Sunteți pe pagina 1din 25

UNIVERSITATEA POLITEHNICA TIMISOARA FACULTATEA DE MECANICA

ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROLIMENTARE

Profesor coordonator: prof.dr.ing. SLAVICI TITUS 2012

Masterand: ing. COCOTA CRISTIAN OVIDIU

I.

DATE GENERALE

Numele companiei: SC PUI SRL Obiectul de activitate: cresterea puilor de gaina pentru oua si carne, cod CAEN 0147 Capitalul social: subscris si varsat in numerar, este in suma de 61.362.30 lei.. ocietatea se constituie in forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata - prescurtat S.R.L. - prevazuta de art.2 lit."e" din Legea nr.31/1990, republicata. Obligatiile sociale ale societatii sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii fiind obligati numai la plata partilor sociale. Persoana de contact i funcia deinut : Cocota Cristi, administrator Adres, telefon, e-mail persoan de contact: Mun Vulcan nr 69, Jud Hunedoara, 0744656565, cristian.cocota@yahoo.com Structura acionarilor: Numele asociatului 1 2 3 4 5 6 Cocota Cristian Cocota Iulia Sechesan Ana Sechesan Gheorghe Lungu Ioan Lungu Elisabeta Ponderea detinuta din capitalul social 32,4 % 30,3 % 23,3 % 10,5 % 2,8 % 0,7 %

II. DESCRIEREA SITUAIEI CURENTE Istoricul activitii ca experienta in aceasta afacere aduc aportul asociatului meu inginer zootehnist si a mamei mele, medic veterinar; cunostintele de care dispunem au fost obtinute din cresterea pasarilor la o scara mult mai redusa in cadrul familiei; pasarile pe care le-am crescut pana in prezent, au asigurat consumul de oua si carne de pui al intregii famili in ultimii ani; mijloacele financiare pentru a sprijinii afacerea au fost procurate prin credit bancar pe perioada scurta; cunostintele si experienta asociatului meu, a familiei si a mea acopera domenile cheie ale afacerii (cresterea pasarilor, producerea si livrarea oualor); in literatura de specialitate se gasesc foarte multe informatii necesare dezvoltarii acestei afaceri;

Bazele de producie ale solicitantului Terenuri agricole (ha) n anul 0


Nr Crt . Localitat e/ Jude Suprafaa agricol total n folosin (arend/concesiu ne) 1. Vulcan / HD TOTAL proprieta te 3,1886 Arab il Pu ni Din care: Fne e Po mi Vi i Alte catego rii 3,1886 3,1886

Psri n anul 0
Nr Crt 1. Localitate/ Jude Vulcan / HD TOTAL Psri Nr. 10000 10000

Dotrile fermei n anul 0


Nr Crt Detaliere Numr Supraf aa (mp) 150 150 1930 1930 2080

I. Cldiri pentru producia vegetal 1. Magazie cereale Total II. Cldiri pentru producia zootehnic 1. Hale pasari Total Total I+II

III. OBIECTIVELE RESTRUCTURRII I DETALIEREA INVESTIIILOR PROPUSE PENTRU ATINGEREA ACESTORA Sistemele de crestere a pasarilor nu s-au modificat mult in ultimii ani si de aceea, in viitor, se intrevad mai sigur modificarea si perfectionarea unor sisteme de exploatare radical modificate. Sunt posibile modificari legate in primul rand de conditiile de confort ce vor fi asigurate pasarilor. Pentru pasarile ouatoare se estimeaza continuarea cresterii in sistem intensiv in baterii, constatandu-se tendinta sporirii numarului de etaje. n Romnia, conform legislaiei n vigoare, se preconizeaz nfiinarea de exploataii agricole, menite s nlocuiasc treptat gospodriile rneti. Analiznd actualul sistem de producere a crnii de pasre, trebuie s relevm c producerea acestei crni n gospodriile rneti se menine de sute de ani, ns nu poate satisface dect o foarte mic parte din necesarul de carne de pui, ndeosebi pentru consumul uzual al familiei i nici vorb de comercializare, aceasta datorit urmtoarelor aspecte: Se cresc rase locale de psri, cu potenial genetic i productiv foarte sczut; Creterea se realizeaz n adposturi (cotee) necorespunztoare, sau chiar n aer liber, sistem total contraindicat la psri, care au un metabolism foarte ridicat i nu-i exprim

nici potenialul productiv cu care sunt nzestrate, datorit frigului excesiv din timpul iernii i cldurilor din cursul verii; n plus, hrnirea psrilor este deficitar, constituit exclusiv din cereale, neasigurnd necesarul nutritiv energo-proteic. n aceste condiii nici randamentul de producere al oulor nu este unul ridicat, de asemenea ele fiind folosite cu precdere pentru consumul casnic. n lume, acest sistem extensiv, neeconomic, de cretere a fost abandonat de foarte mult timp n rile cu avicultur dezvoltat, el mai existnd abia n rile subdezvoltate. Romnia, care are deja o avicultur de tip industrial foarte performant, cu o tradiie de peste 50 de ani, trebuie s restrng, n perioada urmtoare, acest tip de cretere, care, din pcate, realizeaz n prezent cca. 80 % din producia autohton. Oportunitatea investiiei este aadar evident. Pe de-o parte, pentru c, aplicnd sistemul intensiv de cretere, n locul celui extensiv actual, cresctoria, prin investiia la care ne referim va produce ou n condiiile economice ale actualelor ferme industriale, i n tot timpul anului. i, ntruct statul sprijin nfiinarea exploataiilor agricole (avicole), inclusiv pe fondul recomandrilor i reglementrilor UE oportunitatea de a nfiina astfel de ferme este binevenit. In ceea ce priveste previzionarea investitiilor necesare, ferma isi propune urmatoarele achizitii: Detalierea investiiilor necesare pentru atingerea obiectivelor, inclusiv date tehnice, pri desenate, anexate.Obiectul investiiei Big Dutchman- Germania PETERSIME - Germania Dekta SRL Electrica SA GAZ Eon Apa canal SA Total IV. SCHIMBRI SOLICITAT DE
Suprafaa/Numr/Capacitate Valoare (lei)

utilaje pt hale, incubatoare si 535050 eclozionatoare, statie epurare Lucrari reparatii hale interior / 725 365 exterior, acoperis, constructie abator, si statie epurare Utilitati: energie electrica, apa, 82650 gaz x 1 343 065 PREGTIRE PROFESIONAL

MANAGEMENT

Pentru buna dezvoltare a afacerii, mi-am propus ca in primii trei ani de la acordarea sprijinului financiar sa urmez un curs de pregatire profesionala finantat prin Msura 111 Formare profesional, informare i difuzare de cunotine. Pentru aceasta voi urma cursuri privind igiena i sigurana alimentelor, crearea de condiii pentru a asigura bunstarea animalelor (pasarilor).

