Sunteți pe pagina 1din 30

CUPRINS

Capitolul I NOIUNI TEORETICE PRIVIND STOCURILE 1.1. Stocurile i producia n curs de execuie definire i structur 1.2. Obiectivele i factorii organizrii contabilitii stocurilor 1.3. Evaluarea stocurilor Capitolul II PRODUSELE FINITE I PRODUCIA N CURS DE EXECUIE 2.1. Rolul i importana produselor finite i a produciei n curs de execuie 2.2. Sarcinile contabilitii porduselor finite i produciei n curs de execuie 2.3. Particularitile evalurii produciei finite i produciei n curs de execuie 2.4. Diferene de pre la produsele finite 2.5. Funciunile conturilor utlizate n nregistrarea operaiunilor cu produse finite i producie n curs de execuie 2.6. Documente folosite pentru evidena produselor finite i produciei n curs de execuie

Capitolul III MONOGRAFIE CONTABIL 3.1. Prezentarea societii 3.2. Bilan, Operaii BIBLIOGRAFIE ANEXE

Argument
Am ales tema produse finite si productia in curs de executie deoare ce cred ca este o tema foarte importanta in contabilitate, tinand in evidenta productia societatilor comerciale. Ma bucur ca am ales aceasta tema pentru ca este repreznetativa teoretic si practic pentru finalizarea studiilor mele economice. Am structurat lucrarea in trei capitole si anume: cap. I ,,Notiuni teoretice privind stocurile, cap. II ,,Produse finite si productia in curs de executie, cap. III ,,Monografie contabila. In primul capitol am tratat teme privind notiuni generale ale stocurilor deoarece produsele finite fac parte din stocuri. In al doilea capitol am aprofundat notiunile generale si am vorbit despre produsele finite si productia in curs de executie, prezentand rolul si importanta acestora, functiunea conturilor si documentele folosite. In capitolul III am ales o societate comerciala care are ca si obiect de activitate productia produselor de panificatie si am inregistrat cateva operatii in programul de contabilitate SAGA. Cred ca aceasta tema este foarte importanta in ziua de azi deoarece in Romania productia din ultimii ani a scazut rezultand o scadere a leului roman. Firmele din Romania inceteaza productia, locul acesteia fiind luata de comert. Acesta se intampla din cauza profitului. Este mult mai profitabila o afacere de comert decat una de productie dat fiind faptul ca productia necesita costuri mult mai mari.

Capitolul I NO IUNI TEORETICE PRIVIND STOCURILE

1.1. Stocurile i produc ia n curs de execu ie definire i structur n activitatea curent a agenilor economici apar probleme operative de producie, de
planificare sau proiectare, care se cer rezolvate in aa fel nct ele sa corespunda unui anumit scop, de exemplu: un program de producie realizat cu beneficii cat mai mari, cu cheltuieli cat mai mici sau intr-un timp cat mai scurt etc. Pornind de la anumite date cunoscute, caracteristice procesului economic, respectiv: beneficii unitare, coeficieni tehnologici, disponibil de resurse, cheltuieli unitare, consumuri specifice etc., se pot formula probleme care sa tina seama de scopul agenilor economici atunci cnd pornete procesul tehnologic. Teoria stocurilor a aprut din necesitatea asigurrii unei aprovizionri ritmice si cu cheltuieli minime a stocurilor de materii prime si materiale in procesul de producie, sau a stocurilor de produse finite si bunuri de larg consum in activitatea de desfacere a mrfurilor. Stocurile reprezint cantiti de resurse materiale sau produse (finite sau ntr-un stadiu oarecare de fabricaie) acumulate n depozitele de aprovizionare ale unitilor economice ntr-un anumit volum i o anumita structura, pe o perioada de timp determinat, n vederea unei utilizri ulterioare. n cadrul stocurilor se cuprind: mrfurile, reprezint bunurile pe care entitatea le cumpr n vederea revnzrii sau produsele predate spre vnzare magazinelor proprii; materiile prime, reprezint bunurile care particip direct la fabricarea produselor i se regsesc n produsul finit integral sau parial, fie n starea lor iniial, fie transformat; materialele consumabile (materiale auxiliare, combustibi-li, materiale pentru ambalat, piese de schimb, semine i materiale de plantat, furaje i alte materiale consumabile), reprezint bunurile care particip sau ajut la procesul de fabricaie sau de exploatare fr a se regsi, de regul, n produsul finit; materialele de natura obiectelor de inventar, reprezint activele necesare desfurri activitii care nu au ndeplinit cele dou condiii impuse de lege pentru a fi considerate mijloace fixe;

produsele, formate din:

semifabricate, prin care se nelege produsele al cror proces tehnologic a fost terminat ntr-o secie (faz de fabricaie) i care trec n continuare n procesul tehnologic al altei secii (faze de fabricaie) sau se livreaz terilor;

produsele finite, adic produsele care au parcurs n ntregime fazele procesului de fabricaie i nu mai au nevoie de prelucrri ulterioare n cadrul entitii, putnd fi depozitate n vederea livrrii sau expediate direct clienilor;

rebuturile, sunt produsele care la finalul ciclului de fabricaie nu corespund standardelor de calitate i pot fi reprezentate de materialele recuperabile i de deeuri. animalele i psrile, respectiv animalele nscute i cele tinere de orice fel (viei, miei, purcei, mnji i altele) crescute i folosite pentru reproducie, animalele i psrile la ngrat pentru a fi valorificate, coloniile de albine, precum i animalele pentru producie ln, lapte i blan;

ambalajele, care includ ambalajele refolosibile, achiziionate sau fabricate, destinate produselor vndute i care n mod temporar pot fi pstrate de teri, cu obligaia restituirii n condiiile prevzute n contracte;

producia n curs de execuie, reprezentnd producia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevzute n procesul tehnologic, precum i produsele nesupuse probelor i recepiei tehnice sau necompletate n ntregime. n cadrul produciei n curs de execuie se cuprind, de asemenea, lucrrile i serviciile, precum i studiile n curs de execuie sau neterminate.

bunurile aflate n custodie, pentru prelucrare sau n consignaie la teri, care se nregistreaz distinct n contabilitate pe categorii de stocuri. n conformitate cu Legea contabilitii este obligatoriu s se asigure:

recepionarea tuturor bunurilor materiale intrate n entitate i nregistrarea acestora la locurile de depozitare. Bunurile materiale primite pentru prelucrare, n custodie sau n consignaie se recepioneaz i nregistreaz distinct ca intrri n gestiune. n contabilitate, valoarea acestor bunuri se nregistreaz n conturi n afara bilanului;

n situaia unor decalaje ntre aprovizionarea i recepia bunurilor care se dovedesc a fi n mod cert n proprietatea entitii, se procedeaz astfel: bunurile sosite fr factur se nregistreaz ca intrri n gestiune att la locul de depozitare, ct i n contabilitate, pe baza recepiei i a documentelor nsoitoare; bunurile sosite i nerecepionate se nregistreaz distinct n contabilitate ca intrare n gestiune;
4

n cazul unor decalaje ntre vnzarea i livrarea bunurilor, acestea se nregistreaz ca ieiri din entitate, nemaifiind considerate proprietatea acesteia, astfel: bunurile vndute i nelivrate se nregistreaz distinct n gestiune, iar n contabilitate n conturi n afara bilanului; bunurile livrate, dar nefacturate, se nregistreaz ca ieiri din gestiune att la locurile de depozitare, ct i n contabilitate, pe baza documentelor care confirm ieirea din gestiune potrivit legii;

bunurile aprovizionate sau vndute cu clauze privind dreptul de proprietate se nregistreaz la intrri i, respectiv, la ieiri, att n gestiune, ct i n contabilitate, potrivit contractelor ncheiate.

