Sunteți pe pagina 1din 11

GEOMORFOSITURI - CURS 20.03.

2012

Regiunea turistica Oltenia de Nord

I.

Caracteristici generale: cuprinde spatiul intre Valea Oltului si valea Dunarii S: Muntii Cozia, Muntii Parang, Subcarpatii Getiti N: Podisul Getic, Podisul Mehedinti

Obiective turistice: potentialul turistic este dat de elementele naturale, antropice dar si de o buna accesibilitate reprezentata prin sosele, cai ferate, infrastructura de cazare si alimentatie se impune prin prezenta turismului de tranzit - din Bucuresti si regiunile de campie, catre spatiul montan -> Depresiunea Transilvaniei Potentialul turistic alcatuirea petrografica si structurala variata care se impune in peisaj gnaise (Cozia) si sisturi cristaline sisturi cristaline - Parang calcare: Parang, capatanii, Vlcan, Podisul Mehedinti trovanti - Costeti masive de sare - Ocnele Mari si Scelu relieful fracturat de cueste Relief versanti abrupti (Muntii Cozia, M. Parang, M. Vlcan) defileele Oltului, Jiului Defileul Oltului - vale ingusta cu versanti abrupti cheile Oltetului, Cheile Runcului pesteri: Pestera Muierii, Polovragi depresiuni subcarpatice largi cu lunci si terase relief de badlanduri (Magura Slatioarei) Climatul favorabil unor multiple forme de activitati turistice influenta submediteraneana (Podisul Mehedinti, vestul Subcarpatilor, Muntii Vlcan)

Geologie

miscari de tip foehn 9Depresiunea Subcarpatica Olteana) vaile reprezinta culoare pe unde aerul patrunde in depresiuni subcarpatice t.m.a = 7 - 9.5 grade C ianuarie = - 2 - -3grade C iulie = 18 - 20 grade C precipitatii = 700 - 900mm / an apare al doilea maxim pluviometric - e sezoane ploase- primavara si toamna pe rama montana: t.m.a= +2grade C, ianuarie = -5/-6gradeC, iunie 12 - 14grade C Reteaua hidrografica rauri mari, transversale N-S au obria in Carpati Olt, Olteti, Gilort, Jiu, Motru lacuri: pe Olt: la Cozia, Calimanesti, Doresti, Ra. Valcea pe Jiu: Tg Jiu, Bumbesti pe Dunare: la Gura Vaii alte lacuri - origine carsto- salina: la Ocnita si Scele izvoare minerale: Olanesti, Calimanesti, Caciulata, Govora izbucuri: izvoare carstice Vegetatia etajata: padure de conifere - foiase . Padurea a fost inlocuita cu terenuri agricole plante specifice: Castanul comestibil la Tismana, Liliacul salbatic, pirul negru de banat, mojdreanul, carpinita, alun turcesc, scumpia Rezervatii: langa Tg. Jiu - narcise si lalele pestrite la tismana - Castanul dulce la Mgura Slatioarei - rezervatie geologica Costeti - trovanti Ponoare - Poduri si Paduri de liliac salbatic Barna - rezervatie paleontologica Potentialul turistic agricol pozitia geografica a permis realizarea unor schimburi inca din vechime pe axe de circulatie S-N urme de cetati din perioada daca si daco-romana (Drobeta, Bumbesti _jiu)

biserici si manastiri - secolele 14-15 constructii din secolele 18-19 bogat potential etnofolcloric Zone, centre si obiective turistice sunt 3 mari zone: 1. Zona turistica Rm. Valcea 2. Zona Turistica Tg. Jiu 3. Zona turistica Dr. Tr. Severin Zona turistica Rm. Valcea s-a inchegat in jurul centrului polarizator Rm. Valcea si al Oltului si s-a extins in Subcarpati si rama montana orasul preinta urme vechi de locuire obiective: Muzeul Judetean, vestigii la Buriclova, Muzeul memorial Anton Pann cladire din sec XVIII, biserici din sec 15-18, Episcopia - sec 19, edifcii - sec 19-20, parcul Zvoi, Complexul memorial Gh. Magheru Localitatea Bujoreni - Muzeul Satului valcean Orasul Calimanesti: izvoare minerale si termalecunoscute inca din Antichitate devine statiune in secolul 19 oras - in sec 20 baza de tratament Obiective: manastirea Cozia (sec 14) Manastirea Bolnia Manastirea Turnu Schitul Ostrov defileul Oltului lacul Calimanesti langa Calimanesti - localitatea Bivolari cu un castru roman defileul Oltului de la Cozia - intre manastirea Cozia si culoarul spre NV - valea Olnetului: Vldeti - centru ceramic

