www.referat.

ro

TRAFICUL CU DROGURI

Un inamic al omului modern este drogul. Dobandite pe cale naturala sau artificiala, substantele care fabrica visuri sau care aduc fericirea fac, an de an, mai multe victime decat armele de distrugere in masa. Nici o statistica nu poate spune care este numarul exact al consumatorilor de droguri. El poate fi doar estimat. Fenomenul este extrem de greu de controlat, chiar daca se fac eforturi pentru prevenirea si combaterea sa. Desi interzise, drogurile tind sa patrunda tot mai mult pe piata mondiala, numarul persoanelor care isi gasesc refugiul, injectandu-si iluzii, fiind in crestere. Drogurile pun stapanire pe trupul si mintea consumatorilor. Victimele drogurilor pot fi vazute pe strada, in locuri obscure, in gara, la metrou etc. Pot fi recunoscute usor: au fetele palide, cadaverice, ravasite; ochii rosii, inchisi pe jumatate, cearcane adanci si o expresie visatoare, pierduta. Sunt rupti de realitate si nu vor ajunge cu picioarele pe pamant decat peste cateva ore, cu putin noroc. Si atunci vor vrea sa cunoasca din nou extazul. O noua doza, un alt vis frumos. Si apoi cosmarul depresiei. Sunt putine sanse sa mai aiba o viata normala, chiar daca renunta la droguri. Medicii spun ca e nevoie de cel putin doi ani ca un consumator de droguri sa se vindece complet. Si asta numai daca persoana in cauza isi doreste cu adevarat acest lucru. Si in tara noastra multi tineri s-au lasat atrasi de mirajul drogurilor. Daca acum cativa ani, Romania era o tara de tranzit, in prezent a devenit o tara de consum. Autoritatile din Ministerul Apararii Nationale au luat masuri pentru prevenirea consumului de droguri. Persoanele care se confrunta cu astfel de probleme nu pot sa urmeze o cariera militara. Este exclusa incorporarea tinerilor care recunosc ca au consumat droguri sau continua sa o faca. Pe timpul efectuarii stagiului militar, soldatii si nu numai, beneficiaza, la orice ora, de consiliere psihologica de specialitate. Consumul acestor substante de catre militari poate avea consecinte nefaste atat in procesul de instructie, cat si in cel de organizare a activitatilor specifice si, tocmai de aceea, pe aceasta linie, s-au luat masuri de siguranta.

Drogurile tolerate fac cele mai multe victime In categoria drogurilor tolerate intra: cofeina, alcoolul si nicotina. Cel mai adesea ele sunt consumate din placere, utilitatea lor in scopuri medicale fiind restransa. Consumul in exces al acestora cauzeaza mai multe decese decat restul drogurilor, intrucat oricine are posibilitatea de a consuma din ele atat cat doreste sau atat cat isi permite. Insa efectele se resimt in starea de sanatate a populatiei si in numarul deceselor. Astfel, cofeina, alaturi de heroina, cocaina, marijuana, nicotina si alcool, face parte din categoria drogurilor psihoactive.Cele mai multe plante, ce contin cofeina, au fost descoperite si folosite inca din Epoca de Piatra, adica aproximativ acum 600.000-700.000 de ani in urma. Pe la 1860, in Statele Unite ale Americii se consumau trei sferturi din productia mondiala de cafea, mai mult de jumatate din aceasta provenind din Brazilia. Cofeina pura, descoperita acum doua secole, este un praf alb cu gust amar ce se aseamana cu amidonul. Persoanele care consuma in mod regulat cantitati mari de cafea (mai mult de cinci cesti pe zi) realizeaza adesea ca organismul lor s-a adaptat acestor cantitati, astfel ca si toleranta la aceasta substanta creste. Rezultatul este ca ei trebuie sa mareasca si consumul pentru ca substanta sa mai aiba un efect stimulator. Pe de alta parte, daca unii renunta la consumul de cafea pentru un timp, uneori chiar si cateva ore, se pot confrunta cu simptome inverse, cum ar fi oboseala, dureri

