Sunteți pe pagina 1din 12

MINISTERUL EDUCA IEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA de STAT din MOLDOVA Facultatea de Drept Catedra DREPT PENAL I CRIMINOLOGIE

DELINCVEN A JUVENIL
Factorii de risc ai suicidului juvenil

Studentul anului II, Grupa 210, Dumitru SLONOVSCHI

Profesor: Maria MUTU-STRULEA

Chiinu 2012

CUPRINS
CUPRINS...........................................................................................................3 2. FACTORII DE RISC SI CARACTERISTICA ACESTORA........................................7 3. PROCESUL SUICIDAR SI AVERTISMENTELE MINORULUI SUICIDAR.................9

INTRODUCERE Sinuciderea este procesul prin care o persoana isi pune capat propriei vieti, intentionat. Modul in care societatea percepe sinuciderea variaza foarte mult, in functie de cultura si religie. Suicidul a devenit o problem de sntate public, n secolul XXI, sinuciderea fiind a XI-a cauz de mortalitate n lume i a doua cauz de mortalitate printre cei cu vrsta cuprins ntre 2534 de ani, 30-40% dintre tinerii cu vrste ntre 9 i 18 ani avnd la activ o tentativ de suicid. Reducerea ratei suicidului a devenit un obiectiv important pe plan mondial. Conform OMS, dintrun eantion de 400 milioane de persoane din 25 de ri, se estimeaz ca rata medie a suicidului este de 18 la 100.000 de locuitori. Pe plan internaional, ratele suicidare variaz de la peste 25 la 100.000 locuitori n Scandinavia, Elveia, Germania, Austria, rile est-europene i Japonia, pn la 10 la 100.000 n Spania, Italia, Irlanda, Egipt, Olanda. Respectiv, ca la baza oricarui fenomen ar trebui sa fie o explicatie ca focar pentru respectivele stari de neliniste ce duc la savarsirea acestei actiuni, pentru a putea fi studiat si combatut nu numai teoretic dar si practic, ceea ce am sa si incerc sa prezint in respectivul raport.

1. SUICIDUL SI COMPORTAMENTUL SUICIDAR INFLUENTAT DE FACTORII DE RISC Suicidul in randul adolescentilor denota prezenta unei nelinisti importante, este un strigat de suferinta, de disperare si de cerere de ajutor. Explicatia acestui fenomen nu se poate gasi intr-un factor precipitant ci in istoria tanarului, intr-o viata problematica, in conflicte anterioare. Cu siguranta in viata unui tanar care ajunge sa se sinucida a avut loc o escaladare a problemelor care au inceput cand acesta era foarte mic, problemele au crescut si s-au acumulat odata cu trecerea anilor, iar apoi au atins un punct culminant in perioada de adolescenta. Ca o ultima problema ce se adauga este cea a crizei suicidare, precizand ca o criza nu este intotdeauna suicidara si ca poate fi o ocazie de dezvoltare progresiva la fel cum poate degenera intr-o criza suicidara. Adolescenta este o perioada de varsta susceptibila de a provoca un comportament suicidar. Este necesar sa intelegem ca vorbim despre o perioada in care au loc schimbari intense in plan social, familial, fizic si afectiv. Copilaria securizanta trebuie sa fie abandonata inainte ca tanarul sa-si castige un loc in lumea adultilor. Adolescentul vrea sa fie autonom desi inca dependent de adulti, de parinti. Are loc o schimbare majora in perceptia de sine ce se produce datorita modificarilor corporale, tanarul se simte dezorganizat, neatractiv. La nivelul sexualitatii tanarul trebuie sa-si defineasca identitatea pentru a putea stabili o relatie cu cineva, lucru care il face sa traiasca o anxietate ridicata. In plan social el parcurge un du-te vino intre copilarie si viata de adult, vrem ca el sa se poarte ca un adult in timp ce noi ii acordam permisiuni si responsabiltati ca si cum ar fi tot copil. Aceasta miscare are un efect reasigurator, reintoarcerea la o baza securizanta ii ofera un ragaz pentru a-si reface fortele necesare pentru a infrunta o lume noua si necunoscuta care este cea a adultilor. Inainte de a face si el parte din aceasta lume, va evalua, va judeca, va critica viata adultilor. Maturizarea sa intelectuala ii va permite sa filozofeze, sa-si puna intrebari despre sensul vietii si despre locul sau in aceasta lume. Cotele emotionale ating un varf, totul este dat peste cap: corpul, relatiile, exigentele vizavi de propria persoana. Toate aceste schimbari sunt dificile pentru tanar. In plan psihologic el este impulsiv, hipersensibil, suspicios, emotiv, nerabdator, este intr-un dezechilibru constant, intr-o stare de conflict si traieste sentimentul de a fi singur. Grupul de prieteni, colegi este foarte important la aceasta varsta. Grupul ii permite sa se confrunte si sa se confirme. Grupul ii da un sentiment de apartenenta si de a nu mai fi singur. Adolescentul cauta popularitatea, originalitatea, dar are nevoie si de aprobarea grupului. Astfel putem vedea ca adolescenta este o perioada de schimbari mari, schimbari care sunt normale, dar care genereaza angoasa si anxietate in grade variate. Daca exista si alti factori de stres, acestia pot determina tanarul sa apeleze la comportamente suicidare. Comportamentul suicidar este ales numai dupa ce o serie de alte comportamente au fost incercate dar au esuat si atunci sinuciderea este perceputa ca singura varianta posibila. Tentativa de suicid a adolescentului arata dorinta de schimbare, de a pune capat unei situatii in care se afla. Suicidul este o constrangere si o revansa impotriva sentimentului de neputinta de a schimba o situatie problematica. Obiectivul este deseori de a-si schimba viata si nu de a-i pune capat. 5