Olanesti - atestat documentar in secolul 16 este o statiune balneo-climaterica inca din sec al XIX-lea. Detine izvoare minerale, o baza de tratament, o biserica din lemn condusa din satul Albac (din judetul Alba) spre SV - Govora - o axa turistica subcarpatica care leaga Rm. Valcea de Tg. Jiu Ocnele Mari atestat doumentar in sec 14 insemnat centru de exploatare a sarii amenajarile din 1990 urme vechi din perioada dacica de la Buridava Baile Govora atestat doc din sec 16 statiune cu izvoare minerale manastiri din secolul 15 muzeu de tiparituri sec 16-18 Localitatea Bistrita valceana: pestera schit in pestera sector de chei (Cheile Bistritei) manastire din sec 15 manastirea arnota (manastirea basarb0 Horezu - centru ceramic Manastirea Polovragi - sec XVII sectoare de chei pe Bistrita, Valea galbenului pestera de la Polovragi, Pestera Muierii Localitatea Mdrti - construcii oltenesti din secolele 17 -18 Vaideeni si Novaci - specific etnografic si folcloric (cunoscute), Transalpina pleaca de la Novaci la limita cu Podisul getic - manastiri, biserica dintr-un lemn (sec 17), schitul de la Surpatele (sec 17)

Zona turistica Arges - Prahova una dintre cele mai cunooscute si bine individualizate zone turistice cuprinde spatiul deluros dintre raurile Topolog si Parahova si spatiul montan sudic (Carpatii Meridionali) pana la latitudinea municipiilor Pitesti, Targoviste, Ploiesti prezinta un ansamblu de conditii favorabile desfasurarii fenomenului turistic fiind un areal de intensa populare accesibilitate mare (cai de tranzit) prezinta obiective turistice antropice prezenta unor centre turistice de prim rand - Pitesti, Targoviste, Ploiesti Curtea de Arges - Campulung - Campina - Comarnic Sinaia - Busteni - Azuga - Predeal zona are o importanta turistica mare si pentru ca este aproape de Bucuresti prezinta forme variate de turism, activitati specifice sufera la capitolul dotare si accesibilitate III. Potentialul turistic 1. Potentialul turistic natural este pus in evidenta de varietatea peisajelor, insa capata valoare si dotorita unor obiective de ordin hidrografic, geologic, relief, vegetatie din punct de vedere orografic cuprinde un etaj ce variaza intre 1 200m si cca 300 400m (contactul Subcarpati - campie) este un spatiu fragmentat cu procese gemororfologice actuale Geologia: joaca un rol important in acest spatiu pe rocile mai dure (gresii, conglomerate, marno- calcare) se dezvolta culmi inalte (contactul cu spatiul montan) arealele cu roci friabile (argile, marne) ce definesc compartimentul sudic al regiunii noastre (areale afectate de alunecari de teren) apar si discontinuitati introduse de relieful structural (in special inre Raul Topolog si Raul Doamnei) in spatiul de contact apar abrupturi de sute de metri pe un aliniament de falii bine evidentiate la S de Muntii Ghitu, Frunti, Iezer sau Bucegi. relief ruiniform cu polite, turnuri, coloane (pe conglomerate in S Muntilor Bucegi)