V. TIPUL I CANTITATEA PRODUSELOR OBINUTE N TIMPUL I DUP RESTRUCTURARE, INCLUSIV OPORTUNITILE DE PIA 4

Planul de producie al fermei zootehnice de pasari Produs Perioada Anul 0 Anul 1 Anul 2 Anul 3 Anul 4 Anul 5 social. tiute fiind calitile gustativ - nutriionale ale crnii de pasre, indiferent de puterea economic a consumatorilor, carnea de pasre rmne un sortiment preferat. Orientarea consumatorului spre o carne fr grsimi, uor digestibil i cu caliti nutriionale ridicate vor face ca producia de carne de pasre s creasc i pe viitor. Principalii colaboratori prin care se deruleaza desfacerea produselor din carne sunt: Lantul de magazine Billa (3 magazine) Lantul de magazine Mic.RO (15 magazine) Retea magazine Penny Magazine proprii (10 magazine) In prezent SC PUI SRL are 2 depozite (Petrosani, Timisoara) si 10 magazine de desfacere proprii (7 in Timisoara, 3 in Petrosani) care sunt aprovizionate de mai multe ori pe sptmn n funcie de vnzri. Fiecare depozit este dotat cu maini frigorifice proprii de 1,5 -2 tone, cu ajutorul crora se realizeaz distribuia ctre magazinele alimentare de vnzare cu amnuntul care sunt situate pe o raz de 250 km. De la depozite se aprovizioneaz i o parte din comercianii care dein mijloace de transport specializate si autorizate sanitar-veterinar. Desi proiectul va fi implementat la nivel de ferma, impactul finantarii se va regasi la nivel de unitate dupa valorificarea productiilor obtinute prin reteaua de desfaccere a firmei. De mentionat este faptul ca dupa punerea in functiune a noii linii de abatorizare vor exista putini concurenti in zona Ardealului in privinta capacitatilor de procesare. Prin redimensionarea capacitatilor de crestere a puilor de carne (cresterea suprafetelor de productie) firma va reusi sa asigure din productie proprie 100 % din necesarul de pui pentru abatorizare. In acest fel firma va dobandi o independenta fata de producatorii (care nu dispun de unitati de procesare proprii). Produsul principalul livrat si care acopera din vanzari cam 75 % este carne de pui in stare congelata si refrigerata. ntruct volumul solicitrilor este mare i urmrim s onorm toate comenzile modul de realizare a distribuiei a nsemnat o preocupare aparte in cadrul firmei. 603 970 1148 1.700 2.796 3.696 800 800 2.000 4.600 3.200 4.200 3.660 4.000 5.000 5.200 3.100 2.500 603 1.880 3.800 4.605 5.667 6.523 to.carne viu mii ou to.furaje to. carne abatorizata

Carnea de pasre se adreseaz tuturor cumprtorilor indiferent de vrst sau statut

Firma are in procesul de valorificare a produselor un avantaj fata de concurenta prin realizarea produselor de carne in stare refrigerata care sunt foarte cautate pe piete datorita calitatilor nutritive si prin faptul ca sunt mai sanatoase. Principalele cai de distributie a produselor din carne de pasare sunt : prin reteaua proprie formata din 10 magazine de desfacere cu amanuntul, prin 2 depozite proprii pentru distributie situate in Timisoara si Petrosani. prin distributie loco beneficiar cu mijloace proprii auto ca urmare a lansarilor de comenzi saptamanale. prin distribuitori locali si regionali care dein mijloace de transport specializate si autorizate sanitar-veterinar. Politica de desfacere. Firma i desface produsele preponderent n judeele din centrul i vestul Romniei . Centrul i vestul Romniei are o populaie de peste 4,5 milioane de locuitori. Calculnd un consum de 12,5 kg carne de pasre/locuitor (nivelul anului 2005) rezult o pia regional de 56.250 to.carne/an cu o valoare de 67.500.000 Euro (1.200 Euro/ton) . Canale de distribuie a) pe zone geografice: n Ardeal si n Banat b) pe zone sociale: n mediul urban, n mediul rural c) pe categorii de clieni : persoane juridice, uniti de industrializare a crnii Politica de pre Nivelul preurilor practicate de firm este unul mediu, echilibrat, care reflect relaia pre de cost- calitate. Preul este comparabil cu cel al competitorilor din zon (SC Ave Impex SRL- Satu Mare, SC Avicola SA Oradea). Carnea de pasre se adreseaz tuturor cumprtorilor indiferent de vrst sau statut social. tiute fiind calitile gustativ - nutriionale ale crnii de pasre, indiferent de puterea economic a consumatorilor, carnea de pasre rmne un sortiment preferat. Integrarea procesului tehnologic de cretere i industrializare a psrilor (incubaie, creterea puilor, fabricarea furajelor, abatorizarea) precum i un sistem de depozitare i distribuie bine organizat fac ca preul produselor noastre s se menin relativ constante pe o perioad lung de timp. Orientarea consumatorului spre o carne fr grsimi, uor digestibil i cu caliti nutriionale ridicate vor face ca producia de carne de pasre s creasc i pe viitor. VI. CALCULUL UNITII DE DIMENSIUNE ECONOMIC (UDE) Unitatea de Unitatea de dimensiune dimensiune economic a economic a fermei fermei n anul 0 n anul int 3,52 14,08 14,08

Activitate

Puicute ouatoare si de carne TOTAL 3,52

Unitatea de Dimensiune Economic (UDE) reprezint unitatea prin care se exprim dimensiunea economic a unei exploataii agricole determinat pe baza marjei brute standard a exploataiei (Decizia Comisiei nr. 85/377/CEE). Valoarea unei uniti de dimensiune economic este de 1.200 Euro. Se va calcula totalul UDE din producia vegetal i/sau zootehnic pentru anul 0 i respectiv pentru anul int, conform seciunii specifice din Cererea de finanare Stabilirea dimensiunii economice a fermei. Dimensiune Economic a exploataiei n anul int trebuie s fie de peste 10 UDE i mai mare cu 4 UDE fa de anul 0.

3 UDE in anul 0 = 3*1200 euro = 3600 euro 14 UDE in anul III = 14*1200 euro = 16800 euro Pornind de la calcularea dimensiunii economice a exploatatiilor agricole se calculeaza valoarea sprijinului in lei. Total UDE : N (N reprezinta numarul de UDE,fara zecimale, fara rotunjire)

6 UDE N-6 TOTAL

12.000Euro ( N 6 ) X 4.000Euro V = 12.000 + ( N-6 ) X 4.000Euro

Daca: V >40.000Euro -valoarea sprijinun este maxim 40.000.Euro V<=40.000Euro -valoarea sprijin este V(valoarea calculata). V = ...12000 + (14-6) * 4000 euro =..44000............... Toate costurile vor fi exprimate n lei. 1 Euro = 4,3585..lei Cursul de schimb utilizat pentru elaborarea planului de afaceri este cursul euro-leu la data elaborrii planului de afaceri publicat pe pagina web a Bncii Central Europene http://www.ecb.int/index.html. Valoarea totala a investitiei este de 300.000 din care 40.000 se vor finanta din proiectul Tinerii fermieri, restul de 260.000 din surse proprii si din credite bancare. VII. ELEMENTE REFERITOARE LA MEDIU 7