Tanarul suicidar se percepe adeseori ca rau, pasiv, vinovat. El are o stima de sine scazuta, se simte nedorit, nu a descoperit inca valoarea sa in raport cu normele sociale stabilite si cu presiunile exercitate asupra sa. El nu isi gaseste locul, nu are un scop, nu se implica in activitati, are frecvent slabe rezultate scolare, este impulsiv, nu are loc in comunitatea sa ceea ce produce un sentiment de alienare si in consecinta el nu va mai fi atras de societate, nu-si va mai dori sa-si continue viata.

2. FACTORII DE RISC SI CARACTERISTICA ACESTORA - desi multi factori sunt asociati cu suicidul adolescentilor, problemele familiale sunt de cele mai multe ori evocate de adolescentii suicidari. Climatul familial este perturbat chiar daca exista sau nu o separare a parintilor. In familiile acestor adolescenti gasim trasaturi comune, ca: prezenta conflictelor parentale si conjugale, abuzuri fizice sau psihice, un climat de violenta, alcolismul unuia sau al ambilor parinti, indiferenta fata de tanar, lipsa de maturitate a mamei, dificultati de comunicare sau chiar lipsa acesteia, neintelegerea, lipsa sustinerii, nerecunoasterea individualitatii tanarului, atitudini negative sau neglijente ale parintilor, lipsa implicarii emotionale, abandonul sau rejectia tanarului, si altele. La nivelul controlului parental, un control excesiv poate descuraja independenta si realizarea de sine. Adolescentul dominat poate sa se simta neputincios in a schimba ceea ce nu poate tolera. La polul opus, inconsistenta sau lipsa controlului se traduc in indiferenta parintilor fata de tanar cu consecinta unui sentiment de neglijare, cu aparitia carentelor afective si educative, care sunt deseori specifice tinerilor suicidari. - adolescentul poate suferi si o influenta a celor din anturajul sau care au avut tentative de suicid sau chiar s-au sinucis, astfel producandu-se o scadere a nivelului de inhibitie in fata gestului suicidar. - Dubet spune ca indiferenta profesorilor este cea mai importanta manifestare a dispretului fata de elevi, care intr-un oarecare procent duce la actul de suicid.Sunt numerosi elevi care sufera ca urmare a acestor judecati negative ale profesorului, pentru ca ele vin sa intareasca propriul lor sentiment de indoiala, de descurajare , de lipsa de increderea in fortele proprii. Acest dispret, o data interiorizat, poate antrena un ansamblu de consecinte in plan comportamental: lipsa de comunicare, pasivitate la lectie, indiferanta sau, perturbarea lectiilor, dezvoltarea unor atitudini ostile, provocatoare. Forma de violenta cel mai frecventa evocata de profesori e zgomotul, produs prin comunicarea neautorizata intre elevi, in timp ce elevii percep lipsa de comunicare ca fiind principala forma de violenta din partea profesorilor fata de ei (alaturi de nedreptate si lipsa de intelegere). In Romania, intr-un studiu experimental, efectuat de C.Havarneanu, realizat pe elevi de liceu a descoperit ca cele mai frecvente forme de agresivitate a profesorilor fata de elevi, asa cum sunt percepute de acestia din urma, sunt, in ordine descrescatoare: folosirea tonului ridicat, evaluarea neobiectiva, intimidarea elevilor, adresarea de injurii/ jigniri, amenintarea,lovirea, nervozitate permanenta, ironia, absenta raspunsului la solicitari. - tot mai multi psihologi si sociologi sublineaza faptul ca mijloacele de comunicare in masa, prin continutul neadecvat pe care il promoveza uneori, pot propaga in randul tinerilor in scoala atitudini si antisociale. Cercetarile lui D.L.Eron (1989) arata ca mai ales copiii cu potential agresiv urmaresc programe tv care prezinta violenta. Alte experimente cum sunt cele ale lui A.Bandura, S.A.Ross (1963), L.Berkowitz (1974) arata ca si copiii fara tulburari caracteriale pot fi afectati de violenta emanata din unele filme, mai ales daca violenta e promovata de eroul simpatic , cu care copilul se identifica. Unii adolescenti apreciaza in filme doar scenele agresive , luate ca atare, fara sa faca distinctia necesara intre agresivitatea prosociala si cea antisociala, fiind interesati mai mult de tehnicile agresiunii, pe care le pot invata pentru a le utiliza la randul lor. - transformarile fizice care incep la pubertate sunt adesea foarte brutale si adolescentii le traiesc ca pe o mare metamorfoza. Transformarile pot determina sentimente de jena, timiditate, refuzul comunicarii etc. Deosebit de importanta in aceasta perioada este relatia pe care adolescentul o are fata de propriul sau corp aflat in transformare. Legat de acest aspect asistam la preocupari deosebite in ceea ce priveste machiajul, coafarea parului, imbracamintea etc. Emotiile se manifesta in aceasta perioada cu un mare dinamism. Au loc treceri bruste de la stari de fericire la stari de descurajare sau deprimare, de la sentimentul de putere la cel de indoiala, de scadere a stimei fata de sine. Pentru a face fata acestor emotii, adolescentii dezvolta reactii de agresivitate si de opozitie fata de tot ceea ce inseamna autotritate (parinti, profesori, institutii sau copiii-colegi de liceu). 7

