Sunteți pe pagina 1din 8

[TYPE THE COMPANY NAME]

Efectele imaginii de sine in procesul de comunicare


[Type the document subtitle]
[Type the author name]

2012

Introducere
Imaginea de sine este expresia concretizata a modului in care se vede o persoana sau se reprezinta pe sine. Imaginea de sine se refera la perspectiva individuala asupra propriei personalitati. Formarea imaginii de sine consta in primul rand intr-o constructie subiectiva si implica trei aspecte: importanta parerii celorlalti in constructia acesteia; elementele pe baza carora se realizeaza perceptia celorlalti; masura in care conduita si motivatia influenteaza crearea imaginii de sine.

In formarea imaginii de sine se parcurg mai multe etape: eul , in viziunea propriei persoane care isi realizeaza autoportretul din punctul de vedere al personalitatii in ansamblu. Eul reprezinta imaginea pe care noi o consideram definitorie pentru personalitatea noastra. Ca o consecinta a constructiei propriei imagini de sine se formeaza si aprecierea asupra acesteia: pozitiva sau negativa. celalalt, constientizarea faptului ca acesta realizeaza asupra noastra judecata ce are la baza modul in care persoana noastra e perceputa. Imaginea de sine nu corespunde intotdeauna cu imaginea pe care cei din jur si-o formeaza despre noi. reflectia eului asupra imaginii de sine din perspectiva corespondentei sau necorespondentei intre aceasta si judecata celuilalt.

Aceasta apreciere poate declansa sentimente pozitive sau negative. Aprecierea e dependenta de tipul de personalitate si are consecinte importante in privinta integrarii sociale.

CAP. I : Imaginea de sine -o bariera in comunicare?


Am auzit cu toii zicala Se simte bine n pielea sa. Oare ce nseamn ntr-un plan mai profund? Asumare i acceptan fa de propria personalitate? Imaginea de sine reflect felul n care aceste fore lucreaz n interiorul nostru conferind o stare de echilibru sau dimpotriv, o divers nuanat neplcere fa de coabitarea cu noi nine. S-ar putea crede c o bun imagine de sine este asociat cu educaia sau cu statutul social. Exist ns persoane care dei sunt realizate se comport ca i cum ar fi departe de a se simi bine. Uneori avem n jurul nostru efi greu de suportat, prieteni sau membri de familie dificili, colegi ranchiunoi. Ce face ca acetia s fie greu de mulumit?! Pe de alt parte, ntlnim oameni care par a nu iei cu nimic n eviden dar care eman linite i o mpcare cu sine nsui rar ntlnite. Cu alte cuvinte, n ce msur calitatea imaginii de sine se reflect n calitatea comunicrii i inter-relaionrii? Persoanele cu o bun imagine de sine sunt n general pozitive att fa de ei ct i fa de ceilali. Sunt disponibili pentru cei din jur i sunt capabili s i asculte i s-i neleag, i nu doar s i aud. Deasemenea, ofer cu uurin un feedback ncurajator i pozitiv indiferent ct de nensemnat (n ochii unora) ar prea realizarea celuilalt. Cnd critic, nu o fac cu rutate ci cu scopul de ajuta. Cei cu o imagine de sine cobort sunt n general nemulumii i vor avea tendina s fie critici att fa de ei dar i fa de ceilali, att la serviciu ct i acas. n cele mai multe cazuri se simt ameninai i vor aciona conform dictonului Muc sau fugi!. n astfel de situaii, fie intr n concuren cu ceilali (muc), fie devin pasivi (fug). Muc atunci cnd domin conversaia ori se focuseaz pe subiecte legate doar de propria persoan. Nevoia de a fi i de a prea mari (sau mai mari) n compania altora este hrana pe care o cere imaginea de sine cobort ntro ncercare oarecum disperat de a compensa subvalorizarea pe care i-o ofer ei nii. Fug atunci cnd se intimideaz i nu i gsesc cuvintele, deviaz de la subiectul discuiei ori se refugiaz n invidie i brf. Persoana care se subapreciaz va gsi mereu nod n papur celorlali i va critica chiar i atunci cnd de fapt, aduce o laud. Cuvntul dar este foarte des folosit, ajungnd un clieu. La unul dintre seminariile mele, ntre participani a fost i eful de personal de la o ntreprindere cu peste 1000 de angajai. Au fost apte ncercri nereuite din partea lui de a oferi, n cadrul unui exerciiu, o felicitare unui prezumtiv colaborator. n fiecare exemplu strecura i un dar (Felicitri dar poi mai mult!, A fost bine dar data viitoare sper s ai rezultate i mai bune!). Pur i simplu nu putea s ofere o felicitare din tot sufletul.

Cap.II:Dezvoltarea increderii in sine

Increderea in sine nu este un scop in sine. De altfel, numai o incredere in sine moderata, bazata pe autocunoastere, pe recunoasterea atat a calitatilor cat si a limitelor proprii poate fi eficace. Supraevaluarea potentialului propriu, ca si subevaluarea acestuia vor conduce la esec. Sporirea increderii in sine este un proces ciclic iar pasii necesari sunt urmatorii: recunoasterea anxietatii identificarea mecanismelor defensive procesul de schimbare prin folosirea comportamentelor compensatorii adecvate Recunoasterea anxietatii Primul pas in cresterea increderii in sine il constitutie recunoasterea situatiilor carora le sunt asociate sentimente de anxietate. Anxietatea este o emotie negativa care se manifesta atunci cand o persoana este nesigura in ceea ce priveste capacitatea sa de a evita durerea fizica sau psihologica. Anxietatea se caracterizeaza prin ingrijorare permanenta, irascibilitate, dureri de cap frecvente, lipsa energiei in fata dificultatilor si capacitate redusa de raspuns in situatiile tensionate. Adesea i se asociaza si sentimentul de inadecvare datorita faptului ca individul se percepe ca fiind incapabil sa faca fata unei multitudini de situatii. Mecanismele defensive Mecanismele defensive sunt metode de a evita sau reduce anxietatea fara a face fata de fapt situatiei care o produce. Ele protejeaza individul dar nu construiesc sentimentul de adecvare. De exemplu, teama de a vorbi in public poate fi redusa prin evitarea acestor situatii. Deoarece comportamentele defensive reduc anxietatea, ele devin prin repetare obisnuinte puternice, extrem de rezistente la schimbare. Constientizarea mecanismelor defensive pe care le utilizam este un pas important in sporirea stimei fata de sine si in perfectionarea modului in care comunicam.