Normele UE pe care productorii din ara noastr trebuie s le respecte se refer la trei domenii importante i anume: sigurana alimentar; confortul psrilor; protecia mediului. Legislaia cu privire la aceste norme s-a implementat n Romnia i productorii au obligaia s-o aplice: Legislaia cu privire la sigurana alimentar: o Legea 150/2004 Legea siguranei alimentelor; o Ordin 5/2005 Trasabilitate pui carne; o Ordin 73/2005 Trasabilitate gini ou consum; o Ordin 23/2006 Ageni zoonotici i Salmonella (Reglementarea UE 2160); o Legea 28/2006 Masuri ca urmare a suspiciunii de influenta aviara; o Ordin 148/2005 Program aciuni supraveghere, prevenire i control; o HG 173/2006 Trasabilitatea i etichetarea organismelor modificate genetic; o HG 415/2004 Ordin privind comercializarea oulor; o OM 461/2005 Norme de aplicare a HG 415/2004; o Ordinul 206/447/86/2002 privind comercializarea crnii de pasre; o HG 106/2002 etichetarea produselor agro alimentare. Legislaia cu privire la confortul psrilor: o Ordinul 462/2001 privind standardele minime pentru protecia ginilor. Legislaia cu privire la protecia mediului: o Ordinul 860/2002 proceduri de evaluare a impactului asupra mediului i de emitere a acordului de mediu. Productorii din Romnia doresc ca legislaia UE s opereze i pentru importurile de carne, ntruct acestea se fac cu abateri de la legislaia european cu privire la sigurana alimentar. Tipul de construcie i organizare a fermelor, mpreun cu legislaia intern armonizat cu legislaia UE privind supravegherea strii de sntate a efectivelor, fac parte din protejarea strii de sntate a efectivelor de psri. O sntate bun a psrilor nseamn implicit o carne sntoas i sigur pentru consumator. Productorii din Romnia doresc ca legislaia UE s opereze i pentru importurile de carne, ntruct acestea se fac cu abateri de la legislaia european cu privire la sigurana alimentar. Tipul de construcie i organizare a fermelor, mpreun cu legislaia intern armonizat cu legislaia UE privind supravegherea strii de sntate a efectivelor, fac parte din protejarea strii de sntate a efectivelor de psri. O sntate bun a psrilor nseamn implicit o carne sntoas i sigur pentru consumator. n urma activitii desfasurate n complexul avicol vor rezulta urmatoarele categorii de deseuri: Material de asternut amestecat cu dejecii uscate de la halele de pui de carne. Conform cerintelor BAT privind managementul dejeciior rezultate de la fermele avicole nseamn colectarea uscat a acestor deeuri si depozitarea sub forma de gramada n zona special destinata, cu pardoseal impermeabil si acoperis. Aternutul uzat se elimin din hale la sfrsitul fiecarui ciclu de producie, se ncarca n mijloace de transport si se depoziteaz temporar n incint acoperit, cu o capacitate de 400 mc, cu pardoseala si perei din beton hidroizolat. Se estimeaz generarea unei cantitati anuale de 1100 mc. 8

Acest deeu se va utiliza ca fertilizant pe terenurile agricole. Eliminarea deeului se va realiza de 3 ori pe an de ctre SC GIDAZI PROD COM SRL prin mprtiere pe terenurile agricole proprii (Contract nr.98/2010). Transportul se va realiza cu auto specializate proprietate SC GIDAZI PROD COM SRL. Deseuri de origine animal rezultate din pierderile naturale de pasri (cadavre) i de la abator (intestine, snge, plume) Regulamentul 2002/1774/CE emis de Consiliul Europei prevede la art.9 c functionarea unitailor de crestere a animalelor este permis daca ndeplinesc urmatoarele condiii: a.detin instalatii proprii de neutralizare, procesare sau incinerare/coincinerare, autorizate i aprobate n condiiile legii, i care sunt folosite exclusiv pentru necesiti proprii, sau b. au incheiat un contract cu unitati de ecarisare autorizate pentru categoria de subproduse pe care le colecteaz. In cadrul proiectului analizat se estimeaz generarea a 2,25 tone pe an de deseuri de origine animal cauzate de mortalitatea psrilor i 122 tone pe an generate din activitatea abatorului. Cadavrele de psri se depoziteaz temporar, conform declaraiei titularului de proiect, n spaiu frigorific ce se va amenaja n cadrul uneia dintre halele de crestere pui. Deeurile de origine animal rezultate de la abator se depoziteaz temporar n cistern special destinat amplasat n camera frigorific, cu suprafaa de 25,65 mp, din incinta abatorului. Pentru eliminarea acestor deeuri, conform cerinelor BAT pc. b, titularul proiectului va incheia un contract cu unitate de ecarisare autorizat pentru categoria de subproduse pe care le colecteaz. Deeuri de ambalaje, din plastic i carton, de la medicamente i substane de dezinfecie. Se depoziteaz temporar n depozitul de medicamente i se elimina de catre firme autorizate. Se estimeaz generarea unei cantitati anuale de 50 kg deeuri de ambalaje. Deseuri menajere: Deeurile menajere provenite de la salariaii unitii sunt depozitate temporar n europubele i apoi colectate de firme specializate de salubritate. Se estimeaz generarea unei canitti anuale de 10 mc. Nmol de la staia de epurare: Pentru buna functionare a staiei de epurare este necesar ca cel puin o data pe an sa fie eliminat 1/3 din volumul de nmol din staie. Eliminarea se face prin vidanjare de catre firme specializate. Volumul anual estimat de namol vidanjat este de 7 mc. Becuri fluorescente uzate: n urma activitilor de ntreinere rezult becuri fluorescente uzate. Se estimeaz generarea unei cantiti anuale de cca. 5 kg. Aceste deeuri se depoziteaz temporar n container special destinat i vor fi colectate i eliminate de firme specializate. Ambalaje: Produsele obinute n cadrul activitii de abatorizare se livreaz ambalate n caserole i pungi. Se estimeaz introducerea pe pia anual a cca. 8 tone ambalaje. Titularul de activitate se va asigura c ambalajele vor respecta cerinele esentiale specifice privind fabricarea i compoziia ambalajului in conformitate cu prevederile HG 349/2002 privind gestionarea ambalajelor i deeurilor de ambalaje. VIII. EVALUAREA PRINCIPALELOR RISCURI Pe langa riscurile generate de natura proiectului, care vor fi prezentate in cele ce urmeaza, cel mai important risc il constituie instabilitatea economica a tarii in aceste momente. 9

