Sunteți pe pagina 1din 28

Tema proiect Nr.

10
Sa se proiecteze calculul termic al motorului cu ardere interna cu piston, in patru
timpi, cu aprindere prin comprimare ce echipeaza un autoturism si are urmatoarele
caracteristici:
puterea maxima efectiva P
e
=55 KW (75 CP)
turatia corespunzatoare puterii maxime n
P
=4000 rot/min
numarul de cilindrii i=4.
Termen limita de predare a proiectului: 5 iunie 2007.
Cuprins
1. INTRODUCERE .............................................................................................................................................. 3
1.1. SISTEME CU INJECTOR UNITAR I CU POMPA DE INJECIE UNIC SAU UNITAR GESTIONATE ELECTRONIC ........................... 3
1.2. STUDIUL TEHNICII ACTUALE PRIVIND MOTOARE SIMILARE CU CEL DIN TEMA DE PROIECT ................................................. 6
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL ................................................................................................... 7
2.1. ALEGEREA PARAMETRILOR INIIALI GENERALI AI PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZELOR ............................................... 7
2.2. CALCULUL PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZELOR: ................................................................................................... 7
2.2.1. ALEGEREA PARAMETRILOR INITIALI AI PROCESULUI DE SCHIMBARE A GAZULUI: ............................................................. 7
2.2.2. CALCULUL PARAMETRILOR CONSTRUCTIVI AI MOTORULUI: ......................................................................................... 9
2.2.3. CALCULUL GRADULUI DE UMPLERE A CILINDRULUI: ................................................................................................ 10
2.2.4. CALCULUL PRESIUNII FLUIDULUI PROASPT DIN CILINDRU LA SFRITUL CURSEI DE ADMISIE (PA) ................................... 12
2.2.5. CALCULUL PRESIUNII FLUIDULUI PROASPAT DIN GALERIA DE ADMISIE (PGA) ................................................................ 12
2.2.6. CALCULUL COEFICIENTULUI DE GAZE REZIDUALE ( R) ............................................................................................ 12
2.2.7. CALCULUL TEMPERATURII FLUIDULUI PROASPT DIN CILINDRU LA SFRITUL CURSEI DE ADMISIE (TA) ........................... 13
2.2.8. CALCULUL VITEZEI MEDII A FLUIDULUI PROASPT DIN GALERIA DE ADMISIUNE (WGA) ................................................. 13
2.2.9. CALCULUL VITEZEI MEDII A FLUIDULUI PROASPT N SECIUNEA OFERIT DE SUPAPA DE ADMISIE (WSA) ........................ 13
2.3. CALCULUL PROCESULUI DE COMPRIMARE ................................................................................................................ 13
2.4. CALCULUL PROCESULUI DE ARDERE ........................................................................................................................ 14
2.4.1. DETERMINAREA COMPOZIIEI AMESTECULUI INIIAL ................................................................................................ 15
2.4.2. DETERMINAREA COMPOZIIEI PRODUSELOR DE ARDERE ............................................................................................ 16
2.4.3. CALCULUL COEFICIENTULUI DE VARIAIE MOLAR AI PROCESULUI DE ARDERE ............................................................ 17
2.4.4. CALCULUL CLDURII SPECIFICE LA VOLUM CONSTANT A AMESTECULUI INIIAL ............................................................ 17
2.4.5. CALCULUL CLDURII SPECIFICE LA VOLUM CONSTANT A GAZELOR DE ARDERE ............................................................. 18
2.4.6. CALCULUL TEMPERATURII MAXIME ATINSE N CILINDRU ........................................................................................... 19
2.4.7. CALCULUL PARAMETRILOR TERMODINAMICI AI PROCESULUI DE ARDERE ..................................................................... 20
2.5. CALCULUL PROCESULUI DE DESTINDERE .................................................................................................................. 20
2.6. DIAGRAMA INDICAT N COORDONATE P-V ............................................................................................................. 21
2.7. DIAGRAMA INDICAT DESFURAT N COORDONATE P- .......................................................................................... 23
2.8. PLANIMETRAREA DIAGRAMEI INDICATE ................................................................................................................... 24
2.9. CALCULUL PARAMETRILOR INDICAI AI CICLULUI MOTOR: ........................................................................................ 25
2.10. CALCULUL PARAMETRILOR EFECTIVI AI MOTORULUI ............................................................................................... 26
BIBLIOGRAFIE ............................................................................................................................................... 28
2
1. Introducere
1.1. Sisteme cu injector unitar i cu pompa de injecie unic sau unitar
gestionate electronic
Sistemele cu injector unitar (UI) i pomp de injecie unitar (PU) asigur pentru motoarele
actualmente existente, la care adaptarea dispozitivelor gestionate electronic este simpl i ieftin,
reducerea noxelor, a zgomotului, a consumului de combustibil precum i o foarte bun adaptabilitate la
regimul de funcionare.
n figur se prezint schema bloc a UEC cu traductoarele i comenzile specifice unui motor diesel
cu gestiune electronic, inclusiv pentru sistemul de injecie.
Schema de ansamblu a UEC i funciile sale
Unitatea electronic de calcul funcioneaz dup cele expuse n paragraful precedent.
n figur este schema de ansamblu i inclusiv segmentul din UEC care comand IU respectiv PU.
Schema de comand electronic pentru IU i UP
3
n raport cu regimul de funcionare al motorului, subansamblele din schema de mai sus asigur
avansul la injecie i doza de combustibil injectat pe ciclu, optime.
Sistemele IU i PU dispun de ventile magnetice comandate prin bobine electromagnetice,
electronic, fiind alimentate de o pomp cu un singur cilindru, cu piston obinuit, comparativ cu sistemele
clasice, cu piston cu canal elicoidal pentru reglarea nceputului injeciei i a debitului injectat, folosite
nc la motoarele de autocamioane.
La sistemele cu injector unitar (IU) toate componentele care realizeaz injecia de nalt presiune
(pompa cu piston i injectorul propriu-zis, inclusiv ventilul magnetic) sunt nglobate n acelai corp.
n cazul pompei de injecie unitar (PU) ventilul comandat electronic face corp comun cu elementul de
pomp cu piston i printr-o conduct scurt de foarte nalt presiune se face legtura cu injectorul.
Seciune prin sistemul injector unitar (IU)
Sistemul IU este montat direct n chiulas, pistonul pompei de injecie fiind antrenat direct de un
culbutor. Componentele importante sunt pistonul principal cu arc de readucere, un pistona pentru
descrcarea traseului cu combustibil susinut de ctre bobina comandat de ctre UEC i care constituie
de fapt acul diuzei injectorului.
Injecia se realizeaz n dou secvene:
- preinjecia la 300 bar pentru care ridicarea acului pulverizatorului se realizeaz sub efectul presiunii
combustibilului, asigurndu-se astfel doza de combustibil necesar reaciilor pregtitoare arderii ceea ce
realizeaz un mers linitit al motorului, optimiznd i arderea propriu-zis din punct de vedere al
reducerii consumului de combustibil i al noxelor.
- injecia propriu-zis la 2000 bar, comandat de ctre UEC, cu ridicarea acului pulverizatorului de ctre
bobina electromagnetic.
Sistemul PU are pompa de injecie de foarte nalt presiune montat direct n blocul motor
antrenat fiind de ctre o cam special de pe arborele cu came ce comand i distribuia, legtura cu
injectorul de construcie special plasat n chiulas fcndu-se prin conducta de mare presiune.
4
n figur este prezentat o seciune prin pompa de injecie.
Seciune prin pompa de injecie de tip UP
Ventilul pentru controlul injeciei este montat n partea superioar a pompei unitare, n acest caz
comandndu-se cu bobina electromagnetic preinjecia la 300 bar, existnd i n cazul soluiei n discuie
un pistona auxiliar pentru ntreruperea injeciei de joas presiune. Apoi urmeaz injecia principal la
1800 bar.
Soluia de tip PU se realizeaz n serie ncepnd cu anul 1997, testele dovedind durate de
funcionare fr defeciuni de 55000 ore.
Din cele de mai sus rezult c procesul de injecie n motorul diesel, cu o influen covritoare
asupra reducerii consumului de combustibil, al noxelor i al zgomotului, poate fi asigurat prin realizarea
unor presiuni la injector de pn la 2000 bar, folosind UEC care are memorate date de stand cu condiiile
optime de injecie, utilizate fiind la autovehiculele moderne, recent fabricate.
Materializarea dezideratelor definite este realizat de ctre firma Bosch GmbH folosind sistemele
cu injector unitar (IU) i pompa de injecie unitar (PU).
5
1.2.Studiul tehnicii actuale privind motoare similare cu cel din tema de proiect
Motorul din tema de proiect: Categoria autovehiculului Autoturism, tip aprindere MAC, Pe max 55 Kw, nP 4000 rot/min, nr. de cilindrii i 4.
Nr. Tipul Nr. de
Cilindree
totala Cursa Alezajul Raport de Tip
Putere
maxima
efectiva
Turatia
la Pmax
Moment
maxim
efectiv
Turatia
la Mmax Nr. de Wp pe Pe1 PL PA
crt. autovehiculului cilindrii [cm^3] [mm] [mm] compresie alimentare [kW] [rot/min] [Nm] [rot/min] supape [mm/mm] [m/s^2] [daN/cm^2 [kW/cil] [kW/dm^3] [kW/dm^2]
1
Ford Focus
1.8TD 4 1753 82,5 82 21,5 D 55 4000 110 2500 2 1,0061 11,0000 9,4124 13,7500 31,5596 26,0367
2 Lada Niva 4 1905 83 88 23,5 D 47 4600 118 2070 2 0,9432 12,7267 6,4362 11,7500 23,2758 19,3189
3
Mahindra MM
54Q 4 2498 94 90 23 D 53 4000 149 2000 2 1,0444 12,5333 6,3651 13,2500 22,1571 20,8277
4
Mitsubishi
Cariama 4 1870 80 93 20,5 D 66 4250 176 2250 2 0,8602 11,3333 9,9654 16,5000 30,3625 24,2900
5 Nissan Almera 4 1973 84,5 88 22,2 D 55 4800 132 2800 2 0,9602 13,5200 6,9691 13,7500 26,7541 22,6072
6 Opel Corsa 4 1686 79 86 22 D 44 4400 112 2650 2 0,9186 11,5867 7,1174 11,0000 23,9706 18,9368
7 Opel Astra 4 1598 79 81,5 9,6 ES 55 5200 128 2600 2 0,9693 13,6933 7,9426 13,7500 33,3634 26,3571
8 Peugeot 306 4 1900 83 88 23 D 50 4000 120 2000 2 0,9432 11,0667 7,8947 12,5000 24,7615 20,5520
9 Proton 420 4 1998 82,7 92 22,2 D 60 4500 172 2500 2 0,8989 12,4050 8,0080 15,0000 27,2848 22,5645
10
Renault
Laguna 4 2188 87 92 23 D 61 4500 142 2250 3 0,9457 13,0500 7,4345 15,2500 26,3685 22,9406

