Sunteți pe pagina 1din 3

Dimensiunile culturale la Edward T.

Hall
Edward Twitchell Hall (nascut in anul 1914 si decedat in 2009) a fost un antropolog american i cercettor trans-cultural. El este amintit pentru dezvoltarea conceptului de proxemica, o descriere a modului n care oamenii se comport i reacioneaz n diferite tipuri de culturi definite de spaiul personal. In numele lui a fost nfiinat n timpul celui de al II-lea Rzboi Mondial, perioad n care el a servit n armata SUA, o fundaie de cercetare asupra perceptilor culturale ale spaiului. De-a lungul carierei sale, Hall a introdus o serie de concepte noi printre care proxemica, timpul policronic i monocronic. In a doua sa carte, The Hidden Dimension ( Dimensiunea ascunsa ), el descrie dimensiunile cultural specifice temporale i spaiale, care nconjoar pe fiecare dintre noi, cum ar fi distanele fizice pe care oamenii le in n contexte diferite. In alt carte a sa, The Silent Language (scris n 1959), Hall a inventat termenul policronic, care descrie capacitatea de a participa la mai multe evenimente simultan, spre deosebire de termenul monocronic care descrie capacitatea de a participa la evenimente secvenial. In 1976, a lansat a 3-a carte, Beyond Culture ( Dincolo de cultur ), care este memorabil pentru c a dezvoltat ideea de extensie de transfer, reprezentnd rata evoluiei umane care crete ca urmare a creaiilor sale. O alt carte important este The Dance of Life: The Other Dimension of Time (1983) care studiaz modul n care oamenii sunt legai mpreun i totui izolai de fire ascunse de ritm i de perei de timp. Timpul este tratat ca o limb, organizator, iar sistemul de mesaje dezvluie sentimentele oamenilor despre fiecare parte i reflect diferenele dintre culturi. Monocronism n acest tip de timp, cultura este perceput ca o linie care merge de la trecut la viitor, care poate fi tiat n numeroase segmente care corespund unei aciuni specifice sau proiect. Prin urmare, doar un singur lucru se face la un moment dat. Germania si SUA sunt monocronice, ca si majoritatea tarilor Anglo-saxonice si din Europa de Nord. Policronism Ele sunt caracterizate prin diversitatea i simultaneitatea aciunilor: oamenii sunt tentai s fac mai multe lucruri deodat. Franta, Asia, tarile latine cat si cele in curs de dezvoltare se incadreaza la cultura policronisma. Romania face parte din aceasta cultura. Context cultural bogat/sarac: acesti termeni sunt folositi de catre Edward pentru a descrie diferenta ampla de culturi
dintre diferita societati.

Spaiul cultural Spatiul personal este un exemplu de forma mobila de teritoriu unde oamenii au nevoie de un spatiu mai mare sau mai mic intre ei si ceilalti. O persoana din Japonia, care va necesita un spatiu mai mic, va deranja un american si-l va face sa se simta inconfortabil pentru ca necesita un spatiu mai mare. Romania se incadreaza in categoria spatiului cultural ridicat.

Monocronism Oamenii ncearc s nu se ntrerup. Agenda este urmarit cu strictee. Context cultural sarac. Societile monocronine se simt nevoite sa economiseasca timp si de aceea sunt mereu punctualitatea este foarte importanta. Realizarea unui proiect are prioritate peste relaiile umane. Conceptul de proprietate personala este in general bine definit, astfel incat oamenii imprumuta lucrurile personale doar daca sunt nevoiti.

Policronism Sunt intrerupti din ceea ce fac foarte des. Proiectele si intalnirile sunt deseori amanate. Punctualitatea este relativa. Context cultural bogat. Policronistii sunt tentati sa dea o mai mare importanta relatiilor umane fara de monocronisti: intro tara policronica, doua persoane care au o conversatie interesanta vor prefera, in general, sa continue decat sa o intrerupa chiar daca acest lucru poate duce la o intarziere la o programare. Imprumutul sau schimbul de bunuri personale sunt comune.