de cap, iritabilitate datorata dependentei lor fizice si mentale fata de acest drog. Cofeina afecteaza coordonarea motorie, (ceea ce presupune cresterea tremurului bratelor si al mainilor, numite uneori si agitatiile cafelei. Duplicarea ADN-lui este un proces foarte important in reproducerea celulelor si a organismelor. Cofeina, datorita similitudinii cu anumite parti critice ale codului genetic, poate interfera cu acest proces, dar poate produce si erori in reproducerea celulelor. Acest lucru poate duce la tumori, insomnii, cancer, malformatii genetice si complicatii la sarcina, respectiv la nastere. Fumatul este unul dintre cei trei factori de risc major in afectiunile coronariene ale inimii, celelalte doua fiind tensiunea ridicata si colesterolul marit. Ravagiile provocate de sifilisul introdus in Lumea Noua de catre europeni palesc in comparatie cu numarul de decese si de boli cauzate de tutun in intreaga lume. In prezent aproximativ cinci milioane de oameni mor in fiecare an din cauza cancerului provocat de fumat. S-ar putea spune ca astfel indienii s-au razbunat. Reprezentantii Organizatiei Mondiale a Sanatatii avertizeaza ca tutunul va face, in jurul anilor 2020, peste 8 milioane de victime. Maior dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti: Exista droguri ilicite si droguri licite. Acestea din urma sunt la indemana oricui, creeaza destule probleme. Printre bolile cele mai frecvente intalnim bolile hepatice, bolile psihice, incapacitatea de munca si pensionari premature etc. In unele tari se ia atitudine fata de alcool. Bauturile spirtoase sunt de cateva ori mai scumpe decat berea sau vinul. As enumera exemplul Suediei care a impus o bariera economica in ceea ce priveste consumul de alcool. Preturile mari la bauturile spirtoase au avut ca efect diminuarea consumului de alcool in randul populatiei. Insa atata timp cat in Romania o sticla de bere are acelasi pret cu o sticla de votca, nu avem cum sa incurajam scaderea consumului de alcool. Pana la urma cresterea pretului nu trebuie privita decat ca o forma de protectie

Drogurile in Romania Infractionalitatea si, in special, criminalitatea organizata, intalnita la nivel international, pot fi privite drept institutii fara frontiere, ale caror raspandire si arie de cuprindere pot rivaliza cu cele mai dezvoltate structuri ale organismelor internationale. Institutiile abilitate in domeniul luptei impotriva traficului si a consumului de droguri din Romania colaboreaza pe plan regional, european si international cu institutii din intreaga lume care au atributii similare. Astfel, in Romania, prin H.G. nr. 154/06.02.2003 s-a aprobat Strategia nationala antidrog, care reprezinta programul de actiune la nivel national, definind coordonatele de actiune ale institutiilor abilitate, printre care si Ministerul Apararii Nationale, in lupta impotriva drogurilor. Deschiderea frontierelor de stat, pozitia geografica si, nu in ultimul rand, conflictele militare din fosta Iugoslavie, Afghanistan si Irak au facut ca Romania sa devina un segment important al rutei balcanice de traficare a drogurilor, cu precadere pe varianta nordica a acesteia, respectiv Iran, Turcia, Bulgaria, Romania, Ungaria, Slovacia, Cehia, Germania, Olanda, Franta si chiar mai departe, ajungandu-se, in prezent, ca tara noastra sa devina o piata profitabila de desfacere a drogurilor. Potrivit unui raport intocmit de Agentia Nationala Antidrog in anul 2003, Romania se regaseste in 3 din

cele 5 variante ale rutei balcanice privitoare la transportul de droguri. In ultimul timp se contureaza, tot mai mult, o ruta dinspre vest spre est (Olanda, Germania), dar si dinspre nord (Ucraina) pentru stupefiantele de sinteza.

