Sunteți pe pagina 1din 8

Universitatea deVest,Timioara Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor

Buiu Livia Toncea Diana SERI, Grupa 1

www.referat.ro

Uniunea European este un conglomerat de naiuni care se dezvolt rapid. Din punct de vedere economic, ea este de mult timp o superputere. Totui, din punct de vedere politic nu apare ntotdeauna omogen. Cu toate c peste 100 de naiuni au reprezentane diplomatice la sediul Uniunii Europene de la Bruxelles, iar Uniunea European are, la rndul ei, reprezentani n toate colurile lumii, politica extern este nc atribuia fiecrui stat n parte i nu este nc trasat de o strategie complet european. Totui, acest lucru nu nseamn c ea este o comunitate economic fr nici o perspectiv comun de ordin politic. Obiectivele stabilite n momentul nfiinrii Uniunii Europene erau n mod clar de natur politic. Prin crearea unei comuniti a naiunilor i printr-o integrare economic aflat constant n expansiune, orice eventual conflict armat ntre aceste ri ar trebui evitat. Unul din scopurile importante ale Uniunii Europene este si asigure un segment din evoluia pieei asiatice n urmtorul deceniu, pentru a-i putea menine poziia important pe care o deine n cadrul economiei mondiale. Asia este regiunea cu cea mai rapid evoluie din lume. O medie a creterii economice de 8,6 % i un potenial care se dezvolt rapid, ne oblig s concluzionm c, pe viitor, regiunea economic asiatic va reprezenta una dintre pieele cele mai importante. Uniunea European este mai degrab slab reprezentat pe piaa asiatic, comparativ cu prezena ei pe piaa nord - american. Cu toate c China i Japonia sunt cele mai mari partenere comerciale din Asia, cele mai durabile relaii UE are cu cei apte membri din Asociaia Naiunilor Asiatice de SudEst (ASEAN). Relaiile au nceput n 1972 i au fost oficializate ntr-un acord de cooperare n 1980. ASEAN a preluat iniiativa pentru a dezvolta relaiile cu UE ntr-un proces numit ASEM (Asia-Europe Meeting), unde au mai participat i Japonia, China i Coreea de Sud. ASEM organizeaz summit-uri la fiecare doi ani. In ultimii ani UE intensificandu-se relaiile sale cu Japonia. Succesul economic al rilor din Asia le ofer, de asemenea, o mai mare influen politic. De aceea, este i mai important ca Europa s poat nfrunta acest bloc economic ca un tot unitar, ntruct impunerea anumitor reguli comerciale este mult mai grea pentru o singur ar, dect pentru UE. rile europene nu pot s reacioneze fa de succesul ameitor al unor produse asiatice de la camere video i aparate de fotografiat la copiatoare - lansnd pe piaa asiatic produse de o calitate similar. O strategie comun pentru promovarea exporturilor n Asia i pentru crearea de presiuni asupra rilor de aici pentru a-i deschide piee pentru produsele europene, n aceeai msur n care UE le-a deschis pe ale sale, reprezint premise necesare pentru companiile europene n tentativa lor de a dobndi o poziie ferm n aceast regiune. UE a lansat deja o serie de programe promoionale pentru a sprijini ntreprinderile europene n ncercarea lor de a se impune pe piaa asiatic.

