c.) Turgescenta venelor superficiale mai ales jugulare expresia hipertensiunii din sistemul venos si este mai evidenta la nivelul venelor gatului, deoarece aceste vene mari sunt foarte apropiate de atriul drept, au peretii subtiri, iar in mod normal sunt turtite, avand o presiune relativ negativa. d.) Fenomenele de staza renala apar ca urmare a cresterii presiunii in venele renale si scaderii gradientului de presiune dintre artere si vena renala. Se manifesta prin nicturie, oligurie cu urina normal concentrata, iar in stazele mai avansate poate aparea o discreta proteinurie. e. ) Fenomenele de staza portala se manifesta prin materism , constipatie , inapetenta, greata, iar in cazul cu aliura mai rapida prin varsaturi si diaree. f.) Fenomenele de staza cerebrala - expresia congestiei venoase a encefalului, a scaderi relative a debitului arterial a hipoxiei si a . Aceasta encefalopatie se manifesta cu :somnolenta diurna si adesea somnolenta nocturna, apatie si torpoare , uneori evolueaza pana la coma , alteori agitatie ( delir cardiac). g.) Edeme cardiace fac parte din manifestarile cele mai caracteristice ale insuficientei cardiace drepte. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor generalizat, predominant declin, progresiv,la inceput vesperale, apoi permanente, cu extindere de la partile cele mai joase ale corpului ( maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus. h.) Hidrotoracele pentru insuficienta cardiaca dreapta este caracteristic hidrotoracele drept sau in cazuri severe ,hidrotoracele bilateral. O complicatie a insuficientei cardiace drepte este cordul pulmonar cronic. Apare dupa unele boli pulmonare cronice si in special dupa bronhopneumopatia obstructiva cronica. Cele mai obisnuite cauze sunt: emfizemul pulmonar obstructiv , astmul bronsic ,bronsitele cronice,diferite scleroze pulmonare.

Simptome: tabloul clinic reuneste semnele bolii cauzale , semne de insuficienta respiratorie si semne de insuficienta cardiaca dreapta. Boala evolueaza in trei stadii: - Stadiul de pneumopatie cronica in care sunt prezentate semnele bolii pulmonare si ale insuficientei respiratorii,dar lipsesc semnele unei insuficiente cardiace. Boala se manifesta in acest stadiu prin dispnee de efort, tuse cu expectoratie si daca este prezenta insuficienta respiratorie prin cianoza. In acest din urma caz, in sangele arterial scade oxigenul si creste dioxidul de carbon. - Stadiul de cord pulmonar cronic compensat apare dupa ani de evolutie, sub influenta evolutiilor acute bronhopulmonare si a fumatului. Dispneea se accentueaza si se instaleaza la cel mai mic efort. Cianoza apare chiar si in repaus, fiind foarte intensa. Poliglobulia si degetele hipocratice devin manifeste . Apar semne de hipertrofie si de dilatare a inimii drepte. - Stadiul al treilea se caracterizeaza prin aparitia semnelor de insuficienta cardiaca dreapta, constituind cordul pulmonar cronic decompensat. Cianoza este intensa, nuanta pamantie, de unde si denumirea de cardiaci negri data acestor, bolnavi. Dispneea este foarte pronuntata, la fel poliglobulia si degetele hipocratice. Uneori apar dureri anginoase si somnolenta care poate merge pana la coma. Semnele insuficientei cardiace drepte devin evidente :jugulare turgescente, edeme ale gambelor, tahicardie,hepatomegalie, uneori ascita. Prognosticul este in general grav,insuficienta respiratorie odata aparuta evolutia acestei boli este invariabil catre agravare. Aparitia insuficientei cardiace agraveaza si mai mult diagnosticul. 2.6.INSUFICIENTA CARDIACA GLOBALA Prin insuficienta cardiaca globala sau de tip biventricular se inteleg acele cazuri care prezinta manifestari evidente clinic atat de insuficienta cardiaca stanga cat si de insuficienta cardiaca dreapta. In consecinta tabloul clinic prezinta: a) Fenomene de staza pulmonara : dispnee de tip cardiac,raluri de staza, aspect radiologic de hil de staza ,eventual chiar atacuri de edem pulmonar si astm cardiac. Fenomenele de staza in sistemul venelor cave: hepatomegalie de staza, edeme de tip cardiac, cianoza, oligurie, hipertensiune venoasa periferica si centrala, etc..

b)

Insuficienta cardiaca globala poate fi: - Primara, cand manifestarile de insuficienta ale celor doi ventriculi apar si evolueaza simultan. Acesta este cazul insuficientei cardiace in miocardite si miocardiopatii distrofice, ischemice, unde se produc leziuni difuze si proportionale in intregul miocard, ceea ce determina decompensarea in acelasi timp a ambilor ventriculi. - Secundara, atunci cand intr-o prima faza se manifesta numai insuficienta unuia din ventriculi si mai tarziu, intr-o a doua faza apar si semnele decompensarii si celuilalt ventricul. In acest tip de insuficienta se pot remarca: tabloul clinic tinde sa fie dominat de semnele insuficientei cardiace drepte si pe masura ce afectiunea cardiaca se agraveaza, se accentueaza si gradul de predominanta a semnelor de insuficienta cardiaca dreapta. De aceea ,e multe ori, afectiunea pare ca o insuficienta cardiaca dreapta cu toate semnele tipice descrise, la acre se constata in plus raluri de staza, ca semn al coexistentei unei insuficiente cardiace stangi. In cadrul insuficientei globale se pot distinge doua variante aparte, caracterizate prin particularitati fiziopatologice specifice si care se oglindesc in unele caractere ale simptomatologiei: a.)Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva reducerii reintoarcerii venoase la inima si scaderii debitului cardiac, este asa-numita insuficienta cardiaca de tip hipodiastolic. Acesta este cazul in pericardita consecutiva , in sindroamele de restrictie cardiaca ( hipertrofii concentrice, fibroza, tumori cardiace mai mari, etc.), in insuficienta

cardiaca din unele tahicardii excesive si prelungite. In aceste cazuri, pe langa tabloul cunoscut al insuficientei cardiace globale (cu predominanta dreapta) se mai constata urmatoarele particularitati: - tegumentele sunt reci si palide , cu transpiratii reci; - tensiunea arteriala este mica , iar formula tensionala este convergenta prin scaderea presiunii sistolice; - timpul de circulatie este in general mai prelungit decat in alte cazuri de insuficienta cardiaca; - masurarea debitului cardiac arata o scadere evidenta a acestuia in valoare absoluta. E.) Insuficienta cardiaca congestiva consecutiva cresterii reintoarcerii venoase la inima si cresterii debitului cardiac , este asa - numita insuficienta cardiaca de tip hiperdiastolic care insoteste sindroamele cardio-circulatorii hiperkinetice, hipertiroidismul, anemiile severe, unele cazuri de cord pulmonar cronic cu insuficienta respiratorie pronuntata, in miocardiopatia din boala Paget, etc.. In aceste cazuri, pe langa tabloul cunoscut al insuficientei cardiace globale (cu predominanta dreapta) , se mai constata urmatoarele particularitati: - tegumentele sunt calde , cu transpiratie apoasa alba, cu roseata generalizata, dar mai exprimata in palme ; - pulsul este tahicardic , dar plin , amplu, uneori cu caracter saltaret; - tensiunea arteriala sistolica este mai adesea crescuta, formula tensionala fiind divergenta; - timpul de circulatie este , in general, mai scurt decat in alte cazuri de insuficienta cardiaca; - masurarea debitului cardiac arata valori absolute crescute uneori considerabil, dar debitul este totusi mai mic decat ar fi in acelasi caz in lipsa unei insuficiente cardiace. 2.7. EVOLUTIA SI COMPLICATIILE INSUFICIENTEI CARDIACE Evolutia insuficientei cardiace depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale si de prezenta sau absenta complicatiilor. La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare de ani (10 ani sau peste), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta. In cazul unei cardiopatii cu insuficienta de cord drept supravietuirea, care in urma a doua decenii era de numai 1-2 ani,a devenit astazi de 5- 10 ani si chiar mai mult. Complicatiile insuficientei cardiace sunt urmatoarele: trombozele venoase ale membrelor inferioare; emboliile pulmonare ( secundare trombozelor venoase); emboliile arteriale ( ca urmare a formarii unor trombi in atriul stang sau in ventriculul stang); complicatiile pulmonare edemul pulmonar acut, bronhopneumonia; complicatiile cerebrale tromboza sau embolie cerebrala; ciroza cardiaca;

insuficienta renala ; endocardita bacteriana subacuta.

2.8. TRATAMENTUL SI INTERVENTII SPECIFICE IN INSUFICIENTA CARDIACA Tratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante: - usurarea activitatii inimii( repaosul fizic constitue una din principalele masuri prin care se urmareste realizarea acestui obiectiv ; tratamentul hipotensor este extrem de util in cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace stangi); - marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului ( cu ajutorul tratamentului tonicardic); - restabilirea echilibrului hidrosalin ( prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu diuretice) A. Tratamentul igieno-dietetic dietetic consta in primul rand in repaus si in dieta saraca in sodiu. - Tratamentul igieno-

Repausul-durata si gradul repausului depind de afectiunea cauzala; el este util in toate formele de insuficienta cardiaca. Prin repausul fizic se realizeaza urmatoarele: scaderea tensiunii arteriale, diminuarea travaliului muschilor respiratori, rarirea alurii ventriculare. Alaturi de repausul fizic , un rol important il au repausul psihic si moral. In insuficienta cardiaca repausul la pat va fi mentinut acasa sau la spital timp de 1-2 saptamani. In acest interval bolnavul se va gasi in pozitia semisezanda in pat sau in fotoliu, aceasta pozitie fiind convenabila mai ales pentru bolnavii cu insuficienta cardiaca stanga. Se va evita , in masura posibilului imobilizarea absoluta si prelungita Reluarea activitatii se face in functie de reducerea semnelor de insuficienta cardiaca si de posibilitatea controlarii acesteia printr-un tratament de intretinere: reluarea activitatii se va face in etape progresive. Unii bolnavi isi pot prelua serviciu, dar cei care au de facut eforturi fizice trebuie sa-si schimbe locul de munca. In orice caz, tuturor bolnavilor li se recomanda un program de munca redus, cu perioade de odihna in timpul zilei si cu repaus la pat in cele doua zile de la sfarsitul saptamanii. Dieta saraca in sodiu reprezinta, de asemenea un mijloc de mare importanta in tratamentul insuficientei cardiace. De altfel in formele usoare de insuficienta cardiaca, dieta hiposodata plus repausul fizic determina o neta ameliorare. Gradul de restrictie al ingestiei de sodiu depinde de severitatea insuficientei cardiace. In insuficienta cardiaca severa se recomanda o restrictie mare a ingestiei de sare ( sub 1 gr/ zi) ceea ce se poate realiza prin regimul Kempner ( 1 kg . de fructe, 200 gr orez, 30-50 gr .zahar, 300 gr compot cu un continut de 0,5 gr de NaCl ) sau prin regimul Carel ( 800 ml lapte cu un continut de 1 gr de NaCl ). In general, in cadrul regimului hiposodat se evita alimentele cu sodiu ( branza , mezeluri , cereale , paine , etc.). Restrictia de lichide nu este necesara in mod obisnuit. In conditiile unei diete hiposodate, bolnavul cu insuficienta cardiaca poate bea apa dupa nevoi, adica 1,5-2 l in 24 h. In cazul hiponatremiei de dilutie , aparuta tardiv la bolnavii cu insuficienta cardiaca ce isi pierd capacitatea de a excreta apa , se recomanda o restrictie a ingestiei de apa. Regimul alimentar consta intr-o alimentatie variata si bogata in vitamine, mese fractionate , regim hipocaloric la obezi, hipertensivi si coronarieni. Se va urmari greutatea bolnavului sa nu depaseasca valoarea normala. Alcoolul , cafeaua si ceaiul sunt permise in cantitati mici, fumatul trebuie interzis. Se vor asigura proteine suficiente (1 gr/kilocorp ), cantitatea de lipide va fi redusa, iar fructele, sucurile, zarzavaturile si zeama de fructe vor fii administrate in cantitati mai mari. Se reduce sarea, in formele severe se permit 1 -1,5 gr sare de bucatarie/ zi, iar in unele cazuri ( Nefrix ) se permit 3 gr sare; cantitatea de lichide zilnica nu va depasii 1-1/2 litri lichid-iarna si 2 litri vara . Regimul va fi normocaloric, hipocaloric sau hipercaloric, in functie de necesitatile bolnavului in cauza. Trebuie sa fie bogata in vitamine, sa contina proteine (se administreaza

multe fructe si legume ) , deoarece pierde potasiu prin diuretice si va contine 1 gr proteine/ kg corp, fiind echilibrat in glucide si moderat in lipide. Mesele vor fi mici si fractionate ( 4-5 / zi), ultima masa va fi luata inainte de culcare.