Topul drogurilor preferate

La fel ca in intreaga lume, cel mai consumat drog in Romania este canabisul. Din 2001 pana in prezent s-au capturat peste 30.000 kilograme. In perioada 1991-2003, din totalul drogurilor confiscate in Romania, 77% reprezinta canabis, 2% heroina, 1% cocaina si opiu, iar 20% alte droguri. Potrivit unui studiu realizat la nivel national, pe un esantion de 140.000 de tineri, in varsta de 16 ani, s-a constatat ca 4.000 dintre minori consuma canabis, 850 ecstasy, 400 droguri injectabile si 100 cocaina. Cel mai consumat drog este, in acest moment, ecstasy, fiind urmat de marijuana, heroina si cocaina. Potrivi t reprezentantilor Institutului de Medicina Legala, anul trecut, in Romania au murit noua consumatori de droguri, fata de opt decese in 2002 si 12 in 2001. Daca intr-o perioada de 20 de ani (intre 1970 -1990) s-au descoperit 187 de cazuri in urma carora s-au confiscat 475 kilograme de droguri, (90% dintre persoane fiind cetateni straini), in 2002 recordul a fost de peste 43.000 kilograme. Judetele cu cea mai ridicata infractionalitate privind drogurile sunt : Bihor, Arad, Timisoara, Hunedoara, Iasi, Bacau, Prahova, Constanta, la care se adauga si municipiul Bucuresti. La polul opus se situeaza: Giurgiu, Calarasi, Braila, Tulcea si Valcea. Restul judetelor se remarca printr-o infractionalitate medie. Persoanele implicate in acest gen de infractiuni, intre anii 19891999, au avut varste de peste 30 de ani. Incepand cu anul 2000, categoria dominanta a fost intre 21 si 30 de ani. Peste 30% sunt tineri cu varste intre 18 si 21 de ani. 90% sunt barbati, insa numarul femeilor implicate in asemenea activitati creste alarmant. Educatia acestor persoane (procent majoritar) se rezuma la nivelul claselor primare sau liceale si sunt in marea majoritate fara ocupatie, cu antecedente penale. In ultimii 3 ani s-au descoperit in Romania 5 laboratoare clandestine in care se fabricau heroina si droguri sintetice. De aici s-au confiscat peste 215 litri de substante utilizate in producerea drogurilor, 75 de kilograme de heroina, inclusiv amfetamina. De asemenea, s-au identificat peste 400 de hectare de culturi neautorizate de canepa. Dintre cetatenii straini, cel mai des implicati in asemenea infractiuni au fost turcii si iranienii. Pentru transportul marfii s-au folosit cel mai des camioanele, atat cele romanesti, cat si cele straine. In topul listei consumatorilor de droguri sunt adolescentii. Ei sunt agatati chiar de la portile institutiilor

de invatamant. Unele date statistice au scos in evidenta faptul ca numai in Bucuresti ar exista aproximativ 40.000 de persoane consumatoare de droguri. La nivel mondial, numarul actual (monitorizat) al consumatorilor de droguri este de aproximativ 200 de milioane.

Cum ne ferim de droguri?

Prima regula a educatiei impotriva drogurilor este aceea de a intelege ca adolescentii pot lua decizii adecvate, daca le este data o educatie corecta, intemeiata pe argumente stiintifice. Tendinta actuala este de a informa tinerii, cat mai adecvat, pentru luarea unor decizii in cunostinta de cauza. Scopul unui mesaj vizand prevenirea consumului de droguri este simplu: ei trebuie constientizati asupra riscurilor pe care acest comportament le implica. Practica este departe de a fi simpla si perfecta. Cele mai importante elemente necesare pentru dezvoltarea unor astfel de programe sunt: grupul-tinta, stilul si continutul mesajului transmis, dar si mediul folosit pentru a transmite mesajul. Programele de prevenire primara pot fi realizate sub diverse forme: cu sau fara ajutorul scolii ori al mediului educational, in comunitatile locale, prin asociatii religioase, sportive, baruri si chiar in spatii inchise cum sunt inchisorile. Unele programe de prevenire a consumului vizeaza intreaga populatie insa, adesea, sunt centrate pe sectoare bine definite

ale populatiei: copii si adolescenti, minoritati etnice, femei maltratate sau detinuti. Prevenirea consumului de droguri si campaniile de promovare a sanatatii trebuie sa ia in considerare factorii sociali si culturali ai grupului vizat. Minoritatile etnice au rezistente si vulnerabilitati diferite de restul populatiei si, de aceea, mesajele trebuie adaptate acestor conditii. Maiorul dr. Daniel Vasile, medic primar psihiatru, Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central Bucuresti, apreciaza ca in prezent asistam la o crestere a consumului de droguri in randul tinerilor. Daca in 1996 varsta era cam de 18-19 ani, in prezent varsta consumatorilor este de 15-16 ani. Membrii familiei afla ca propriul copil consuma droguri observand cum, de la un timp, le dispar anumite lucruri din casa. In astfel de situatii, intre copii si parinti exista un mare deficit de comunicare. Sunt mai multi factori care il determina pe un tanar sa consume droguri. Cel mai intalnit pare a fi imposibilitatea tanarului de a-si procura pe cai normale senzatii de placere si, de aceea, apeleaza la iluziile oferite de doguri. Al doilea motiv ar fi mimetismul. Majoritatea tinerilor, cu spirit gregar, incearca sa nu atraga atentia grupului din care fac parte. Daca ceilalti membri ai grupului sunt consumatori, atunci si el este obligat sa consume pentru a nu deranja pe cineva anume. Ultimele tendinte arata ca tinerii obisnuiesc sa consume tot mai mult droguri puternice, precum heroina, iar mai nou, psihostimulentele. Consumul de canabis este un prim pas spre alte droguri. Intoxicatia este, oarecum, scazuta fata de restul drogurilor. Nu este asa de mare ca in cazul heroinei sau cocainei, insa, aici, periculozitatea o reprezinta tendinta respectivei persoane de a se indrepta, in calitate de consumator, spre droguri mult mai puternice. Persoanele care consuma canabis pot ajunge sa consume si droguri tari, aceasta pentru ca organismul tolereaza drogul si doreste sa asimileze mai mult. Prima intoxicatie, ne-a precizat maiorul dr. Daniel Vasile, nu este, intotdeauna, cauzatoare de placere. Poate determina chiar senzatii de greata, varsaturi, mai precis disconfort general. Aceste simptome denota ca organismul individului reactioneaza la drog. Sistemul imunitar al acestuia este mai puternic. Daca va repeta aceasta experienta, organismul va slabi. Adesea, pe langa un nou consumator mai stau si alte persoane,un fel de guru in cadrul grupului. Aceste persoane au grija sa-l incurajeze, spunandu-i ca, daca repeta