1.2. Obiectivele i factorii organizrii contabilitii stocurilor


Obiectivele contabilitii stocurilor i a produciei n curs de execuie sunt, n principal legate de realizarea funciilor comerciale ale ntreprinderii. Principalele obiective ce revin contabilitii n acest domeniu sunt: A. Urmrirea i controlul realizrii programului de aprovizionare. Prin organizarea evidenei pe grupe i feluri de stocuri, precum i a cheltuielilor de transport-aprovizionare pe feluri de cheltuieli, comparate permanent cu prevederile programelor, se asigura informaii utile cu privire la stadiul aprovizionrii. B. Asigurarea integritii patrimoniale a stocurilor la locurile de depozitare i urmrirea permanent a micrii lor. Se asigur prin organizarea contabilitii mijloacelor circulante materiale pe gestiuni, i n cadrul acestora pe feluri de stocuri, cantitativ i valoric, nregistrarea exact i la timp a cuantumului micrilor i a diferenelor constatate la inventariere, sesizarea existenei stocurilor fr utilitate sau cu micare lent, pentru luarea msurilor necesare lichidrii lor. C. Urmrirea utilizrii raionale a mijloacelor materiale aprovizionate impune un asemenea mod de organizare care s permit respectarea normelor de consum specific la eliberarea lor din depozit, evidena economiilor sau a materialelor ne utilizate, precum i a materialelor recuperabile rezultate din prelucrarea n seciile de fabricaie. D. Asigurarea delimitrii cheltuielilor de transport-aprovizionare fa de valoarea materialelor aprovizionate, impune organizarea contabilitii astfel nct acestea s poat furniza informaii cu privire la nivelul i structura cheltuielilor de transport aprovizionare.

E. nregistrarea i controlul valorificrii stocurilor de mrfuri i a celorlalte categorii de stocuri destinate a fi livrate terilor. F. Evidena i urmrirea stocurilor de produse n procesul obinerii i livrrii la preuri competitive. G. Evaluarea realist a stocurilor i determinarea influenelor asupra patrimoniului i rezultatelor, prin aplicarea corect a regulilor de evaluare. H. Promovarea principiului prudenei i principiului continuitii activitii la evaluarea i nregistrarea n contabilitate a stocurilor. Realizarea acestor obiective este condiionat de studierea i luarea n considerare a factorilor specifici care influeneaz organizarea contabilitii activelor circulante materiale printre care: A. mrimea ntreprinderii, ca factor care determin alegerea metodei de contabilitate sintetic a stocurilor, fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventarului intermitent. B. structura organizatoric i funcional a gestiunilor de stocuri, determin circuitul documentelor primare i evidena analitic pe gestiuni. Modul de organizare a activitii de aprovizionare i livrare, depozitare i micare a stocurilor de materiale constituie premise de baz a contabilitii, ntruct operaiile specifice lor genereaz o mare diversitate de documente primare de a cror corect ntocmire i completare depinde gradul de exactitate a informaiilor furnizate. C. caracteristicile tehnico-productive ale activelor circulante materiale, n funcie de care se face clasificarea acestora; se stabilesc principalele categorii i conturile sintetice corespunztoare lor; se elaboreaz nomenclatorul stocurilor i pe aceast baz se organizeaz evidenta operativ i contabilitatea analitic. D. decalajul ce poate aprea, uneori, n vnzarea i livrarea stocurilor. E. sursele de provenien a activelor circulante materiale aprovizionate ( furnizori, din producie proprie, din prelucrare la teri ) influeneaz, n principal, conturile sintetice utilizate i preurile de evaluare. F. modul de evaluare a activelor circulante materiale influeneaz, n special, modul de nregistrare a acestora n contabilitatea sintetic, dar i alegerea metodelor de determinare a preurilor de ieire la stocurile intersarjabile. G. sistemul de indicatori privind gestiunea de valori materiale influeneaz organizarea contabilitii stocurilor n vederea calculrii mrimii cantitative i valorice a intrrilor,

ieirilor i stocurilor, precum i a cheltuielilor efective de transport aprovizionare, n funcie de care se aleg metodele de contabilitate analitica a stocurilor. De asemenea la organizarea contabilitii activelor circulante materiale trebuie considerai i ali factori, ca: documentele nsoitoare la intrarea stocurilor; amplasarea depozitelor; separarea mijloacelor circulante proprii de cele ce aparin terilor; fazele procesului de aprovizionare, precum i mijloacele folosite pentru executarea lucrrilor de eviden i calcul.

1.3. Evaluarea stocurilor


n contabilitate, stocurile sunt reflectate astfel:
valoric, n contabilitatea sintetic; cantitativ i valoric, cu unele excepii, n contabilitatea analitic cantitativ, n evidena operativ de la locurile de depozitare.

Preurile folosite la evaluarea activelor circulante nregistrate n contabilitate se numesc preuri de nregistrare. Ele pot fi diferite n funcie de opiunea unitilor patrimoniale i de natura stocurilor i pot fi nregistrare n contabilitate, astfel:
a)

Costul de achiziie folosit la nregistrarea intrrilor stocurilor este format din preul de facturare al furnizorului, taxele i ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transportaprovizionare i alte cheltuieli incluse n factura furnizorului. Un asemenea pre devine cost istoric i va fi luat n considerare la eliberarea stocurilor din depozit. ntruct costul de achiziie, devenit pre de nregistrare n contabilitate chiar pentru aceleai sortimente, difer de la o perioad la alt n funcie de mrimea preurilor de livrare practicate de furnizori sau de cheltuielilor de transport aprovizionare, se ridic problema preurilor unitare care trebuie practicate la ieirea stocurilor n cauz de la locurile de depozitare. n acest scop, Regulamentul de aplicare a Legii Contabilitii nr. 82/1995, la art. 67 stabilete posibilitatea alegerii de ctre agenii economici a uneia din urmtoarele metode: Cost mediu ponderat; Prima intrare-prima ieire; Ultima intrare-prima ieire. Preul standard este un pre prestabilit ce const n evaluarea i nregistrarea stocurilor la preuri fixe, stabilite anterior pe baza preurilor medii ale stocurilor respective realizate n perioada precedent. El devine pre de nregistrare n contabilitate cu condiia evidenierii distincte a diferenelor de pre faa de costul de achiziie. Preurile standard trebuie sa fie actualizate periodic, cel puin o data pe an, n funcie de evoluia preturilor i ali factori.
7

b)

Diferenele de pre pot fi:


Favorabile, cnd preul standard este mai mare dect costul efectiv i se nscriu n rou; Nefavorabile, cnd preul standard este mai mic dect costul efectiv i se nscriu n negru. Diferentele de pre stabilite la intrarea bunurilor n patrimoniu se repartizeaz i se

nregistreaz proporional, att asupra valorii bunurilor ieite ct i asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient de repartizare K, care se calculeaz astfel: Coeficient repartizare (K) de Soldul iniial al diferentelor = de pre pre de nregistrare + Sold iniial al stocurilor la + Diferente Valoarea de pre n aferente cursul

intrrilor n cursul perioadei intrrilor perioadei la pre de nregistrare

= Si (cont de diferente) Si (cont de stoc la pre

+ Rd (cont de diferente) de + Rd (cont de stoc la pre

de

nregistrare nregistrare Acest coeficient se aplic asupra valorii bunurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, obinndu-se, astfel, diferenele de pre aferente bunurilor ieite. El se nmulete cu valoarea stocurilor ieite din gestiune la pre de nregistrare, iar suma rezultat se nregistreaz n conturile corespunztoare n care au fost nregistrate bunurile ieite. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri, evaluate la pre de nregistrare, astfel nct aceste conturi s reflecteze valoarea stocurilor la costul de achiziie.
c)

Preul de facturare al furnizorului este preul indicat n factura furnizorului. Preul de facturare devine pre de nregistrare n contabilitate cu condiia evidenierii distincte a diferenelor de pre fa de costul de achiziie. Diferenele de pre vor fi n toate cazurile nefavorabile, pentru c, n fapt, reprezint cheltuielile de transport-aprovizionare, astfel ele vor fi nregistrate distinct n conturile de diferene de pre. Cheltuielile de transport aprovizionare nregistrate n conturile de diferene se vor repartiza

proporional, att asupra valorii bunurilor ieite, ct i asupra stocurilor, tot cu ajutorul unui coeficient de repartizare K care se calculeaz astfel: Cheltuieli de transport aferente Coeficient de repartizare Cheltuieli de transport

stocurilor existente la nceputul + aferente intrrilor de stocuri n = perioadei cursul perioadei Soldul iniial al stocurilor la pre + Valoarea intrrilor de stocuri
8

(K) K

de facturare

n cursul perioadei la pre de

factur = Si (cont de diferene) + Rd (cont de diferene) Si (cont de stoc la pre de factur) + Rd ( cont de stoc la pre de factur )

Acest coeficient (K) se aplic asupra valorii bunurilor ieite din gestiune la preuri de factur, obinndu-se astfel cheltuielile de transport aprovizionare aferente bunurilor ieite din gestiune. La sfritul lunii soldurile conturilor de diferene se cumuleaz cu soldurile conturilor de stocuri la pre de nregistrare, reflectndu-se astfel valoarea stocurilor la costul de achiziie, respectiv de producie.
d)

Costurile de producie sunt formate din totalitatea cheltuielilor ocazionate de fabricarea bunurilor respective, iar acestea devin pre de nregistrare n contabilitate. Prezint dezavantajul c nu este cunoscut dect dup expirarea lunii curente.

La ieirea stocurilor din locurile de depozitare vor trebui calculate costurile unitare ale acestora i se va folosi una dintre urmtoarele metode: Costul mediu ponderat (CMP); Prima intrare-prima ieire (FIFO); Ultima intrare prima ieire (LIFO).

Capitolul II PRODUSELE FINITE I PRODUC IA N CURS DE EXECU IE


2.1. Rolul i importan a produselor finite i a produc iei n curs de execu ie

Produsele finite sunt produse care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatilor patrimoniale, putand fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor. Ca rezultate concrete ale activitatii de productie industriala, produsele finite imbraca o gama variata de forme in functie de particularitatile fiecarei ramuri industriale si de activitatea fiecarui agent economic. Produsele finite incorporeaza o gama diversa de valori materiale, livrari, servicii care sunt surprinse de contabilitate sub forma de cheltuieli. Prin desfacera produselor finite se realizeaza incheierea ciclului economic (aprovizionarea, productie desfacere) si recuperarea resurselor financiare utilizate, asigurandu-se si obtinerea unui profit. n activitatea economico-sociala produsele finite indeplinesc un rol multiplu atat sub aspect economic cat si social. Rolul economic este dat de realizare scopului productiei industriale bunuri materiale; iar rolul social este dat de satisfacerea nevoilor de consum ale populatiei. De asemenea produsele finite pot asigura rezolvarea procesului de aprovizionare pentru alti agenti economici care le vor utiliza ca materii prime, materiale in alte procese de productie. Evidenta productiei finite ca rezultate ale procesului de productie industriala permite cunoasterea aspectului cantitativ si valoric, al activitatii, precum si locurile de productie in care acestea s-au realizat. Rezultatele obtinute din vanzarea produselor finite fac obiectul contabil venituri, iar consumurile efectuate pentru obtinerea acestor produse sunt reflectate in contabilitatea cheltuielilor. Procesul complex de consum de materii prime, materiale, forta de munca, lucrari, servicii, etc. si a realizare, respectiv livrare si incasare a contravalorii acestor produse, se regaseste in contabilitatea produselor finite. Productia in curs de executie este aceea care nu a trecut prin toate fazele de productie, este un rol foarte important intr-o intreprindere deoarece sunt viitoare produse finite. Pe parcursul ciclului economic reprezentat de produsele, lucrarile si serviciile in curs de executie se consuma diverse materii prime si energie fizica necesara parcurgerii acestei etape, in care daca nu sunt respectate intocmai procesele de productie produsele finite (sau semifabricate) nu vor avea capacitatea de a indeplini necesitatile existente.

2.2. Sarcinile contabilit ii porduselor finite i produc iei n curs de execu ie

10

Contabilitatea are sarcina ca, pe baza cercetarilor proprii si studiilor de specialitate sa-si defineasca cu exactitate obiectul ei de studiu si sfera de cuprindere la nivel micro si macroeconomic, in conformitate cu cerintele si conditiile obiective. Legat de sfera de cuprindere si obiectivele ei, contabilitatea are sarcina sa precizeze rolul si locul pe care il ocupa, in cadrul evidentei economice, ca parte competenta a sistemului unitar de evidenta al economiei nationale si ca sursa principala de informatii conducerii unitatilor gestionare. O sarcina importanta ce revine contabilitatii aplicate, organizata in fiecare unitate gestionara consta in furnizarea de informatii necesare intocmirii planului intreprinderii. O alta sarcina a contabilitati o reprezinta asigurarea datelor necesare calcularii indicatorilor economico-financiari efectiv realizati si intocmirii unor situatii de sinteza la sfarsitul perioadei de gestiune. Contabilitatea ca instrument principal de cunoastere a gestiunii si control al patrimoniului si al rezultatelor obtinute trebuie sa asigure: a) inregistrarea cronologica si sistematica, prelucrarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniala si rezultatele obtinute atat pentru necesitatile proprii ale persoanelor cat si in relatiile acestora cu asociatii sau actionarii, clientii, furnizorii, bancile, alte persoane fizice si juridice. b) controlul operatiunilor patrimoniale efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizate precum si exactitatea datelor contabile furnizate. c) furnizarea informatiilor necesare stabilirii patrimoniului national, executiei bugetului statului public national, precum si intocmirii balantelor financiare si a bilantului pe ansamblul economiei nationale. Conform articolului 5 din lege, contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure: a) inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiunilor patrimoniale simultan si egal in debitul si creditul conturilor corespondente; b) stabilirea totalului sumelor si a soldului final al fiecarui cont; c) intocmirea Balantei de verificare cu totalul egal al rulajelor si soldurilor; d) prezentarea situatiei patrimoniale si a rezultatelor obtinute prin bilant, precum si a veniturilor, cheltuielilor si profitului sau a pierderilor prin contul Profit si pierdere. n acest cont, contabilitatea produselor finite are ca sarcini consemnarea cronologica si sistemarica a tuturor operatiilor economice privind obtinerea, pastrarea, livrarea si incasarea contravalorii produselor finite.