A. Sunt permise urmatoarele alimente - laptele ( numai in limita cantitatii permise) , cas, urda, branza; - carne de vaca, pasare slaba in cantitate limitata cca . 100 -150 gr/ zi; pestele de rau slab, fiert, fript sau copt; - paine alba fara sare; - grasimile - untul nesarat, smantana, frisca, uleiul vegetal; - fructele fierte in compoturi, sucuri de fructe; - legume sub forma de salate, piureuri, budinci , evitand pe cele care produc meteorisme si cele bogate in sodiu ( varza, telina, spanacul); - bauturile sub forma de ceaiuri de plante, sucuri de fructe. B. Sunt interzise urmatoarele alimente: - branzeturi grase ( cascaval, branzeturi topite); - carnea grasa de porc, gasca, rata, mezelurile , pestele sarat; - ouale in cantitate excesiva; - painea cu sare sau fainoasele preparate cu bicarbonat sau sare; - legumele bogate in sodiu: telina, sfecla, spanac; - dulciuri preparate cu sare sau cu multa grasime; - bauturi: alcoolul sub orice forma , apele minerale, iaurtul, ceaiul tare, cafeaua; - condimentele cele iuti, boiaua piperul; - mustarul cu sare, ceapa, usturoiul. B. Tratamentul medicamentos a) Tonicardiace- sunt substante obtinute din unele plante si anume: Digitalis purpureea, Digitalis lanata, Strophantus gratus, Strophantus kombe. Medicatia tonicardiaca reprezinta medicatia de baza a insuficientei cardiace. Se administreaza ori de cate ori insuficienta cardiaca nu se compenseaza prin repaus si regim desodat. Preparatele digitalice actioneaza imbogatind metabolismul miocardului, marind forta de contractie a inimii, scazand frecventa cardiaca. Datorita acestor actiuni creste debitul cardiac, scade presiunea venoasa , se reduce volumul inimii, creste diureza si se diminua edemele.

Tonicardiacele cele mai des folosite sunt Digitala si Strofantina . Strofantina are o actiune rapida si de scurta durata fiind utilizata in formele acute, dar nu este recomandata in tratamentul cronic. Digitala actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si se acumuleaza in organism. Cele mai cunoscute preparate de Strofantina sunt: SROFANTINA KOMBETINUL si DUABAINA. Se administreaza numai intravenos, fiind indicate doar in cazurile de urgenta. Nu se administreaza imediat dupa Digitala, ci dupa o pauza de 1-2 zile. Preparatele de Digitala sunt extrase din Digitalis purpureea sau din Digitalis lanta (Lanatosid-C, Digoxin, Dezlanosid, Cedilanidesubstante care se administreaza fie pe cale intravenoasa , fie oral). -Lanatosid- C ( 0,4 mg /fiola) isi manifesta efectul dupa 10 min. ,cu intensitatea maxima de 1-2 h . In tratamentul de atac se folosesc intravenos 1,8- 1,6 mg /zi, administrate in 4 prize sau per os 1-2 mg ( de 3 ori /zi ,I zi cate 12-25 picaturi sau 4-8 drajeuri). Tratamentul de intretinere se realizeaza cu picaturi sau drajeuri cu doza ce reprezinta aproximativ din doza tratamentului de atac ( 0,5 1 mg /zi ). Digoxin- se prezinta sub forma de comprimate ce contin 0,25 mg glicozid si sub forma de solutie alcooloica glicerinata ce contine 0,5 mg glicozid. La adulti in tratamentul de atac se folosesc 0,5 mg/ zi, administrat oral, pana la compensare ( cateva zile) , apoi intretinere cu 0,125- 0,5 mg / zi; in urgente ,daca pacientul nu i s-a mai administrat digitala, se injecteaza intravenos lent 0,5 1mg, repetand la nevoie dupa 4-8 ore inca 0,5 mg. La copii se administreaza oral 0,025mg/ kilocorp la 8 ore in 2-4 doze pentru digitalizare, apoi intretinere cu 0,0125mg/kilocorp si pe zi. -Nidacil- in tratamentul de atac se foloseste doza de 0,6-1mg/zi timp de 3-5 zile, iar in tratamentul de intretinere doza de 0,1-0,2mg/zi. -Dezlanosid- se prezinta sub forma de fiole a 2ml solutie injectabila continand dezacetillanatozida 0,4 mg . Are actiune rapida , isi manifesta efectele dupa 10 -30 min., intensitatea maxima fiind realizata dupa 1-2 h . Pentru digitalizarea rapida se foloseste doza de 0,8-1,6 mg ( 2-4 fiole/zi), dozele fiind fractionate si administrate la 4-6 h interval. - Digitalina se prezinta sub forma de solutie hidroalcoolica gicerinata continand digitoxina 1 mg /ml sau 50 picaturi. Se administreaza la adulti oral 0,2-0,5 mg /zi ( 10-15 picaturi), pana la corectarea tahicardiei si compensare, apoi 0,6 mg/zi timp de 3-6 zile . La copii , dupa varsta , in prima zi se administreaza 0,1 -0,4 mg, in 2-3 zi 0,1-0,2 mg, apoi intretinere cu 0,025- 0,05 mg zilnic sau la 12 zile . Contraindicatiile Digitalei sunt reprezentate de fenomenele de supradozaj digitalic si de cazurile de soc sau colaps. Intoxicatia cu Digitala se manifesta prin tulburari de ritm si conducere ( extrasistola, tahicardii paroxistice), tulburari gastrointestinale ( greturi, varsaturi, anorexie).In caz de supradozare principala masura consta in oprirea tratamentului cu Digitala, apoi incetarea administrarii de diuretice , limitarea efortului fizic, sarii de potasiu, chinidinei. In tratamentul cu Digitala foarte util este sa se masoare in fiecare zi pulsul pentru a aprecia rezultatele terapeutice si pentru a surprinde eventualele fenomene de intoxicatie. B .Diureticele- reprezinta o medicatie importanta avand drept scop eliminarea de sodiu si de apa din organism ameliorand munca inimii. Ele pot fi administrate in orice forma de insuficienta cardiaca, avand o toxicitate slaba, efect diuretic prelungit si important, fara reactii adverse deosebite si fara grave tulburari electrolitice. Pericolul hipopotasemiei se previne administrand concomitent clorura de potasiu. Dintre diureticele tiazidice fac parte: Nefrix, Ufrix, Furosemid, ele putand fi administrate in orice insuficienta cardiaca. - Nefrix- se administreaza pe cale orala 2-4 tablete zilnic( 50-100 mg )sau 2-3 ori / saptamana. - Furosemid- se prezinta sub forma de fiole a 2 ml solutie apoasa continand furosemid 20 mg. Prezinta un efect important , imediat si rapid. Se administreaza intravenos lent ( 1-3 fiole a 20 mg) sau 1-3 comprimate a 40 mg /zi sau la 2 zile. La bolnavii cu edeme cardiace 1 doza, de 40 mg, poate duce la pierderea de pana la 8 litri de apa. Furosemidul este eficace la bolnavii rezistenti la diuretice tiazidice. Poate fi utilizat in doze de 40 mg pana la 500 mg.

Poate produce dezechilibre electrolitice: hiponatremie, hipopotasemie, hiperuricemie, accidente alergice si tulburari digestive. - Alte diuretice utilizate sunt: inhibitorii aldosteronului ( Aldactana, Spironolactona), acidul etacrinic cu efect important si rapid, se administreaza comprimate de 0,050 g , 1-4 /zi , dupa mese si fiole de 0,025 g, 1-4 /zi intravenos. In insuficienta cardiaca refractara la tratament se administreaza cure discontinue de corticoizi ( Prednison). C. Alte tratamente: - Oxigenoterapia este indicata in cazurile acute si in vazurile cronice cu leziuni pulmonare; - Emisia de sange (300-500 ml) se practica in insuficienta cardiaca acuta si forma cronica severa cu edeme mari; - Evacuarea colectiilor lichidiene cand respiratia este stanjenita; - Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut , iar anticoagulantele, in formele cu accidente tromboembolice. C . TRATAMENTUL COMPLICATIILOR Tratamentul edemului pulmonar acut se aplica de urgenta in urmatoarea succcesiune: pozitia sezanda cu membrele inferioare in pozitie declina, garouri prin rotatie ( la 5 minute ) la cele 4 extremitati, oxigen prin sonda nazala, Morfina intravenos (1-2cg),sangerare (300-500ml in 5 minute), diuretice ( Furosemid 2 fiole, 0,40mg intravenos sau Edecrin 50 mg in perfuzie), tonicardiace ( Lanatosid-C intravenos 1 fiola, Digoxin sau Strofantina intravenos), Miofilin intravenos. Daca tensiunea artiala este scazuta se administreaza tonicardiace Isuprel 2-8 fiole de 0,2mg in 250ml ser glucozat 5%, oxigen, Morfina, HHC, Dextran. In E.P.A. de origine infectioasa se face sangerare si se administreaza HHC, tonicardiace si oxigen. In E.P.A. din marile hipertensiuni se combate energic hipertensiunea cu Raunervil (1 fiola intravenos lent), Catapresan sau Regitina. B) Tratamentul insuficientei cardiace congestive rapid instalate implica repaus la pat ( nu absolut) , oxigen, restrictie mare de sare, Furosemid, Acid etacrinic, Lanatosid-C (3-4 fiole intravenos pe zi). c.) Tratamentul cordului pulmonar acut: oxigen pe cale nazala, analgetice ( Algocalmin, Mialgin ), Atropina , in caz de bradicardie si hipotensiune ; Papaverina intravenos , Izoproterenol in perfuzie, Noradrenalina in caz de soc , digitalice injectabile (Lanatosid C ), asociat cu Furosemid intravenos tratament anticoagulant sau trombolitic ,antibiotice in zilele urmatoare. Tratamentul cordului pulmonar cronic se adreseaza, in primul rand, bolii pulmonare cauzale .Se administreaza antibiotice ( Tetraciclina 2gr/zi sau Ampicilina 4gr/zi ), bronhodilatatoare ( Miofilin 1-2 fiole intravenos lent ), Bronhpdilatin sau Alupent; corticoterapie oral sau H.C.C.; se urmareste dezobstruarea cailor aeriene prin eliminarea secretiilor bronsice, prin hidratare corecta, cu Trecid, Bisolvol, oxigen intermitent, antitusive cu prudenta; in stadiul de insuficienta cardiaca: sangerare, diuretice, tiazidice (Nefrix ) si tonicardiace. CAPITOLUL 3 ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA BOLNAVILOR CU INSUFICIENTA CARDIACA La bolnavii cu insuficienta cardiaca forta de contractie a inimii este scazuta si nu poate asigura debitul de sange necesar functiilor normale ale organismului. Din aceasta cauza, aportul deficitar de substante nutritive si

oxigen creeaza grave tulburari ale metabolismului tisular, care reduce la randul sau forta de contractie a inimii si staza in circulatia de intoarcere. Aceasta categorie de bolnavi necesita o ingrijire speciala care are ca scop : a) reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata imbolnavirilor, deci scadea fortul cardiac; marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala. , pentru a

b)

Asistenta medicala detine o pozitie importanta in ingrijirea acestor categorii de bolnavi. Pentru a-si indeplinii menirea nu trebuie sa se multumeasca sa cunoasca si sa aplice, chiar perfect, diferite tehnici de ingrijire a bolnavului , ci trebuie sa cunoasca si notiuni teoretice care sa-i permita depistarea unui semn precoce, interpretarea acestuia si chiar, daca este nevoie, interventia in situatiile in care viata bolnavului depinde de cunostintele sale. 1.Asigurarea repausului fizic - asistenta se va ingrijii ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic , saloanele sa aiba o ambianta placuta. - bolnavii cu insuficienta cardiaca fiind dispneici, vor fi tinuti in pozitie sezanda sau semisezanda, asistenta medicala va avea grija sa le asigure aceasta pozitie. - patul va fi prevazut cu utilaj auxiliar , precum si cu un numar mare de perne. In cursul zilei patul va fi inlocuit cu un fotoliu avand grija ca bolnavul sa aiba sprijin sub picioare 2. Asigurarea repausului psihic - asistenta medicala va avea grija sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura echilibrul nervos, trebuie sa castige increderea bolnavului printr-o buna pregatire profesionala. - pentru a evita starile de neliniste va administra la timp medicamentele prescrise de medic si va raspunde prompt la orice solicitare a bolnavului. - asistenta medicala va insotii bolnavii la consultatiile de specialitate ( examinari radiologice, EKG.); va examina starea psihica a bolnavilor, vizitandu-l cat mai des si va instrui vizitatorii asupra modului de comportare fata de bolnav. 3. Asigurarea igienei personale a bolnavului - Asistenta medicala va executa zilnic toaletele bolnavului fara ca acesta sa faca eforturi prea mari, va face apoi o frectie cu alcool diluat pentru a imbunatatii circulatia periferica. Pielea trebuie mentinuta in permanenta curata si uscata , deoarece pielea umflata se infecteaza usor. - Se va schimba lenjeria de pat si de corp zilnic. 4. Prevenirea formarii trombozelor - Asistenta medicala va executa zilnic masajul membrelor inferioare, in directia curentului venos. - In acelasi scop, asistenta medicala va asigura ridicarea membrelor inferioare la 35 grade prin ridicarea patului sau prin asezarea unor suluri sub picioarele bolnavului. - Bolnavul va fi ajutat sa execute muscari de flexie si extensie a membrelor inferioare prin care se impiedica trombozarea si se elimina edemele.