6
2. Memoriu justificativ de calcul
2.1.Alegerea parametrilor iniiali generali ai procesului de schimbare a gazelor
Parametrii initiali general utilizati la calculul termic al unui motor sunt:
- numarul de cilindrii i=4, conform temei de proiect;
- numarul de timpi ai motorului =4, conform temei de proiect;
- puterea efectiva P
e
=55 KW, conform temei de proiect;
- turatia corespunzatoare puterii maxime n
P
=4000 rot/min, conform temei de proiect;
- viteza medie a pistonului W
P
=11,00 m/s, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din
tema de proiect;
- puterea litrica P
L
=31,56 KW/dm
3
, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema
de proiect;
- numarul de supape pe cilindru n
S
=2, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema
proiect;
- raportul de comprimare =21,5, s-a ales pe baza studiului motoarelor similare cu cel din tema de
proiect;
- coeficientul de dozaj =1,5, s-a ales in intervalul: 1,42 MAC;
- presiunea initiala STAS p
o
=1 daN/cm
2
;
- temperatura initiala STAS T
o
=298 K;
- presiunea aerului in conditii normale de stare p
aer
=1,013 daN/cm
2
;
- densitatea aerului atmosferic in conditii normale de stare
aer
=1,293 kg/m
3
;
- temperatura in conditii normale T
aer
=273 K;
- constanta specifica a aerului R
a
=287 J/kgK;
- constanta specifica combustibilului: benzina R
c
=73 J/kgK
2.2.Calculul procesului de schimbare a gazelor:
2.2.1. Alegerea parametrilor initiali ai procesului de schimbare a gazului:
Valoarea parametrilor initiali ai procesului de schimbare a gazului se aleg pe baza recomandarilor
din literatura de specialitate, tinand cont de destinatia autovehicolului.
Parametrii alesi sunt:
Ford Focus 1.8 TD
] / [ 00 , 11 10
30
4000 5 , 82
10
30
3 3
s m
n S
W
P