11

Una din sarcinile importante ale acestui segment al contabilitatii se refera la evaluarea corecta a produselor finite in vederea inregistrarii. Produsele finite sunt evaluate la urmatoarele costuri: 1) costul programat (planificat) care reprezinta costul la care sunt inregistrate produsele finite in momentul obtinerii lor in cursul livrarii. 2) costul real (efectiv) este costul produselor finite stabilit la sfarsitul lunii. Comparandu-se costul programat cu costul real pot rezulta trei situatii: a) cost planificat = cost efectiv In acest caz activitatea economica a agentului economic se apreciaza pozitiv. b) cost planificat < cost efectiv Se apreciaza activitatea agentului economic, negativ deoarece cheltuielile reale sunt peste cele planificate. Aceasta este o diferenta de pret la produsele finite nefavorabila si conduce agentul economic la o situatie falimentara. c) cost planificat > cost efectiv Evaluarea productiei finite stocata sau obtinuta care prin rationamente contabile, se considera cel putin la finele exercitiului lunar Venit (chiar daca este in fapt un venit potential) nu este o chestiune simpla in economia de piata (mai ales in perioada de hiperinflatie dar si de delegatie). De aceea, cea mai nimerita pare a fi practicarea pretului negociat cu partenerii sau daca aceasta nu este inca ferm- pretul pietei estimate la acea data, eventuale diferenta constatate cand produsele se vand ferm si devin venituri exigibile reglementandu-se prin contul corespunzator de diferente. Deoarece productia se obtine zi de zi, tot zi de zi se preda la depozitele agentului economic, intre timp se poate vinde si incasa inainte chiar de a se putea calcula costul efectiv de productie, despre care primele elemente sunt date de contabilitatea analitica a exploatarii abia la 2-3 saptamanii dupa expirarea lunii precedente. Si tot atunci tot conform normelor Ministrului de Finante in proiect se apeleaza la un pret de inregistrare, prestabilit dupa diverse criterii, care sa contina o anumita argumentatie stiintifica si manageriala. Pentru produsele finite astfel de etaluane pot fi: - costul standard cost etalon predeterminat pe baza de norme, normative, preturi medii, etc. in luare in consideratie a subactivitatii. - costul normat autecabeulat pe aceeasi baze, dar fara estimarea elementelor de subactivitate. - costul mediu ponderat realizat efectiv in ultimele 2-3 luni ale perioadei precedente. - pretul de vanzare negociat pe baza de contracte, comenzi etc. - pretul pietei, pretul prezumativ la vanzare cel mai usor de stabilit si uneori foarte interesant sub aspect managerial.
12

Iata, deci ca preturi de inregistrare pot fi multe in functie si de performantele agentului dar cele mai elementare cerinte de corecta reflexie contabila ca, indiferent care ar fi el, sa fie folosit durabil pe o perioada de cel putin egala cu exercitiul unui an gestionar; iar atunci cand se face trecerea de la o baza de evaluare la alta sa se reflecte imediat in contabilitate efectele financiare ale acestei translatii. O alta sarcina importanta a contabilitatii produselor finite presupune respectatrea etapelor logice ale inregistrarii cheltuielilor pentru obtinerea acesteia. Cheltuiala la care dau nastere consumurile de munca materializata si de o munca care se incorporeaza in final in pretul de cost al semifabricatelor, produselor, lucrarilor si serviciilor obtinute din procesul de productie. Productia finita se expediaza clientilor pe masura obtinerii ei, in tot cursul lunii si se factureaza acestora la pret de productie sau la pret de livrare, care sunt stabilite dinainte prin dispozitiile legale privind regimul preturilor si tarifelor. Deci, expedierea produselor finite catre clientii are loc inainte de a cunoaste pretul de cost efectiv al acesteia. Calculul pretului de cost efectiv al productiei finite se exercita la sfarsitul lunii. Tinand seama de acest lucru si de necesitatea productiei finite, pe masura obtinerii ei devenind dispensabila utilizarea ei in acest scop a pretului de cost planificat ofera doua avantaje si anume, face posibila inregistrarea in conturi a productiei in cursul lunii, pe masura obtinerii ei, fara a se astepta in acest scop calculul costului efectiv de la sfarsitul lunii si creeaza conditiile necesare pentru urmarirea indeplinirii planului pretului de cost. Avand ca scop determinarea cheltuielilor totale efectuate pentru fabricarea productiei si a partii din totalul cheltuielilot care revin pe unitatea de produs, calculatia pretului de cost prezinta prin natura si obiectivele sale au un caracter analitic. Ea constituie o continuare si adancire a contabilitatiicheltiielilor de productie, care imbina inregistrarile in conturi cu operatiile de calcul si permite identificarea cheltuielilor pe feluri si categorii de cheltuieli, pe locuri de productie sip e produs. n cele ce urmeaza se prezinta etapele principale ale calculatiei pretului de cost efectiv tinand cont de ordinea de succesiune a acestora: 1) Contabilitatea cheltuielilor de productie incepe cu imputarea cheltuielilor directe pe locurile principale de productie pentru care s-au efectuat. 2) Colectarea cheltuielilor indirecte de productie ale sectiilor auxiliare, ale sectiilor principale si ale intreprinderii. 3) Repartizarea cheltuielilor indirecte de productie asupra locurilor principale de productie si produselor. 4) Inventarierea productiei nedeterminate si evaluarea ei la pret de cost efectiv, tinand seama de numarul fazelor parcurse, stadiul de prelucrarea a materialelor si de gradul de finisare a pieselor.
13

5) Calculul pretului de cost pe unitate de produs, care consta in raportarea totalului cheltuielilor efective privind productia finite la numarul unitatilor de productie finita obtinute in cursul perioadei respective. Produsele finite obtinute din procesul de productie receptionate si depozitate, se incadreaza dupa natural or economica in categoria activelor circulante materiale ale intreprinderii. Tinand seama de faptul ca sunt destinate sa fie livrate tertilor pe masura scoaterii din depozite si a expedierii lor catre clienti produse finite se transforma din active circulante materiale in active circulante in decontare pana in momentul incasarii contravaluarii lor. n urma incasarii contravalorii productiei finite de la comparator operatie care marcheaza incheierea circuitului economic al mijloacelor intreprinderii si constituie totodata faza finala a acestui circuit, productia finala iese din categoria activelor circulante in decontare si se transforma in active circulante banesti, necesare intre altele pentru reinnoirea stocurilor de materii de la furnizori. De regula productia finite expediata clientilor se factureaza la pret de livrare. Expedierea produselor finite prilejuieste o serie de cheltuieli de transport care cad in sarcina furnizorilor, cheltuielilor cu ambalarea produselor dupa predarea lor in magazine, cheltuieli de incarcare , descarcare, manipulare. Cheltuielile de desfacere care cad potrivit contractului in sarcina furnizorului se adauga la pretul de cost de uzina al produselor formand pretul de cost efectiv de vanzare al acestora.