Cele mai importante aspecte legate de protectia mediului, respectiv riscurile la care este expusa o ferma de pui si masurile necesare pentru inlaturarea acestor riscuri sunt urmatoarele: Fiecare ingredient furajer are propriul su risc de contaminare. Ingredientele cu risc mare trebuiesc monitorizate cu atenie. Se ntocmete un plan de utilizare a ingredientelor cu risc mare n hrana anumitor psri, precum: psrile cu vrste foarte mici, psri stresate sau psri de reproducie. Psrile sunt vulnerabile la diferite infecii, de aceea sunt folosite cele mai bune materii prime. Fabrica de nutreuri combinate dispune de zone tampon care mpiedic persoanele neautorizate s ptrund n fabric. Vizitatorii sunt considerai contaminai i de aceea sunt echipai cu haine i nclminte aseptice. Roztoarele i psrile slbatice sunt eliminate din ferma sau din apropierea acesteia. Perimetrul cldirii trebuie s fie intact cu toate uile i ferestrele nchise i sigilate. Materialele propice pentru cuibrit sunt nlturate, iar potenialele locuri de cuibrit eliminate. Modul de circulaie al angajailor este conceput, astfel nct s minimalizeze posibilitatea contaminrii ncruciate. Aternutul, deeurile de abator sau mortalitile nu sunt niciodat transportate cu utilajele destinate transportului de produse finite. MSURI PRIVIND EVACUAREA DEEURILOR I GUNOIULUI DE GRAJD a. Psrile moarte Colectarea i eliminarea pasrilor moarte se face prin incinerare n ferm. n situaia n care se transport la un agent specilizat pentru incinerare, psrile moarte se ambaleaz corespunztor i se transport cu mijloace corespunztoare. b. Dejeciile din ferm (gunoiul de grajd) Pentru fermele de gini outoare (crescute n baterii) dejeciile sunt depozitate n batale speciale. MSURI PENTRU PREVENIREA INFECIEI N ABATOR a. Meninerea igienei n abator Se urmrete funcionarea corect a urmtoarelor activiti: Prevenirea ptrunderii insectelor i psrilor slbatice n abator prin existena unor amenajri speciale; Sterilizarea cuitelor, instrumentelor i a altor accesorii folosite de personal n procesul de producie n sterilizatoare speciale; Folosirea materialului de protecie pentru personalul care lucreaz n abator (mnui, masc). b. Igiena personalului Este obligatoriu s existe: Surse suficiente de ap pentru but; Chiuvete pentru spaiile tehnologice i cele auxiliare (vestiar, toalete etc.); Cabine de toalet; Spltorie pentru echipamentele de protecie; Spaiu punct sanitar. IX. SINTEZA VENITURILOR, CHELTUIELILOR, REZULTATELOR FINANCIARE LA NIVEL DE EXPLOATARE

10

n ultimii trei ani indicatorii n domeniul financiar s-au nscris pe o curba ascendent, relevant fiind cresterea cifrei de afaceri i a capitalul social ,din care poate trage concluzia c firma este n continu dezvoltare. Indicatorii de performan din anii 2009, 2010 si 2011 sunt prezentate in tabel:

Nr. Crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11

Indicatorul 2009 Cifra de afaceri Venituri din exploatare Profit din exploatare Rentabilitatea din exploatare % Profit net Rentabilitatea neta % Active totale Active imobilizate Capital social Capitaluri proprii Imprumuturi 11.407,53 17.025,40 910,5.0 5,51 388,18 3,40 6.630,15 4.324,89 886,23 1.466,87 3.483,06

Ultimii 3 ani 2010 16.525,23 26.442,20 932,45 5,64 120,20 0,73 11.149,38 6.530,91 886,23 2.366,72 5.663,08 2011 22.851,53 37.499,67 1.609,46 7,04 231,97 1,02 20.494,36 12.074,06 886,23 3.760,89 6.014,23 Previziune 2013 29.052,46 47.694,96 2.267,00 7,80 468,05 1,62 35.479,95 23.147,28 6.136,23 9.440,97 7.254,42

Analiza indicatorilor din ultimul an financiar incheiat se prezinta astfel : Indicatori de lichiditate : 1. Lichiditate Curenta = AC/DC = 12.332,67 / 12.986 = 0,95 2. Lichiditate Imediata = AC-ST / DC = (12.332,67 4.431,52) / 12.986 = 0,61 Indicatori de risc : 1. Grad De Indatorare = capital Imprum./ capital propriu x 100 = 7.254,42 / 9.440,97 x 100 = 76,8 % 2. Grad De Acoperire A Dobanzilor 11

= Profitul de exploatare / ch. Cu dob. = 2.267 / 1.825,43 = 1,24 Indicatori de activitate . 1. Viteza De Rotatie A Stocurilor = CA / stoc med. = 29.052,46 / 4.231,50 = 6,86 ori 2. Viteza De Rotatie Clienti = clienti / CA x 365 = (2.828,45 / 29.052,46) x 365 = 35,54 zile 3. Viteza De Rotatie Furnizori = sold mediu fur/CA. X 365 = 2.782,12 / 29.052,46 x 365 = 34,95 zile 4. Viteza De Rotatie Active Imobilizate = CA / AI = 29.052,46 / 23.147,28 = 1,25 ori 5. Viteza De Rotatie Active Totale = CA / AT = 29.052,46 / 35.479,95 Indicatori de eficienta . 1. Rentabilitatea Capitalului Angajat = ( Prof. Dob. Ip.) / capit. angajat =468,05 / 9.440,97 x 100 = 4,96 % 2. Marja Bruta De Vanzari = Pr. Br. Vanz / CA = 4.867.520 / 85.291.930 x 100 = 5,71 % Estimari an in curs si fiecare an de derulare a proiectului si finantarii solicitate. a) Rezultatul din exploatare. Rezultatul din exploatare inregistreaza o crestere in medie de 15 % in fiecare an de previziune. Anii Rez. Din exploatare Total D.C. Proiect 2012 2267 2013 2748,03 935,83 2014 3613,77 1196,03 2015 3649,59 1228,87 2016 3717 1308,17 2017 3754,20 1380,17 2018 3827,01 1404,73 12 = 0, 82 ori.

2019

3825,94

1414,35

XI.

DESCRIEREA PROIECTULUI DE INVESTIII

1. Piata de aprovizionare/desfacere, concurena i strategia de pia ce va fi aplicat pentru valorificarea produselor/serviciilor obinute prin implementarea proiectului. SEGMENTUL DE PIATA Beneficiarii sunt consumatorii particulari care se aprovizioneaza de la magazinele specializate si super-market-uri, pentru a le prepara acasa. O alta categorie de beneficiari o constituie restaurantele, cofetariile, patiseriile. Aici produsele se ofera pregatite simple sau asortate. Incepe sa fie la moda consumul de ou proaspat pregatite tip minut, concurente ale hot-dog-ului, hamburger-ului, cheesburgher-ului, pizzei sau friscai din lapte; specialistii din marketing deja considera ca nu este logic ca practica minuturilor sa fie dominata doar de produsele din carne si lapte, teoretic mai scumpe decat produsele din oua. CONCURENTA In ceea ce priveste concurenta este utila asocierea profesionala cu alti producatori, pentru a face fata unor cereri de export, care sunt de un ordin de marime ce depaseste mult productia unei ferme. Asocierea cu ferme tip Avicola poate duce la rezolvarea unor probleme cum ar fi: prepararea hranei, accesul la incubator, sacrificarea animalelor in abator autorizat si aflat sub control sanitar, activitati necesare pentru crearea unei retele de desfacere cunoscute si sigure, dar mai ales pentru participarea la export. In ceea ce priveste concurentii directi, se observa ca nu exista pe piata din Vulcan firme ce sa desfasoare o activitate in acest domeniu. Totusi la nivel zonal am identificat urmatorul concurent principal: Ferma de pui AVIS FERMA 9, Soimus, Hunedoara STRATEGII DE COMERCIALIZARE Produsele care vor fi distribuite pot fi proaspete, pregatite de consum sau ca materie prima. Produsele proaspete vor fi ambulate in cofraje transparente (din PET) sigilate in folii de plastic imprimate cu denumirea producatorului, numele produsului, data ambalarii si termenul de valabilitate. O caseta tiparita pe ambalaj va oferi date privind continutul in elemente, vitamine, proteine. O alta caseta va purta datele de identificare a producatorului: marca inregistrata, adresa, telefonul, faxul si inregistrarea la R.C. Odata cu produsul se pot distribui si fluturasi cu oferta completa: produse proaspete, produse gata de consum. Difuzarea de fluturasi in casute postale poate avea efecte spectaculoase. Se vor prefera consumatorii stabili, cu care se va practica o relatie contractuala. Relatia cu acestia se va stabili prin oferte directe, insotite de mostre si prin convenirea unor avantaje reciproce de plata sau de transport. Pentru mentinerea interesului consumatorilor se vor insera 13