] [ 55
max
KW P
e

] / [ 75 , 13
4
55
max
1
cil KW
i
P
P
e
e

] / [ 37 , 31
4 438 , 0
55
cil KW
i V
P
P
S
e
L

] [ 438 , 0 ] m 438000 [m 5 , 82
4
82
4
3 3
2 2
dm S
D
V
S


7
Parametrii fazelor de distribuie:
- avansul la deschiderea supapei de admisie
aDSA
:

aDSA
=1020 [
o
RA ] ;

aDSA
= 17 [
o
RA] ;
- intarzierea la inchiderea supapei de admisiune
iiSA
:

iiSA
= 4570 [
o
RA ] ;

iiSA
= 68 [
o
RA] ;
- avansul la deschiderea supapei de evacuare
aDSE
:

aDSE
= 4060 [
o
RA];

aDSE
= 55 [
o
RA]
- intarzierea la inchiderea supapei de evacuare
iiSE
:

iiSE
= 1530 [
o
RA] ;

iiSE
=25 [
o
RA]
- coeficientul de postumplere
pu

pu
=0,080,25
se alege
pu
=0,12.
- coeficientul global a rezistentei gazodinamice a traseului de admisie
a

a
=48
se alege
a
=5
- coeficientul de debit a sectiunii oferite de supapa de admisie
SA

SA
=0,40,65
se alege
SA
=0,60
- factorul de profil a camei ce actioneaza supapa de admisie f
pc
f
pc
=0,951,3
se alege f
pc
=1,15.
- unghiul de prelucrare a talerului supapei de admisie
SA
=30
o
,45
o
,60
o
. Se alege
SA
=45
o
pentru ca s-
a urmarit ca efectul de centrare sa fie prioritar.
- Inaltimea maxima de ridicare a supapei de admisie de pe scaun
h
max
=69 mm pentru D<100 mm
h
max
=1014 mm pentru D>100 mm
se alege h
max
=8 mm
- incarcarea fluidului proaspat la peretii calzi ai traseului de admisie:
T=1540

K pentu MAS
T=1025

K pentu MAC
Se alege T=20 K
- presiunea din cilindru la sfarsitul cursei de evacuare
p
g
=1,051,2 daN/cm
2
se alege p
g
=1,15 daN/cm
2
pentru ca s-a avut in vedere ca traseul de evacuare are rezistente gazodinamice
importante
- temperatura gazelor reziduale din cilindru la sfarsitul cursei de evacuare
T
g
=9001200 K pentru MAS
T
g
=700900 K pentru MAC
Se alege T
g
=800 K
- masa minima de aer necesara pentru arederea teoretica completa a unui kilogram de combustibil
L
min
=14,71
comb
aer
kg
kg
.
8
2.2.2. Calculul parametrilor constructivi ai motorului:
- cilindreea unitara
[ ]
3
4383 , 0
4 37 , 31
55
dm
i P
P
V
L
e
S

- cursa pistonului [ ] mm
n
W
S
P
5 , 82
10 4000
00 , 11 30
10
30
3 3


- alezajul cilindrului [ ] mm
S
V
D
S
24 , 82
5 , 82
10 4383 , 0 4 10 4
6 6



- diametrul exterior al talerului supapei de admisie
[ ] mm D d
SA
12 , 41 24 , 82 5 , 0 5 , 0
- diametrul exterior al talerului supapei de evacuare
[ ] mm d d
SA SE
90 , 32 12 , 41 8 , 0 8 , 0
- diametrul sectiunii libere

[ ] mm d d
SA oa
90 , 32 8 12 , 41 8
- inaltimea relativa de urcare a supapei de admisie
28 , 0 22 , 0
max

oa
d
h
243 , 0
rel
h
- durata procesului de admisie:

a
=
aDSA
+180
o
+
iISA
=17
o
+180
o
+68
o
=265 [
o
RA]
- durata procesului de evacuare:

e
=
aDSE
+180
o
+
iISE
=55
o
+180
o
+25
o
=260 [
o
RA]
- sectiunea litrica a supapei de admisie:
9
1
]
1


1
]
1


,
_


,
_


,
_

,
_

l
m
SL
l
m
SL
S D
d
d
h
f SL
Sa
Sa
oa
oa
pc Sa
2
4
2
2
6
2
max
10 5 , 8

5 , 82
1
2 , 82
90 , 32
90 , 32
8
45 cos 15 , 1
4 74 , 1
10
1
cos
4 74 , 1


Se observa ca sectiunea litrica se incadreaza in intervalul recomandat:
( )
1
]
1



l
m
2
4
10 15 5
.
2.2.3. Calculul gradului de umplere a cilindrului:
Pentru calculul
V
se vor determina in prealabil urmatorii parametrii de stare a procesului de
admisie:
- gradul de incalzire a fluidului proaspat:

067 , 1
298
20 298

o
o
T
T T

- densitatea aerului atmosferic in conditii STAS de incercare a motorului cu aprindere interna,


0aer
;
Se cunosc: T
o
=298 K
p
o
=750 [mmHg]=1 bar=1 daN/cm
2
Conditii normale: T
aer
=273 K
p
aer
=760 [mmHg]=1,013 daN/cm
2

aer
=1,293 kg/m
3
[ ]
3
0
/ 1693 , 1
298
273
013 , 1
1
293 , 1 m kg
T
T
p
p
o
aer
aer
o
aer aer

- exponentul adibatic a fluidului proaspat
k
a
=1,4
- viteza sunetului in fluidul proaspat
1
]
1


s
m
T R K a
o fp a fp
346 298 287 1,4
- gradul de umplere
V
se determina pe baza urmatorului sistem de cinci ecuatii care are
necunoscutele:
V
, p
ga
, p
a
, T
a
,
r
.
10
( )
( )