2.3. Particularit ile evalurii produc iei finite i produc iei n curs de execu ie
Contabilitatea stocurilor si comenzilor in curs de executie cuprinde ansamblul bunurilor si serviciilor din cadrul unitatii patrimoniale, destinate: - fie de a fi vandute in aceeasi stare sau dupa prelucrarea lor in procesul de productie; - fie de a fi consummate la prima utilizare. In cadrul stocurilor propriu-zise se cunosc: a) marfuri b) materii prime
14

c) materiale consumabile d) produsele: - semifabricate - produse finite- adica produsele care au parcurs in intregime fazele procesului de fabricatie sin u mai au nevoie de prelucrari ulterioare in cadrul unitatii patrimoniale, putand a fi depozitate in vederea livrarii sau expediate direct clientilor: - produse reziduale e) animale si pasari f) ambalaje g) obiecte de inventar h) baracamente si amenajari provizorii Productia in curs de executie reprezinta productia care nu a trecut prin toate fazele (stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul tehnologic, precum si produsele nesupuse probelor si receptiei tehnice sau necompletate in intregime. In cadrul productiei in curs de executie se cuprind, de asemenea, lucrarile si serviciile, precum si studiile in curs de executie sau nedeterminate. Bunurile de natura celor mentionate mai sus sunt considerate ca fiind proprietatea unitatii patrimoniale care le detine, in cadrul acestora incluzandu-se si bunurile aflate in custodie, in prelucrare sau consiguratie la terti, care se inregistreaza distinct in contabilita pe categorii de stocuri. Detinerea de valori materiale si banesti, sub orice forma si in orice titlu, a oricaror drepturi si obligatii patrimoniale precum si efectuarea de operatii patrimoniale, fara inregistrarea lor in contabnilitate sunt interzise. La intrarea in patrimoniu, productia in curs de executie si produsele finite se inregistreaza in contabilitate la costul de productie. La iesirea din patrimoniu bunurile materiale se evalueaza si se inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei: costului mediu ponderat (C.M.P.), metodei primei intrari primei iesiri (FIFO) sau a metodei ultimei intrari prima iesire (LIFO) Costul unitar mediu ponderat se calculeaza dupa fiecare intrare, fie lunar, ca raport intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea existenta in stocul initial plus cantitatile intrate. Potrivit metodei FIFO bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de productie al ultimei intrari (lot). Pe masura epuizarii lotului, bunurile iesite din gestiune se evalueaza la costul de productie al lotului anterior, in ordine cronologica. Evaluarea si inregistrarea in contabilitate a bunurilor se poate face si la preturi standard (prestabilite) pe baza preturilor medii ale bunurilor respective, denumite preturi de inregistrare cu
15

conditia evidentieri distincte a diferentelor de pret fata de costul de productie. Diferentele de pret astfel stabilite, la intrarea bunurilor respective in patrimoniu, se inregistreaza proportional, atat asupra valorii bnurilor iesite cat si asupra stocurilor. Preturile standard, folosite pentru inregistarea in contabilitate a produselor este necesar sa fie actualizate periodic, de regula cel putin odata pe an, in functie de evolutia preturilor si de alti factori. In cazul in care evaluarea bunurilor materiale se face la preturi standard (prestabilit), diferentale stabilite intre pretul de inregistrare si costul de productie se inregistreaza distinct in contabilitate. Repartizarea diferentelor de pret asupra valorii bunurilor iesite si asupra stocurilor se efectueaza cu ajutorul unui coeficient care se calculeaza astfel: coeficient se inmulteste cu valoarea bunurilor iesite din gestiune la pret de inregistrare, iar suma rezultata se inregistreaza in conturile corespunzatoare in care au fost inregistrate bunurile iesite. Coeficientii de repartizare a diferentelor de pret pot fi calculati la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II prevazute in planul general de conturi, pe grupe sau pe categorii de stocuri. La finele perioadei, soldurile conrurilor de diferente se cumuleaza cu soldurile conturilor de stocuri, la pret de inregistrare, astfel incat aceste conturi sa reflecte valoarea stocurilor la costul de productie. Soldurile conturilor din aceasta clasa, reprezinta valoarea stocurilor respective existente la un moment dat. Productia in curs de executie se determina prin inventarierea productiei nedeterminate la finele perioadei, prin metode tehnice de constatare a stadiului sau gradului de efectuare a operatiilor tehnologice si evaluarea acesteia la costurile deproductie. Unitatile patrimoniale pot sa-si organizeze contabilitatea stocurilor utilizand fie metoda inventarului permanent, fie metoda inventariului intermitent. In cazul utilizarii inventarului permanent in contabilitate, in conturile de stocurise inregistreaza toate operatiile de intrare a stocurilor (cantitativ si valoric) evaluate la costul de productie, pret standard. De asemenea se inregistreaza in conturile de stocuri fiecare iesire din stoc atat valoric cat si cantitativ, ceea ce permite stabilirea si cunoasterea in orice moment a stocurilor, atat cantitativ cat si valoric.In cazul utilizarii inventarului permanent, conturile de stocuri debiteaza in cursul exercitiului financiar cu intrarile bunurilor prin creditul conturilor care indica sursa de preocupare a bunurilor si se crediteaza cu iesirile din stoc aferente perioadei de gestiune respective. La sfarsitul exercitiului financiar soldurile conturilor de stocuri suntcomparate cu stocurile reale stabilite prin inventariere. Daca exista diferente (plusuri sau minusuri de inventar), acestea se vor regulariza aducandu-se stocurile la nivelul lor real.
16

Normele contabile din tara noastra permit unitatilor patrimoniale mici si mijlocii sa utilizeze metoda inventarului intermitent: aceasta metoda presupune stabilirea iesirilor deci inregistrarea lor in contabilitate pe baza inventarierii stocurilor la finele fiecarei lunii. In acest caz, iesirile se determina ca diferenta intre valoarea stocurilor initiale plus valoarea intrarilor pe de o parte si valoarea stocurilor finale stabilite prin inventariere, pe de alta parte. Relatiile de calcul a iesirilor poate fi urmatoarea: E=Si + I Sf E valoarea iesirilor Si valoarea stocurilor initiale I valoarea intrarilor din cursul perioadei Sf valoarea stocurilor finale, stabilite prin inventariere. n cazul utilizarii acestei metode s-a renuntat la utilizarea in cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenta intrarilor si respectiv, a recalcularii stocurilor scriptice dupa fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizeaza numai la inceputul si la sfarsitul lunii. n cazul utilizarii inventarului intermitent pentru stocurile provenite din productia proprie la inceputul fiecarei lunii se anuleaza stocul initial concomitant cu miscarea veniturilor din productia stocata. Produsele obtinute din productia proprie in cursul lunii nu se inregistreaza in conturile de stocuri, inregistrandu-se numai vanzarea lor. La sfarsitul lunii se determina prin inventariere stocul de produse din productia proprie existent si acest stoc se inregistreaza si in conturile de stocuri corespunzatoare, concomitent cu cresterea veniturilor din productia stocata. n cazul folosirii inventarului permanent, contabilitatea analitica a stocurilor se poate organiza dupa una din urmatoarele metode in functie de specificul activitatii si necesitatile proprii ale unitatii patrimoniale: a) metoda operativ-contabila (pe solduri), care constata in tinerea la locul de depozitare, a existentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii, iar la contabilitatea evidentei valorice desfasurate pe gestiuni, iar in cadrul gestiunilor, pe grupe sau subgrupe de bunuri, dupa caz. Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta depozitelor cu cele din contabilitate se asigura lunar, prin evaluarea stocurilor cantitative transcrise din fisele din magazine in registrul stocurilor. b) metoda cantitativ-valorica (pe fise de cont anamitic), care consta in tinerea evidentei cantitative pe categorii de bunuri la locul de depozitare, iar in contabilitate, a evidentei cantitativ-valorice. Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni, iar in cadrul acestora pe categorii de bunuri. Controlul exactitatiisi concordantei inregistrarilor din evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate se face prin punctajul periodic intre cantitatile inregistrate in fisele de deposit si cele din fisa de cont analytic de la contabilitate.
17