in presa locala anunturi, se vor distribui scrisori de oferta tuturor intreprinzatorilor care ar putea fi interesati. Firma va figura in cataloagele de specialitate, eventual cu un spatiu de reclama. Unele din magazinele care desfac produsele noastre vor beneficia de afise si de autocolante cu marca si reclama produselor vandute. Periodic se vor organiza distributii de materiale gratuite insotite de materiale de reclama si popularizare, pentru a crea un curent favorabil produselor noastre si marcii de comert sau de produs. PROMOVARE Pentru promovarea activitatii noastre ne-am gandit in primul rand la participarea la cateva expozitii in domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei. Astfel, in luna noiembrie 2012, Romexpo organizeaza expozitia internationala de echipamente si produse din domeniul agriculturii, zootehniei si alimentatiei INDAGRA, la care intentionam sa participam avand un stand de prezentare a produselor noastre. DISTRIBUTIA In ceea ce priveste distributia, am hotarat ca prin contractele incheiate cu partenerii nostri de afaceri acestia fie se aprovizioneaza personal de la ferma noastra, fie sunt aprovizionati de catre firma, societatea dispunand de autovehicule specializate pentru transportul produselor alimentare refrigerate si congelate. Strategia firmei este sa obtina un material biologic, sanatos, bine furajat si bine intretinut in vederea obtinerii unei calitati si cantitati de oua cat mai mare. Politica de distributie a produselor nu se va axa numai pe o singura ramura (supermarket-uri), ci va cauta sa isi vanda produsele si in lantul de restaurante. Politica de pret si conditiile de plata a firmei vor fi urmatoarele: obtinerea unui pret cat mai scazut al produsului (prin producerea de material biologic propriu pui; producerea de furaje propri), ceea ce va duce la mentinerea unui pret de en-gros mai scazut decat la firmele concurente. Politica de imagine a firmei este sa asigure produse de calitate si in cantitati suficiente conform cu necesarul pietii si contractele incheiate cu beneficiarii. POTENIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI Denumire furnizor de Produs Valoare % din total achiziii materii prime/materiale furnizat i aproximativ auxiliare/produse/servici cantitate (Lei) i aproximativ 2 160 000 1leu/ buc 50 Pui de o zi 8000 lei 15 Furaje FNC propriu Medicamente Farmavet 3780 lei 10 POTENIALII CLIENI AI SOLICITANTULUI Nr.crt Client (Denumire i adresa) % din vnzri 1 Lantul de magazine Billa (3 20 magazine) 2 Lantul de magazine MiCRO (15 44 magazine) 3 Retea magazine Penny 5 4 Magazine proprii (10 magazine) 31 14

2. Descrierea achiziiilor propuse a se realiza prin proiect, repectiv denumirea, numrul, valoarea i caracteristicile tehnice i funcionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de transport/dotrilor ce urmeaz a fi achiziionate prin Msura 121 (achiziiile trebuie s fie fundamentate n funcie de capacitatea de producie existent i/sau prognozat). Prin prezentul proiect societatea i-a propus s infiineze o ferma de cretere a puilor de carne la sol, pe amplasamentul unei foste ferme avicole din localitatea Vulcan nr 69 jud. Hunedoara. Acest lucru se va realiza prin modernizarea i reabilitarea a dou hale, existente, pentru creterea puilor de carne i aducerea acestora la parametrii de funcionare i alinierea la normativele sanitare, sanitar-veterinare i de mediu ale Uniunii Europene. In cadrul proiectului se va amenaja un abator cu capacitatea de abatorizare de 400 capete/or pui de carne. De asemenea, n cadrul proiectului se vor realiza i urmtoarele activiti: achiziionarea de echipamente i instalaii tehnologice noi (sisteme automate de furajare, sisteme automate de adpare, sisteme automate de nclzire/ventilaie, sisteme de iluminat); construcia unei staii de epurare pentru deservirea abatorului; amenajarea unei incinte betonate pentru depozitarea aternutului uzat; modernizare bazin colector ape igienizare; reparaii retea colectare ape igienizare; reparaii alei, platforme interioare, mprejmuiri, amenajarea unui filtru pentru igienizarea vehiculelor la intrarea n incint; reabilitare reele electrice, reele de alimentare cu ap, alimentare cu GPL. Investitia se va desfasura in cadrul proiectelor FADER, Msura 121 Modernizarea exploatailor agricole ncadrat n Axa I Creterea competitivitii sectorului agricol i silvic Conform P.U.G. Municipiul Vulcan, terenul destinat proiectului este situat in teritoriul intravilan al localitatii, cu destinatia zona cu profil agricol ferma pasari. Parcela destinat proiectului are o suprafata de 31 886 mp, din care suprafata construita este de 6000 mp. Hale de cretere pui de carne C1, C2 - reabilitarea halelor C1 i C2, existente; caracteristicile halelor sunt prezentate n tabelul de mai jos. Nr. Caracteristici hale C1 si C2 U.M crt. 1 Regim de inaltime Parter 2 Suprafata totala desfasurata 2.070 mp 3 Suprafata totala utila 1.930 mp 4 Lungime 114 m 5 Latime 18,16 m Se vor realiza urmtoarele lucrri: refacere tencuieli exterioare, refacere tencuieli interioare, consolidare zidrie la perei partea interioar n zonele macerate, refacere pardoseli, 15