depresiuni de eroziune diferentiala (Dealul refu, Dealul Campulung, Dealul Comarnic), dar si tectonice, de acumulare si de contact Forme de relief cu importanta pentru acest spatiu: in lungul Argesului - sectoare de chei (6km in aval de barajul Vidraru): chei in sisturi cristaline intre barajul Vidraru si comuna Cpneni Pamanteni) pe vaile Valsan, Bughea, pe rau Trgului (in gresii) Cheile de la Cetateni - pe Dambovita (in conglemerate si gresii) 4 sectoare inguste pe Prahova: a) malul ursului si Predeal - Azuga b) la genune intre Azuga si Bustenii c) Defileul de la Posada d) Cheia de la Breaza - intre Comernic si Campina versanti cu panta mare alcatuiti din argile rosii (badlanduri): intre Arges si raul Trgului - badlanduri pe versanti verticali forme carstice: in S Muntilor Bucegi (pe Ialomita) gipsul si formele pseudocarstice: la Nucsoara pe raul Doamnei sarea: Slanic Prahova, Telega, Doftana, V de Raul Doamnei, raul Trgului Rezervatii geologice: la Albesti: Granitul de Albesti, Calcarul de Albesti Obiectie turistice (lacuri, izvoare, reteaua hidrografica) Lacul Vidraru - este cel mai important lac cu o lungime de 14 km. Lacuri se mai afla pe: Arges: Oeti, Cerbureni, Curtea de Arges, Bascov, Lacul Goleti. Raul Trgului: Lereti - in amonte de Campulung Dambovia - exclusiv in spatiul montan pe Ialomia - la Pucioasa pe Doftana - Lacul Paltinu, Lacul Invrtita de la Nucoara la Brebu - lac pe sare lacuri in fostele ocne de sare: Slanic, Doftana, Baile de la Slanic Izvoare - minerale: s-au dezvoltat statiuni balneare de interes local sau regional Pucioasa, Bughea, Vulcana Bai, Campina, Breaza, Moroieni. Diferentele litologice din lungul raurilor pot crea mici cascade.

Vegetatia: plcurile de padure cu vercine? (de foiaose) de langa marile orase, folosita pentru turismul de weekend padure de foiase sub 1000 m padure de conifere intre 1000 si 1800m in Bucegi - Parcul Pational Bucegi rezervatia de anini la Cumpatu Potentialul turistic antropic este la fel de complex ca cel natural sunt obiective din perioada daca si daco-romana cetati din sec. al XX-lea constructii din aceeasi perioada in stiluri arhitectonice diferite case traditionale Centre si localitati turistice: Axe turistice: axa turistica Valea prahovei Ialomitei valea Argesului valea raul Targului Valea Dambovitei Valea Prahovei se desfasoara de la obarsie si pana la S de Ploiesti inluzand obiectivele din lungul vaii, cat si centrle limitrofe, precum si potentialuul existent pe versanti. Orase: Pitesti, Campina - in Subcarpati, Sinaia- Busteni - Azuga - Predeal prezinta infrastructura de agrement si alimentatie, mai putin infrastructura rutiera infrastructura feroviara, pe cablu asigura legatura cu Brasovul si prezinta cele mai multe dotari de cazare si alimentatie primul centru turistic - Ploiesti - atestat documentar in 1503 s-a dezvoltat ca targ prin exploatarea petrolului. a) Obiective turistice: Muzeul Ceasului (obiectiv economic), Muzeul Petrolului, Muzeul de Istorie, Arta, Casa memoriala a lui I.L. Caragiale, a lui Nichita Stanescu. b) cladiri cu valoare deosebita: Palatul Culturii, Casa Hagi Prodan (casa targove) intre Ploiesti si Campina se afla localitatile:

Floresti (detine un conac, o biserica si ruinele Palatului Cantacuzino Filipestii de Padure (prezinta o biserica din sec al VII-lea, Monumentul lui Aurel Vlaicu - la Baneti) intea ( statiunea balneo - climaterica, biserica pictata de N. Grigorescu) Campina - atestata documentar in sec al XVI-lea si a functionat ca targ. Obiective turistice: Casa Memoriala N. Grigorescu, Casa Memoriala Iulia Hasdeu, Castelul de la Voila, lacuri pe sare, amanajari balneare in fostele ocne de sare Lacul paltinu (de acumulare0 cheii pe Doftana - la Teila - taiate in conglomerate localitatea Breaza - atestata docuumentar in 1510. Este o statiune climaterica de interes local. Obiective turistice: Palatul Bibescu din sec al XIX-lea, o biserica contruita in sec al XVIII-lea localitatea Cornu localitatea Comarnic: prezinta case traditionale din lemn, schitul Lespezi (sfarsitul secolului al XVIII-lea), arhitectura, pictura in stil brancovenesc, Defileul Prahovei de la Posada, Muzeul Cinegetic Posada Sinaia prezinta urme ale culturii din epoca bronzului 1695 de M Cantacuzino a Manastirii Sinaia se afla pe drumul transcarpatic catre Brasov (pe aici trece si calea ferata catre Brasov) Obiective turistice: Peles, Pelisor, Foisor, Manastirea Sinaia - cea noua si cea veche, Casa Memoriala George Enescu, Parcul din Sinaia, Muzeul rezervatia Bucegi prezinta infrastructura de cazare si alimentatie partii de schi, instalatii pe cablu Busteni - dateaza din sec al XIX-lea. obiective: Casa Memoriala Cezar Petrescu reprezinta principalul punct de acces in masivul Bucegi trasee de alpinism partia de schi - Kalinderu