c) metoda global-valorica, care consta in tinerea evidentei numai valoric, atat la nivelul gestiunii, cat si in contabilitate. Pentru deprecierea stocurilor de produse precum si a productiei in curs de executie, de regula la finele exercitiului, in ocazia inventarierii, se constituie provizioane pe seama cheltuielilor. n perioada urmatoare, la finele fiecarui exercitiu sau la iesirea din patrimoniu a bunurilor respective, provizioanele constituite se suplimenteaza, diminueaza sau se anuleaza in conditiile prevazute de Regulamentul privind aplicarea Legii Contabilitatii.

2.4. Diferen e de pre la produsele finite


Utilizarea unor preturi de inregistrare a produselor finite diferite de cele care primesc costul lor efectiv da nastere unor diferente de pret care trebuie oglindite la un cont sintetic distinct. Evaluarea produselor finite se face fie la cost prestabilit, fie la pret de productie. In cazul utilizarii costurilor prestabilite, diferenta pana la, sau, peste costul efectiv reprezinta reducerea sau depasirea costului de uzina planificat. n cazul utilizarii preturilor de productie, diferenta reprezinta profitul care se va realize numai dupa vanzarea sau incasarea produselor finite. Se asimileaza diferente de pret la produsele finite si diferente intre preturile de inregistrare si cele efective la lucrarile executate si serviciile prestate, ramase nefacturate, la sfarsitul lunii. Diferentele de pret pot fi favorabile, cand costul efectiv este mai mic decat pretul de inregistrare ( se inregistreaza in rosu); cand costul efectiv este mai mare decat pretul de inregistrare diferentele de pret sunt nefavorabile (se inregistreaza in negru). Contabilitatea analitica a diferentelor de pret la produsele finite se tine doar facultative pe feluri sau grupe de produse finite. La fel ca si la contabilitatea analitica a produselor finite se face o delimitare intre diferenta de pret aferenta produselor finite pentru piata interna fata de diferenta de pret aferenta produselor finite pentru export. Formularele utilizate pentru realizarea contabilitatii analitice a diferentelor de pret la produse finite pot fi: - Fisa de cont pentru operatii diverse utilizarea ei impune probleme deosebite lucratorilor comerciali, dar prezinta dezavantajul ca necesita un consum mare de imprimate in cazurile in care urmarirea analitica a diferentelor respective se face pe produse sau grupe de produse finite. -Fisa de evidenta a diferentelor la produse finite - se poate deschide pentru diferente de pret pe grupe de produse sau in cadrul grupelor de produse fiecare produs in parte. Prezinta avantajul ca reduce numarul de imprimate si exista intocmirea bilantei de verificare analitice.
18

nregistrarile in contabilitatea analitica se face de regula, la sfarsitul lunii in felul urmator: - debitarea conturilor analitice respective se face (in rosu sau in negru) cu diferente de pret stabilite dupa calcularea costului efectiv al produselor finite intrate in deposit, al lucrarilor executate si serviciilor prestate, nefacturate pana la finele lunii; - creditarea conturilor analitice de diferente de pret, se face tot in rosu sau in negru cu diferente repartizate asupra conturilor care primesc produsele finite eliberate din deposit. Suma diferentelor de repartizat se determina cu ajutorul unui coeficient de repartizare calculat dupa formula:
SOLDUL INITIAL + DIFERENTE AFERENTE PRODUSELOR LA INCEPUTUL LUNII FINITE OBTINUTE IN CURSUL LUNII = SOLDUL PRODUSELOR FINITE + VALOAREA PRODUSELOR FINITE LA INCEPUTUL LUNII INTRATE IN CURSUL LUNII

K repartizare

Procentul de repartizare se stabileste pe total cont sintetic 345 produse finite daca acesta nu se dizolva in analitic sau pe grupe ori feluri de produse in functie de organizarea contabilitatii analitice a diferentelor de pret. Acest procent se inmulteste cu valoarea productiei eliberate din depozit evaluate la pretul de inregistrare utilizate, obtinandu-se diferenta de pret aferente produselor vandute ori eliberate in alte scopuri.

2.5. Func iunile conturilor utlizate n nregistrarea opera iunilor cu produse finite i produc ie n curs de execu ie

Contul 345 Produse finite Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta existentei si miscarii stocurilor de produse finite. Este un cont de activ. n debitul contului 345 se inregistreaza: -valoarea de pret de inregistrare a produselor finite intrate in gestiune, precum si plusurile la inventar (cont correspondent 711 Venituri din productia stocata). n creditul contului 345 se inregistreaza: -valoarea de pret de inregistrare a produselor finite vandute precum si lipsurile de inventar (cont correspondent 711 venituri din productia stocata); -valoarea de pret de inregistrare a produselor finite livrate prin magazinele propriide desfacere (cont correspondent 371 Marfuri);
19

-valoarea de pret de inregistrare a produselor finite trimise la terti (cont correspondent 354 produse aflate la terti); -valoarea pierderilor din calamitatile sau donatii de produse finite (cont correspondent 671 Cheltuieli exceptionale privind operatii de gestiune) Soldul debitor reprezinta valoarea de pret de inregistrare a produselor finite existente in stoc. Contul 331 Produse in curs de executie Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta produselor in curs de executie existente la sfarsitul perioadei. Este un cont de activ. n debitul contului 331 se inregistreaza: -valoarea la cost de productie a stocului de produse in curs de executie la sfarsitul perioadei, stabilita pe baza de inventar (cont corespondent 711 Venituri din productia stocata). n creditul contului 331 se inregistreaza scaderea din gestiune a valorii productiei in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare (cont correspondent 711 Venituri din productia stocata). Soldul debitor reprezinta valoarea la cost de productie a produselor aflate in curs de executie la sfarsitul perioadei. Contul 332 Lucrari si servicii in curs de executie Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei. Este un cont de activ. n debitul contului 332 se inregistreaza valoarea la cost de productie a lucrarilor si serviciilor in cusr de executie la sfarsitul perioadei (cont correspondent 711 Venituri din productia stocata). n creditul contului 332 se inregistreaza scaderea din gestiune a valorii lucrarilor si serviciilor in curs de executie la inceputul perioadei urmatoare ( cont correspondent 711 Venituri din productia stocata). Soldul debitor reprezinta valoarea la pret de productie a lucrarilor si serviciilor in curs de executie la sfarsitul perioadei. Contul 348 Diferente de pret la produse Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta diferentelor dintre pretul prestabilit (standard) si costul de productie la produse. Este un cont rectificativ al valorii e inregistrare de activ. n debitul contului se inregistreaza: -diferente de pret in plus aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (cont correspondent 711 Venituri din productia stocata); -diferente de pret in minus repartizate asupra produselor iesite din gestiune prin vanzare (cont correspondent 711 Venituri din productia stocata). n creditul contului se inregistreaza:
20