- pierderea unei persoane iubite este unul dintre evenimentele cel mai dificil de suportat, indiferent de varsta. Majoritatea adolescentilor traiesc la un moment dat un moment dificil in relatia lor de iubire. Putem observa ca tinerii suicidari se angajeaza foarte intens in relatia lor de dragoste iar ruptura, despartirea lasa urme foarte profunde. Durerea este intensa si devine insuportabila iar tanarul are impresia ca nu-si va mai reveni, ca suferinta sa nu se va mai sfarsi. - abuzul si alte situatii negative in copilarie - aceste conditii pot amplifica riscul de suicid la adulti, mai ales daca sunt insotite de alcoolism, depresie, consum ilicit de droguri, factori ce sunt puternic asociati cu evenimente adverse in copilarie. - lipsa de speranta - speranta este un concept care ar putea contribui la decizia de a se sinucide a unei persoane, independent de depresie. S-a constatat ca aceasta este mult mai importanta decat depresia si poate sa medieze relatia dintre pierderile interpersonale, singuratate, stima scazuta de sine si sinucidere. Cei la care persista lipsa de speranta atunci cand depresia a remis, continua sa aiba un risc major de sinucidere. - afectiuni psihice - persoanele cu afectiuni psihice par a fi mai predispusela sinucidere decat cei cu depresii necomplicate sau tulburari de anxietate. Tulburarile psihice cel mai frecvent asociate cu sinuciderea includ depresia, tulburarea bipolara, alcoolismul sau abuzul de substante, schizofrenia, tulburarile de personalitate, tulburarile de anxietate, tulburarile de stres post-traumatic si delirul. - izolarea sociala - unii adolescenti suicidari sunt singuri, traiesc sentimentul ca sunt rejectati de grup, dar nu toti adolescentii suicidari sunt in mod necesar izolati de social. Multi dintre ei au un grup de prieteni chiar daca uneori traiesc dificultati relationale cu acestia. Totodata, ei nu sunt receptivi la sustinerea pe care le-o poate oferi anturajul si uneori prefera sa-si petreaca timpul singuri. Ei cred ca nimeni nu le poate oferi ajutorul de care au nevoie. Criza suicidara poate aparea ca urmare a unei pierderi, pierdere ce poate include nevoi nesatisfacute percepute ca pierderea suportului, afectiunii. Pierderea poate fi traita de asemenea in termenii pierderii identitatii si a stimei de sine. Incarcatura emotionala legata de pierdere este puternica, iar reactiile la pierdere ale adolescentului sunt intense, acesta avand un control slab al furiei si al impulsivitatii. Atunci cand pierderea si stresul se acumuleaza, reactia adolescentului poate fi disperata. Daca acesta continua sa se detaseze de suportul pe care i-l poate oferi mediul sau, sentimentele de disperare vor creste si el isi va pierde increderea in faptul ca situatia s-ar putea modifica Caracteristicile ale adolescentului aflat in situatia de risc suicidar sunt: 1. Functionare familiala perturbata; 2. Trairea unor experiente emotionale dificile, cum ar fi pierderea unei persoane apropiate sau experimentarea unor evenimente traumatizante; 3. Trairea unui suicid in cadrul familiei sale sau in randul cercului de prieteni; 4. Identificarea cu o persoana pe care a pierdut-o si in care vede un model; 5. Dificultati de identificare sexuala, homosexualitate; 6. Adoptarea unor comportamente deviante: delincventa, prostitutie, etc.; 7. Consum de droguri, alcool, medicamente; 8. Fuga de acasa, plasamente multiple in centre sau in familii substitutive; 9. Una sau mai multe tentative anterioare de suicid.