Relaiile de cooperare dintre Uniunea European i Japonia au sporit n intensitate n ultimele patru decenii, parteneriatul UE-Japonia dezvoltndu-se prin punerea n valoare a intereselor comune a doi dintre liderii economici ai lumii. Relaiile UE-Japonia se dezvolt, n prezent, n jurul a trei axe fundamentale: dialogul politic, relaiile economice i comerciale i cooperarea pentru soluionarea provocrilor globale. Pentru a-i spori influena asupra Japoniei i pentru a ntri relaiile de cooperare cu aceasta, Uniunea European va trebui s gseasc modaliti extrem de inovative de colaborare cu Japonia, s creeze noi oportuniti de afaceri, dar mai ales s aduc soluii noi pentru a-i convinge pe partenerii niponi s acioneze similar. UE trebuie s acioneze n tradiionalist, rezultnd nu att din aplicarea de msuri comerciale specifice, ci, mai ales, din preferina consumatorilor europeni pentru produsele locale i din dificultatea adaptrii produselor strine la elementele stricte ale culturii nipone. Japonia este unul dintre cei mai importanti parteneri economici ai UE . Politica comercial n relaia cu aceasta a fost marcat de o preocupare legat de percepia unei penetrri extrem de rapide a importurilor japoneze ntr-o arie limitat de domenii, fiind marcat i de controversele din interiorul UE. Dei Europa i Japonia se situeaz n pri opuse ale globului i au culturi complexe i foarte distincte, ele au i multe lucruri n comun. Ambele sunt entiti economice majore, care doresc s-i extind rolul pe plan internaional. Ambele mprtesc n mare msur aceleai valori fundamentale i numeroase interese i preocupri comune. Ambele sunt societi democratice. Ambele economii acopera impreuna 40% din PIB-ul mondial, 30% din comertul mondial si furnizeaza cca 50% din fluxul mondial de FDI (investitii straine directe). Japonia reprezint pentru UE, cu 6,6%, a cincea pia de export, iar UE este cea de-a doua pentru Japonia. Rata curent de cretere a PIB-ului n Japonia este de 2,7% pe an, iar rata omajului este de aproximativ 4,5%. Japonia asigur n jur de 14% din PNB-ul mondial (China avnd 3,4%) i are un venit mediu pe cap de locuitor de 32 230 $ (China are 780 $). Japonia este o destinatie majora pentru FDI europene la fel cum si UE este o piata importanta pentru investitorii niponi, care s-au orientat cu precadare spre state devenite noi membre ale UE, dupa anul 2004. Japonia ramane un important partener comercial al UE, volumul total al exporturilor si importurilor fiind de peste 121 miliarde euro in 2007, iar in anul 2008, 4,8% din totalul importurilor extra-UE au provenit din Japonia, n timp ce piaa japonez a absorbit doar 3,2% din exporturile UE. Din punct de vedere al barierelor explicite n calea comerului, piaa japonez pare relativ deschis. n cadrul Rundei Uruguay, Japonia s-a angajat la o medie ponderat a tarifului vamal pentru bunurile industriale de 1,7%, a doua cea mai mic medie dintre toate rile, fiind depit doar de ctre Elveia. n prezent, tariful mediu aplicat pentru importul de bunuri industriale n Japonia este de 2,8%, n condiiile n care procentele corespunztoare ale SUA i UE sunt de 3,3%, respectiv 3,9%. S-au inregistrat progrese in domeniul eliminarii barierelor tarifare la majoritatea produselor importate, iar cele ramase cu probleme sunt tocmai acelea unde producatorii din UE sunt extrem de competitivi (produse din piele, incaltaminte, domeniul produselor alimentare procesate).Se afla in proces de negociere, intre Comisia UE si diferite ministere economice japoneze, consolidat cu rezulatatele inregistrate in Comitetul 133, modalitatile