-diferente de pret in minus aferente produselor intrate in gestiune din productie proprie (cont correspondent 711 Venituri din productia stocata). Soldul debitor reprezinta diferentele de pret aferente produselor existente in stoc. Contul 701 Venituri din vanzarea produselor finite Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta vanzarilor de produse finite. Este un cont de pasiv. n creditul contului se inregistreaza: -pretul de vanzare al produselor finite (excusiv TVA) pentru care nu s-au intocmit facturi (cont correspondent 418 Clientii-facturi de intocmit); -pretul de vanzare al produselor finite (exclusive TVA) livrate clientilor ( contul correspondent 411 Clientii). n debitul contului 701 se inregistreaza valoarea veniturilor din vanzarea produselor finite intrate in contul de rezultate (cont correspondent 121 Profit si pierdere). La sfarsitul lunii contul nu are sold. Contul 354 Produse aflate ;a terti Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stocurilor de produse trimise la terti. Este un cont de activ. n debitul contului 354 se inregistreaza valoarea la pret de inregistrare a produselor trimise la terti (conturi corespondente: 341 Semifabricate, 345 Produse finite, 346 Produse reziduale). n creditul contului 354 se inregistreaza valoarea produselor intrate in gestiune, aduse de la terti (conturi corespondente: 341 Semifabricate, 345 Produse finite, 346 produse reziduale). Soldul debitor reprezinta valoarea de pret de inregistrare a produselor aflate la terti. Contul 711 Variatia stocurilor Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta veniturilor din productia stocata. Este un cont bifunctional (de A/P). Se crediteaza la sfarsitul perioadei cu valoarea lucrarilor, serviciilor in curs de executie la cost efectiv stabilite prin inventariere (331, 332) in cursul exercitiului cu valoarea semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale obtinute (la cost prestabilit = cost de inregistrare) , (341, 345, 346), la sfarsitul exercitiului cu diferente de pret aferente produselor realizate (348) (diferente dintre pretul de inregistrare si contul efectiv obtinut din contabilitatea din gestiune) cu valoare baracamentelor si amenajarilor provizorii animalelor si pasarilor obtinute din productia proprie si cu diferentele de pret aferente (361, 368). Se debiteaza la inceputul perioadei cu reluarea productiei lucrarilor si serviciilor in curs de executie stabilite la sfarsitul exercitiului anterior (331, 332) in cursul exercitiului cu valoarea semifabricatelor, produselor finite, produselor reziduale, animalelor, pasarilor vandute, cedate sau constatate lipsa la inventar (341, 345, 346, 361, 323) si cu digferentele de pret aferente (348, 368).
21

Soldul creditor reprezinta valoarea produselor realizate in cursul exercitiului mai are decat valoarea productiei neterminate existente la inceputul exercitiului. Se vireaza in creditul contului de rezultate. Soldul este debitor cand valoare productiei neterminate la inceputul exercitiului este mai mare decat valoarea produselor realizate in cursul exercitiului. Se vireaza in debitul contului de rezultate.

22

2.6. Documente folosite pentru eviden a produselor finite i produc iei n curs de execu ie
Contabilitatea analitica a produselor finite se organizeaza pe gestiuni si in cadrul lor, pe feluri sau grupe de produse, deci in mod similar ca la materiale. Produsele destinate exportului se evidentiaza separate de cele destinate pietei interne. Predarea la magazine a produselor finite se consemneaza in documentul Bon de predare, transfer, restituire. Se intocmeste manual sau cu ajutorul tehnici de calcul, dupa caz, pe masura predarii produselor de catre sectie, atelier si se semneaza alaturi de delegatul sectiei producatoare si de gestionarul primitor si de catre agentul CTC pentru efectuarea controlului de calitate. Metode utilizate la realizarea contabilitatii analitice a produselor finite in principii sunt aceleasi ca si la materiale. Mai frecvent se folosesc: -metoda fiselor de cont analitic cantitativ-valorice; -metoda operativ-contabila (pe solduri) Prelucrarea datelor in cadrul contului produse finite se poate face: manual, mecanizat, automatizat. Metoda fiselor de cont analitic cantitativ valorice presupune conducerea unei evidente operativ cantitative la magazia de prouduse finite cu ajutorul Fiselor de magazie si a unei evidente cantitativ valorice pe fiecare produs in parte, la compartimentul financiar-contabil. Produse finite obtinute din productia proprie si predate la magazie pe baza Bonului de predare, transfer, restituire se inregistreaza zilnic in Fisa de magazine. Tot zilnic se inregistreaza in fisele de magazine si produsele finite eliberate pe baza facturilor, avizelor de expedire sau a altor documente. Documentele de intrare si iesire a produselor finite, dup ace au fost inregistrate in fisele de magazine si inainteaza compartimentului financiar-contabil impreuna cu borderoul de predare a documentelor. La acest compartiment se face evaluarea produselor finite inscrise in documente de intrare si iesire si se inregistreaza in Fisele de cont analitic pentru valori materiale. Concomitent se intocmesc Situatiile ale produselor iesite care stau la baza inregistrarii in contabilitatea sintetica. Lunar se intocmeste Balanta analitica a produselor finite pe baza fiselor de cont analitic pentru valori materiale deschise pe produse, care se confrunta in contul sintetic 345 Produse finite din Balanta de verificare sintetica sau din Cartea Mare. Schematic realizarea contabilitatii analitice a produselor finite dupa aceasta metoda in conditiile prelucrarii manuale a datelor se reda in figurile 1 si 2.
23

Metoda operativ contabila (pe solduri) este reprezinta evidenta operativa a produselor finite de la depozite ce se realizeaza cu ajutorul Fiselor de magazine si contabilitatii analitice de la compartimentul financiar contabil, care se conduce numai valoric, pe grupe de produse cu formularul Fisa centralizatoare a miscarilor valorice pe grupe de produse. Pe langa aceste formulare se mai folosesc: -situatii ale produselor finite intrate si respective situatii ale produselor finite iesite, care servesc pentru inregistrarea miscarilor respective in contabilitatea sintetica. -registrul stocurilor care serveste pentru confruntarea contabilitatii sintetice cu cea analitica si a verificarii exactitatii inregistrarilor in fisele posturilor de magazie.

Figura 1.

24

Figura 2.

Capitolul III MONOGRAFIE CONTABIL

3.1. Prezentarea societ ii


25

Identificare Societatea comercial a fost constituit de asociatul unic MORAR LAURENIU, nscut la 05.10.1974 n comuna iria, jud. Arad, domiciliat n oraul Ineu, nr. 418 identificat prin C.I. seria AR nr.011466, eliberat la data de 14.09.2002 de ctre Poliia Ineu. Forma, denumirea, sediu social i durata de funcionare Societatea poart denumirea de SUPERSELL S.R.L i este organizat sub form de societate comercial cu rspundere limitat, cu asociat unic i i are sediul n oraul Arad, strada Lalelelor nr. 150, Romnia, unde societatea i desfoar toate activitile nscrise n obiectul de activitate. Sediul va putea fi schimbat la oricare alt adres din iniiativa asociatului unic. Durata de funcionare a societii este nelimitat ncepnd de la data de nregistrare n Registrul Comerului. Societatea comercial este persoan juridic de la data nmatriculrii n Registrul Comerului, cu numrul: J02/412/03.01.2004. Capital social Capitalul social subscris este n valoare de 7500 lei. Capitalul social este format att din aport n numerar ct i din aport n natur. Prile sociale sunt n numr de 15 prin divizarea acestuia n pri de cte 500 lei fiecare i aparin n totalitate i exclusiv asociatului unic MORAR LAURENIU, cruia i aparin n totalitate i beneficiile societii.