experienta, a doua sau a treia oara, va simti o stare extraordinar de placuta, euforizanta. Consumul de droguri declanseaza si unele efecte somatice care trebuie amintite, pentru cei din jur, intrucat sunt greu de mimat de consumator. De pilda, volumul pupilei se modifica. In sevraj, consumatorul are niste pupile foarte mari cu o luminozitate crescuta. Acestea sunt semne obiective care trebuie retinute impreuna cu tulburarile de tranzit. Persoanele care, frecvent, au tulburari de tranzit, cu episoade pseudogripale, ne determina pe noi, medicii, sa inspectam, la acestea, un eventual consum de droguri. Apoi, urmele lasate de injectii, se pot detecta in mai multe locuri la nivelul corpului, a tegumentelor, etc. Privitor la renuntatul la droguri, statisticile arata ca aproximativ 20% dintre tineri reusesc, in cele din urma, sa scape de droguri. Alte statistici mai arata ca se renunta la droguri dupa cel putin 14 tentative esuate. In toate cazurile, renuntatul la droguri necesita o vointa puternica din partea persoanei implicate.

Taria de a spune nu! Cei mai multi tineri incep sa consume droguri din pura curiozitate, din dorinta de a cunoaste efectele pe care le au asupra lor sau de a obtine noi senzatii, noi trairi. Altii recurg la droguri din teribilism. Tinerii sunt tentati sa infrunte riscurile fara a fi opriti de cuvinte precum: pericol sau risc. Presiunea grupului este o alta cauza care ii impinge pe tineri spre droguri. Pentru a nu se face de ras fata de ceilalti camarazi, ei accepta sa consume droguri. In astfel de situatii este foarte important ca persoana implicata sa aiba taria de a spune nu !, ceea ce poate demonstra, cu adevarat, ca are o personalitate puternica. Sintagma fii tu insuti trebuie luata in calcul mai presus de orice, chiar daca ceilalti gandesc diferit. Unii tineri consuma droguri pentru a ascunde sau a depasi problemele zilnice pe care le au, cum ar fi, de exemplu: divortul, abuzul, indiferenta parintilor, alte nemultumiri legate de scoala, loc de munca etc. Trebuie sa intelegem ca utilizarea drogurilor poate rezolva doar aparent si temporar problemele care, oricum, vor continua sa existe si sa se agraveze. Tinerii care consuma droguri se izoleaza de colectivitate sau de societate. Ei au nevoie de sprijin moral, de consiliere de specialitate, de prieteni care sa-i ajute sa depaseasca situatia si nu sa si-o agraveze. Asadar, indemnul Nu consuma droguri poate fi considerat,

intotdeauna, un sfat bun. Dincolo de fericirea efemera provocata de praful alb se intinde haosul social si in cele din urma moartea.