Cele mai frecvent utilizate mecanisme defensive sunt: Evitarea. De exemplu, un manager nou promovat poate utiliza o parte disproportionata din timpul sau pentru activitati ce tineau de vechiul sau post, in loc sa se ocupe de problemele mai putin familiare si in consecinta mai dificile ale noului sau post. Reprimarea. Aceasta este utilizata pentru a impiedica constientizarea motivelor si sentimentelor considerate nepermise sau nedorite. De exemplu, un manager isi poate reprima supararea fata de seful sau deoarece exprimarea acesteia nu este, in general, socialmente acceptata in cadrul organizatiilor. Aceasta il poate face sa se simta deprimat, sa fie nejustificat de dur fata de

subordonatii sai sau sa neglijeze sa furnizeze anumite informatii unui coleg. Proiectia. Acest mecanism defensiv consta in transferarea sursei de anxietate de la individ la mediu. Astfel, un manager poate simti ca seful sau, colegii, subordonatii sunt suparati pe el, in loc sa constientizeze ca de fapt el este cel suparat. Daca ceilalti sunt ostili, atunci desigur, agresivitatea sa este justificata ca o reactie de autoaparare. Regresia. Aceasta consta in recurgerea la un comportament care asigura satisfacerea unor nevoi de nivel inferior atunci cand individul se confrunta cu o situatie care ii provoaca anxietate. Regresia se poate manifesta la un manager care, pus in fata unei situatii dificile, incepe sa se preocupe de dimensiunile biroului sau sau de grosimea covorului. Rationalizarea. Este cel mai utilizat mecanism defensiv. Oamenii isi inventeaza adesea scuze pentru actele lor sau explicatii ale frustratiilor. De exemplu, un manager care nu a fost promovat poate gandi ca aceasta nu are nici o legatura cu abilitatile sale manageriale, ci este efectul faptului ca nu a jucat tenis cu seful sau, asa cum au facut alti colegi. Procesul de schimbare Dupa ce o persoana recunoaste situatiile care ii provoaca anxietate si sentimente de inadecvare precum si comportamentele defensive pe care le utilizeaza, urmatorul pas este cel de limitare a folosirii acestor comportamente. Dar acest lucru sporeste anxietatea. In aceasta situatie se utilizeaza comportamentele compensatorii. Acestea sunt folosite temporar, discontinuu, pana cand tensiunea se reduce. Cateva dintre cele mai utilizate comportamente compensatorii sunt: comportamentele orale, cum sunt fumatul si ingestia de alimente consumul de bauturi alcoolice somnul discutarea problemelor cu o persoana empatica exercitiile fizice retragerea in fantezie etc. Numai discutarea problemelor si exercitiile fizice par a fi legate de cresterea increderii in sine. Discutarea problemelor poate duce la descoperirea unor alte perspective asupra lor care pot genera comportamente care sa sporeasca sentimentul de adecvare, iar exercitiile fizice pot construi o parere mai buna despre propriul corp, care e strans legat de conceptul de sine. In confruntarea cu anxietatea care insoteste utilizarea comportamentelor defensive este important sa crezi ca poti face fata situatiilor de care te temi, ca poti fi adecvat. In locul temerilor trebuie puse planuri realizabile. Incearca sa vizualizezi procesul schimbarii si nu incerca sa evaluezi imediat rezultatul eforturilor tale. In loc sa te intrebi daca ceilalti vor raspunde favorabil la actiunile tale, incearca sa te bucuri de ceea ce faci. Daca iti va place ceea ce faci, vei fi mai putin preocupat de efecte. In timp, acestea vor fi cele pe care le doresti.

Concluzii
Modul n care comunicm cu cei din jur dezvluie personalitatea noastr i indirect, care este valoarea pe care ne-o atribuim. De ce este important s avem o bun imagine de sine? n primul rnd ne vom simi (mai) bine att n raport cu noi ct i cu ceilali. A nva s comunicm mai bine nseamn s devenim contieni n mai mare msur de propria individualitate i implicit s identificm valoarea pe care o acordm propriei persoane. Existena unei imagini de sine coborte poate funciona aidoma unei bariere de o natur mai ascuns n calea comunicrii eficiente precum i o piedic n calea relaiilor. Printro mai bun imagine de sine vom obine o mai ampl perspectiv asupra lucrurilor i oamenilor, vom deveni mai nelegtori i mai tolerani, mai empatici i mai umani.

Bibliografie
-Christopher Turk-Comunicarea eficienta.Cum sa le vorbesti oamenilor,editura Trei,2009 -w.w.w.despresuflet.ro,Constanta Vasile

Cuprins
Cuprins.1 Introducere..2 Capitolul l,Imaginea de sine-o bariera in comunicare?.................................................................3 Capitolul ll,Dezvoltarea increderii in sine..4 Concluzii6 Bibliografie..7