Obiectul de activitate Obiectul de activitate al societii l constituie: import-export de produse alimentare, comercializarea lor en-gros, producerea de produse de panificaie, vnzare prin magazine proprii

26

i alte magazine, inclusiv n trguri, expoziii, piee special amenajate cu respectarea legislaiei n vigoare. Societatea practic un adaos comercial de 20%. Funcionarea societii Administratorul unic MORAR LAURENIU are drepturile i obligaiile stabilite de lege. Obligaiile generale ce i revin sunt urmtoarele: s aprobe bilanul i s stabileasc repartizarea beneficiilor societii; s-i desemneze pe administratori i cenzori dac este cazul; s hotrasc nfiinarea de sedii secundare, sucursale, agenii, reprezentane sau alte asemenea uniti fr personalitate juridic n ar sau strintate n funcie de interese i necesitile practice; s modifice statutul;

Administrarea i reprezentarea societii Atribuiile legate de administrarea societii sunt ndeplinite de asociatul unic MORAR LAURENIU fr a se recurge la administratori din afar. Administratorul are latitudinea de a face toate operaiile care au ca scop realizarea obiectului de activitate. Reprezentantul legal al acestei societi, este asociatul unic MORAR LAURENIU. Fora de munc ncadrarea salariailor societii s-a fcut pe baz de contract de munc, cu respectarea reglementrilor din dreptul muncii si al regimului de asigurri sociale.

Despre bilan Societatea ntocmete bilan cel puin o dat pe an, la data nchiderii anului financiar. Bilanul se aprob de asociatul unic si se depune in termen de 15 zile la administraia financiar. Din beneficiile societii se va preleva in fiecare an, cel puin 5% pentru formarea fondului de rezerv pn acest fond va atinge minim1/5 parte din capitalul social. Personalul va putea participa la beneficii, dac asociatul unic hotrte acest lucru. 3.2. Bilan , Opera ii, Registrul jurnal, Cartea mare, Balan a de verificare

27

S.C. SUPERSELL S.R.L . prezint la 01.05.2010 urmtoarea situaie patrimonial: BILAN INIIAL ACTIV 2111 2131 348 301 345 371 341 5311 5121 PASIV 1012 Capital social 106 Rezerve 117 Rezultatul reportat 121 2813 378 401 421 4311 4312 4313 4314 Profit i pierdere Amortizarea instalaiilor etc. Diferene de pre la mrfuri Furnizori Salarii datorate Contributia unitatii la asigurarile sociale Contributia angajatilor la asigurarile sociale Contributia firmei pentru asigurarile sociale de sanatate

Terenuri 3000 Mijloace fixe 2700 Diferente de pret la 170 produse Materii prime Produse finite Mrfuri Semifabricate Casa in lei Cont la banc n lei 1000 1330 2200 750 4500 7000 22650

7500 1000 1500 1100 1000 600 4000 4186 874 441 218

TOTAL ACTIV

Contributia angajatilor la 231 asigurarile sociale de sanatate TOTAL PASIV 22650

28

Operatii: 1. In data de 05.01.2010 societatea achizitioneaza un cantar electronic de la SC.BALANTA.SA in valoare de 800 lei, TVA 19% comform facturii nr. 385131. 2. In data de 07.01.2010se da in folosinta cantarul achizitionat comform bonului de consum nr.1 si a procesului verbal de dare in folosinta nr. 1. 3. In 10.01.2010 societatea achizitioneaza 300 kg fainala pret de achizitie de 0,90 lei/kg, 20 l ulei la pretde 2,5lei/l, 20 de pachete se unt cu 4,2 lei/pac, 20 kg zahar cu 2,5 lei/kg de la SC.SELGROS.SA comform facturii nr. 4379. 4. In data de 11.01.2010 se dau in caonsum materiile prime achizitionate, comform bonului de consum nr. 2. 5. In 13.01.2010 se obtin din procesul de productie produse finite si semifabricate comform notei de predare-receptie nr. 1 dupa cum urmeaza: - 100 blaturi pizza la pret de inregistrare 2 lei/buc - 100 bucati cornuri cu cascaval la pret de inregistrare 1 leu/buc - 30 kg turta dulce la pret de inregistrare 9 lei/kg. 6. In 13.01.2010 se transfera produsele finite obtinute in gestiunea de marfuri pentru a fi vandute in magazinul de prezentare. Cu aceasta ocazie se receptioneaza la magazin produsele, adaosul comercial fiind de 20%. Se intocmeste nota de receptie nr. 1. 7. In 14.01.2010 se vand marfuri in valoare de 464 lei si semifabricate in valoare de 240 lei, TVA 19%, catre SC.BILLA.SA comform facturii nr. 305. 8. In 14.01.2010 se incaseaza in numerar contravaloarea facturii nr. 305 impreuna cu chitanta nr. 001 9. In 20.01.2010 se platesc prin virament bancar salariile aferente lunii decembrie comform ordinului de plata nr.1 si datoria catre bugetele asigurarilor sociale comform ordinului de plata nr. 2. 10. In 31.01.2010 se descarca din gestiune semifabricatele si marfurile vandute comform notei contabile nr. 1. 11. In 31.01.2010 se inregistreaza statul de salarii aferent lunii ianuarie, fondul de salarii fiind de 4200. 12. In 31.01.2010 se inregistreaza regularizarea conturilor de TVA comform notei contabile nr. 2. 13. In 31.01.2010 se inregistreaza amortizarea aferenta utilajelor din patrimoniu in suma de 100 lei comform fisei mijlocului fix. 14. In 31.01.2010 se inchid conturile de venituri si cheltuieli, se calculeaza si se inregistreaza impozitul pe profit comform notei contabile nr. 3.
29

BIBLIOGRAFIE 1. CERNUCA, L., 2004, Strategii i politici contabile, Bucureti, Editura Economic. 2. CERNUCA, L., GOMOI. B., 2008, Gestiunea financiar - contabil a ntreprinderii, Arad, Editura Universitii Aurel Vlaicu. 3. CERNUCA, L., GOMOI, B., CONDEA, B., 2008, Contabilitate i gestiune fiscal, Arad, Editura Universitii Aurel Vlaicu. 4. GOMOI, B., TGDUAN, D., 2006, Sinteze, teste i aplicaii de gestiune financiar, Arad, Editura Universitii Aurel Vlaicu 5. HORIA CRISTEA, IOAN TALPOS, DORIN COSMA. 1998 - Gestiunea Financiar a ntreprinderilor, Timioara, Editura Mirton 6. HORIA CRISTEA, NICOLAE TEFNESCU, 2002. Finanele ntreprinderii, Editura CECCAR, Timioara 7. MIHAI RISTEA, CORINA CUCU, CORINA LAZARESCU. 2002 - Contabilitatea ntreprinderii, A.S.E. 8. CAMIL PASCA, Contabilitate, Sinteze, Repere teoretice, 2007 Editura Universitatii din Oradea.

30