5. Urmarirea functiilor vitale si vegetative - Asistenta medicala va urmarii zilnic T.A. , pulsul central si periferic, respiratia, diureza, tranzitul intestinal, temperatura. - Se urmareste bolnavul cu atentie pentru a observa semnele de agravare si complicatiile care pot aparea ( edem pulmonar, embolie pulmonara, tromboflebita) si va anunta imediat medicul. Starile de constipatie vor fi combatute cu purgative. - Asistenta medicala va tine evidenta exacta a lichidelor consumate si eliminate de bolnav, va urmari zilnic greutatea corporala dupa eliminarea scaunului si a urinei inainte de masa. 6. Regimul alimentar - Asistenta medicala va urmari cu strictete respectarea regimului alimentar care va fi hipocaloric pentru mentinerea greutatii corporale; hiposodat pentru a impiedica retinerea apei in organism, contribuind la reducerea edemelor. Se vor evita alimentele care contin natriu : salicilat de sodiu; cantitatea de lichide zilnica nu va depasi 1-2 l/24h . Ratia zilnica de alimente va fi impartita in 4 -5 mese, iar ultima masa se va lua cu 3 ore inainte de culcare. 7. Administrarea tratamentului medicamentos - Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medic; medicatia folosita consta in cardiotonice , cel mai frecvent e Digitala care se administreaza per os si daca nu se administreaza dupa prescriptia medicala da fenomene de supradozare. Se administreaza si diuretice: Furosemid, Ederen, Nefrix, iar asistenta va avea grija sa urmareasca diureza. - Reducerea edemelor si masei sangelui circulant se mai poate face si prin atarnarea membrelor inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima. - Oxigenoterapia este indicata si usureaza starea bolnavilor cu insuficienta cardiaca. 8 Educatia sanitara - Asistenta medicala contribuie la educarea bolnavului asupra noului regim de viata, dupa externare bolnavul va duce o viata ordonata evitand suprasolicitarile; se va evita munca fizica. Se respecta regimul dietetic, numarul meselor, se reduce sarea , cafeaua , alcoolul, tutunul. In caz de imbolnaviri respiratorii: viroze, gripe, vor fi tratate imediat, deoarece orice neglijenta, poate agrava boala. 3.1ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INVESTIGATIILE PARACLINICE Colaborarea cu medicul la examinarea paraclinica este una din sarcinile importante ale asistentei medicale. Sarcinile asistentei medicale in pregatirea si asistarea unui examen paraclinic sunt urmatoarele: - pregatirea psihica a bolnavului : i se explica bolnavului in ce consta examenul care trebuie sa i se faca, caracterul inofensiv al examinarii; - pregatirea si verificarea instrumentarului necesar efectuarii examinarii sau recoltarii; - dezbracarea si imbracarea bolnavului Imbracarea si dezbracarea bolnavului se face la solicitarea medicului si trebuie efectuata cu mult tact si finete, pentru a nu provoca dureri sau miscari inutile ; - aducerea bolnavului in pozitiile adecvate examinarilor si sprijinirea lui; - servirea medicului cu instrumentele necesare examinarii si ajutarea medicului in efectuarea tehnicii;

- recoltarea produselor patologice si a analizelor biologice. A. Examenele paraclinice cuprind: - examene de laborator care constau in recoltarea de sange pentru determinarea V.S.H. ului ( valori normale 5-10 mm /h, sau 20-50 mm/24 h ), glicemiei ( valori normale 65-100 mg %) , lipidemiei ( normal 500- 700 mg% ) , colesterolul ( normal 150-259 mg % ). - examen radiologic prin care se pot evidentia aspecte utile pentru diagnostic. Astfel se observa o silueta cardiaca marita cu o configuratie ce depinde de boala cauzala, iar la examenul plamanilor, se constata o crestere a dimensiunilor arterelor pulmonare, dar transparenta pulmonara, nu este redusa. - explorari hemodinamice care sunt utile atat pentru diagnostic cat si pentru urmarirea insuficientei. In insuficienta cardiaca stanga, viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se: 1.timpul brat-limba este crescut cu mult peste limita superioara a normalului ( 16 secunde), atingand 30 secunde; 2. timpul brat-plaman este normal. In insuficienta cardiaca dreapta viteza de circulatie este incetinita, constatandu-se: - timpul brat-limba este prelungit( poate atinge sau depasi 24 secunde); - timpul brat-plaman este prelungit( peste valoarea normala de 8 secunde). Presiunea venoasa determinata la nivelul venelor de la plica cotului este mult crescuta.

3.2.DEFINITIA NURSING-ULUI Nursing-ul a primit foarte multe definitii, dar cele mai importante sunt definitia O.M.S.-ului, definitia Virginiei Henderson si definitia consiliului I.N.( C.I.N.). Definitia prezentata de O.M.S. stabileste ca nursing-ul este o parte importanta a sistemului de ingrijire a sanatatii cuprinzand : promovarea sanatatii ; promovarea bolilor; ingrijirea persoanelor bolnave fizic-mintal, handicapate.

Cea mai acceptata definitie a fost a Virginiei Henderson; ea defineste nursing-ul astfel: Sa ajuti individul fie acesta bolnav sau sanatos, sa-si afle calea spre sanatate sau recuperare, sa ajuti individul fie bolnav sau sanatos, sa-si foloseasca actiunile pentru promovarea sanatatii sau recuperare, cu conditia ca acesta sa aiba vointa, taria sau cunoasterea necesare pentru a o face,si sa actioneze in asa fel incat sa-si poata purta singur de grija cat mai curand posibil. Definitia prezentata de C.I.N. : Nursing-ul ca o parte integrala a sistemului de asistenta sociala cuprinde ocrotirea sanatatii, prevenirea bolilor si ingrijirea bolnavilor fizic-psihic si a celor infirmi de toate varstele in toate formele de asistenta sociala si asezari comunitare.

3.3. FUNCTIILE ASISTENTEI MEDICALE sunt: 1. de natura independenta 2. de natura dependenta 3. de natura interdependenta 1. Cele de natura independenta se refera la faptul ca asistenta asista sau ingrijeste pacientul din proprie initiativa, temporal sau definitiv. Aceste ingrijiri sunt: a.) De confort atunci cand persoana bolnava nu-si poate indeplini aceste functii. Ingrijirile de confort sunt in functie de varsta pacientului, de natura bolii si de alte dificultati fizice, psihice, sociale. b.)Asistenta stabileste relatii de incredere cu persoana ingrijita si apartinatorii. c.) Le transmite informatii, invataminte, asculta pacientul si il sustine. d.) Este alaturi de indivizi si colectivitate in vederea promovarii unor conditii mai bune de viata si sanatate. 2. Cele de natura dependenta se refera la faptul ca asistenta la indicatia medicului aplica metodele de observatie, de tratament sau de readaptare, observa la un pacient modificarile provocate de boala sau tratament si le transmite medicului. 3.Cele de natura interdependenta in cadrul acestei functii asistenta colaboreaza cu alti profesionisti din domeniul sanitar, social educativ, administrativ si participa la activitati interdisciplinare, de exemplu: - actiunea de depistare a tulburarilor de ordin fizic, psihic, social. - actiunea de educatie pentru sanatate si sensibilizare asupra responsabililor si asupra drepturilor pe care le are populatia in materie de sanatate. - actiuni de rezolvare a problemelor psiho - sociale. - participa la organizarea sau gestionarea centrelor sau unitatile de ingrijire. Mai exista o serie de functii care de fapt se regasesc in cele anterior amintite: 1.Functia profesionala este rolul cel mai important al asistentei,acela de a se ocupa de pacient in scopul mentinerii echilibrului sau de a face pentru pacient ceea ce el nu poate sa faca; aici intra functia tehnica, de grup psiholog, preventiva; tot aici intra promovarea mentinerii sanatatii,prevenirea imbolnavirilor si ingrijirea in situatii de imbolnaviri si recuperare. 2.Functia educativa presupune alaturi de calitati psihologice si aptitudini pedagogice, de a sti sa comunice, de a sti sa fie convingator. 3.Functia de cercetare aceasta functie impune dezvoltarea unor calitati specifice, dar si acestea pe fondul unei pregatiri profesionale si morale superioare. Asistenta ca participanta in echipa de cercetare alaturi de medic, devine o parte componenta si poate sa-si aduca aportul la dezvoltarea stiintelor medicale. 3.4.APLICAREA NORMELOR DE CONDUITA SI TEHNICA SECURITATII IN MUNCA

Ingrijirea bolnavilor este o munca de mare raspundere, personalul mediu sanitar (asistenta) isi desfasoara activitatea in vederea prevenirii si tratarii unor boli, iar timpul pe care il petrece la patul bolnavului este in general de 8-12 ore. Datorita misiunii delicate personalitatea asistentei medicale trebuie sa fie marcata de sensibilitate impletita cu tarie de caracter fundamentata pe o complexa pregatire profesionala, de gradul de constiinciozitate depind vieti omenesti. Pentru exercitarea meseriei de asistenta este necesar a fi inzestrat cu anumite inclinatii si aptitudini care printr-o pregatire temeinica se dezvolta in trasaturi morale ce vor influenta in mod pozitiv conduita personalului mediu sanitar. Cunostintele si baza pregatirii teoretice a unei asistente se castiga in scoala prin verigile din lanturi disciplinare care contribuie la pregatirea profesionala. Dupa terminarea scolii, dezvoltarea cunostintelor profesionale nu trebuie sa se opreasca nici un moment, trebuie sa fie autodidacta si pentru acest lucru are la dispozitie reviste, carti, simpozioane, cursuri de pregatire profesionala .

3.5. CALITATILE ASISTENTEI MEDICALE Calitatile asistentei medicale se impart in 3 mari categorii: 1. 2. 3. 1. Calitati morale Calitati fizice Calitati de bun tehnician

Calitatile morale cuprind:

- stapanire de sine, rabdare datorita carora asistenta poate sa depaseasca momentele critice create de starea psihica si fizica a bolnavului - optimism, seninatate - calitatea de a se apropia de bolnav, de apartinatorii acestuia, de a castiga increderea si pentru a le oferi un confort medical - constiinciozitate de care depinde nu numai evolutia bolii, dar si viata bolnavului - punctualitate in toate sarcinile de serviciu - devotament fata de bolnav dus pana la abnegatie - promptitudine in luarea deciziilor, ingeniozitate, luciditate, initiativa in fata unor situatii problema - pastrarea secretului profesional - atitudine principala fata de tovarasi, de munca sau fata de echipa in care lucreaza. 2. Calitati fizice

Asistenta trebuie sa aiba forta fizica pentru a face fata unor actiuni ca: - transportul, mobilizarea bolnavului - rezistenta fizica necesara activitatii in ture si in timpul indelungat petrecut de asistenta in picioare pe parcursul orelor de munca

- miscari sigure si coordonate 3.Calitati de bun tehnician se refera la cunoasterea functionalitatii aparaturii medicale, se utilizeaza in investigatii, tratamente, sali de sterilizare, avand in vedere tehnicile moderne care patrund si in domeniul aparaturii medicale.

2.6. LOCUL DE MUNCA AL ASISTENTEI MEDICALE Locul de munca al asistentei medicale este cuprins in: spitale policlinici circumscriptii sanitare crese, gradinite, centre de recoltare si conservare Spitalul este unitatea sanitara care asigura asistenta sociala completa de specialitate, preventiva, curativa si de recuperare a bolnavilor. Spitalul ingrijeste anumite categorii de bolnavi: bolnavi in stare grava care au nevoie de o permanenta supraveghere ingrijeste imbolnaviri, cazuri rare care se diagnosticheaza mai greu si este nevoie de tot felul de investigatii si supraveghere bolnavii care necesita interventii chirurgicale bolnavii cu boli infecto contagioase pentru a fi izolati de restul populatiei Spitalul este amplasat sub forma de: a.) spital pavilion b.) spital bloc Spitalul pavilion asigura mai multa liniste pentru bolnav, previn infectiile intra spitalicesti ( nozocomiale).Dezavantajul este ca intretinerea lor este mai costisitoare, necesita mai mult personal, colaborarea dintre sectii este mai greu de realizat Spitalul bloc avantajele sunt tocmai dezavantajele spitalului pavilion. Atat la spitalul pavilion, cat si la cel bloc se intalnesc mai multe componente functionale: serviciul de primire

sectie de spital servicii de diagnostic si tratament ( laborator, serviciul de radiologie, explorari functionale) serviciul administrativ gospodaresc.

2.7. TINUTA ASISTENTEI MEDICALE Tinuta asistentei medicale, echipamentul de protectie trebuie sa fie totdeauna curat apretat, calcat, adecvat cu statura fiecaruia. Durata purtarii aceluiasi echipament nu trebuie sa depaseasca 3 zile ( dar poate fi schimbat ori de cate ori este nevoie).Halatul si boneta trebuie sa fie adaptate la statura asistentei pentru a avea prestanta, pentru a fi ordonata in fata bolnavilor si a intregului personal medico sanitar, pentru a castiga increderea, nu dispretul. Asistenta inainte de a-si lua echipamentul, verifica integritatea si curatenia acestuia. Halatul se imbraca dupa ce au fost scoase hainele de strada . Boneta va fi aranjata incat sa acopere foarte bine parul. Ghetele vor fi curate, comode si silentioase. Mastile de tifon care protejeaza gura vor fi curate, dezinfectate prin sterilizare si vor cuprinde 4 -5 straturi de tifon. Aceste masti sunt purtate in saloanele de nou nascuti, sali de operatie, sali de nastere, la bolnavii contagiosi la care asistenta executa diverse tehnici. Manusile sunt de cauciuc si sunt indispensabile diverselor tehnici ( recoltat de analize, pansat de plagi, transport de produse patologice ale bolnavului) si alte tehnici de ingrijire a bolnavilor .Asistenta este obligata sa poarte echipament de protectie in timpul serviciului si sa pastreze toate regulile de igiena personala. 2.8. OBIECTIVELE ASISTENTEI ]N SATISFACEREA NEVOILOR FUNDAMENTALE In modelul conceptual al Virginiei Henderson se enunta faptul ca orice fiinta umana indiferent de varsta, sex, are o serie de necesitati care trebuie satisfacute. Cadrul conceptual al Virginiei Henderson se bazeaza pe definirea a 14 nevoi fundamentale cu corespondentele lor bio- psiho- sociale. Atingerea de catre pacient a independentei in satisfacerea nevoilor este telul profesiei de asistent. In conceptul Virginiei Henderson asistenta trebuie sa stie ca o nevoie fundamentala este o necesitate vitala a fiintei umane pentru a-si asigura starea de bine in apararea fizica si mentala. Cele 14 nevoi fundamentale in conceptul Virginiei Henderson sunt: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Nevoia de a respira Nevoia de a alimenta si hidrata Nevoia de a elimina Nevoia de a se misca si a avea o buna postura Nevoia de a dormi ;i a se odihni Nevoia de a se imbraca si dezbraca Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite normale Nevoia de a fi curat, de a-si proteja tegumentele

9.