'



1
]
1

+
+

1
1
]
1

,
_

,
_

+
+

1
1
1
1
1 1
1
1
1
10 18 1
180
) 1 ( 10 5 , 0
1
1
1
0
0
0 0
1
2 2
2
2
2
6
2
2
2
0
2
0
5
0
0
0

v g
g
r
a
v
a
g
v
pu a
r pu
o a
k
k
sa a sa
v
fp
a
ga a
p v
a a
fp a ga
r pu a
a
v
T
T
p
p
p
p k
p
p
k T T
SL
n
a
k
p p
W
d
D
p p
T
T
p
p
a
a
Obs.: Folosind metoda substitutiei pentru necunoscutele r a a ga v
T p p
, , ,
,
se ajunge la urmatoarea
ecuaie cu o singura necunoscuta
v
:
( ) [ ]
1
2 2
2
2
2
6
2
2
2
0
2
0
5
0
0
1
10 18 1 1 1
180
) 1 ( 10 5 , 0
) 1 ( ) 1 (

1
1
]
1

,
_

,
_

+
+
a
a
k
k
sa a sa
v
fp
a
a
P v
a a
a
g pu a v
SL
n
a
k
k
W
d
D
fp p
p k p



Aceast ecuatie se rezolva pe baza programului Excel, prin metoda grafica:
Variatia membrilor ecuatiei in functie de
v

0,680 0,700 0,720 0,740 0,760 0,780 0,800 0,820 0,840 0,860 0,880 0,900 0,920 0,940 0,960
Mem_st 19,477 20,016 20,555 21,094 21,633 22,172 22,711 23,250 23,789 24,328 24,867 25,406 25,945 26,484 27,023
Mem_dr 27,242 27,101 26,955 26,806 26,654 26,498 26,338 26,176 26,010 25,841 25,669 25,493 25,315 25,134 24,949
Se traseaza graficele de variatie a celor 2 membri in functie de
v

. Intersectia celor 2 curbe


reprezinta solutia cu necunoscuta
v

11
Determinarea gradului de umplere
0,902
18,0
20,0
22,0
24,0
26,0
28,0
30,0
0,66 0,68 0,70 0,72 0,74 0,76 0,78 0,80 0,82 0,84 0,86 0,88 0,90 0,92 0,94 0,96 0,98
Gradul de umplere
M
e
m
b
r
u
l

s
t

n
g
































M
e
m
b
r
u
l

d
r
e
p
t
Membrul
stng
Membrul
drept
ita_v

v

=0,902
v

se incadreaza in intervalul recomandat de literatura de specialitate : 0.7......0.9.


2.2.4. Calculul presiunii fluidului proaspt din cilindru la sfritul cursei de admisie (p
a
)
1
]
1

+
+

+
+

2
0
857 , 0
) 1 5 , 21 ( 4 , 1 1
15 , 1 ) 12 , 0 1 ( ) 1 5 , 21 ( 4 , 1 067 , 1 902 , 0 1
) 1 ( 1
) 1 ( ) 1 (
cm
daN
p
p
k
p k p
p
a
a
a
g pu a v
a


Valoarea lui p
a
se incadreaz in intervalul (0,70,9) recomandat de [1].
2.2.5. Calculul presiunii fluidului proaspat din galeria de admisie (p
ga
)

ga
p
2
2
2
2
00 , 11 902 , 0
265
180
9 , 32
2 , 82
169 , 1 6 000005 , 0 1

,
_



ga
p
0,938 [daN/cm
2
]
2.2.6. Calculul coeficientului de gaze reziduale (
r
)
( ) 1 5 , 21 902 , 0
1
800
298
1
15 , 1


r

12

r

0,023
Se observ c
r
se ncadreaz n intervalul (00,03) recomandat de [1].
2.2.7. Calculul temperaturii fluidului proaspt din cilindru la sfritul cursei de admisie
(T
a
)
( )
1
]
1

+
+

1
857 , 0
067 , 1 902 , 0
1 4 , 1
1
15 , 1
5 , 20
1
067 , 1 902 , 0
1
12 , 0 1 4 , 1
023 , 0 12 , 0 1
067 , 1
298
a
T

a
T
328,87 K
Se observ c T
a
se ncadreaz n intervalul (310400)K recomandat de [1].
2.2.8. Calculul vitezei medii a fluidului proaspt din galeria de admisiune (W
ga
)
1
]
1


1
]
1


s
m
W
W
s
m
W
d
D
W
ga
ga
a
p v
a
ga
12 , 42
265
180
00 , 11 902 , 0
9 , 32
2 , 82

180
2
2
2
0
2

2.2.9. Calculul vitezei medii a fluidului proaspt n seciunea oferit de supapa de admisie
(W
sa
)
1
]
1


1
]
1

s
m
W
W
s
m
SL
n
W
sa
sa
sa a sa
v
sa
24 , 160
10 5 , 8
1
265
4000 6
6 , 0
902 , 0
10

1 6
10
4
3
3

2.3.Calculul procesului de comprimare


Rolul procesului de comprimare este de a spori randamentul termic al ciclului motor si de a crea
conditii optime pentru autoaprinderea combustibilului.
Prin calculul procesului de comprimare se urmareste determinarea presiunii i temperaturii
momentane a fluidului motor din cilindru in timpul cursei pistonului de la P.M.E. la P.M.I.
corespunzatoare procesului de comprimare.
Calculul se face in ipoteza ca procesul de comprimare este o transformare termodinamica
politropic cu un exponent politropic constant notat cu m
c
.
Ecuatiile transformarilor politropice sunt:
13
[ ] K
V
V
T T
cm
daN
V
V
p p
c
c
m
x
a
a x
m
x
a
a x


1
2

,
_


1
]
1

,
_


m
c
corespondentul politropic al procesului de comprimare.
Din [1] se adopt m
c
=(1,341,4)
m
c
=1,34.
V
x
valoarea momentan a volumului ocupat de fluidul motor n timpul cursei de comprimare.
p
x
,T
x
presiunea respectiv temperatura momentan a fluidului motor corespunztoare volumul V
x
.
Se consider 10 valori ale volumului V
x
situate la distane egale n intervalele [V
c
,V
a
] i
rezultatele se trec n tabel.
[ ]
[ ]
3
3
459 , 0
1 5 , 21
5 , 21
, 0