nlocuire tmplrie, nlocuire nvelitoare. achizitionare i montaj echipament tehnologic modern sisteme automate pentru furajare alctuite din: - buncre intermediare de stocare (1 buc.pentru fiecare hala, capacitate 24 mc fiecare) a furajelor, care alimenteaz liniile de hrnire a puilor; - instalaia de dozare a furajelor pe liniile de hrnire a puilor; - linii de hrnire cu farfurii, amplasate la sol, pe 4 linii de-a lungul fiecrei hale; - sistem de control / automatizare a liniilor de hrnire a puilor. sisteme de adpare: Sistemul de adpare a puilor este constituit din: - serie de adptoare individuale, amplasate de-a lungul halelor de cretere. Sistemul de adpare este dotat cu cupe n care se colecteaz eventualele scurgeri de ap. Adparea se face cu linii de adpare cu cupe i cu picurtori; pipetele pentru adapare sunt asezate pe 5 linii la fiecare 20 cm una de cealalt. - liniile de adpare sunt suspendate, avnd posibiliti de reglare a inaltimii n funcie de vrsta puilor. - n fiecare hal este prevzut o coloan de alimentare cu ap a instalaiilor de adpare, prevzute cu filtru de ap, regulator de presiune, apometru, dozator de medicamente. sisteme de ventilare; - Sistemul de ventilare este prevzut cu un sistem electronic de monitorizare a microclimatului din hale i acioneaz permanent ferestrele de admisie meninnd o temperatur constant in hale. - Echipamentul de automatizare (care include i senzori pentru concentraia de CO2 din halele de cretere) acioneaz, n funcie de valorile programate, simultan, asupra debitului de aer al ventilatoarelor, prin modificarea poziiei clapetelor de pe seciunile de admisie a aerului proaspt n halele de cretere; totodata actioneaza asupra instalaiilor de nclzire, comandnd pornirea, respectiv oprirea acestora (va fi amplasat un senzor la 10-25 de cm deasupra patului de cretere); - Pentru evacuarea aerului viciat din halele de creterea puilor de carne se prevd ventilatoare cu capacitatea, de 44 000 mc/h, dispuse pe ambele laturi ale cldirii. - Admisia aerului proaspt se realizeaz prin trape amplasate, de asemenea pe ambele laturi ale cldiririi. - Halele vor fi dotate cu un ansamblu sistem ceaa, cu ramp de cea pe ambele laturi i dou grupuri de mare presiune de 900 t/h. sisteme de iluminat artificial i alimentare cu energie electric - Instalaiile de iluminat i prize se vor executa aparent. Se vor folosi cabluri i corpuri de iluminat fluorescent. Prizele vor fi cu contact de protecie. Iluminatul va fi artificial, economic i va fi compus din lmpi, diminuator de intensitate i cablu. - Lmpile sunt dotate cu dulie, adaptor i protecie transparent a lmpii. Se prevd instalaii electrice de for pentru alimentarea cu energie electric a echipamentelor din hal. Fiecare hal va avea cte un tablou principal de distribuie. Acest tablou de distribuie va fi alimentat din tabloul principal de distribuie al postului de transformare prin intermediul cablurilor de energie pozate ngropat sau aparent n funcie de situaie. De la tablourile generale 16

de distribuie ale halelor se vor alimenta att iluminatul i prizele, ct i alimentarea echipamentelor. n aceste tablouri se vor monta echipamentele necesare de protecie la suprasarcin i la scurtcircuit. Cablurile de alimentare ale motoarelor utilajelor vor fi montate aparent, pozate pe elementele de construcie i protejate n tuburi de protecie. sisteme de nclzire. - Temperatura din halele de cretere a puilor este controlat att prin utilizarea unor sisteme de nclzire local (radiante - pe timp de iarn), ct i prin reglarea nivelului de ventilaie (pe timpul verii). - Nivelul temperaturii i al umiditii din halele de cretere va fi controlat de un echipament automatizat (cte unul pentru fiecare hal) asistat de un calculator, care este programat s menin temperatura i umiditatea din halele n cretere. - Alimentarea cu gaz combustibil necesar obtinerii energiei termice, se va realiza din rezervorul de GPL. Din rezervorul de GPL de 5000 l, se asigura gazul necesar pentru alimentarea halelor C1 si C2 printr-un record exterior. Din racordul exterior se alimenteaza halele printr-o conducta longitudinal, din care se alimenteaza radiantele de caldura , racordate prin racord flexibil. - Sistemul de nclzire al fiecrei hale este alctuit din radiante, 16 buc/hal, alimentate cu gaz, dispuse pe dou rnduri n lungul halei, filtre, tuburi flexibile, filtru i van general pentru gaz. Abator In cadrul proiectului se va realiza amenajarea unui abator cu o capacitate de abatorizare de 400 capete pui/ora. Abatorul va fi amplasat in hala C3 (regim de inaltime: PARTER, caracteristici similare halelor C1 i C2) si va fi structurat astfel: - filtru sanitar destinat zonei murdare si zonei curate; - sectie abatorizare; - sectie transare in parti anatomice; - spatii si depozite frigorifice; - statie de epurare. Destinatia si suprafetele aferente spatiilor din cadrul abatorului in care vor fi amplasate utilajele si echipamentele tehnologice, sunt urmatoarele: Nr.c Denumire spatiu rt. 1 Receptie pasari vii Suprafata m.p. 49,07 Specificatie Pasarile vii sunt aduse in zona sectiei de receptie in cutii speciale, de unde sunt agatate in linie pe conveior. Tot aici are loc si asomarea electrica a acestora Dupa ce trec de faza asomarii, puii sunt trecuti prin zona bazinelor de sangerare si de oparire, ca apoi sa fie trecuti in zona activitatii de deplumare, activitate care se realizeaza cu ajutorul unei masini speciale si care face parte din fluxul intreg al abatorizarii. In acest spatiu are loc detasarea capului puilor, eviscerarea si taierea picioarelor. 17

Sangerare, deplumare

49,07

Eviscerare

42,39

4 5 6

Racire rapida Transare Ambalare

173,09 98,80 44,74

Spatiu frigorific: 0C Spatiu frigorific: -20C Tunel figrorific: -35C Birou livrare Livrare Magazie ambalaje Birou veterinar

56,62 54,11 21,28 34,69 33 20,69 17,64

Carcasele de pui trec pe conveiorul care permite asigurarea activitatilor de racire rapida, aceasta operatiune se face in tunelul de racire rapida Dupa trecerea puiului prin tunel, puii sunt transferati de pe conveior pe masa de transare, unde carcasele se transeaza in parti anatomice. Piesele rezultate se aseaza in caserole si in pungi,in vederea ambalarii si etichetarii acestora, iar carcasele se introduc in masina de vidat pentru punearea sub vid a pachetului. Pachetele obtinute se aseaza in containere si se tranfera in camerele de frig in functie de natura livrarii si la refrigerare sau la congelare. Spatiu destinat pentru completarea documentelor necesare livrarii. Spatiu destinat pregatirii produselor pentru livrare si incarcarii in camioane pentru livrare. Spatiul este destinat depozitarii ambalajelor ce urmeaza a fi folosite pentru ambalarea produselor obtinute. Spatiul reprezinta biroul medicului veterinar din care acesta va supraveghea activitatea asigurarii biosecuritatii unitatii, precum si interfata cu laboratorul de specialitate. Spatiu destinat depozitarii temporare a deseurilor. Filtrul sanitar destinat activitatii de abatorizare ce este organizat atat pentru zona murdara cat si pentru zona curata si este cuprins in fluxul de functionare al abatorului. Spatiu destinat pentru odihna angajatilor din cadrul abatorului. Spatiul este destinat spalarii echipamentelor care se folosesc in procesul de abatorizare. Spatiu este utilizat ca depozit temporar pentru depozitarea intestinelor si a plumelor.