Nevoia de a evita pericolele

10. Nevoia de a comunica 11. Nevoia de a actiona dupa credintele si valorile sale 12. Nevoia de a se realiza 13. Nevoia de a se recrea 14. Nevoia de a invata Toate aceste 14 nevoi comporta diferite dimensiuni ale fiintei umane. Prima dimensiune cea biologica,psihologica,culturala si spirituala . In afara de Virginia Henderson s-a mai facut o clasificare a nevoilor umane conform teoriei lui Maslow. Maslow a fost psiholog si umanist american care afirma ca exista 5 categorii de nevoi umane ierarhizate in ordinea prioritatilor. Aceste 5 nevoi sunt: 1. 2. 3. 4. 5. Nevoi fiziologice Nevoi de securitate Nevoi de apartenenta Nevoi de cunoastere Nevoia de realizare

Dupa teoria lui Maslow trebuie satisfacute mai intai nevoile de baza, fiziologice, securitate, ca persoana sa poata tinde spre celelalte nevoi din cele 14. Ca sa mentina un echilibru fiziologic si psihologic pacientul si individul in general trebuie sa atinga un nivel minim in satisfacerea nevoilor sale. 1.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU RECOLTAREA DE PRODUSE BOILOGICE SI PATOLOGICE Produsele recoltate pentru analiza de laborator constituie materialul de analizat. Ele pot fi produse normale sau patologice. Pentru recoltarea acestor produse provenite de la individ e nevoie sa se respecte o serie de reguli si conditii de recoltare. Examenul de laborator exprima in ceea ce priveste morfologia,fizionomia si biochimia acestuia. Examenele de laborator efectuate produselor biologice ( normale) si patologice, completeaza simptomatologia bolii cu elemente obiective, reflectand modificarile aparute in organism. Analizele de laborator pot confirma sau infirma diagnosticul clinic. - reflecta evolutia bolii - reflecta eficienta tratamentului - confirma vindecarea - semnaleaza aparitia unor complicatii De asemenea, examinarile de laborator permit depistarea unor cazuri de boli infectioase precum si persoanele purtatoare de germeni patogeni,ele avand rol in profilaxia bolilor contagioase.

Utilitatea si obiectivitatea rezultatelor examenelor de laborator depind de modul cum se efectueaza examenul de laborator. Dupa modul de efectuare a analizelor intra in sarcina personalului de laborator, recoltarea produselor este efectuata de asistenta medicala, in majoritatea situatiilor. Pentru a se realiza in conditii optime recoltarea, asistenta trebuie sa respecte urmatoarele norme: 1. 2. 3. 4. 5. 6. Orarul recoltarii Efectuarea pregatirii psihice si fizice a bolnavului Pregatirea instrumentarului si a materialului necesar pentru recoltare. Tehnica recoltarii propriu-zise Completarea buletinului de trimitere la laborator si etichetarea produsului recoltat Pastrarea si transportarea produsului recoltat

Efectuarea pregatirii psihice Pregatirea psihica va fi facuta cu mare atentie si consta in instruirea lui privind comportamentul sau in timpul recoltarii, colaborand cu asistenta pentru reusita recoltarii si inlaturarea starii de teama. Din punct de vedere fizic, bolnavul este pregatit fie printr-un regim alimentar, fie printr-un repaus la pat asezandu-l intr-o anumita pozitie, fie prin intreruperea unui tratament medicamentos care ar putea influenta rezultatul analizelor. Completarea imediata a buletinelor de analiza si etichetarea produselor, asigura evitarea inlocuirii rezultatelor intre ele,de fapt, ce ar putea duce la grave erori. Buletinul de analiza se completeaza cu numele,prenumele bolnavului,sectia si numarul salonului,natura produsului,analiza ceruta,data recoltarii,numele celui care a recoltat. Pentru anumite examinari ( serologice) se mai completeaza sexul, varsta,dispensarul medical si intreprinderea unde lucreaza. Etichetarea produselor se face prin scrierea unor etichete cu datele bolnavului care se lipesc pe recipientele respective. Un produs neetichetat nu poate fi utilizat pentru analiza. Recoltarea unor produse in conditii sterile urmareste ca produsul recoltat sa nu fie suprainfectat- introducerea in produs a unor germeni introdusi din afara. Suprainfectarea produsului se poate face cu germeni straini proveniti de la bolnavi, de la asistenta, din aer sau din instrumentarul folosit. Asistenta va transporta produsele recoltate astfel incat ele sa ajunga la laborator cat mai repede si-n starea in care au fost in organism. Se trimit imediat pentru a evita alterarea. Cand se transporta de la un spital la altul sau dintr-o localitate in alta,se ambaleaza astfel incat sa nu se sparga, sa nu se deterioreze. Aceeasi grija o va avea asistenta si pentru transportul de pe sectie la laborator. Recoltarea sangelui pentru examene hematologice si biochimice Recoltarea se face prin intepare( la adult pulpa degetului sau lobul urechii, la copil fata plantara a halucelui sau calcai ) prin punctie venoasa,punctie arteriala. Pentru majoritatea recoltarilor de sange este necesar ca bolnavul sa fie nemancat(nu a ingerat nici un aliment solid sau lichi timp de 12 ore). In practica se recomanda bolnavului sa nu mai manance nimic de la cina pana dimineata cand se face recoltarea. Materiale necesare: tava medicala acoperita cu camp steril, doua seringi de 10 cm sterilizate, trei ace de punctie venoasa cu mandren sterilizate, uscate si verificate, alcool,tinctura de iod, tampoane de vata, garou de cauciuc, casoleta cu compuse sterile, leucoplast, musama, perna tare elastica pentru articulatia cotului, recipienti de

recoltare, eprubete si flacoane sterile, uscate, goale sau cu substante chimice, anticoagulante sau de alta natura in functie de felul analizei pentru care se face recoltare, numerotate cu creion, medii de cultura,tavita renala. Etape de executie: 1. Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare:

se aleg materialele necesare si se aseaza pe tava; se transporta tava cu materialele in apropierea bolnavului. 2. Pregatirea fizica si psihica a bolnavului:

- se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii - se aseaza bolnavul in pozitia necesara ( in functie de locul punctiei); - se dezbraca bratul ales astfel ca hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere; - se aseaza sub bratul bolnavului perna elastica si apoi musamaua; - se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara. 3. Se monteaza seringa. 4. Stabilirea locului punctiei: - se stabileste bratul la care se face punctia; - se examineaza calitatea si starea venelor de la plica cotului; - se stabileste locul de executare a punctiei. 5. Executarea punctiei: - se aplica garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a bratului; - cu indexul mainii stangi se palpeaza locul pentru punctie; - se dezinfecteaza locul punctiei; - se cere bolnavului sa inchida si sa deschida pumnul de cateva ori si sa ramana cu el inchis ; - avand seringa in mana dreapta intre police si celelalte degete, cu indexul se fixeaza amboul acului atasat; - cu policele mainii stangi fixeaza vena la 4-5 cm sub locul punctiei si executa o compresiune si o tractiune in jos asupra tesuturilor vecine; - se introduce acul in mijlocul venei in directia axului longitudinal al venei si se impinge de-a lungul ei la o adancime de 1-1,5 cm; - cu mana stanga se trage incet pistonul, aspirand sange ( sangele trebuie sa apara in seringa);

- se continua aspirarea sangelui in seringa pana se extrage cantitatea de sange necesara; - se desface garoul si bolnavul deschide pumnul; - se aplica un tampon de vata uscat peste locul unde este acul si se retrage acul printr-o miscare rapida; - se dezinfecteaza locul punctiei cu un tampon cu alcool sau tinctura de iod care va fi mentinut la bolnav timp de 5-10 minute, pentru hemostaza; - se scoate acul de la seringa si sangele recoltat se goleste in recipientul pregatit; - spalare pe maini cu apa curenta si sapun. 6. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica; reorganizarea locului de munca si pregatirea sangelui recoltat pentru laborator. Din sangele recoltat se fac urmatoarele analize: V.S.H.- ul Se va recolta prin punctie venoasa, fara staza. Pentru aceasta se aspira in prealabil in seringa 0,4 ml citrat de sodiu 3,8% si se recolteaza 1,6 ml sange. Valorile normale:5-10 mm/h sau 20-50 mm/24 h. La femei valoarea este cu 1 sau cu 3 mm mai crescuta fata de barbat. Analize biochimice Lipidemia se recolteaza dimineata pe nemancate, 2-5 ml de sange fara substanta anticoagulanta prin punctie venoasa. Valori normale:500-700 mg% Colesterol - se recolteaza dimineata pe nemancate 2-5 ml sange prin punctie venoasa fara substanta anticoagulanta. Valori normale:150-250 mg% Glicemia se recolteaza sange prin punctie venoasa 2 ml sange pe substanta anticoagulanta(florura de natriu) 4 mg si se va trimite la laborator. Valori normale: 1 g -1,20g. 2.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU EXPLORARI RADIOLOGOCE Examenul radiologic angiocardiografia. al inimii cuprinde :radiografia , radioscopia, kimografia, radiocardiograma,

In practica obisnuita se intrebuinteaza examenul radiologic si radioscopic. Radioscopia- examen direct, proiectandu-se silueta cardiovasculara pe un ecran fluorescent. Permite examenul in miscare, dar ramane un examen subiectiv, care nu permite comparatia an timp. Radiografia- ofera o imagine obiectiva, care permite comparatia in timp , sesizeaza numeroase amanunte care scapa radioscopiei si prezinta un grad mai redus de periculozitate pentru medic.

Etapele de executie: 1. Pregatirea psihica a bolnavului- bolnavul este anuntat si i se explica conditiile in care se realizeaza (camera in semiobscuritate ): va fi condus la serviciu de radiologie; se explica bolnavului cum trebuie sa se comporte in timpul expunerii ( va executa cateva miscari de respiratie, iar radiografia se va face in apnee dupa o respiratie profunda).

2.

Pregatirea fizica

- asistenta ajuta bolnavul sa se dezbrace complet in zona toracica; - se departeaza obiectele radioopace ; - se aseaza bolnavul in pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice umarul cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta filmul in spatele ecranului. Cand pozitia verticala este contraindicata se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit. Asistenta are rolul de a ajuta bolnavul in timpul examinarii , sa ia pozitiile ceruta de medic. 3. Ingrijirea bolnavului dupa tehnica

Bolnavul va fi ajutat sa se imbrace , va fi condus la pat, medicul va nota in foaia de observatie examenul radiologic si data. 3.PREGATIREA BOLNAVULUI PENTRU ELECTROCARDIOGRAMA Electrocardiograma reprezinta inregistrarea grafica a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. Ea reprezinta o metoda de investigatie extrem de pretioasa in diagnosticul unei cardiopatii, in general, in suferintele miocardului si este o metoda care recunoaste o boala de inima cu evolutie lenta atunci cand EKG se efectueaza la efort. Inregistrarea electrocardiogramei se face cu ajutorul unor aparate speciale numite electrocardiograme de tipuri diferite. Bolnavul este racordat la aparat printr-un cablu cablu bolnav; la extremitatea distala a cablului sunt atasate niste placute metalice numite electrozi in numar de 10, necesare pentru a inregistra 4 derivatii standard si unipolare si 6 derivatii precordiale notate cu V1-V6. Etapele de executie: 1. Pregatirea bolnavului asistenta pregateste bolnavul din punct de vedere psihic pentru a inlatura factorii emotionali; se transporta bolnavul in sala de inregistrare, de obicei cu caruciorul, cu 10-15 minute inainte de a inregistrare; bolnavul va fi dezbracat in partea superioara a corpului si la nivelul membrelor inferioare; va fi culcat pe canapea si rugat sa-si relaxeze musculatura.

2.