DEFINIRE Drogul este, conform definitiei date de Organizatia Mondiala a Sanatatii, substanta care, odata absorbita de un organism viu, poate modifica una sau mai multe functii ale acestuia. Din punct de vedere farmacologic, drogul este substanta utilizata de medicina si a carei administrare abuziva (consum) poate crea o dependenta fizica si (sau) psihica ori tulburari grave ale activitatii mentale, perceptiei, comportamentului, cunostintei. CLASIFICARE Dupa efectele lor asupra sistemului nervos central, se clasifica in: 1. Depresive: alcoolul, opiaceele (opiu, morfina, heroina, codeina), barbituricele si tranchilizantele; 2. Stimulente: majore (amfetaminele, cocaina), minore ( nicotina, xantina -cafea, ceai, cacao, coca - cola etc) 3. Perturbatoare: halucinogenele (LSD, mescalina), cannabisul (marijuana, hasis, ulei de hasis), inhalantele (solventi si substante volatile) si drogurile de sinteza (ecstasy). Dupa criteriul legalitatii, pot fi impartite in: 1. Legale: alcoolul, tutunul etc. 2. ilegale: heroina, cocaina, marihuuana, amfetamine etc. Dupa originea lor, se impart in: 1. Naturale - obtinute din plante sau din arbusti: Opiul si opiaceele, realizate din latexul macului opiaceu (Papaverum Somniferum); Cannabisul si rasina, produse ce se pot realiza din planta Cannabis Sativa (ori alte plante din aceeasi specie); Khatul (Catha Edulis); Frunzele de coca (Erytroxylon Coca) si derivatii sai; Alte plante cu proprietati halucinogene.

2. Semisintetice realizate prin procedee chimice pornind de la o substanta naturala, extrasa dintr-un produs vegetal: heroina, L.S.D. 3. Sintetice elaborate in intregime prin sinteze chimice: hidromorfon, petidina, metadona, mescalina, psylocibina si psylocina, L.S.D.-25 , harmalina, amfetamina, designer-drugs ori alte substante psihotrope obtinute in laboratoarele clandestine ale traficantilor (ecstasy). Aici sunt inclusi, de asemenea, solventii volatili si alte produse cu proprietati asemanatoare drogurilor. DEPENDENTA Toxicomania sau dependenta de droguri este o stare psihica sau somatica rezultand din interactiunea dintre individ si un produs psihoactiv (psihotrop) specific, avand ca urmare tulburari de comportament si alte reactiicare presupun o dorinta invincibila, permanenta, continua sau periodica, de a consuma drogul pentru a obtine anumite efecte psihice. ETAPE ALE TOXICOMANIEI Dupa H. Feldman (citat de D. Baboian, 1970), exista patru etape ale toxicomaniei: 1). EUFORIA INITIALA nu este in nici un caz o stare constanta, ci dimpotriva, deseori este foarte scurta, tranzitorie. Ea este caracteristica numai anumitor stupefiante, mai ales opiului si morfinei. Este un fel de anestezie care ii da toxicomanului o senzatie de plutire intr-o lume imponderabila, imateriala, cu vagi momente de fericire vegetativa. In aceasta stare de supraexcitare a imaginatiei, sub forma de vise stranii si deseori erotice, omul isi pierde controlul si pana la urma esueaza, ca epava unui vas pe un banc de nisip. 2). TOLERANTA care se instaleaza lent, are un caracter temporar, pentru ca poate sa dispara daca subiectul renunta la drogul care a provocat-o. Fenomenul de toleranta se explica prin reactia organismului fata de efectele aceleiasi doze de substanta, administrata in mod repetat. Incetul cu incetul, organismul reactioneaza mai slab, pe masura ce are loc o adaptare functionala. Este momentul in care ficatul isi exercita capacitatea de neutralizare si metabolizare a drogului. Toleranta este o etapa de adaptare si de supravietuire. Toleranta poate fi de doua feluri: dobandita si naturala.