de acces pe piata japoneza la produse, precum : aditivi alimentari, vaccinuri, farmaceutice, echipamente medicale. UE si Japonia au continuat convorbirile bilaterale in domeniul eliminarii restrictiilor existente in sfera comertului, in ultimii ani principalele eforturi concentranduse pe problemele de reglementare ale investitiilor. Dar dezechilibrul comercial este controversat mai ales pentru c exporturile japoneze au tendina de a fi extrem de concentrate pe un numr mic de sectoare, precum automobile, electronice i electrocasnice, alimentnd astfel argumentele celor care proclam inferioritatea competitivitii UE n anumite sectoare de nalt tehnologie. Principalul instrument : Dialogul de Reforma a Reglementarilor (RRD), inceput in 1994, este un proces bidirectional in care atat Japonia, cat si UE isi prezinta propunerile specifice in domeniu. In cadrul acestui dialog, in ultimii ani, preocuparile majore ale UE se indreapta spre domenii ca: licitatiile publice, FDI, sanatatea, telecomunicatiile, transportul aerian si naval si serviciile financiare , iar Japonia insista asupra problemelor conexe la legislatia de mediu, standardele de contabilitate, permisele de munca si rezidenta si permisele de conducere auto. Instrumentul de baza in reglemetarea relatiilor economice dintre UE si Japonia este Planul de Actiune pentru Cooperare pe 10 ani, adoptat in decembrie 2001, care printre comer i investiii, mai include i afacerile politice i culturale. In domeniul comercial, a intrat in vigoare, la 1 ianuarie 2002, Acordul de recunoastere reciproca (MRA), ce reglementeaza accesul produselor pe pietele UE si Japoniei. Accesul pe piaa nipona Conform Comisiei Europene, principalele dificultati pe care le infrunta companiile din UE care doresc sa intre pe piata japoneza sunt generate de: Bariere tehnice si adminstrative pentru import; Obstacole de ordin structural care predomina in sistemul economic nipon. Un exemplu in care obstacolele intampinate se regasesc in ambele categorii (tarifare si netarifare) sunt produsele manufacturate. Referitor la bariele netarifare cele mai importante sunt restrictiile fito-sanitare impuse la importul de fructe, legume, flori si carne congelata. Alte probleme care apar in sectorul serviciilor, in principal in domeniile financiar si juridic, fac dificila acordarea de sevicii integrate pentru comunitatea de afaceri a reprezentantilor membrilor UE in Japonia. De asemenea, in ciuda programelor de reforma ale guvernului japonez in domeniul administrativ, si chiar dupa introducerea noii Legi pentru procedura administrativa, persista probleme legate de lipsa de transparenta in aplicarea reglementarilor si de durata exagerat de mare pana la obtinerea unor aprobari sau inregistrari necesare pentru a face afaceri in Japonia, factori ce introduc costuri disproportionat de mari pentru companiile straine.

Aceeasi lipsa de transparenta exista si in domeniul licitatiilor publice, fata de care Comisia Europeana a reactionat in mod repetat, prin procedurile de licitatie restrictive care avantajeaza firmele locale, exclud companiile din UE de la participarea la o mare parte din contractele guvernamentale. Un exemplu caracteristic de discriminare (ignorarea accesului egal si reciproc la piata japoneza pentru toti partenerii comercial) este cel in domeniul industriei constructiilor, unde practica de dango, de deformare a licitatiei, este o traditie. DRR (Dialogul de Reforma a Reglementarilor), ca parte a relatiilor de cooperare dintre UE si Japonia, este unul din instrumentele uzitate pentru eliminarea problemelor mentionate in sectorul comertului dintre cele doua parti, care treneaza tocmai din cauza lipsei aplicarii coerente si continue a reglementarilor referitoare la mediul concurential. Evident, si aspecte ale culturii afacerii se manifesta ca obstacole in functionarea corecta a pietei concurentiale. Spre exemplu, in industria japoneza, relatiile exclusive si de lunga durata dintre comparator si vanzator fac practic imposibila intrarea unor noi jucatori pe piata. Chiar daca au aparut unele semne de slabiciune in practica keiretsu , este foarte grea intrarea pe piata pentru firmele straine: de exemplu pentru companiile straine de asigurare, cand companiile japoneze cumpara serviciile de asigurare numai in cadrul keiretsu. Keiretsu reprezint un grup mare de companii, deseori integrat vertical, care coopereaz i lucreaz foarte strns unele cu altele. Acest grup include sucursale sau filiale i firme afiliate, dar ramificaia este mult mai complex. O filial reprezint o firm care n proporie de peste 50% este proprietatea companiei mam, n timp ce o firm afiliat este mai puin de 10% proprietatea firmei mam. n prezent exist 6 grupuri economice formate pe structura vechilor Zaibatsuri (conglomerate care i desfurau activitatea pe lng o banc inclus n cadrul holdingului, erau reprezentate de 10 gigani industriali aflai sub conducerea unor familii.). Fiecare grup cuprinde ntreprinderi din toate sectoarele industriale dezvoltate n Japonia. Prin urmare, n fiecare sector concureaz cel puin 6 companii. n mod normal, grupurile industriale sunt formate din firme oligopol companii membre, plus numeroase companii asociate de dimensiuni mici i medii. Companiile membre sunt firme de mari dimensiuni, specializate n diferite domenii, care au relaii strnse cu restul componentelor grupului. Din fericire, cooperarea industriala actioneaza ca un amortizor al conflictelor comerciale si ca un liant cultural, ajutand la imbunatatirea relatiilor economice dintre companiile japoneze si straine. Dialogul UE-Japonia in domeniul cooperarii industriale s-a amplificat si diversificat considerabil.