8 9 10 11

12 13

Celula deseuri Vestiare barbati si femei

12,75 116,13

14 15 16

Sala de odihna Spalare echipamente Intestine si plume

34,69 11 25,65

Se vor achiziiona i monta urmtoarele echipamente tehnologice: - transportor aerian, lungime 60 m, - asomator automat cu posibiltate de reglare a niimii pentru adaptare la diferite tipuri de psri, - bazin colector snge, din oel inoxidabil prevzut cu scurgere pentru evacuarea sngelui - chiuvete i sterilizator pentru cuite, - spltor de crlige, cu dou perii, pentru splarea crligelor i a lanului de la transportor, - instalaie de vacuum pentru eviscerare, dotat cu pistol de aspirare i transfer viscere ctre cisterna de recoltare intestine, - sistem de evacuare pene cu transportor tip nec, 18

tietor pentru picioare, band trasnportoare, du aplare carcase, linie de prercire cu rame pentru pentru tunelel de rcire, accesorii pentru secia de tranare i ambalare, instalaie frigorific pentru tunelul de refrigerare instalaie frigorific pentru camerele de refrigerare-climatizare, instalaie frigorific pentru camera de pstrare produse congelate, instalaie frigorific pentru tunelul de congelare.

Toate instalaiile frigorifice funcioneaz automat i au posibilitatea de reglare a capacitii frigorifice funcie de necesarul frigorific din camere. Tipul agentului frigorific este freon ecologic. Linia de echipamente frigorifice este dotata cu sistem de monitorizare i control pentru temperatur, presiune, umiditate, parametrii electrici. Alte lucrri - retele electrice-prin proiect se doreste realizarea racordurilor la cele 3 hale, restul retelei exterioara nu necesita lucrari de interventii; - racord alimentare cu apa-prin proiect se doreste sa se realizeze racordul celor trei hale la reteauade alimentare de incinta. De asemenea la 2 camine de alimentare cu apa trebuiesc executate lucrari de revizuire; - reparatii alei platforme interioare. Aleile si platformele din incinta sunt in suprafata de 8146 mp si sunt executate din beton, avand o grosime de 18 cm grosime. In principal aleile se afla intr-o stare buna, necesitind unele reparatii pe o suprafata de 1200 mp. Materialul folist pentru reparatia acestora este tot beton cu o grosime de 18 cm. - amenajare filtre pentru igienizarea vehiculelor la intrarea in incinta, precum si la intrarea in halele de crestere. La intrarea principala cat si la intrarea secundara in incinta vor fi amenajate filtre de protectie pentru dezinfectarea si igienizarea roilor mijloacelor de transport auto, in scopul asigurarii biosecuritatii incintei. - De asemenea atat la intrarea principala din abator, cat si la intrarile principale ale halelor de crestere a puilor de carne la sol, vor fi instalate filtre pres de dezinfectie pentru picioarele lucratorilor. Aceste lucrari de constructie se vor realiza in totalitate prin proiect, deoarce in momentul de fata, incinta nu este prevazuta cu filtre; - reparatii imprejmuire incinta. Incinta este inchisa de jur imprejur si are un perimetru de 900 m. In cadrul proiectului se prevede separarea activitatii de crestere a puilor de carne fata de activitatea de abatorizare cu gard de sarma galvanizata ce totalizeaza 400 m; - amenajare instalaie de stocare GPL, compus din platform betonat, rezervor cu capacitatea de 5000 l, conducte de transport gaz ctre halele de cretere pui de carne i centrala termica. Investitii pentru protejarea mediului - statie de epurare pentru deservirea abatorului constructie noua Pentru statia de epurare se vor realiza in totalitate lucrarile de constructie, deoarece este un obiectiv nou; Caracteristici constructive: suprafata construita 60 mp lungime - 8 m; latime -7,5 m; 19

inaltime - 5 m; volum construit - 300 mc. Statia de epurare va avea urmtoarele componente: grilaj de canal de tip filtru elicoidal, bazin de primire si acumulare; bazin de egalizare si preoxidare. In acest bazin, reziduurile sunt supuse unei pretratari de oxidare, cu bule fine. Procesul de degradare a substantei organice incepe inca din interiorul acestui compartiment si se incheie in bazinul de oxidare biologica; bazin de oxidare, nitrificare. Se adopta un sistem de oxidare cu microbule cu difuzie, uniform distribuita pe toata suprafata bazinului, insotita de un process de nitrificaredenitrificare; sedimentator final, unitate de filtrare rapid cu material filtrant (nisip curos) unitate de dezinfectie cu hipoclorit, bazin de stocare a nmolului n exces. reparaii bazin colector ape igienizare cu o capacitate de 40 mc. Bazinul este situat intre cele doua hale de crestere C1 si C2 la capat. reparatii retea colectare ape igienizare aferenta halelor C1 si C2. Reteaua de canalizare formata din 18 camine ce preiau din hale apele pe conducte din fonta trebuie revizuita. Pentru acest obiectiv se doreste sa se realizeze decolmatarea retelei. Pe anumite portiuni in care decomaltarea nu este posibila, sau retele sunt intr-o stare avansata de degradare acestea se vor schimba. De asemenea trebuiesc realizate lucrari de decomaltare a caminelor si achizitionarea si montarea de noi capace, deoarce cele vechi nu mai exista. In acest sens din totalul retelei de 192,5 m se vor realiza lucrarile specificate mai sus pe oportiune de aproximativ 80 m si achizitionarea a unui numar de 18 capace; construire incint tip opron pentru depozitare temporar aternut uzat. Dei n proiect, pentru depozitare temporar aternut uzat, se prevede a se realiza doar o platform betonat, titularul s-a angajat s realizeze, pentru depozitarea temporar a acestui tip de deseu, o incint tip opron, bine aerisit, cu capacitate de depozitare suficient pn la preluarea deseului de ctre firma care execut mpratierea pe terenurile agricole. Incinta se va construi la limita de NE a amplasamentului i va avea pardoseal din beton hidroizolat, perei de beton hidroizolat, acoperi din tabl. Dimensiunile vor fi 10m x 10m x 4 m.

Halele de cretere pui de carne Fluxul tehnologic de cretere a puilor de carne la sol cuprinde urmatoarele etape : pregtirea halei n vederea populrii prin eliminarea manual sau mecanizata a aternutului uzat i depozitarea temporara a acestuia n spatiul special destinat, curarea i dezinfectia halei urmata de aerisirea acesteia. Dezinfecia halelor se face prin pulverizarea unor soluii dezinfectante n concentraie de 2-3% (bromocet, septosept, catiorom, sintosept, cuatersan, germostop). Operaia de dezinfecie este efectuat de personalul angajat al fermei, personal care este autorizat pentru astfel de operaii. Dup efectuarea operaiei de dezinfecie, din halele de producie sunt prelevate probe din zidria halei, probe care sunt analizate n cadrul laboratoarelor sanitar- veterinare. Repopularea halelor cu pui se face doar dac rezultatele analizelor la probele recoltate din halele de cretere a puilor arat c operaia de dezinfecie a avut eficiena scontat. 20