TOLERANTA DOBANDITA (sinonim: OBISNUINTA) apare in cursul vietii individului si consta in manifestarea treptata a efectelor substantei administrate repetat, pe o anumita perioada de timp, astfel incat, pentru a obtine acelasi efect, se impune cresterea progresiva a dozei. Acest tip de toleranta este intalnit la substante cu sau fara potential dependogen si se caracterizeaza prin reversibilitate. TOLERANTA NATURALA (sau innascuta) este acea stare congenitala intalnita indeosebi la unele specii de animale. Un exemplu curent de acest fel este iepurele, care, in comparatie cu omul, poate la o singura administrare sa suporte o cantitate mult mai mare de atropina. Exista, totodata, si o anume TOLERANTA INCRUCISATA, ce o putem defini ca fiind o particularitate a tolerantei dobandite. In fapt, este capacitatea fiecarui subiect, deja tolerant fata de o anumita substanta, de a suporta doze mari dintr-o alta substanta pe care nu a mai utilizat-o anterior. 3). DEPENDENTA. Majoritatea cercetatorilor au ajuns la concluzia ca dependenta este un fenomen fizic si psihic totodata, ce se manifesta prin simptomele clasice de abstinenta sau de intarcare, pe care toxicomanul le suporta foarte greu sau chiar cu riscul unor crize organice sau functionale severe. Formele de manifestare ale dependentei difera de la individ la individ. In acest sens, putem vorbi de o dependenta functionala a toxicomaniei in raport cu personalitatea narcomanului. Dependenta poate fi legata de consumul unui singur drog sau de utilizarea mai multor droguri (politoxicomanie) si ea este consecinta unei utilizari abuzive si indelungate. Caracteristicile dependentei variaza cu natura drogului utilizat (morfina, cocaina, cannabis, amfetamine, barbiturice, substante halucinogene de sinteza etc.). Din punct de vedere farmacologic, conform definitiei date de Organizatia Mondiala a Sanatatii in 1969 prin dependenta trebuie sa se inteleaga starea psihica sau fizica ce rezulta din interactiunea unui organism si unui medicament caracterizat prin modificari de comportament si alte reactii, insotite intotdeauna de nevoia de a lua substanta in mod continuu sau periodic pentru a-i resimti efectele sale psihice si uneori pentru a evita suferintele. Starea de dependenta este insotita sau nu de toleranta. DEPENDENTA PSIHICA (sinonim cu PSIHODEPENDENTA) consta dintr-o stare psihica, particulara, manifestata prin dorinta imperioasa si irezistibila a subiectului de a

continua utilizarea drogului si de a inlatura disconfortul psihic. Se intalneste in toate cazurile de dependenta, cu anumite particularitati, putand fi sau nu insotita de dependenta fizica si toleranta. Psihodependenta se recunoaste, in primul rand, dupa atitudinea consumatorilor care continua sa foloseasca drogul, desi sunt in deplina cunostinta ca acest lucru le dauneaza sanatatii, situatiei familiale si sociale si le impune numeroase eforturi de natura materiala pentru obtinerea lui. DEPENDENTA FIZICA (sinonim: ADICTIE) se manifesta, de indata, la reducerea marcata a dozelor, la intreruperea completa a administrarii sau la amanarea acesteia peste limitele suportabile ale organismului, situatie ce va genera o serie de tulburari fizice care, in ansamblul lor, imbraca aspectul sindromului specific consumatorilor de droguri, cunoscut sub numele de SINDROM DE ABSTINENTA. Riscul instalarii farmacodependentei la un individ rezulta totdeauna din actiunea conjugata a trei factori, asa cum precizeaza O.M.S. inca din 1973: a). particularitatile personale ale subiectului, b). natura mediului socio-cultural general si imediat, c). proprietatile farmacologice ale substantei in cauza, in corelatie cu cantitatea consumata, frecventa utilizarii si modul de utilizare (ingerare, inhalare, fumare, injectare subcutanata sau intravenoasa). 4). ABSTINENTA este fenomenul care se produce de obicei dupa un interval de 10-12 ore de la incetarea administrarii drogului. Consumatorul de droguri nu poate suporta aceasta stare de abstinenta, care ii provoaca tulburari nervoase, tahicardie, spasme viscerale si musculare, varsaturi, salivatie abundenta, diaree, hipersecretii glandulare. Asemenea manifestari fiziologice sunt insotite de simptome psihice insomnie, anxietate, agitatie psihomotorie, crize de tip isteric, toate la un loc declansand acea dorinta puternica de a cauta obsesiv drogul, cu orice pret.

SURSE:

1. BANDURA, A. (1969) Principles of behavior modification. Englewood Cliffs, New Jersey: Prentice-Hall. (1986) Social foundations of thought and action. A social cognitive theory.Englewood Cliffs, Nueva Jersey: Prentice-Hall. 2. BECONA, E. (1999) Bases tericas que sustentan los programas de prevencin de drogas. Madrid: Plan Nacional sobre Drogas. 3. BELCHER H.M. y SHINITZKY H.E. (1998) "Substance abuse in children: prediction, protection and prevention". Ar chives of Pediatric Medicine. 152 (10): 952-960. 4. BROOK, J.S.; BROOK, D.W.; GORDON, A.S.; WHITEMAN, M. y COHEN, P. (1990) The psychological etiology of adolescent drug use. A family interactional approach. Genetics, Social Gender and Psychology. Monograph 116 (Whole no 2). 5. CLAYTON, R.R. (1992) "Transition

Powered by http://www.referat.ro/ cel mai tare site cu referate