1
021 , 0
1 5 , 21
1
438 , 0
1
1
dm V
V
V V
dm V
V
V V
a
a
s a
c
c
s c

Vx 0,4596 0,4109 0,3622 0,3135 0,2649 0,2162 0,1675 0,1188 0,0701 0,0214
px 0,857 0,996 1,179 1,431 1,794 2,356 3,316 5,256 10,658 52,308
Tx 328,87 341,63 356,60 374,54 396,66 425,03 463,57 521,01 623,39 933,37
[ ] K T
cm
daN
p
c
c
933
3 , 52
2

1
]
1

Se observa ca valoarea presiunii p


c
si temperatura T
c
la sfarsitul procesului de comprimare se
incadreaza in intervalele recomandate de [1]:
[ ] K T
cm
daN
p
c
c
950 ... 500
75 ... 50
2

1
]
1

2.4.Calculul procesului de ardere


Se bazeaza pe urmatoarele ipoteze:
-in timpul procesului de ardere au loc variatii ale compozitiei chimice a fluidului motor.
-caldurile specifice la volum constant ale fluidului motor variaza in functie de temperatura
acestuia.
-au loc pierderi de caldura prin peretii cilindrului.
14
-arderea este un proces izocor care incepe in punctul C al diagramei indicate si se termina in
punctul y.
-calculul procesului de ardere este pentru 1kg de aer.
Caldura utila este caldura preluata de fluidul motor si reprezinta diferenta dintre caldura degajata
prin arderea combustibilului si pierderile de caldura prin peretii cilindrului. Se determina cu ajutorul
coeficientului caldurii utile (
u
) cu relatia:
1
]
1


1
]
1


kg
kj
Q
Q
kg
kj
Q Q
u
u
u u
38502
41850 92 , 0
) 33 (
unde: Q puterea caloric a motorinei
Valorile recomandate al lui
94 , 0 ... 88 , 0
u

. Alegem
92 , 0
u

.
2.4.1. Determinarea compoziiei amestecului iniial
Amestecul initial de gaze aflate in cilindru la inceputul procesului de ardere este format din aer si
combustibil care a patruns in cilindru n procesul de admisiune si gazele reziduale ramase din ciclu
anterior. Substantele care au patruns in cilindru la sfarsitul procesului de admisie se numesc substante
initiale.
Cantitatea minima de aer necesar pentru arderea teoretic completa a unui kg de combustibil L
min
cu relaia:

1
]
1

,
_

,
_

+
kg
kmol
L
L
o h c
L
4969 , 0
32
01 , 0
4
133 , 0
12
857 , 0
21 , 0
1
32 4 12 21 , 0
1
min
min
min
c - participatia masica a carbonului din molecula de combustibil, c=0,857
h - participatia masica a hidrogenului din molecula de combistibil, h=0,133
o - participatia masica a oxigenului din molecula de combustibil, O=0,01
Numarul de kilomoli ale substantelor initiale se determina cu relatia:
1
]
1

+
+

kg
kmol
L
i
i
c i
754 , 0
10 77 , 8 4969 , 0 5 , 1
3
min


c
-numarul de kmoli de combustibili dintr-un kg de combustibil
1
]
1



kg
kmol
M
c
c
3
10 77 , 8
1

M
c
=114 [kg/kmol]
15
1
]
1



kg
kmol
r
r
r i r
017 , 0
023 , 0 754 , 0


r
-numarul de kmoli de gaze reziduale
Numarul de kmol de amestec iniial:
1
]
1

+
+
kgcomb
kmol
ai
ai
r i ai
771 , 0
017 , 0 754 , 0


2.4.2. Determinarea compoziiei produselor de ardere
La MAC in urma arderii rezulta urmatoarele substante
2 2 2 2
, , , O N O H CO .
Numarul de kilomoli de CO
2
din substanta finala notati cu (
2
CO

) se determinata cu relatia:
1
]
1

kgcomb
kmol
c
CO
CO
CO
071 , 0
12
857 , 0

2
2
2
2

Numarul de kilomoli de H
2
O rezultati din ardere (
O H 2

) se determinata cu relatia:
1
]
1

kgcomb
kmol
h
O H
O H
O H
067 , 0

2
133 , 0

2
2
2
2

Numarul de kilomoli de
2
N rezultati din ardere (
2 N
) se determinata cu relatia:
1
]
1



kgcomb
kmol
L
N
N
N
589 , 0
497 , 0 5 , 1 79 , 0
79 , 0
2
2
min 2


Numarul de kilomoli de
2
O rezultati din ardere (
2 O

) se determinata cu relatia:
( )
( )
1
]
1



kgcomb
kmol
L
O
O
O
01 , 0
497 , 0 1 5 , 21 21 , 0
1 21 , 0
2
2
min 2


16
Numrul de kilomoli de substane finale
f

:
1
]
1

+ + +
+ + +
kg
kmol
f
f
O N O H co f
779 , 0
01 , 0 589 , 0 067 , 0 071 , 0
2 2 2 2


Numrul de kilomoli de gaze de ardere
ga

:
1
]
1

+
+
kg
kmol
ga
ga
r f ga
796 , 0
017 , 0 779 , 0


2.4.3. Calculul coeficientului de variaie molar ai procesului de ardere
Coeficient chimic de variatie molara:
032 , 1
754 , 0
779 , 0

c
c
i
f
c

Coeficient total de variatie molara:


031 , 1
771 , 0
796 , 0

t
t
ai
ga
t

2.4.4. Calculul cldurii specifice la volum constant a amestecului iniial


In calculul caldurilor specifice se neglijeaza influenta gazelor reziduale deoarece valorile
caldurilor specifice depinde de temperatura. Se va utiliza o valoare medie corespunzatoare intervalului de
temperatura 273K.
Caldura specifica a amestecului initial:
-se determina in functie de participatia masica a aerului si a combstibilului cu relatia :
17
1
]
1