Montarea electrozilor

Placile electrozilor se monteaza pe partile moi, sub placa de metal a electrozilor se aseaza o panza inmuiata intr-o solutie de electrolit( o lingura sare la un pahar de apa) , iar la aparatele noi se foloseste o pasta speciala. Cei 10 electrozi( 4- pentru membre si 6- pectorali) se fixeaza pe bolnav in felul urmator:

a)

Montarea electrozilor pe membre:

- rosu-mana stanga - galben-mana dreapta - verde-picior stang - negru-picior drept b) La nivel precordial derivatiile precordiale se noteaza cu V1-V2;V3-V4;V5-V6. V1- in spatiul 4 intercostal pe marginea dreapta a sternului (rosu); V2- spatiul 4 intercostal pe marginea stanga a sternului(galben); V3- intreV2-V4(verde); V4- spatiul 5 intercostal stang pe linia medioclaviculara(maro); V5- intersectia de la orizontala dusa din V4 si linia anterioara axilara stanga(negru); V6- intersectia dintre orizontala dusa din V4 si linia axilara mijlocie stanga(verde). O electrocardiograma normala cuprinde undele numite conventional P,Q,R,S,T,U; segmentele - distanta dintre doua unde(PQ si ST), iar intervalele sunt portiuni de traseu care cuprind unde si segmente P-Q si Q-T. In practica, electrocardiograma este foarte utila pentru diagnosticul tulburarilor de ritm, tulburarilor de conducere, cardiopatiilor ischemice coronariene, intoxicatii cu unele droguri ( Chinidina, Digitala). 4.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE MISCA SI DE A MENTINE O BUNA POSTURA Scopul este de a cunoaste care sunt pozitiile pe care le ia bolnavul in pat sau in care acestia trebuie asezati pentru ingrijiri, examinari speciale si alte acte medicale. Pozitia bolnavului in pat este determinata de boala si starea lui generala. In functie de aceasta bolnavul poate avea: 1. 2. 3. Pozitia activa reprezinta pozitia pe care o ia bolnavul singur, se misca singur, nu are nevoie de ajutor. Pozitia pasiva in stare grava, bolnavul este lipsit de forta fizica si are nevoie de ajutor pentru miscare si pentru a-si schimba pozitia. Pozitia fortata este o pozitie neobisnuita impusa de bolnav. Pozitiile in care poare fi asezat un bolnav sunt: pozitia decubit dorsal pozitia semisezanda pozitia sezanda pozitia decubit lateral

pozitia trendelemburg (declina) pozitia decubit ventral pozitia ginecologica pozitia genu-pectorala

La bolnavii cu insuficienta cardiaca pozitia indicata este cea sezanda cu gambele atarnate ce se realizeaza aducand bolnavul sezand pe marginea patului, iar sub picioare asezandu-se un taburet, bolnavul fiind invelit cu o patura. 5.ROLUL PROPRIU SI DELEGAR AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ALIMENTA Alimentatia constituie substratul vietii fiind realizata prin aportul permanent de substante nutritive. La omul bolnav alimentatia are in vedere stabilirea unui regim echilibrat corespunzator bolii. Alimentatia rationala reprezinta aportul unor alimente in concordanta cu nevoile organismului, diferite dupa varsta, munca, starea de sanatate sau boala, starea fiziologica. Alimentatia rationala la bolnav trebuie sa cuprinda: - inlocuirea cheltuielilor energetice de baza ale organismului necesare cresterii la copil sau refacerii pierderilor prin consum exagerat la adulti; - asigurarea aportului de vitamine si saruri minerale necesare metabolismului normal si celorlalte functii; - favorizarea procesului de vindecare prin crutarea organelor bolnave; - prevenirea unei evolutii nefavorabile in bolile latente transformand bolile acute in boli cronice si aparitia recidivelor; - consolidarea rezultatelor terapeutice obtinute prin alte tratamente. Ratia alimentara reprezinta proportia alimentelor de origine animala sau vegetala in 24 ore. Ratia alimentara este variabila dupa varsta, munca prestata, starea de sanatate sau de boala. Ea trebuie sa corespunda atat calitativ, cat si cantitativ. Ratia se masoara in calorii, la ratia minima de 1600 calorii necesara organismului in repaus, se adauga ratia care trebuie sa acopere necesarul de calorii pentru munca depusa in plus. Un bolnav in repaus absolut la pat necesita 25 calorii/kg corp in 24 ore. Valoarea nutritiva a principiilor alimentare este: -1 g glucide = 4,1 calorii; -1 g proteine = 4,1 calorii; -1 g lipide = 9,3 calorii. Foaia de alimentatie zilnica este un document in care se centralizeaza regimurile alimentare zilnice prescrise de medic fiecarui bolnav in parte in scop terapeutic. In timpul vizitei, medicul prescrie regimul alimentar al bolnavului consemnand in foile de alimentatie clinica medicala; in acelasi timp asistenta de salon noteaza in caietul propriu si in caietul de activitate al sectorului regimul alimentar, mentionand numarul salonului, numele bolnavului si tipul de regim.

Regimul cardiovascular are doua variante in functie de bolile inimii si ale sistemului circulator: Varianta I normocaloric, normoglucidic, hidroprotidic,hiposodat. Este compus din: iaurt, branza de vaca, branza desarata, supe, creme, legume, pireuri, fainoase cu lapte, salate de morcovi, sfecla rosie, carne fiarta, tocata, biscuiti, galuste. Varianta II normohipocaloric, normoprotidic, normohipoglucidic, normohipolipidic, hiposodat. Este compus din: iaurt, lapte, carne alba, fiarta, peste, paine alba fara sare, legume crude, pireuri, fructe crude sau coapte, compot, biscuiti, dulceata, unt 10 g/zi, ulei 30 g/zi. Regimul bolnavilor cu insuficienta cardiaca va fi hipoaloric sau hipercaloric, normocaloric; bogat in vitamine, sa contina proteine, bogat in legume si fructe; echilibrat in glucide si moderat in lipide. Mesele vor fi mici si fractionate (4-5 /zi), ultima masa fiind inainte de culcare. Se dau urmatoarele alimente: lapte, iaurt, branza, carne de vaca, peste de rau slab, fiert sau copt, paine alba fara sare, legume crude, pireuri, fructe crude sau coapte, dulceata, ceaiuri de plante, sucuri de fructe. In functie de starea bolnavului alimentatia se face astfel: a). activ bolnavul mananca singur in sala de mese; b). pasiv sau dependenta bolnavul este ajutat sa manance; c). artificial in care alimentele sunt introduse artificial in organism in conditii nefiziologice. 6. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A RESPIRA Respiratia este o nevoie esentiala a fiintei umane, este o functie vitala a organismului, prin care organismul isi asigura procesele de oxigenare si eliminare a dioxidului de carbon. Scopul il constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, evolutia bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii. Materialele necesare pentru masurarea respiratiei sunt: ceas cu secundar, pix albastru, foaia de temperatura. Etapele: 1.Se pregatesc materialele si se transporta langa bolnav. 2.Pregatirea fizica si psihica bolnavul este asezat in decubit dorsal, nu se anunta bolnavul deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul respirator si nu se obtin valorile reale. 3. Efectuarea tehnicii: asistenta numara frecventa miscarilor respiratiei prin inspectie cand bolnavul este treaz, constient sau cand doarme prin asezarea mainii cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. Se numara inspiratiile (miscarile de ridicare a cutiei toracice) pe timp de 1 minut. 4. Notarea cifrica asistenta noteaza in cifre in carnetul propriu valoarea frecventei respiratiei, numele si prenumele bolnavului. 5. Notarea grafica se noteaza grafic in foaia de temperatura, cu un punct de culoare albastra si se uneste printr-o linie cu valoarea anterioara.

Valorile normale ale respiratiei sunt: femei 18 respiratii/minut; barbati 16 respiratii/minut.

Bolnavii cu insuficienta cardiaca prezinta tulburari grave respiratorii care constau in diferite forme de dispnee (respiratie dificila). Dispneea se caracterizeaza prin respiratii frecvente si superficiale, care la inceput apar la eforturi mari, apoi progresiv, pe masura cedarii miocardului la eforturi din ce in ce mai mici. O alta forma de dispnee de efort este dispneea vesperala, minima dimineata, accentuandu-se spre seara. In formele avansate de insuficienta cardiaca stanga, dispneea apare si in repaus, bolnavul luand o pozitie semisezanda, aceasta dispnee purtand numele de ortopnee. Un alt tip de dispnee este dispneea paroxistica nocturna ce apare sub forma unor ce survin dupa una-doua ore de somn bolnavul se trezeste cu sete de aer, este anxios, se ridica in pozitie sezanda sau coboara si deschide fereastra sa respire aer curat. Dispneea imbraca aspectul de tahipnee superficiala Scopul consta in obtinerea de informatii privind starea morfofunctionala a aparatului urinar si a intregului organism; calitatea si cantitatea urinei furnizeaza date importante in stabilirea diagnosticului, a prognosticului, urmarirea evolutiei bolii si-n stabilirea bilantului nutritiv in bolile metabolice. Ritmul fiziologic este de 5-6 mictiuni/24 ore la barbati si 4-5 mictiuni/24 ore la femei. Exista insa o serie de tulburari de mictiune: - polikiuria cantitati frecvente, iar ca si cantitate, scazuta; - iskiuria retentie de urina (imposibilitatea de a urina); - disuria durere in timpul eliminarii; - enurezisul eliminarea involuntara a urinei in timpul noptii, mai frecventa la copiii cu tulburari nevrotice si dupa varsta de 3 ani; - nicturia inversarea sau egalarea dintre raportul numarului de mictiuni si cantitatea de urina emisa ziua fata de cea emisa noaptea. Valorile fiziologice ale volumului de urina sunt: -1000-1400 ml/24 ore la femei; -1200-1800 ml/24 ore la barbati. Valorile patologice ale volumului de urina sunt: - poliurie cresterea volumului de urina peste 3000 ml/24 ore - oligurie volum sub valoarea normala (mai mic de 1000 ml/24 ore) - anurie lipsa urinei din vezica.

La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta, datorita fenomenelor de staza renala ce apar ca urmare a cresterii presiunii in venele renale si scaderii gradientului de presiune dintre artere si vena renala, apare nicturie, oligurie cu urina normal concentrata, iar in stazele avansate poate apare o discreta proteinurie. Scaunul face si el parte din nevoia de a elimina din organism resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin anus prin actul de defecatie. Valorile normale sunt: 1-2 scaune/zi, iar valorile patologice constau in 3-6 scaune/zi. Diareea se caracterizeaza printr-un aspect deosebit si o culoare de la galben pana la negru in functie de afectiune (20-30 scaune pe zi in sindromul dizenterie). Constipatia consta in scaune la 2-4 zile. La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta datorita fenomenelor de staza portala apare meteorismul, constipatia, inapetenta, greata, iar in cazurile cu aliura mai rapida prin varsaturi si diaree. Expectoratia face parte din actul de a elimina si reprezinta actul de eliminare pe gura dupa tuse a produselor formate in caile respiratorii. Bolnavii pot avea o expectoratie rozata si spumoasa (hemoptizia) in cazurile edemului pulmonar acut sau franc sangvinolent in cazul infarctului pulmonar. In insuficienta ventriculara stanga sau insuficienta atriala stanga bolnavii pot expectora spute ruginii ce contin celule de insuficienta cardiaca. 7. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN OBSEVAREA EDEMELOR Edemul reprezinta o acumulare de lichid seros in tesuturi si se manifesta prin: cresterea in volum a regiunii edematiate; pielea devine palida, lucioasa, stravezie; pierderea elasticitatii tesutului edematiat tesutul pastreaza urma presiunii digitale, situatie denumita semnul godeului.

Edemul pulmonar acut este cea mai grava, dar si cea mai caracteristica manifestare a insuficientei cardiace stangi. Apare in atacuri bruste, brutale, de obicei nocturne sau dupa fort mai mare, uneori dupa incarcarea cu lichide a organismului. Se manifesta cu o dispnee extrema, cu o ortopnee stringenta. Bolnavul este socat, anxios, agitat, palid, cu buze usor cianotice, cu transpiratii reci. El prezinta hipernee ampla, zgomotoasa si tahipnee de 30-40 respiratii/minut. Apare tusea care la inceput este seaca, apoi apare o expectoratie serioasa, spumoasa, alicioasa, iar in cele din urma devine rozata, expresie a transvazarii sangelui din alveolele pulmonare. Edemul pulmonar acut de origine cardiaca trebuie deosebit de edemul pulmonar toxic, de edemul pulmonar de origine cerebrala sau de edemul pulmonar al fenalilor. Dintre manifestarile cele mai caracteristice ale insuficientei cardiace drepte fac parte edemele cardiace. Natura cardiaca a edemelor se cunoaste prin caracterul lor generalizat, predominant declin, progresiv, la inceput vesperale apoi permanente, cu extindere de la partile cele mai joase ale corpului (maleole si gambe, regiunea sacrala) in sus. O alta manifestare importanta la bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta o reprezinta cianoza ce reprezinta expresia incetinirii vitezei in mica circulatie ce este generalizata cu predominanta la extremitati si proeminente (buze, urechi, pometi ,nas, maini, picioare). Tegumentele sunt ceva mai rosii si mai calde cu transpiratii (mai ales la palme) daca debitul cardiac este crescut, mai palide si mai reci daca debitul cardiac este scazut. 8.ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN SATISFACEREA NEVOII DE A SE ODIHNI Este o nevoie a fiecarei fiinte de a dormi si a se odihni in bune conditii timp suficient incat sa-i permita organismului sa obtina randament maxim. Odihna este perioada in care se refac structurile alterate ale organismului, se completeaza resursele energetice folosite, se transporta produsii formati in timpul efortului, fie ficat (acid lactic), fie rinichi (produsi de