Context cultural sarac Culturile care favorizeaza acest tip de comunicare transmit informaii direct prin mesaje explicite. Un om de afaceri provenind dintro cultura identica, va cuta logica n conversaie, claritate, precizie. Aceasta este, n general, n cazul culturilor inchise spre individualism, de exemplu Germania, Elveia, i rile anglosaxone, cu excepia Marii Britanii. Frana, este la o rscruce de drumuri culturale, tipul de comunicare alternand ntre context cultural inalt si jos. Spatiul cultural scazut Persoanele din aceasta categorie sunt mai putin interesati de proprietatea spatiului si granite. Ei au de asemenea o preocupare scazuta pentru proprietatea materiala si sentimentul lor de a fura este mai putin dezvoltat decat la cealalta categorie. Oamenii cu un nivel scazut de spatiu cultural tind catre un context cultural bogat.

Context cultural bogat Cu acest tip de comunicare informaiile sunt transmise n mod indirect, prin intermediul multor mesaje nerostite. Aceasta este, n general, n cazul culturilor cu un spirit colectiv, de exemplu rile Asia, Orientul Mijlociu, plus tarile latine i insulare.

Spatiul cultural ridicat Unii oameni care se regasesc aici sunt mai mult decat altii preocupati de teritoriu si proprietate. Ei cauta sa marcheze zonele care le apartin si probabil sunt in conflict cu vecinii. Acest lucru se intampla chiar si la nivelul birourilor, unde colegii se pot certa pe o bucata de hartie care se suprapune din zona altei persoane. La nivel national, multe razboaie au avut loc din cauza granitelor. Oamenii cu un nivel ridicat de spatiu cultural, tind catre un context cultural sarac.

Diferentele de rol intre sexe Distributia rolurilor intre sexe nu este aceasi in fiecare tara. In societatile masculine rolurile sunt impartite in mod clar in cele ale barbatilor si cele ale femeilor, pe cand in societatile feminine rolurile sunt interschimbabile. De exemplu, in societatile masculine, barbatii trebuie sa arate puterea lor, iar femeile trebuie sa aiba grija de calitatea vietii (gatit, decoratiuni etc), in timp ce in societatile feminine, atat barbatii cat si femeile sunt responsabile de calitatea vietii. Datorita studiului Hermes, Hofstede a fost capabil sa masoare aceasta dimensiune prin intermediul unui chestionar cu privire la caracteristicile locului de munca ideal. Raspunsurile pe care le-a primit, au aratat ca, conceptia locului de munca ideal difera de la o tara la alta, indiferent daca este o cultura masculina sau feminina.

Societatea feminina: Oamenii prefera sa lucreze in companii mici. Oamenii fac o distinctie clara intre viata privata si servici. Calitatea vietii este mai importanta decat munca. In cazul in care ar putea alege, oamenii ar lucra mai putine ore pentru acelasi salariu, decat sa lucreze mai multe ore pentru un salariu mai mare. Mentinerea relatiilor bune cu oamenii este importanta. Conflictele nu ar trebui sa fie formalizate, ci rezolvate prin discutii. Aratand emotiile si sentimentele este o modalitate buna de a reduce tensiunea nervoasa. Pe scurt, dupa cum spunea Molire, oamenii muncesc pentru a trai, si nu invers. Acesta cultura include, n principal Scandinavia si Olanda, Africa, unele ri din America de Sud (Peru, Chile, Costa Rica, Guatemala), i unele ri latino-europene (Frana, Portugalia, Spania, Romania).

Societatea masculina: Realizarea personala si a fi recunoscut sunt mai mult importante decat calitatea vietii. In cazul in care acestia ar putea alege, oamenii ar lucra mai degraba acelasi numar de ore pentru un salariu mai mare decat mai putine ore pentru acelasi salariu. Sa fii determinat si decisiv sunt valori majore. Munca poate interfera cu viata privata. Conflictele sunt deschise, dure si pot deveni violente. Emotiile trebuie sa ramana ascunse, ceea ce creaza stres. Cu alte cuvinte, oamenii traiesci pentru a munci. Japonia este societatea cea mai masculina. Alte tari vorbitoare de limba germana ( Germania, Austria, Elvetia) urmeaza dupa Japonia, precum si tarile din Caraibe, America Latina (Venezuela, Columbia, Mexic), Italia, Gresia si alte tari anglo-saxone fiind de asemenea culturi masculine. Bibliografie: 1. http://en.wikipedia.org/wiki/Edward_T._Hall 2. http://www.proz.com/

Referat realizat de: Marius Stefanache Gr. I, an 2, Management