+
+

+
+ +
+

+
+
+ +
+

kmolK
kj
C
C
T b a
L
T b a
L
L
C
vai
vai
c c c
C
C
c a a
C
vai
32 , 25
) 933 10 46 , 219 98 , 101 (
10 77 , 8 497 , 0 5 , 1
10 77 , 8
) 933 10 51 , 2 67 , 19 (
10 77 , 8 497 , 0 5 , 1
497 , 0 5 , 1
) (
min
) (
min
min
3
3
3
3
3

3
10 51 , 2 , 67 , 19


a a
b a - coeficientii caldurii specifice ai aerului conform [1] tabelul 4.6
3
10 46 , 219 , 98 . 101


c c
b a - coeficientii caldurii specifice ai combustibilului conform [1]
tabelul 4.6.
2.4.5. Calculul cldurii specifice la volum constant a gazelor de ardere
Determinarea cldurii specifice se face n funcie de participaiile masice ale fiecrui component.
Participaia masic a CO2:
091 , 0
779 , 0
071 , 0
2
2
2
2

CO
CO
f
co
CO
P
P
P

Participaia masic a H2O:


085 , 0
779 , 0
067 , 0
2
2
2
2

O H
O H
f
O H
O H
P
P
P

Participaia masic a N2:


756 , 0
779 , 0
589 , 0
2
2
2
2

N
N
f
N
N
P
P
P

Participaia masic a O2:


067 , 0
779 , 0
052 , 0
) 50 (
2
2
2
2

O
O
f
O
O
P
P
P

Cldura specific medie la valori constante a gazelor de ardere:


18
Determinarea temperaturii Ty
2590
52000
54000
56000
58000
60000
62000
64000
66000
68000
70000
72000
2200 2230 2260 2290 2320 2350 2380 2410 2440 2470 2500 2530 2560 2590 2620 2650 2680 2710 2740 2770 2800
Ty' [K]
M
e
m
b
r
u
l

d
r
e
p
t













M
e
m
b
r
u
l

s
t

n
g
Membrul
stng
Membrul
drept
Ty
1
]
1

+

+ + +
+ + +

+ + +
+ + +
+
+



kmolK
kj
C
C
b
b
P b P b P b P b b
a
a
P a P a P a P a a
T b a C
T b P a P C
vga
vga
ga
ga
N N O O O H O H CO CO ga
ga
ga
N N O O O H O H CO CO ga
ga ga vga
i i
n
i
i i
n
i
vga
885 , 27
) 2202 10 11 , 2 ( 24 , 23
10 11 , 2
756 , 0 10 67 , 1 067 , 0 10 67 , 1 085 , 0 10 02 , 5 091 , 0 10 35 , 3
24 , 23
756 , 0 34 , 21 067 , 0 02 , 23 085 , 0 85 , 23 091 , 0 5 , 38
) (
) (
3
3
3 3 3 3
2 2 2 2 2 2 2 2
2 2 2 2 2 2 2 2
max
max
1 1
i i
b a ,
- este coeficientul caldurii specifice medii a fiecarui compus din gazele de ardere pentru intervalul
de temperatur 273K...Tmax=2202 K.
3
2 2 2
3
2 2 2
3
2 2 2
3
2 2 2
10 67 , 1 ; 02 , 23
10 67 , 1 ; 34 , 21
10 02 , 5 ; 85 , 23
10 35 , 3 ; 5 , 38





o o
n n
o h o h
co co
b a O
b a N
b a O H
b a CO
2.4.6. Calculul temperaturii maxime atinse n cilindru
Tmax in cilindru in timpul arderii se determina pe baza ecuatiei de bilant energetic. La MAC se
consider ca arderea decurge izocor si ecuatia de bilant energetic are expresia:
( ) ( )
max
0
0
0
273
T T
C T
T T C T T C
Q
y
y vga t o c vai
ai
u

T
max
- temperatura maxima atinsa in cilindru motorului corespunzator in punctul y din diagrama
indicata.
Deoarece C
vga
este functie de T
y
ecuaia este de gradul 2 cu necunoscuta T
y
care va avea solutiile:
Ty= 2200 2250 2300 2350 2400 2450 2500 2550 2600 2650 2700 2750 2800
Mem_st 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988 65988
Mem_dr 54742 56181 57620 59059 60498 61937 63376 64815 66254 67693 69132 70572 72011
19
T
Y
=2590 [K]
T
2590 85 , 0 85 , 0
max

y
T
T
] [ 2202
max
K
Observatie: Valoarea temperaturii se incadreaz in intervalul 1800...2300K, recomandat de literatura de
specialitate.
2.4.7. Calculul parametrilor termodinamici ai procesului de ardere
Presiunea fluidului motor corespunzator punctului y din diagrama indicata se determina cu relatia:
1
]
1



2
8 , 149
933
2590
03 , 1 3 . 53
cm
daN
P
P
T
T
P P
y
y
c
y
t c y

Presiunea maxima din cilindru atinsa in timpul procesului real de ardere notata cu Pmax este mai
mica decat cea teoretica determinata cu relatia de mai sus deoarece arderea reala nu este izocora .
P
max
=0,85Py=0,85149,8
P
max
=127,34
2
cm
daN
2.5.Calculul procesului de destindere
Procesul de destindere este procesul in care fluidul motor cedeaza energie pistonului.
20
Calculul se face in ipoteza ca procesul de destindere este o transformare termodinamica
politropica cu un exponent politropic constant.
Ecuatiile transformarii politropice sunt:

[ ] K
V
V
T T
cm
daN
V
V
p p
d
d
m
C
X
Y X
m
C
X
Y X


1
2

,
_


1
]
1

,
_



unde: m
d
exponent politropic al procesului de destindere;
Intervalul pentru m
d
in literatura de specialitate m
d
= 1,251,32
Se adopt m
d
=1,27