3. PROCESUL SUICIDAR SI AVERTISMENTELE MINORULUI SUICIDAR Procesul suicidar este perioada care separa momentul in care apare criza de trecerea la act. In adolescenta, acest interval poate fi foarte scurt. Aceasta etapa este normala intr-un proces de criza. Pentru rezolvarea problemei, persoana face un inventar al solutiilor posibile. Fiecare solutie face obiectul unei evaluari pentru a vedea care este posibilitatea ca acea solutie sa aduca o schimbare si care ar fi eficacitatea ei in reducerea suferintei. Unele persoane poseda o gama larga de de eventuale solutii si pot identifica strategii pentru a iesi repede din criza. Pentru altii, solutiile sunt in numar foarte restrans pentru ca ele nu raspund nevoilor prezente. In acest stadiu, ideea sinuciderii nu este o solutie, sau prea putin.In cautarea solutiei, o imagine brusca, neasteptata, legata de moarte, poate aparea printre solutiile posibile. Solutiile care par ineficiente in reducerea intensitatii crizei vor fi respinse. Ideea sinuciderii apare tot mai des si este luata din ce in ce mai mult in serios, se insista asupra ei, se elaboreaza avantaje ale scenariilor posibile. Disconfortul devine din ce in ce mai greu de suportat si dorinta de a scapa de aceasta situatie se intensifica. Incapacitatea de rezolvare a crizei si sentimentul de a fi epuizat toate posibilitatile de solutionare provoaca o angoasa foarte mare. Ideea sinuciderii revine constant si cu regularitate, generand framantari si anxietate insotite de suferinta si durere. Persoana este coplesita de disperare. Suicidul devine solutia pentru toata suferinta sa. In acest stadiu se elaboreaza un plan precis ce contine data, ora, modul si locul. Putem uneori sa observam o remisie spontana a crizei suicidare, dintr-o data problemele par sa fi disparut. Adolescentul se poate simti usurat, alinat si da semne ca se simte mai bine in clipa in care suicidul reprezinta solutia definitiva, pentru ca are acum un mod care ii este la indemana de a-si opri suferinta. In aceasta etapa a procesului suicidar o ruptura emotionala si un sentiment de izolare sunt adesea prezente. Suicidul reprezinta ultima tentativa de a recapata controlul. Un eveniment precipitant urmeaza, o problema se adauga si determina trecerea la act. Este important de stiut ca nu este niciodata prea tarziu sa intervenim. Ambivalenta si teama legate de trecerea la act sunt prezente pana in ultimul moment iar procesul poate fi oprit oricand. Pentru adolescent, procesul suicidar poate fi scurt, uneori dureaza doar cateva ore. Din punct de vedere psihologic, adolescentul este impulsiv, instabil, emotiv. Se afla mereu in dezechilibru, intr-o stare de conflict. Este dornic sa experimenteze inainte de a reflecta. Din aceste motive, perioada de varsta a adolescentei este susceptibila de a angaja comportamente suicidare. Procesul este mai rapid la a doua tentativa, mesajele sunt mai voalate iar metoda utilizata este mai violenta. Suicidul nu se produce fara avertismente. In general, persoanele suicidare ne dau mesaje si indicii care anunta intentiile lor in scopul de a-si alerta anturajul. Acestea sunt strigate de ajutor, de urme de sperante, si ele pot fi: a. Mesaje verbale si aluzii la moarte: ar fi mai bine sa mor, asa n-as mai suferi, voi n-o sa ma mai vedeti mult timp, mi-e frica sa ma sinucid, etc.; b. Amenintari cu suicidul: vreau sa ma omor, etc.; c. Comportamente auto-mutilante, periculoase; d. Aluzii indirecte la suicid: in curand voi avea parte de pace, sunt inutil, vreau sa fac o calatorie foarte lunga, va va fi mai bine fara mine, etc.; e. Pregatiri pentru o plecare, aranjamente finale, scrisori de adio; f. Daruirea unor obiecte care au o valoare personala foarte mare; g. Atractie brusca pentru arme sau produse toxice; h. Tulburari ale somnului (insomnie/hipersomnie); i. Tulburari de alimentatie (anorexie/bulimie); j. Lipsa de energie, fatigabilitate sau agitatie extrema in anumite momente; k. Incapacitatea de a resimti placere; 9

