De formatie medic (a profesat o perioada psihiatria) si filozof (profesor la Universitatea Heidelberg si apoi, dupa razboi, la Basel), Karl Jaspers

este cunoscut si recunoscut drept unul dintre intemeietorii existentialismului german. Bun cunoscator al profunzimilor sufletului uman, filozoful a tematizat in opera sa filozofica existenta umana, punind un accent mai mare, in raport cu alti filozofi, pe problemele specifice ale omului: identitatea personala, constiinta, iubirea, solidaritatea, jertfa, culpa etc. Preocuparea lui Jaspers pentru reevaluarea filozofica a existentei s-a desfasurat pe baza unei noi conceptii despre filozofie, autorul realizind mai multe lucrari pe aceasta tema, dintre care cele mai importante sint Filozofia (lucrare in trei volume publicata in 1932) si Introducere in filozofie (ce contine douasprezece conferinte radiofonice din 1950). In prima conferinta se arata ca, desi nu exista o definitie unanim acceptata a filozofiei, aceasta este o disciplina care vizeaza atingerea conditiei omului in lume. Este si o pledoarie pentru accesibilitatea filozofiei: fiecare om simte ca filozofia, spre deosebire de alte produse culturale, poate fi inteleasa sau practicata de oricine. In al doilea rind, reflectia filozofica trebuie sa izvorasca din sursa originara a eului, in nici un caz din aspectele exterioare ale personalitatii. Acesta este motivul pentru care adesea auzim lucruri incredibil de profunde la copii. In fine, o alta caracteristica fundamentala a filozofiei e aceea ca ea este indispensabila fiintei umane. Omul nu se poate lipsi de filozofie, aceasta fiind prezenta in mituri, in proverbe, in opiniile si convingerile noastre, in limbajul oamenilor instruiti, in conceptiile politice etc. Jaspers arata ca originea filozofiei, adica sursa din care provine impulsul de a filozofa, are un caracter triplu: uimirea, din care decurge intrebarea si cunoasterea; indoiala, din care decurge necesitatea examinarii critice a tuturor cunostintelor pe care le avem la un moment dat; in fine, zbuciumul si cutremurarea in fata mortii, din care rezulta interogatia fundamentala asupra propriei existente. In plus fata de aceste teme, Introducerea in filozofie trateaza despre rolul si locul istoriei filozofiei, despre independenta filozofiei, despre ideea de Dumnezeu, despre om si lume, despre credinta, istorie, sensul vietii etc. Marea majoritate a comentatorilor l asociaz pe Karl Jaspers filosofiei existenialismului, pe de o parte pentru c i trage seva din filosofia existenialist, din textele unor precursori ca Friedrich Nietzsche sau Soeren Kierkegaard, iar pe de alt parte, pentru c tema libertii individuale strbate ntreaga sa oper. n Filozofie (3 volume, 1932), Jaspers trece n revist istoria filozofiei i realizeaz o introducere a temelor sale majore. ncepnd cu tiina modern i empirismul, Jaspers ne atrage atenia c atunci cnd privim realitatea ne confruntam cu granie pe care metoda empiric (tiinific) nu le poate transcende. Din acest punct individul este pus n faa unei alegeri: fie se scufund n disperare i resemnare, fie face un salt spre ceea ce Jaspers numete Transcenden. n timpul acestui salt, indivizii se confrunt cu propria lor libertate fr limite, pe care Jaspers o numete Existen, i pot, n final, avea experiena existenei autentice. Transcendena e pentru Jaspers, ceea ce exist dincolo de lumea spaiotemporal. Unii comentatori cred c prin formularea Transcendenei ca ultim nonobiectivitate (sau ni-mic-nicie), Jaspers ar fi un reprezentant modern al monismului, dei Karl Jaspers a subliniat continuu necesitatea recunoaterii validitii att a subiectivitii ct i a obiectivitii. Comentatorii compar adesea opera lui Jaspers cu filozofia contemporanului su, Martin Heidegger. ntr-adevr, ambii doresc s exploreze sensul lui "Sein" (Fiinei) i pe cel al lui "Dasein" (cel al Existenei). Dei au purtat o coresponden

i au fost o vreme prieteni, afilierea lui Heidegger la Partidul nazist a pus capt relaiei, Jaspers fiind cstorit cu o evreic. Doi dintre marii hermeneui i fenomenologi, Paul Ricoeur (unul din elevii lui Jaspers) i Hans-Georg Gadamer (succesorul lui Jaspers la Heidelberg) prezint urme importante ale influenei sale. Alte opere importante au fost incluse n volumul Filozofie i Existen (1938). Pentru Jaspers, termenul "existen" (Existenz) desemneaz experiena de nedefinit a libertii i posibilitii; aceasta reprezint o experien care constituie partea autentic a indivizilor care devin contieni de prezena ei, confruntndu-se cu suferina, conflictul, vina, ansa sau moartea.