excretie). Somnul este forma articulara de odihna prin absenta starii de veghe; somnul elibereaza individul de tensiuni psihologice si fizice si permite sa regaseasca energia necesara activitatii cotidiene. La bolnavii cu insuficienta cardiaca dreapta apar fenomene de staza cerebrala expresie a congestiei venoase a encefalului, a scaderii relative a debitului arterial, a hipoxiei si a hipercapniei, apar de obicei in stadii mai avansate ale insuficientei cardiace drepte. Aceasta encefalopatie se manifesta prin somnolenta diurna si adesea prin insomnie nocturna, apatie, care uneori evolueaza pana la coma, alteori agitatie (delir cardiac). Durata somnului la persoanele varstnice este de 6-8 ore. Somnul trebuie sa fie odihnitor, fara intreruperi, fara cosmaruri, sa adoarma cu usurinta, sa se trezeasca odihnit. Daca exista perturbari ale somnului apar urmatoarele probleme: insomnia, hipersomnia, oboseala. Insomnia reprezinta dificultatea de a dormi. Bolnavii cu insuficienta cardiaca supusi la eforturi fizice mari, caldura excesiva a mediului ambiant si emotii puternice pot determina o decompensare cardiaca. Totodata la decompensarea inimii mai contribuie si ingestia unei cantitati mari de sare, suprimare intempestiva a digitalei si diureticelor, transfuziilor de sange si perfuziile saline. Asistenta se va ingriji ca bolnavii sa aiba maxim de confort, sa evite efortul fizic; sa fereasca bolnavul de tot ceea ce ar putea tulbura somnul. 9. ROLUL PROPRIU SI DELEGAT AL ASISTENTEI IN EFECTUAREA TRATAMENTULUI Tratamentul insuficientei cardiace are trei obiective importante: - usurarea activitatii inimii (repaosul fizic reprezinta una dintre principalele masuri prin care se urmareste realizarea acestui obiectiv; tratamentul hipotensor este extrem de util in cazul bolnavilor hipertensivi, la care au aparut manifestarile clinice ale insuficientei cardiace stangi); - marirea fortei de contractie si a eficientei miocardului (cu ajutorul tratamentului tonicardic); - restabilirea echilibrului hidrosalin (prin dieta hiposodata si prin tratamentul cu diuretice); Medicamentele sunt substante de origine minerala, animala, vegetala si chimica de sinteza, transformate prin operatii farmaceutice intr-o forma de administrare (comprimate, fiole) folosite pentru prevenirea tratarea sau ameliorarea bolilor. Caile de administrare a medicamentelor sunt: 1) 2) cai directe (calea bucala sau mucoasa) cai indirecte (parentale) ce intereseaza tesutul celular, intravenos, intradermic, muscular. Deoarece medicamentul poate deveni toxic, asistenta trebuie sa cunoasca doza de administrare: a) b) c) d) doza terapeutica cantitatea utilizata pentru obtinerea efectului terapeutic dorit; doza maxima cantitatea cea mai mare suportata de organism fara aparitia unor fenomene toxice; doza toxica cantitatea care provoaca o reactie periculoasa pentru organism; doza letala cantitatea care provoaca moartea.

Asistenta medicala are obligatia sa cunoasca si sa respecte urmatoarele reguli de administrare a medicamentelor:

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. 13. 14.

respectarea medicamentului prescris; Identificarea medicamentului de administrat prin verificarea etichetei inainte de administrare sau a medicamentului insusi; verificarea calitatii medicamentului; respectarea caii de administratie; respectarea orarului de administratie; respectarea dozei prescrise; respectarea somnului fiziologic al bolnavului; evitarea incompatibilitatii intre medicamente; servirea bolnavului cu doza unica de medicament prescris; respectarea succesiunii in administrarea medicamentelor; lamurirea bolnavului asupra medicamentului prescris; anuntarea imediata a greselilor de administratie a medicamentelor; administrarea imediata a medicamentelor deschise; prevenirea infectiilor intraspitalicesti.

Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de medici bolnavilor cu insuficienta cardiaca, medicatie ce consta in cardiotonice, cel mai frecvent fiind Digitala ce actioneaza mai lent, are o durata de actiune mai lunga si daca nu se administreaza dupa prescriptia medicala da fenomene de supradozare. Se mai administreaza diuretice: Furosemid , ce se administreaza intravenos lent (1-3 fiole a 20 mg sau 1-3 comprimate a 40 mg); Nefrix pe cale orala se administreaza 2-4 tablete/zi (50-100 mg) sau de 2-3 ori pe saptamana. Reducerea edemelor si a masei sangelui circulant se face prin atarnarea membrelor inferioare, reducand astfel fluxul venos spre inima. Oxigenoterapia este indicata in cazurile acute si in cazurile cronice cu afectiuni pulmonare. Emisia de sange (300-500 ml) se face in insuficienta cardiaca acuta si in forma cronica severa cu edeme mari. Morfina se face in edemul pulmonar acut si cordul pulmonar acut, iar anticoagulantele in formele cu accidente tromboembolice. CAPITOLUL 4 PROCESUL DE INGRIJIRE NURSING Procesul de ingrijire este o metoda organizata, sistematica, care permite acordarea de ingrijiri individualizate. Planul de ingrijire astfel conceput este centrat pe reactiile particulare ale fiecarui individ sau grup de indivizi la o modificare reala sau potentiala de sanatate. Demersul nu poate fi definit ca un proces fara gandire deoarece el este compus din diverse etape logic structurate avand ca scop obtinerea unei mai bune stari a pacientului sau demersul mai poate fi definit ca aplicare a modului stiintific de rezolvare a problemelor, de analiza a situatiilor, de ingrijire care sa corespunda nevoilor fiziologice, psihosociale ale persoanei. Procesul de ingrijire este un mod de a gandi logic care permite interventia constienta, planificata a ingrijirilor in scopul protejarii si promovarii starii de sanatate a individului. Aplicarea cadrului conceptual al Virginiei Henderson in procesul de ingrijire usureaza identificarea problemelor pacientului in plan bio, psiho, social si cultural gasind sursele de dificultate care impiedica satisfacerea nevoilor. Permite stabilirea interventiilor capabile sa reduca influenta acestor surse cu scopul de a ajuta persoanele sa-si recapete autonomia pe cat posibil. Procesul de ingrijire cuprinde 5 etape: 1.Culegerea datelor permite sa se faca o inventariere a tuturor aspectelor privind pacientul in globalitatea lui. Se poate spune ca ele ne informeaza asupra ce este pacientul, asupra suferintei, asupra modului sau de viata, asupra modului de satisfacere a nevoii.

2.Analiza si interpretarea datelor (problema sau diagnosticul de ingrijire) ne permite sa punem in lumina problemele specifice de dependenta si sursa de dificultate care i-a generat, adica elaborarea diagnosticului de ingrijire. 3.Planificarea ingrijirilor ne permite determinarea obiectivelor care trebuie urmarite si stabilirea mijloacelor pentru rezolvarea acestor obiective. 4.Realizarea interventiilor aici asistenta va executa toate ingrijirile ce trebuie acordate bolnavilor fie prin actiuni autonome, fie prin actiuni delegate. Interventia presupune realizarea obiectivului propus. 5.Evaluarea este ultima etapa si consta in analiza rezultatului obtinut si daca au aparut noi date in evolutia pacientului. Procesul de ingrijire constituie un instrument de individualizare si de personalizare a ingrijirilor. PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CAZ NR.1 NUME SI PRENUME: Buzatu Dumitru DATA NASTERII: 5 mai 1942 DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin DATA INTERNARII: 1martie 2004, ora 22. DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficienta cardiaca clasa functionala 2/3; Cardiopatie ischemica dureroasa; Fibrilatie arteriala. MOTIVELE INTERNARII: Dispnee la efort mic, precordialgii, edeme gambiene, palpitatii. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: Neaga. ANTECEDENTE PERSONALE: Angor de efort ISTORICUL BOLII: Bolnav cunoscut cu cardiopatie ischemica cronica dureroasa; Fibrilatie arteriala se interneaza pentru precordialgii; Dispnee au progresiv. cu ortopnee, palpitatii edeme gambiene, simptome ce debutat in urma cu doua saptamani si s-au accentuat

Zi Problema Obiective Interventii Am pozitionat bolnavul in pozitie 2 Dispnee de Combaterea efort mic dispneei prin semisezanda. Am aerisit salonul. I asigurarea se cere bolnavului sa evite efortul oxigenului fizic si psihic si sa stea la pat.

Evaluare Reducerea intensitate dispneei.

in a

m a r t i e 2 0 0 4

necesar respiratiei Precordialgii Combaterea intensitate durerii mica Cianoza Asigurarea unei accentuata oxigenari perioronacorespunzatoare. zala cu tegumente umede. Edeme gambiene. Scaderea debitului cardiac Combaterea edemelor.

Repausul absolut la pat. Am Se observa o administrat 1 f/i.m.algocalmin. scadere in intensitate a durerii. Oxigenoterapia prin administrare Cianoza scade in de oxigen cu ajutorul sondei intensitate. nazofaringiene 4-5 l/minut. Schimbarea lenjeriei de corp si de pat.

Masurarea, observarea notarea T.A.

Am urmarit daca bolnavul respecta Edemele persista in regimul desodat prescris. Am continuare. asigurat masajul membrelor in directia curentului venos. Am indicat bolnavului sa tina ridicate partile edematiate punandu-si sub picioare o patura si sa execute miscari active cu membrele inferioare. La indicatia medicului am administrat 1 fiola Furosemid. Masurarea, observarea si notarea T.A. = 180/70 Hg si T.A.

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea exercitata de peretii arteriali asupra presiunii sangelui circulant. T.A. se masoara cu stetoscopul si tensiometrul cu mercur (Riva-Rocci) a carui manseta se aseaza pe bratul bolnavului sprijinit si in extensie. Masurarea, Pulsul arterial este senzatia de soc observarea si perceputa la palparea unei artere notarea pulsului. superficiala, comprimata incomplet pe un plan rezistent. Pulsul se masoara in artera radiala prin comprimarea arterei pe un plan dur. Masurarea, Diureza reprezinta procesul de observarea si formare si eliminare a urinei din notarea diurezei. organism timp de 24 ore. Urina se colecteaza in recipiente, apoi se citeste gradatia de pe vas care indica urina pe 24 ore.

A.V.=80/minut neregulat

Diureza=600 ml/24 ore

Masurarea, observarea notarea respiratiei

si

Masurarea, observarea notarea temperaturii

si

Insomnie datorata anxietatii

Masurarea, observarea si notarea scaunului. Combaterea insomniei si linistirea bolnavului Urmarirea functiilor vitale

Respiratia reprezinta functia prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului paralel cu eliminarea in atmosfera a CO2 rezultat din arderi. Se masoara notand inspiratiile (miscari de ridicare a cutiei toracice) timp de 1 minut. Temperatura reprezinta rezultatul proceselor oxidative ale organismului generatoare de caldura prin degradarea alimentelor energetice. Se masoara prin aplicarea termometrului in axila, timp de 10 minute. Scaunul reprezinta resturile alimentare supuse procesului de digestie, eliminate din organism prin anus prin actul defecatiei. Am supravegheat starea psihica a bolnavului, vizitandu-l cat mai des, am administrat o tableta de Diazepam inainte de culcare. Masurarea, observarea si notarea T.A., pus, respiratie, diureza, scaun, cantarire. Dupa masurarea temperaturii, termometrul se dezinfecteaza si se pastreaza separat in solutia dezinfectanta care se schimba zilnic.

Respiratie = respiratii/ min

15

Temperatura = 37 grade Celsius

Scaun normal

Temperatura = 37 grade C. T.A.=180/70 mm/Hg A.V.= 80/min. Neregulat Scaun normal Diureza= 600 ml/24 ore Greutate=80kg

Pregatirea bolnavului vederea recoltarii probelor biologice

Am pregatit materialele necesare in recoltarii, le-am transportat la patul bolnavului cu masa de tratament (materialele fiind sterile). In prealabil am facut pregatirea fizica si si psihica a bolnavului,

efectuarea EKG.

atentionandu-l ca analizele se recolteaza. Am recoltat sange pentru VSH, lipomie, colesterol, glicemie, HT, Hb, timol. Apoi am explicat bolnavului in ce consta tehnica EKG Educatia Schimbarea lenjeriei de pat. Am sanitara privind ajutat bolnavul sa-si faca toaleta pe igiena personala regiuni (pielea trebuie mentinuta a bolnavului. uscata si curata pentru ca cea edematiata se infecteaza usor). Administrarea Am administrat Digoxin 2tb. tratamentului (1/zi), Dipiridamol 6 tb. (3/zi medicamentos. inainte de masa), Malsidolat 4 tb. (2/zi),vitamina B1 6 fiole (3/zi), vitamina B6 6 fiole (3/zi). Notarea in F.O. a analizelor biologice.

Bolnavul se simte mai bine.

Stare generala ameliorata.

VSH=36mm/h Colesterol=230mg% Lizemie=600mg% Glicemie=100mg% Timol= 5 UML HT= 38% Leucocite=4300

Zi 5/6 m a r t i

Problema

HB= 14 -16 g Obiective Interventii Evaluare Pregatirea Am insotit medicul la Vizita medicala a decurs documentelor si vizita, notand normal. a salonului recomandarile. Am pentru vizita transportat mancarea la medicala. patul bolnavului si l-am Asigurarea ajutat sa se alimenteze. alimentatiei. Urmarirea Masurarea, notarea si Temperatura=37,2gradeC functiilor vitale. inregistrarea TA, pus, diureza. Am cantarit Av=65/min regulat bolnavul. Am masurat TA cu tensiometrul si cu TA=140/80mm Hg stetoscopul.

e 2 0 0 4 Administrarea tratamentului medicamentos Am administrat Digoxin 2tb. (1/zi),Dipiridamol 6tb.(3/zi inainte de masa), Malsidolat 4tb. (2/zi),vitamina B1 6 fiole (3/zi), vitamina B6 6 fiole (3/zi). Se administreaza o fiola algocalminI.M. pentru indepartarea durerii. Am cerut bolnavului sa stea linistit in pat. La cerea acestuia am masurat T.A. Am aerisit salonul, am efectuat toaleta pe regiuni a bolnavului, l-am ajutat sa schimbe lenjeria de corp. Am schimbat lenjeria de pat. Am servit bolnavul la pat cu alimentele indicate de medic. Am administrat: Digoxin 2tb. (1/zi),Dipiridamol 6tb. (3/zi inainte de masa), Lasilactoza 4 tb. (2/zi),vitamina B1 12 fiole (3/zi), vitamina B6 12 fiole (3/zi)

Diureza=1000ml/24ore Greutate=84 Kg Stare generala ameliorata.