Cooperararea pentru promovarea investitiilor

Japonia si EU vor dezvolta urmatoarele proiecte pentru facilitarea si promovarea activitatilor sectorului privat, bazat pe implementarea Japan- EU Initiatives on Investment: Dezvoltarea ativitatilor de publicitate; Cresterea numarului Misiunilor in domeniul promovarii investitiilor; Amplificarea schimburilor dintre organizatiile pentru promovarea investitiilor ; Amplificarea schimburilor de experti in promovarea investitilor. Companiile japoneze sunt din ce n ce mai deschise i mai pregtite s se angajeze n parteneriate de cooperare dect erau n trecut, un exemplu al acestui tip de cooperare este fuziunea ntre Renault i Nissan. n mod cert, strategia UE de ncurajare a exporturilor ctre Japonia i promovarea investiiilor ntre cele dou ri sunt dominante n raport cu protecionismul. Trebuie s menionm faptul c i consumatorii UE au beneficiat din aceasta, att prin accesul la bunurile japoneze de nalt calitate, ct i prin mbuntirea eficienei industriei europene, forat de expunerea la concurena japonez. In zon, Uniunea sprijin i dialogul la nivel regional, cele mai cunoscute astfel de relaii fiind stabilite cu SAARC (Asociaia Statelor din Asia de Sud pentru Cooperare Regional) i ASEAN (Asociaia Naiunilor din Asia de Sud-Est), cu care colaboreaz din 1972 (din 1980 i formal printr-un acord de cooperare nc n vigoare). n 1996, la iniiativa ASEAN a fost creat un alt proces de dialog politic i economic - ASEM (Reuniunile Asia - Europa), forum care se reunete o dat la doi ani i la care particip, pe lng statele ASEAN i Uniunea European, i Japonia, China i Coreea de Sud. O relaie special n regiune o constituie cea cu Japonia, care este impulsionat de reuniunile politice la nivel nalt i de programul Exprom, destinat consolidrii cooperrii comerciale i identificrii oportunitilor pentru oamenii de afaceri din statele Uniunii Europene i Japonia. Alturi de Japonia, China este principalul partener comercial al Uniunii Europene n regiune i al doilea partener comercial din lume, dup Statele Unite, iar n ultimii ani cele dou pri au nceput s colaboreze i la nivel politic, principalele teme pe agenda Uniunii fiind respectarea drepturilor omului, situaia Tibetului i relaiile China - Taiwan. Dei nu recunoate politic existena Taiwanului ca entitate statal independent de China, Uniunea European are n Taiwan un partener economic important n regiune (al treilea dup China i Japonia), a sprijinit participarea provinciei la Organizaia Mondial a Comerului (OMC) i a nfiinat la Taipei, n 2003, o reprezentan diplomatic. Relatiile dintre Uniunea Europeana si Asia se bazeaza pe o "noua strategie asiatica" adoptata in Consiliul European de la Essen din decembrie 1994. Aceasta strategie are ca obiect dezvoltarea relatiilor comune in mediul comertului si cooperarii industriale si intari cooperarea in domeniul cresterii investitiilor, cooperarea intre intreprinderi, investigarea si dezvoltarea.

Prima intalnire la varf Europa-Asia de la Bangkok din 1 si 2 martie 1996 a fost o ocazie de a intari faimoasa "veriga slaba" a triunghiului Europa/Asia/Statele Unite. Asociatii au definit orientari comune, angajandu-se in favoarea unui sistem "deschis" de interschimb multilateral si de o liberalizare "nediscriminatorie". Aceasta asociatie intarita ar trebui sa permita Uniunii Europene consolidarea pozitiilor sale in Asia, primul sau asociat comercial (23% din interschimburile exterioare ale Uniunii).