Sunteți pe pagina 1din 3

Caracterizarea personajului Vitoria Lipan

Romanul "Baltagul" impune prezena unui personaj singular n literatura romn aici, n centru, se afl pentru prima oar un ins puternic, activ, victorios; aceasta e femeie [] i ranc. (Comentariu facut de Nicolae Manolescu in opera literara "Arca lui Noe"). Vitoria Lipan este personajul principal al romanului "Baltagul" scris de Mihail Sadoveanu i unul dintre cele mai complexe personaje feminine din literatura romana. Majoritatea personajelor sunt caractere puternice, fiind reprezentative pentru lumea din care face parte. Vitoria Lipan se individualizeaz prin cteva trsturi distincte:este soia lui Nechifor Lipan i mama Minodorei i a lui Gheorghi. nc de la nceput impresioneaz prin frumuseea i farmecul fizic,cci la cei aproape 40 de ani ochii ei cprui rsfrngeau lumina castanie a prului,ns privirea ei era dus departe,semn al gndurilor care o copleeau. Ochii ei luceau ca ntr-o uoar cea,in dosul genelor lungi,rsfrnse n crliga. Vitoria e un personaj complex caracterizat att prin mijloacele caracterizrii directe i indirecte. Fiind un personaj complex prerile criticilor literari referitoare la Vitoria sunt diverse. George Clinescu o socotete un Hamlet feminin. Perpessicius o socotete un suflet tenace i aspru de munteanc,un aspru caracter de o voin aproape slbatec,aproape neomeneasc. Dincolo de ncercarea Vitoriei de a reconstitui pas cu pas evenimentele care au dus la moartea violent a soului su i de a-i identifica pe ucigai, se desfoar, pe un al doilea plan al romanului, o veritabil aventur a cunoaterii de sine i, simultan, a cunoaterii lumii. "Femeia are sa se zbata fara folos si dupa aceea are sa se duca in treaba ei. Dar ea nu se ducea." Nechifor i Vitoria se definesc unul pe altul, prin iubirea care-i leag definitiv, peste accidentele firii lor omeneti i prin rolurile pe care i le asum. La nmormntare, sunt poftii i prefectul i cei doi ucigai, iar atitudinea sever i nenduplecat a muntencei va da natere unui conflict exterior violent, finalizat cu mrturisirea lui Calistrat Bogza. La praznic, ancheta nceput de domnul Anatase Balmez ia sfrit, pentru c Vitoria tie s conduc discuia cu abilitate i dezvluie mprejurrile crimei.

" -Destul! racni omul, destul! Glasul ii ragusi dintrodata. -Destul! Pentru o fapta, este numai o plata. Chiar daca as fi eu, mi-oi primi osanda de la cine se cuvine. Dar nu sunt eu. Ce ai cu mine?" Vitoria este prezentata in contextual retrospective pentru a accentua importanta pierderii suferite. Aceasta tehnica literara este specifica romanului realist si pune in valoare relaia special dintre cei doi soi: munteanca ofer detalii pe care numai un individ prezent ar fi putut s le tie. Vitoria descrie in detaliu uciderea barbatului pe care il iubise de peste 20 de ani. Ea cunoaste automatismul barbatului. Vitoria vorbeste ca si cand ar fi fost prezenta, pretinde ca stie totul de la mort, ceea ce i nspimnt pe ucigai, supui unui proces de tortur psihologic pn cnd mrturisesc mprejurrile omorului. Eu n-am fost fata, dar stiu. Mi-a spus Lipan, cat am stat cu dansul, atatea nopti, in rapa. Ce ti-a spus? rase Bogza. Mi-a spus cum a fost, raspunse munteanca privindu-l atintit si zambind. Se simte triumfatoare si sigura pe ea. Vitoria reconstituie cele intamplate de fata cu toti. Se asigura ca o asculta toata lumea. Masa tacuse. Interesat, domnu subprefect Balmez isi puse coatele pe stergar sisi intoarse urechea stanga, cu care auzea mai subtire, privind in acelasi timp si cu coada ochiului. Scena se desfoar ntr-un ritm alert i subliniaz rolul femeii n ndeplinirea actului justiiar, chiar dac braul care l lovete pe uciga este acela al lui Gheorghi: mpuns de alt ipt al femeii, feciorul mortului simi n el crescnd o putere mai mare i mai dreapt dect a ucigaului. Primi pe Bogza n umr. l ddu ndrt. Apoi l lovi scurt cu muchea baltagului, n frunte. Calistrat Bogza ovi. Cnele se npusti la beregat, mestecnd mormiri slbatice cu snge. [] -Ce vrei? -Vreau s m mrturisesc. [] Printe, zise Bogza, gfind iar; eu vd c se poate ntmpla s pier. Pentru asta, fac mrturisire aicea, s se tie c eu am plit ntr-adevr pe Nechifor Lipan i l-am prvlit n rp, dup cum a dovedit nevasta lui. N-am neles de unde tie; dar ntocmai aa este. Monologul final scoate n eviden respectul pentru tradiie al protagonistei: hotrrea nestrmutat vizibil prin refuzul constant de a-i permite fetei sale s se cstoreasc cu biatul,, dscliei lui Topor. "Om aduce atuncea de la manastirea Varaticului si pe sora-ta Minodora, ca sa cunoasca mormantul. S-apoi dupa aceea ne-om intoarce iar la Magura, ca sa luam de coada toate cate-am lasat. [] Iar pe sora-ta sa stii ca nici c-un chip nu ma pot invoi s-o dau dupa feciorul acela nalt si cu nasul mare al dascalitei lui Topor. De asemenea, Vitoria plnuite cu grij parastasurile dovedind energie i putere de munc, sugerate indirect de drumurile lungi pe care i le hotrte, pn la Prut i la apa Jijiei. "Indata ne inclrm si ne ducem la apa Prutului la Stefanesti, ca sa cunoastem turma de la Raru. Socot ca mergind cu spor, pe vreme buna, ne putem intoarce iar aici in Sabasa, ca sa facem parastasul de noua zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca sa vorbim cu baciul Alexa si sa ne alcatuim cu el pentru intoarcerea

oilor catra munti, unde avem tocmita pasunea de vara." Femeie drz,deprins cu greutile vieii,Vitoria este o gospodin harnic i priceput,care duce treburile gospodriei n lipsa soului. Vitoria este caracterizat indirect i prin nume, care sugereaz c va fi victorioas biruind toate greutile i mplinindu-i destinul. In concluzie, cele mai multe trsturi se contureaz prin caracterizarea indirect, realizat prin consemnarea atitudinilor, a faptelor i a limbajului personajului. nelegerea special a lucrurilor, spiritul ptrunztor definesc portretul moral al Vitoriei, urmrit mai ales n datele sufleteti, interioare, n ntregul roman. Cu un destin mitic al micuei btrne din ,, Mioria , Vitoria rmne unul dintre cele mai frumoase chipuri feminine din literatura noastr, simbol al iubirii mndre i drze, care depete toate adversitile destinului.