X
V valoarea momentana ocupat a fluidului motor in timpul cursei de destindere

X X
T p , valoarea presiuni respectiv temperatura momentana a fluidului motor corespunzator
volumului
X
V
Parametrii termodinamici ai proceslui de destindere
Vx 0,0214 0,0701 0,1188 0,1675 0,2162 0,2649 0,3135 0,3622 0,4109 0,4596
px 149,812 33,171 16,972 10,971 7,933 6,129 4,947 4,118 3,508 3,043
Tx 2590 1880 1630 1486 1387 1313 1254 1206 1166 1131
P
u
=3,043
2
cm
daN
T
u
=1131 [K]
Se observa ca volumul presiunii
u
p
i temperatura
u
T
a fluidului motor la sfarsitul procesului
de destindere se incadreaza in intervalele recomandate de literatura de specialitate [1]
P
u
=3....5
2
cm
daN
T
u
=1000.....1400 [k]
2.6.Diagrama indicat n coordonate p-V
Diagrama indicata a ciclului motor in coordonate p-V reprezinta graficul variatiei presiunii din
cilindru in functie de pozitia pistonului exprimata prin volumul ocupat de fluidul motor la un moment
dat.
Se alege pe abscisa scara de reprezentare a volumului cilindrului
1 mm =0,003 dm (
a
V
= 153,21 mm)
Se alege pe ordonata scara corespunzatoare presiunii din cilindru
1 mm =0,6
2
cm
daN
(
max
P
= 249,69 mm)
Se traseaza cu linie punctat dreapta orizontala corespunzatoare presiunii atmosferice si
verticalele V
c
si V
a
corespunzatoare pozitiei pistonului in punctul mort exterior si in punctul mort
interior.
Valorile presiunii din cilindru se determina pentru diferite valori ale volumelor ocupate de fluidul
motor si sunt centralizate in tabel.
21
Variatia presiunii din cilindru in timpul ciclului motor
V p scara_V scara_p
dm^3 daN/cm^2 mm mm
0,0214 0,857 7,13 1,43
0,4596 0,857 153,21 1,43
0,4109 0,996 136,98 1,66
0,3622 1,179 120,75 1,97
0,3135 1,431 104,51 2,39
0,2649 1,794 88,28 2,99
0,2162 2,356 72,05 3,93
0,1675 3,316 55,82 5,53
0,1188 5,256 39,59 8,76
0,0701 10,658 23,36 17,76
0,0214 52,308 7,13 87,18
0,0214 149,812 7,13 249,69
0,0701 33,171 23,36 55,29
0,1188 16,972 39,59 28,29
0,1675 10,971 55,82 18,28
0,2162 7,933 72,05 13,22
0,2649 6,129 88,28 10,22
0,3135 4,947 104,51 8,24
0,3622 4,118 120,75 6,86
0,4109 3,508 136,98 5,85
0,4596 3,043 153,21 5,07
0,4596 2,350 153,21 3,92
0,4109 1,430 136,98 2,38
0,3622 1,150 120,75 1,92
0,3135 1,150 104,51 1,92
0,2649 1,150 88,28 1,92
0,2162 1,150 72,05 1,92
0,1675 1,150 55,82 1,92
0,1188 1,150 39,59 1,92
0,0701 1,150 23,36 1,92
0,0214 1,150 7,13 1,92
Se adopta constructiv conform recomandarilor din literatura de specialitate valoarea avansului la
declansarea scanteii electrice.
d

= 0.15 RA
Alegem
d

= 10 RA
Se adopta constructiv conform recomandarilor din literatura de specialitate valoarea raportului
dintre raza manivelei si lungimea bielei.
Valorile recomandate pentru
b

conform [2] :
b

=
,
_

2 , 4
1
...
5 , 3
1
. Alegem
b

=
,
_

6 , 3
1
Volumul ocupat de fluidul motor corespunzator momentelor fazelor de distributie si a momentului
declansarii scanteii electrice se determina cu relatiile:
( ) ( ) [ ]
3 2
cos 1
4
cos 1
2
dm
V
V V
aDSA
b
aDSA
s
c aDSA
1
]
1

+ +

22
( ) ( )
1
]
1

+ + 17 cos 1
4
277 , 0
17 cos 1
2
438 , 0
0214 , 0
2
aDSA
V
3
0323 , 0 dm V
aDSA

( ) ( ) [ ]
3 2
cos 1
4
cos 1
2
dm
V
V V
iISE
b
iISE
s
c iISE
1
]
1

+ +

( ) ( )
1
]
1

+ + 25 cos 1
4
277 , 0
25 cos 1
2
438 , 0
0214 , 0
2
iISE
V
3
0446 , 0 dm V
iISE

( ) ( ) [ ]
3 2
cos 1
4
cos 1
2
dm
V
V V
d
b
d
s
c d
1
]
1

+ +

( ) ( )
1
]
1

+ + 10 cos 1
4
277 , 0
10 cos 1
2
438 , 0
0214 , 0
2
d
V
3
0252 , 0 dm V
d

( ) ( ) [ ]
3 2
cos 1
4
cos 1
2
dm
V
V V
aDSE
b
aDSE
s
c aDSE
1
]
1

+ +

( ) ( )
1
]
1

+ + 55 cos 1
4
277 , 0
55 cos 1
2
438 , 0
0214 , 0
2
aDSE
V
3
1250 , 0 dm V
aDSA

( ) ( ) [ ]
3 2
cos 1
4
cos 1
2
dm
V
V V
iISA
b
iISA
s
c iISA
1
]
1

+ +

( ) ( )
1
]
1

+ + 68 cos 1
4
277 , 0
68 cos 1
2
438 , 0
0214 , 0
2
iISA
V
3
1715 , 0 dm V
iISA


Parametrii termodinamici corespunzatori inceputului si sfarsitului proceselor ciclului motor
[RA]
d

aDSA

iISE

iISA

aDSE

10 17 25 68 55
V [dm] 0,0252 0,0323 0,0446 0,1715 0,1250
P
1
]
1

2
cm
daN
30,780 1,152 8,58 1,632 4,584
Valorile presiunii din cilindru corespunzator pozitiilor pistonului din tabel s-au determinat grafic
prin ridicarea verticalelor corespunzatoare si citirea presiunii la intersectia acestora cu diagrama indicata
trasata anterior.
Fenomenele reale care au loc in cilindru si momentele fazelor de distributie impun rotunjirea
diagramei indicate in zonele corespunztoare evacuarii libere si mixte, post-evacuarii si arderii rapide.
2.7.Diagrama indicat desfurat n coordonate p-
Pentru trasarea diagramei in coordonate p-

se aleg urmatoarele scari de reprezentare:


23
- pe abscisa scara corespunzatoare unghiul

[ ] RAC
0
1mm= RAC
0
3
- pe ordonata scara corespunztoare presiuni din cilindru
1mm = 1
1
]
1