Dup operaia de dezinfecie a halelor urmeaz o perioad de vid sanitar, perioad n care, n halele de cretere a puilor nu se desfoar nici un fel de activitate. formarea aternutului la sol prin imprtierea pe pardoseala halei a unui strat 5 cm de rumegus, coji de floarea soarelui, coceni sau paie tocate, popularea halei cu pui de o zi preluai de la furnizori specializai, cresterea i ntretinerea puilor prin asigurarea conditiilor de microclimat, furajare i adpare, livrarea puilor catre abator. Propunerea proiectului in privinta modului de crestere al pasarilor Proiectul propune creterea puilor de carne n tehnologia la sol n cele dou hale reabilitate i dotate cu echipamente tehnologice moderne. Capacitatea de producie va fi de 34680 pui/serie/hal, 6 serii/an, 208080 pui/hal/an, 416160 pui/ferm/an. Tehnici nutritionale Propunerea proiectului in privinta nutritiei pasarilor Halele de producie vor fi dotate cu sisteme automate pentru furajare alctuite din: - buncre intermediare de stocare (1 buc.pentru fiecare hala, capacitate 24 mc fiecare) a furajelor, care alimenteaz liniile de hrnire a puilor; - instalaia de dozare a furajelor pe liniile de hrnire a puilor; - linii de hrnire cu farfurii, amplasate la sol, pe 4 linii de-a lungul fiecrei hale; - sistem de control/automatizare a liniilor de hrnire a puilor. Acionarea sistemului de transport al furajelor din buncrul de stocare la liniile de hrnire a puilor se face cu motoare electrice. Pentru a reduce pierderile de furaj, funcionarea dozatoarelor de furaj, amplasate la captul fiecrei linii de hrnire a puilor, este corelat printr-un sistem automatizat, cu sistemul de acionare a liniilor de hrnire. Astfel, linia de hrnire a puilor este echipat cu senzori care sesizeaz prezena sau absena furajelor de pe liniile de hrnire, comandnd ncrcarea liniilor de hrnire cu furaj sau oprirea ncrcrii cu furaj a liniilor de hrnire. Cu excepia liniilor de hrnire, care au o suprafa liber ce permite accesul puilor la furaje, toate celelalte operaii de transport a furajelor (inclusiv cea de descrcare din autobene n buncrele de stocare) se fac prin conducte nchise care nu permit pierderi de furaj sau emisia de pulberi n atmosfer. Cntrirea puilor pentru controlul sporului n greutate se va realiza sptmnal, se vor face cntriri de control cu un sistem de cntrire automat pe fiecare hal, dotat cu computer i platform de cntrire. Furajele necesare hrnirii puilor de carne se vor achiziiona de la firme productoare specializate. Titularul activitii se angajeaz ca furajele achiziionate s fie adecvate etapei de cretere a puilor iar coninutul de protein brut i fosfor s fie n concordana cu cerinele BAT . Abatorul In vederea asigurarii unui flux integrat de productie, proiectul prevede si amenajarea unui abator (hala C3),ce va fi structurat, din punct de vedere tehnologic, astfel: - filtru sanitar destinat zonei murdare si zonei curate; - sectie abatorizare; - sectie transare in parti anatomice; 21

spatii si depozite frigorifice; Procesul tehnologic de abatorizare are urmtoarele etape: Receptie pasari vii i asomare: Pasarile vii sunt aduse in zona sectiei de receptie in cutii speciale, de unde sunt agatate in linie pe conveior. Tot aici are loc si asomarea electrica a acestora. Sangerare, deplumare: Dupa ce trec de faza asomarii, puii sunt trecuti prin zona bazinelor de sangerare si de oparire, ca apoi sa fie trecuti in zona activitatii de deplumare, activitate care se realizeaza cu ajutorul unei masini speciale si care face parte din fluxul intreg al abatorizarii. Eviscerare:In acest are loc detasarea capului puilor, eviscerarea si taierea picioarelor. Racire rapida: Carcasele de pui trec pe conveiorul care permite asigurarea activitatilor de racire rapida, aceasta operatiune se face in tunelul de racire rapida Transare: Dupa trecerea prin tunel, puii sunt transferati de pe conveior pe masa de transare, unde carcasele se transeaza in parti anatomice Ambalare: Piesele rezultate se aseaza in caserole si in pungi, in vederea ambalarii si etichetarii acestora, iar carcasele se introduc in masina de vidat pentru punearea sub vid a pachetului. Pachetele obtinute se aseaza in containere si se tranfera in camerele de frig in functie de natura livrarii (la refrigerare sau la congelare). Livrare: Livrarea se face cu ajutorul mijloacelor de transport auto specializate. Splare i dezinfecie instalaii i echipamente: Spalarea i dezinfecia spaiilor de producie i a echipamentelor se va realiza la sfritul fiecrui ciclu de abatorizare, utilizndu-se detergeni i substabe dezinfectante.

3. Durata de realizare (luni) i etape principale Perioada de creditare solicitata de noi este de 7 (sapte ) ani, din care perioada de gratie de 9 luni incepand cu data accesarii creditului. Investitia se va realiza intr-un an de zile incepand cu luna februarie 2012 si se va finaliza in luna decembrie 2012. Punerea in functiune a primului obiectiv de investitii este preconizata a se efectua la finele lunii iunie 2012 cand se va realiza modernizarea si utilarea cu tehnologie de crestere automatizata a celor doua hale de pui. Etapa a doua va cuprinde construirea abatorului si a statiei de epurare aferente, pana la sfarsitul lunii septembrie 2012. Ultima etapa cuprinde achizitionarea statiei de incubatie, unde sunte incluse si utilajele de incubatie si de ecloziune, pana la finele lunii decembrie 2012. Activitati proiect Data inceperi i 31.01.12 31.03.12 30.04.12 30.06.12 31.08.12 31.10.12 Data punerii in functiune 31.05.12 30.06.12 31.08.12 30.09.12 30.11.12 31.12.12

odernizare modul 1 ( 2 hale) Utilare modul 1. Constructie modul 2 (abator si statie epurare) Utilare modul 2. Modernizare modul 3 (statie incubatie) Utilare modul 3. 22

4. Finanarea investiiei Din valoarea total a investiiei de 1 305 000......LEI ajutorul public nerambursabil este de 174 000 LEI: Curs Euro / leu 4.35 lei/euro..din data de15.01.2012.... Procent finanare public = 13,33.% Cheltuieli Cheltuieli Total eligibile neeligibile (Lei) Euro (Lei) Euro (Lei) Euro Ajutor public nerambursabil 174000 40000 174000 40000 Sursele de finanare pentru completarea necesarului de finanare din care: - autofinanare 217500 50000 43500 10000 261000 60000 - mprumuturi 870000 200000 870000 200000 TOTAL PROIECT 1261500 290000 43500 10000 1305000 300000

23

BIBLIOGRAFIE

1. Niels Finn Johansen, Karen Marghrete Balle, Leonard Constantin Stafie, Adrian Cristinel Greculescu, Mihai Clin Mainistru - Sisteme de adpost pentru psri, Standarde de ferm, 2010 2. Marian Constantin Marketingul produciei agroalimentare Ed AgroTehnica, Bucureti, 2007 3. Ioan vacaru-Opri, Lucian Apostol, Gelu Movileanu, Teodor apostol, Georgi Usturoi - Sisteme i tehnologii de cretere a puilor de carne Ed Ceres, Bucuresti, 2005 4. Gh Stefanescu., F Dron., M Nedea.- Cresterea pasarilor in ferme mici si mijlocii, Editura Ceres, Bucuresti 2001 5.

24

25