Dureri in Calmarea durerii hipocondrul drept Ameteli. Imbunatatirea starii bolnavului. Crearea conditiilor de Mediu

Diminuarea durerii.

TA=158/80mm Hg

Alimentatia pasiva. Administrarea tratamentului medicamentos.

Bolnavul accepta alimentatia. Bolnavul este multumit de felul cum i-a fost administrat tratamentul.

Zi 7/10 m a r

Problema

Obiective Observarea, masurarea si notarea functiilor vitale

Interventii Am masurat TA, pulsul, diureza. Am masurat TA cu ajutorul tensiometrului si al stetoscopului. Pulsul l-am masurat prin comprimarea arterei radiale.

Evaluare TA=150/80 mmHg AV= 80/minut Temp.= 37grade C Diureza=1100ml/24ore

t i e 2 Usoara tuse 0 0 4
11 martie 2004: La cererea bolnavului s-a facut externarea, cu urmatoarele instructiuni: - sa duca o viata ordonata, evitand efortul; - sa respecte regimul prescris de medic; - se instruieste asupra modului cum se administreaza medicamentele; - se va prezenta periodic la medic. PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CAZ NR. 2 NUME SI PRENUME: Vladescu Maria DATA NASTERII: 3 ianuarie 1955 DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin DATA INTERNARII: 4 februarie 2004 DIAGNOSTIC: Insuficienta cardiaca decompensata; Fibrilatie arteriala la ritm scazut.

Scaun normal. Respiratie normala=18/minut Crearea Am aerisit salonul. Am conditiilor de schimbat lenjeria de corp si mediu pat. Calmarea, A administrat bolnavului Bolnavul nu mai tuseste. prevenirea pentru combaterea agravarii tusei tusei Trecid 3 tb./zi.

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee cu oropnee, edeme gambiene masive, palpitatii si dureri retrosternale. ANTECEDENTE HEREDOCOLATERALE: Neaga. ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort.

ISTORICUL BOLII: Cunoscuta ca fiind bolnava de 3 ani datorita nerespectarii regulilor de igiena si alimentatie, se interneaza pentru precardialgii, dispnee cu ortopnee, edeme gambiene masive, simptome ce au aparut in urma cu 10 zile.

zi Problema 4 Dispnee cu ortopnee f e b r u a r i e 2 0 0 4

Obiective Combaterea dispneei prin asigurarea oxigenului necesar respiratiei Precardialgii Combaterea durerii la efort mic Insomnie datorata anxietatii Edeme gambiene

Interventii Evaluare Am pozitionat bolnava in pozitie Usoara reducere semisezanda. Am aerisit salonul. I- a dispneei am cerut bolnavei sa evite efortul fizic, psihic si sa stea in pat. Usoara reducere a durerii. Bolnava poate sa adoarma.

I-am recomandat bolnavei sa stea numai in pat cu administrarea 1 fiola de Algocalmin I.V. Combaterea Am supravegheat starea psihica a insomniei si bolnavei; am purtat discutii linistirea bolnavei incurajand-o si i-am administrat 1 tb. de Diazepam. Combaterea Am urmarit daca bolnava respecta edemelor regimul desodat prescris de medic. Am efectuat masajul membrelor inferioare in directia curentului venos. Am indicat bolnavei sa tina ridicate partile edematiate punandusi sub picioare o patura si sa execute miscari active cu membrele inferioare. La indicatia medicului am administrat 1 fiola Furosemid. Urmarirea Masurarea, observarea si notarea functiilor vitale T.A., puls, respiratie, diureza, scaun, cantarire.

Din cauza starii generale usor alterate, edemele persista in continuare.

Temp.=37gradeC Greutate=70Kg

Dupa masurare, termometrul se T.A.=140/80mm dezinfecteaza si se pastreaza intr-o solutie dezinfectanta. Hg A.V.=80/min. Neregulat Diureza=500ml Starea bolnavei nu prezinta nici o schimbare. Vizita medicala a decurs normal.

Administrarea tratamentului medicamentos. Pregatirea documentelor si a salonului pentru

La indicatia medicului i se administreaza 1 tb.Digoxin, 1 f Furosemid si 3 tb. de Nifedipin. Am insotit medicul care a efectuat o vizita speciala, data fiind starea bolnavei si am notat toate datele

vizita medicala.

importante.

Zi Problema 5 Dispnee cu oropnee f persistenta e b r u a r i e 2 0 Astenie Edeme gambiene

Obiective Asigurarea oxigenului necesar respiratiei.

Combaterea edemelor

Interventii Am asezat bolnava in pozitie semisezanda. I-am administrat bolnavei necesarul de oxigen, indispensabil pentru respiratie. Am aerisit salonul pentru o mai buna ventilatie a aerului. Am efectuat masajul membrelor inferioare in directia curentului venos si am supravegheat respectarea regimului desodat prescris bolnavei de catre medic. Bolnava va sta permanent in repaus absolut la pat, iar pentru nevoi fiziologice va fi ajutata sau servita la pat. Masurarea, observarea, notarea si inregistrarea in F.O. a T.A., puls, diureza, scaun, temperatura.

Evaluare Se constata o usoara imbunatatire a starii bolnavei.

Bolnava respecta fara a crea probleme regimul prescris de medic Se constata o usoara ameliorare in starea bolnavei. Temp.=37gradeC T.A.=150/95mmHg A.V.=80/minut regulat Diureza=600ml/24ore

Reducerea asteniei

Urmarirea functiilor vitale

0 4 Anxietate Scaun normal Combaterea Pentru combaterea starii de Starea bolnavei anxietatii anxietate i-am administrat imbunatateste. bolnavei Diazepam,dimineata si seara. Pregatirea Am pregatit materialele sterile bolnavului in necesare recoltarii, le-am vederea recoltarii transportat la patul bolnavei cu probelor masa de tratament si am recoltat biologice. sange pentru VSH, HL, HB, HT, colesterol, lipemie, glicemie si urina pentru examenul de urina. Administrarea La indicatia medicului i-am tratamentului administrat 1 tb de Digoxin, 1 f medicamentos de Furosemid, 3 tb. deNifedipin. se

Pregatirea documentelor si a salonului pentru vizita medicala Educatia sanitara in privinta regimului ce trebuie respectat

Am insotit medicul la vizita Vizita medicala medicala, am notat indicatiile decurs normal. date de medic.

Zi Problema 6- Dispnee usoara 8 f e b r u a r i e 2 0 0 4 Edeme usoare

I-am explicat bolnavei ca trebuie sa respecte un regim alimentar desodat monocaloric, bogat in proteine. Alimentele vor trebui impartite in 4-5 mese mai mici, ultima masa fiind luata cu mai multe ore inainte de culcare. Obiective Interventii Asigurarea I-am administrat bolnavei oxigenului oxigenul necesar, de asemenea am necesar aerisit salonul pentru o mai buna respiratiei ventilatie a aerului si am asigurat bolnavei o pozitie favorabila. Combaterea Am efectuat masajul membrelor edemelor inferioare in directia curentului venos si am administrat 1 f Furosemid. Educatia sanitara Am schimbat lenjeria de corp si privind igiena de pat. Am ajutat bolnava sa-si personala a efectueze toaleta pe regiuni. bolnavei. Urmarirea Masurarea, notarea si inregistrarea functiilor vitale T.A. puls, diureza, scaun, temperatura.

Bolnava respecta indicatiile date fara nici o impotrivire.

Evaluare Se observa o usoara imbunatatire a starii bolnavei.

Bolnava nu ridica nici o problema.

Temp.=37grade C A.V.=75/minut regulat T.A.=150/95mm Hg Diureza=900ml/24ore

Administrarea tratamentului medicamentos

Am administrat prescris de medic: Digoxin 3 tb. (1/zi), Furosemid 3f(1/zi), Miofilin 6tb(2/zi), Trecid 9tb(3/zi),

Scaun normal. tratamentul Bolnava este multumita de felul cum i s-a efectuat tratamentul.

Spironolactoza 3 (1/zi), Dipiridamol 9dj(3/zi), inainte de masa.

Tuse

Combaterea tusei

In dupa amiaza zilei de 6 februarie Dupa administrarea 2004 bolnava a manifestat accese tabletelor de Trecid de tuse, i-am administrat Trecid. starea bolnavei se imbunatateste. Evaluare VSH=10mm/h Colesterol=160mg% Lipemie=450mg% Glicemie=100mg% Timol=9 UML HT=45% HB=15,62 g HL=4000 lc Am transportat la pat mancarea Bolnava a acceptat bolnavei si am ajutat-o sa alimentatia. manance. Am urmarit temperatura, pulsul, Temp.=36,8gradeC T.A., am cantarit bolnava. T.A.=150/80mm Hg A.V.=68/minut Diureza=1200ml/24ore Greutate=70 kg tratamentul Starea bolnavei amelioreaza.

Zi Problema 910 f e b r u a r i e 2 0 0 4

Obiective Interventii Notarea in F.O. a analizelor biologice

Asigurarea alimentatiei Urmarirea functiilor vitale

Administrarea tratamentului medicamentos Crearea conditiilor

Am administrat prescris de medic: Digoxin 3tb(1/zi) de

se

mediu

Furosemid 3f(1/zi) Miofilin 6tb(2/zi) Dipiridamol 9dj(3/zi) Spironolactoza 3 (1/zi)

Am aerisit salonul pentru o mai buna ventilatie a aerului, am schimbat lenjeria de corp si de pat a bolnavei, am ajutat sa-si efectueze toaleta pe regiuni. Participarea la Am participat la vizita medicala, Vizita medicala vizita medicala am notat indicatiile date de decurs normal. medic, de asemenea datorita imbunatatirii starii de sanatate a bolnavei, medicul a hotarat sa o externeze.
10 februarie 2004 Externarea bolnavei s-a facut cu urmatoarele recomandari: sa duca o viata ordonata evitand efortul; sa respecte regimul prescris de medic; se instruieste asupra modului cum se iau medicamentele; se va prezenta periodic la control.

PLAN DE INGRIJIRE AL BOLNAVULUI CAZ NR. 3 NUME SI PRENUME: Popescu Gheorghe DATA NASTERII: 5 august 1945 DOMICILIUL: Drobeta Turnu Severin DATA INTERNARII: 14 mai 2004, ora 9 DIAGNOSTIC LA INTERNARE: Insuficienta cardiaca clasa functionala 2/3; Cardiopatie ischemica cronica; Aritmie extrasistolica.

MOTIVELE INTERNARII: Dispnee, palpitatii, tuse seaca. ANTECEDENTE HEDEROCOLATERALE: Neaga. ANTECEDENTE PERSONALE: Angor la efort. ISTORICUL BOLII: cunoscut cu cardiopatie ischemica dureroasa, se interneaza cu oropnee, palpitatii, tuse seaca simptome ce au debutat in urma cu o saptamana.

Zi 1 4 m a i 2 0 0 4

Problema Anxietate

Obiective Interventii Comunicarea cu Pentru inlaturarea singuratatii bolnavul am discutat cu bolnavul, i-am explicat despre boala si i-am administrat 2tb deNitrozepam, dimineata si seara. Tuse seaca cu Calmarea tusei Pentru a i combate tusea, i-am iritarea administrat Codenal, cate 2tb, esofagului de 3 ori pe zi. Dispnee cu Combaterea La indicatia medicului am oropnee dispneei prin pozitionat bolnavul in pozitie asigurarea semisezanda; de asemenea am oxigenului aerisit salonul. necesar Inapetenta Educatie sanitara I-am explicat bolnavului ca in privinta trebuie sa respecte un regim regimului alimentar strict desodat alimentar ce monocaloric, bogat in proteine. trebuie respectat Alimentele vor trebui impartite in 4-5 mese mici, ultima masa trebuie luata cu cateva ore inainte de culcare. Urmarirea Am masurat T.A. cu ajutorul functiilor vitale tensiometrului, am masurat pulsul prin comprimarea arterei radiale pe un plan dur osos si am recoltat urina/24 ore, precum si scaunul; de asemenea am masurat temperatura in axila. Pregatirea bolnavului in vederea recoltarii probelor Am pregatit bolnavul. Prin am recoltat determinarea

Evaluare Bolnavul este linistit.

mai

Tusea persista, dar de intensitate mai mica. Reducerea in intensitate a dispneei.

Bolnavul intelegand necesitatea respectarii regimului, nu ridica nici o problema cu privire la dieta.

T.A.=160/80mmHg A.V.=80/min regulat Diureza=900ml/24ore Temp.=37gradeC

Scaun normal psihic si fizic Se observa o usoara punctie venoasa ameliorare a starii sange pentru bolnavului. VSH, lipemie,

biologice si HT, HV, timol. Am explicat efectuarea EKG tehnica efectuarii EKG si am ajutat medicul la efectuarea procedurii. Am cerut bolnavului Administrarea ca a doua zi sa urineze in tratamentului recoltator pentru un examen de medicamentos urina. La indicatia administrat: medicului am

Furosemid 1f I.V. Dipiridamol C inainte de masa Nitropector 2tb/zi Chinidina sulfurica 2tb/zi Interventii Am stat de vorba cu bolnavul linistindu-l, explicandu-i ca numai respectand indicatiile medicului i se va imbunatati starea. Am administrat Nitrozepam 2tb, dimineata si seara. Am continuat sa administrez Codenal 2tb de 3 ori pe zi pentru a-i combate bolnavului tusea. La indicatia medicului am pozitionat bolnavul in pozitie semisezanda; de asemenea am aerisit salonul pentru o mai buna ventilatie a aerului. Am indicat bolnavului sa stea cat mai relaxat pentru masurarea pulsului, T.A., temperaturii. 200 3dj/zi

Zi

Problema Facies anxios

Obiective Linistirea bolnavului

Evaluare Bolnavul s-a linistit.