2
cm
daN

Valorile presiunilor in functie de unghiul

in [ ] RA
0
sunt centralizate in tabelul 2.7.1
alfa p scara_alfa scara_p
grd RAC daN/cm^2 mm mm
0 0,857 0,00 0,86
180 0,857 60,00 0,86
200 0,996 66,67 1,00
220 1,179 73,33 1,18
240 1,431 80,00 1,43
260 1,794 86,67 1,79
280 2,356 93,33 2,36
300 3,316 100,00 3,32
320 5,256 106,67 5,26
340 10,658 113,33 10,66
360 52,308 120,00 52,31
360 149,812 120,00 149,81
380 33,171 126,67 33,17
400 16,972 133,33 16,97
420 10,971 140,00 10,97
440 7,933 146,67 7,93
460 6,129 153,33 6,13
480 4,947 160,00 4,95
500 4,118 166,67 4,12
520 3,508 173,33 3,51
540 3,043 180,00 3,04
560 2,350 186,67 2,35
580 1,430 193,33 1,43
600 1,150 200,00 1,15
620 1,150 206,67 1,15
640 1,150 213,33 1,15
660 1,150 220,00 1,15
680 1,150 226,67 1,15
700 1,150 233,33 1,15
720 1,150 240,00 1,15
Se marcheaza punctele corespunzatoare coordonatelor p-

din tabel pe sistemul de


coordonate . Diagrama indicata desfasurata s-a obtinut prin marcarea punctelor unind printr-o linie.

2.8.Planimetrarea diagramei indicate
Planimetrarea se face in scopul determinari pe cale grafica a lucrului mecanic indicat L
i
al ciclului
motor, acesta este echivalent cu aria diagramei de inalta presiune a ciclului motor in coordonate p-v.
Programul AutoCAD ne furnizeaza direct aria curbei inchise de inalta presiune, astfel :
24
A= 2689
2
mm
Stiind ca s-au ales scarile de reprezentare 1mm=0,003 [dm
3
] pe abcisa si 1mm=0,6
1
]
1

2
cm
daN
pe
ordonata:

1
]
1


2
3 2
] [ 6 , 0 003 , 0 1
cm
daN
dm mm
] [ 10 6 , 0 003 , 0 1
2 2
m N mm
L
i
=26890,0030,610
2

L
i
=484,02 [J]
2.9.Calculul parametrilor indicai ai ciclului motor:
- presiunea medie indicat
1
]
1



2
2
10
cm
daN
V
Li
p
S
i

2
10
4383 , 0
02 , 484


i
p

1
]
1

2
044 , 11
cm
daN
p
i
Se observa ca
i
p
se incadreaza in intervalul 7.5.....14.5 [daN/cm
2
]
- puterea indicat:

[ ]
] [ 536 , 64
4 300
4000 4 4383 , 0 044 , 11
300
kW P
P
kW
n i V p
P
i
i
S i
i

- caldura disponibila prin arderea completa a combustibilului:



] [ 54 , 781
10 41850 0000187 , 0
] [ 10
3
3
J Q
Q
J Q m Q
dis
dis
i C dis




unde:
i
Q
- puterea caloric inferioar a combustibilului;

C
m
- doza de combustibil corespunztoare unui ciclu motor

5
1
1
10 87 , 1
10
933 314 , 8
0214 , 0 308 , 52
771 , 0
1
10
1


C
C
C
C C
ai
C
m
m
T R
V P
m


R-constanta gazelor perfecte ; R=8,314 [kj/kg]
- randamentul indicat
i

25

61 , 0
549 , 781
02 , 484


i
dis
i
Q
Li


- consumul specific indicat pentru combustibil

1
]
1

1
]
1

h kw
g
c
c
h kw
g
Q
c
i
i
i i
i
89 , 138
41850 61 , 0
3600 10

3600 10
3
3

2.10. Calculul parametrilor efectivi ai motorului


Parametri efectivi ai motorului se determina la nivelul arborelui cotit la iesirea din motor si
depinde de randamentul mecanic al motorului.
- se adopt constructiv randamentul mecanic:

85 , 0 ... 75 , 0
m



85 , 0
m

- lucru mecanic efectiv Le:



] [ 41 , 411
02 , 484 85 , 0
] [
J L
L
J Li L
e
e
m e



- presiunea medie efectiv p
e
:

i m e
p p

1
]
1


2
388 , 9
044 , 11 85 , 0
cm
daN
p
p
e
e
- puterea efectiv P
e
:

[ ]
] [ 856 , 54
536 , 64 85 , 0

kW P
P
kW Pi P
e
e
m e



Puterea indicat n tema de proiect este
[ ] kW P
e
55
- randamentul efectiv
e


52 , 0
61 , 0 85 , 0
,



e
e
i m e


- consumul specific efectiv
e
c
26

1
]
1


1
]
1


h kw
g
c
c
h kw
g
c c
e
e
i
m
e
411 , 163
899 , 138
85 , 0
1

1

- puterea litric
L
P

1
]
1

1
]
1

3
3
292 , 31
4383 , 0 4
856 , 54

dm
kW
P
P
dm
kW
V i
P
P
L
L
S
e
L
27
Bibliografie
1. Grunwald B. Teoria, calculul si constructia motoarelor pentru
autovehicule rutiere,E.D.P., Bucuresti, 1980.
2. Negrescu M., s.a. Motoare cu ardere interna procese, vol. I,
Editura Matrixrom, Bucuresti, 1995
3. Negrea V. D. Procese in motoarele cu ardere interna,
Economicitate. Combaterea poluarii, vol.I,
Ed.Politehnica, Timisoara, 2001.
4. Negrea V. D. Procese in motoarele cu ardere interna,
Economicitate. Combaterea poluarii, vol.II,
Ed.Politehnica, Timisoara, 2003.
5. Bobescu Gh. s.a. Motoare pentru automobile si tractoare, vol.I,
Teorie si caracteristici, Editura Tehnica,
Chisinau, 1996.
6. Bobescu Gh. s.a. Motoare pentru automobile si tractoare, vol.II,
Dinamica, calcul si constructie, Editura Tehnica,
Chisinau, 1998.
7. Fratila Gh., s.a. Automobile. Cunoastere, intretinere si reparare,
E.D.P., Bucuresti, 1997.
28

S-ar putea să vă placă și