l. Tristete, plans, descurajare; m. Indecizie, iritabilitate, furie; n. Devalorizare, slaba stima de sine; o. Anxietate crescuta; p. Pierderea interesului si a placerii pentru orice fel de activitati; q. Retragere, cautarea solitudinii; r. Ruperea contactelor cu familia, prietenii, etc.; s. Refuzul de a comunica, absenta emotiilor; t. Absentarea de la cursuri si diminuarea randamentului scolar; u. Atractie si preocupare pentru subiectul mortii, al rancarnarii; v. Schimbari in aspectul sau, neglijenta; w. Consum excesiv de alcool si/sau droguri, medicamente.

10

CONCLUZII In conformitate cu informatiile mentionate mai sus, riscul de sinucidere ar trebui estimat si gestionat in mod corespunzator, astfel: - iminent - pacientii au un plan activ sau intentia de a-si face rau si au acces facil la mijloacele letale. Un risc major il au cei care sufera de boli psihice, de depreciere cognitiva sau nu au discernamant. Acesti pacienti necesita spitalizare si terapie electroconvulsivanta imediata, care le poate schimba viata. - crescut dar nu iminent - acest grup are nevoie de un tratament agresiv dar nu trebuie sa fie implicata spitalizarea. Interventiile ar putea include tratament psihiatric, controlul consumului de substante, sprijin familial si social, limitarea accesului la arme de foc, medicamente sau alte mijloace potential letale precum si asigurarea de contacte frecvente cu profesionistii. Factorilor de risc carora li se va acorda atentie speciala sunt: tulburari psihice comorbide, evenimente care ar putea precipita actul sinucigas, intampinarea de dificultati in viata de zi cu zi. Pentru obtinerea succesului as recomanda o comunicare si relatie puternica intre parinti, profesori, terapeut si pacient si as indicata reevaluarea frecventa. Alte modalitati de interventie care pot fi de ajutor presupun psihoterapia, consilierea, sprijin religios, al comunitatii si al familiei. Terapia cognitiv-comportamentala a putea fi utila in cazul persoanelor in care lipsa sperantei devine un motiv de ingrijorare. Riscul de suicid fluctueaza si ar trebui sa fie reanalizat in mod constant. Ca parte a monitorizarii celor care au mai incercat sa se sinucida, clinicianul, parintii, profesorii ar trebui sa determine daca au existat schimbari, cum ar fi reaparitia unor evenimente care ar putea precipita planurile sinucigase, imprejurari nefavorabile in viata sau agravarea tulburarilor psihice. Asistenta medicala primara la fel juoaca un rol important in reducerea sanselor de suicid. Dintre pacientii care se sinucid 75% nu au intrat in contact cu medicul lor si nu au beneficiat de ingrijire medicala primara in cursul anului anterior mortii lor

11

BIBLIOGRAFIE

1. Alina Sandal Vasile, Psihologia delincventei juvenile, Bucuresti 2010 2. Florentina Grecu, Sorin M. Radulescu, Delincventa juvenila in societatea contemporana, Bucuresti 2003. 3. Mihail Birgau, Prevenirea infractiunilor savarsite de minori, Chisinau 1998 4. http://www.presamil.ro/SMM/2004/08/pag%2021-23.htm 5.http://www.voceabasarabiei.net/index.php? option=com_content&task=view&id=13931&Itemid=1695 6. http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/Violenta-scolara-Factori-de-ri2021592018.php 7. http://www.referat.ro/referate/Interpretarea_psihologica_a_suicidului_1f6cd.html 8. http://www.terapiam.ro/suicidul-la-adolescenti-i 9. http://www.criminalistic.ro/delincventa-juvenila-cauze-si-conditii-favorizante/ 10. http://www.sfatulmedicului.ro/Sanatatea-mentala/managementul-factorilor-de-risc-specificipersoanelor-predispuse-la-suic_9799

12