Tuse seaca Combaterea iritativa tusei

Se constata o usoara diminuare a tusei.

Dispnee ortopnee

cu Asigurarea oxigenului necesar respiratiei Urmarirea functiilor vitale

Respiratia bolnavului devine normala.

T.A.=150/90mmHg A.V.=80/min Temp.=36,8 gradeC

Educatie sanitara privind igiena personala a bolnavului

Am ajutat bolnavul sa-si efectueze toaleta pe regiuni; am schimbat lenjeria de corp si de pat.

Notarea in F.O. a analizelor biologice

VSH=36mm/h Colesterol=260mg% Lipemie=600mg% Timol=4 UML HT= 38% HB= 12,68 g i-am Starea bolnavului s-a ameliorat.

Administrarea tratamentului medicamentos

La indicatia medicului administrat bolnavului: Nitropector 4tb (2/zi)

Chinidina sulfurica 4tb (2/zi) Dipiridamol C drajeuri (3/zi) Furosemid 2f (1/zi) I.V. Interventii La indicatia medicului am pozitionat bolnavul in pozitie semisezanda si am aerisit salonul. La ora 9 bolnavul mi-a relatat ca este constipat. I-am indicat sa consume multe lichide (ceaiuri, sucuri), iar mai tarziu i-am facut o clisma cu apa calduta si sapun. Am indicat bolnavului sa faca plimbari seara inainte de culcare prin curtea spitalului. Am administrat la indicatia medicului Diazepam 2tb (1/zi)seara inainte de culcare. La indicatia medicului i-am administrat bolnavului Codenal 2tb de 3 ori pe zi pentru a-i combate tusea.

Zi 1 8 m a i 2 0 0 4

Problema Usoara dispnee

Constipatie

Obiective Asigurarea oxigenului necesar respiratiei Combaterea constipatiei

Evaluare Respiratia bolnavului devine normala.

Starea de constipatie sa diminuat dupa efectuarea clismei evacuatoare.

Insomnie

Combaterea insomniei

Bolnavul a depasit starea de insomnie.

Usoara tuse

Combaterea tusei

Tusea isi diminueaza din intensitate.

Urmarirea functiilor vitale

Anxietate

Astenie fizica

I-am masurat bolnavului T.A. cu ajutorul stetoscopului, am masurat pulsul prin comprimarea arterei radiale pe un plan dur osos timp de un minut, am masurat respiratia prin masurarea inspiratiilor timp de 1 minut, am cantarit bolnavul si am notat valorile obtinute in foaia de observatie a bolnavului. Crearea Am aerisit salonul pentru o mai conditiilor de buna ventilare a aerului, am mediu schimbat lenjeria de corp si de pat a bolnavului, am supravegheat alimentatia bolnavului. Combaterea Pentru combaterea starii de anxietatii anxietate am discutat cu bolnavul si i-am administrat 2tb de Nitrozepam dimineata si seara. Combaterea Din cauza asteniei bolnavul asteniei este mentinut in repaus absolut la pat,iar pentru nevoi fiziologice este ajutat sau servit la pat. Administrarea La indicatia medicului i-am tratamentului administrat bolnavului medicamentos tratamentul ce consta in : Dipiridamol 6dj (3/zi) inainte de masa Nitropector 4tb(2/zi)

Temp.=37,2gradeC T.A.=120/80mmHg A.V.=75/min Diureza=1000ml/24ore Greutatea=64kg

Bolnavul a depasit starea de anxietate.

Se constata o usoara ameliorare a starii de astenie.

Bolnavul se simte mai bine.

Zi

Problema

Pregatirea documentelor si a salonului pentru vizita medicala. Obiective

Furosemid 2tb (1/zi) Am participat la vizita Vizita medicala medicala, am notat indicatiile decurs normal. date de medic, am sustinut bolnavul in pozitie de examinare. Interventii Evaluare

19 Anxietate 20 Insomnie m a i 2 0 0 4 Usoara tuse

Combaterea anxietatii

Pentru combaterea starii de anxietate am discutat cu bolnavul si i-am administrat 2tb de Nitrozepam dimineata si seara. Combaterea Am indicat bolnavului sa faca insomniei plimbari seara inainte de culcare prin curtea spitalului. Am administrat la indicatia medicului Diazepam 2tb (1/zi)seara inainte de culcare. Combaterea La indicatia medicului i-am tusei administrat bolnavului Codenal 2tb de 3 ori pe zi pentru a-i combate tusea. Crearea Am aerisit salonul pentru o mai conditiilor de buna ventilare a aerului, am mediu schimbat lenjeria de corp si de pat a bolnavului, am supravegheat alimentatia bolnavului. Administrarea La indicatia medicului i-am tratamentului administrat bolnavului tratamentul medicamentos ce consta in : Dipiridamol 6dj (3/zi) inainte de masa Nitropector 4tb(2/zi)

Bolnavul a depasit starea de anxietate.

Bolnavul a depasit starea de insomnie.

Tusea diminueaza intensitate.

isi din

Bolnavul se simte mai bine.

Furantril 2tb (1/zi) Pregatirea Am participat la vizita medicala, Vizita medicala a documentelor am notat indicatiile date de medic, decurs normal. si a salonului am sustinut bolnavul in pozitie de pentru vizita examinare. Deoarece starea de medicala. sanatate a bolnavului s-a imbunatatit, medicul a hotarat sa-l externeze.
21 mai 2004 Externarea bolnavului s-a facut cu urmatoarele recomandari: sa duca o viata ordonata evitand efortul; sa respecte regimul prescris de medic; se instruieste asupra modului cum se iau medicamentele;

se va prezenta periodic la control. CAPITOLUL 5 PROFILAXIA SI EDUCATIA SANITARA

Educatia sanitara a bolnavilor spitalizati presupune o munca continua serioasa si uneori dificila din partea personalului sanitar mediu in scopul obtinerii colaborarii bolnavilor pentru vindecarea lor cat mai rapida. Ea trebuie efectuata in acelasi timp pentru prevenirea contaminarii de la un bolnav la altul sau a personalului muncitor care ingrijeste bolnavii. Succesul educatiei sanitare depinde in foarte mare masura de educatia anterioara a bolnavului, de gradul sau de cultura precum si de calitatea asistentei medicale, de competenta sa profesionala si de comportamentul la locul de munca, de interesul pe care il arata bolnavului privind ingrijirile si tot ceea ce intreprinde pentru vindecarea bolnavului. Educatia sanitara in spital are particularitatile sale, vizand intre altele: a) Cooperarea stransa a bolnavului la tratamentul terapeutic

Asistenta medicala explica bolnavului importanta fiecarui medicament, orarul de administrare si efectele lui, instruieste bolnavul despre doza ce i se administreaza, explicand riscul nerespectarii acestuia. Explica pericolul transmiterii medicamentelor de la unul la altul sau a altora introduse in mod fraudulos de apartinatori; va colabora cu bolnavul pentru a cunoaste efectul medicatiei prescrise. Asistenta medicala va informa bolnavul despre regimul alimentar care trebuie sa-l urmeze, de ce trebuie regimul prescris, care sunt alimentele admise si interzise, riscul consumarii alimentelor interzise. Explica bolnavului importanta informarii de catre acesta asupra modificarilor care apar in intensitatea simptomelor bolii pentru care a fost internat, simptomele noi de insanatosire. b) Asigurarea unei atmosfere morale care sa evite dezorientarea afectiva si sentimentul de insingurare a celui internat. Respectarea linistii bolnavului si crutarea sa de stres din partea familiei si a vizitatorilor. Asigurarea ordinei, curateniei in unitatea spitaliceasca. Profitand de internare administrarea unor lectii de educatie sanitara.

c) d) e)

Educatia sanitara trebuie sa includa si notiunea de igiena a muncii intelectuale ca si deprinderea unei bune imbinari a muncii cu repausul. Asistenta medicala va explica bolnavului unele masuri de prevenire, de profilaxie care constau in: 1. 2. 3. evitarea efortului fizic si psihic; evitarea consumului de alcool, tutun, cafea si alimentatiei bogata in clorura de sodiu; tratarea corecta a bolilor respiratorii.

CAPITOLUL 6

FISA TEHNOLOGICA. MASURAREA SI INREGISTRAREA RESPIRATIEI

Respiratia este o functie importanta prin care se realizeaza aportul de oxigen necesar proceselor vitale ale organismului, paralel cu eliminarea in atmosfera a dioxidului de carbon, rezultat din arderi. Respiratia are mai multi timpi: Primul timp ventilatia adica circulatia aerului prin plamani ce se realizeaza prin cele doua miscari ventilatorii de sens opus: inspiratia si expiratia. Scopul constituie un indiciu pentru stabilirea diagnosticului, evolutia bolii, recunoasterea complicatiilor, prognosticul bolii. Materiale necesare: ceas cu secundar; pix albastru; foaia de temperatura; carnetelul propriu al asistentei.

ETAPA

DE

TIMPI

DE

EXECUTIE

EXECUTIE 1.Pregatirea materialelor Materialele necesare se transporta langa patul bolnavului. 2. Bolnavul va fi asezat in decubit dorsal; nu se anunta bolnavul Pregatirea psihica timp deoarece pe baza emotiilor se modifica ritmul si fizica respirator si nu se mai obtin valorile reale. a bolnavului 3. Efectuarea tehnicii Asistenta medicala numara frecventa miscarilor respiratiei prin inspectie cand bolnavul este treaz, constient, cand doarme sau prin asezarea mainii cu fata palmara pe suprafata toracelui bolnavului. Se numara inspiratiile ( miscarile de ridicare a cutiei toracice) pe timp de 1 minut. 4. Notarea cifrica Asistenta medicala noteaza in cifre in carnetul propriu, valoarea frecventei respiratiei, numele si prenumele bolnavului, salonul, patul. 5. Notarea grafica Se noteaza grafic in foaia de temperatura cu un punct de culoare albastra si se uneste cu o linie cu valoarea anterioara. Pentru fiecare linie orizontala se socotesc 2 respiratii/minut. Valorile normale: 18 respiratii/minut la femei 16 respiratii/minut la barbati

CAPITOLUL 7 CONCLUZII Insuficienta cardiaca este un sindrom clinic care rezulta din imposibilitatea de a expulza intreaga cantitatea de sange primita si de a mentine astfel un debit sanguin corespunzator nevoilor organismului, in conditiile unei umpleri venoase satisfacatoare. Insuficienta cardiaca este de asemenea un sindrom clinic caracterizat prin simptome si semne distincte, consecinta a perturbarilor in asigurarea debitului cardiac si in asigurarea intoarcerii venoase. La declansarea insuficientei cardiace contribuie o serie de factori clinici cum ar fi: infectiile, in special cele acute ale cailor aeriene superioare; emboliile pulmonare, anemiile severe, insuficienta debitului coronarian, tulburarile de ritm ale inimii, solicitarile fizice si psihice, tireotoxicoza si sarcina precum si hipertensiunea arteriala, bolile valvulei aortice, bolile coronarelor, insuficienta mitrala, miocarditele si unele cardiopatii congenitale. Scaderea debitului cardiac, consecutiv scaderii fortei de contractie a miocardului, duce la lipsa oxigenului in tesuturi si organe, in special la nivelul rinichiului, glandelor suprarenale si hipofizei posterioare, determinand scaderea filtratiei glomerulare, cresterea reabsorbtiei tubulare, hipersecretia de aldosteron si AND fenomene ce explica retentia de apa si sare si aparitiei edemelor. Prin urmare, bolnavii cu insuficienta cardiaca necesita o ingrijire speciala care are ca scop: reducerea nevoilor energetice ale organismului pentru a putea face fata imbolnavirilor, deci, pentru a scadea efortul cardiac marirea fortei de contractie a inimii, marindu-se astfel capacitatea functionala. In concluzie, pentru reducerea muncii inimii se impune repaus psihic moral si-n special repaus fizic, controlul retentiei hidro saline prin restrictia aportului de sare, administrarea de diuretice ca: Nefrix, Furosemid; cresterea eficientei inimii cu preparate digitale ca: Digoxin, Lanatosid C, Dezlanosid, Cedilanide. Evolutia insuficientei cardiace depinde de gravitatea cardiopatiei cauzale si de prezenta sau absenta complicatiilor. La unii bolnavi, insuficienta cardiaca stanga poate evolua un numar relativ mare de ani ( zece ani sau peste ), fara a aparea insuficienta cardiaca dreapta. In cazul unei cardiopatii cu insuficienta de cord, supravietuirea, care in urma cu doua decenii era de numai 1-2 ani, a devenit astazi de 5-10 ani si chiar mai mult.

BIBLIOGRAFIE 1. DIAGNOSTUCUL BOLILOR CARDIOVASCULARE de Roman Vlaicu, Corneliu Dudea 2. GHID NURSING de Lucretia Titirca 3.MANUAL DE INGRIJIRI SPECIALE ACORDATE PACIENTULUI DE de Lucretia Titirca 4.PROFESIA DE ASISTENT de L. Clocotici 5. MEDICINA INTERNA PENTRU CADRE MEDII de Constantin Borundel 6. BREVIAR EXPLORARI FUNCTIONALE de Lucretia Titirca 7. TEHNICA INGRIJIRII BOLNAVULUI de Carol Mozes 8. TEHNICI DE EVALUARE de Lucretia Titirca ASISTENTA MEDICALA