Azuga - dateaza sec al XIX-lea dezvoltandu-se pe baza industriei, dar s-a transformat treptat in destinatie turistica. Partii: Cazacu si Sorica. Reprezinta un punct de plecare spre Valea Azuga (trasee marcate, ATV) si spre Muntii Baiului si Grbovei. Predeal - este cea mai inalta asezare din Romania ( 1000m) in 1935, atestata ca asezare din sec al XVII-lea spre deosebire de altele, Predeal traieste exclusiv din turism detine o manastire din sec al XVIII-lea partii de schi punct de plecare catre Postvaru si Piatra Mare

Axa turistica Valea Ialomitei: Targoviste - Moroieni: se desprind trasee ce conduc pe valea Prahovei la Breaza si Sinaia si Muntii Bucegi infrastructura turistica este slab dezvoltata, aproape lipseste cu exceptia orasului Targoviste Targoviste: s-a dezvoltat ca oras-targ la inceputul sec. al XV-lea fosta capitala a Tarii Romanesti Obiective turistice: Cetatea de Scaun cu vestigii ale Palatului (Mircea cel Batran) Turnul Chindiei ruinele palatului si biserica ridicata de Petru Cercel mai multe biserici importante datand din sec XVI - XIX: Biserica Stelea, Mitropolia, Muzeul de Istorie, Muzeul tiparului si Cartii Domnesti, Manastirea Dealu ( din sec Xv refacuta in timpul lui Constantin Brancoveanu, aici se afla prima tiparnia - sec XVI si capul lui Mihai Viteazul) Centre de interes local (pe Valea Ialomitei): Vulcana - Bai: statiune cu izvoare universale Pucioasa: izvoare minerale, un baraj si un lac de acumulare Fieni: loc de plecare catre M. Leaota, contine case traditionale taranesti Pietroia Moroieni - cu baza de tratament in munte: lacul Scropoasa, Lacul Bolboci

Axa turistica a Vaii Argesului centru mare - Pitesti -: directioneaza fluxurile pe Valea Argesului, dar si pe vaile ce exista aici: raul Targului, Argesel Municipiul Curtea de Arges aceasta axa se leaga prin intermediul autostrazii cu Bucuresti atestat documentar in sec XIV prima capitala a Tarii Romanesti centru comercial si cultural Obiective: fundatiile unei biserici romanice sec XIV Biserica Bria - cea mai veche indicatie privind desfasurarea asezarii - sec 14 Complexul feudal Negru-Voda Casa Domneasca ridicata de Matei Basarab Biserica Domneasca - ctitoria Chiajna Pitesti a fost targ - centru comercial si de mestesug (sec XIV) Muzeul de Istorie Biserica Domneasca Schituri Trivale Parcuri Trivale Palatul Culturii - sec. XX - stil neoclasic Intre Pitesti - Curtea de Arges: localitatea Tutana lacuri de acumulare (pe Arges) Lacul Vidraru - de la Curtea de Arges catre munte Cetatea Poenari Barajul Vidraru Axe secundare: 2 rauri: Dambovita si peisaje montane, peisaje glaciare manastiri vechi colectii lacuri - Lacul Invrtita de la Nucoara localitatea Igheabu, cu biserici rupestre

localitatea Retevoieti cu costume populare, cusaturi

Axa vaii Dambovita localitatea Voinesti - statiune pomicola (mere) localitatea Vleni - Dmbovita - cu manifestari folclorice localitatea Cetateni: un sector de chei, relief ruiniform, Biserica rupestra - sec XV XVI, urme ale unei asezari dacice Stoeneti - traditii, port popular Dragoslavele - turism etnofolcloric, punct de intrare in culoarul Rucar - Bran

Infrastructura turistica numeroase cai de comunicatie ce asigura legaturi pana si in intreaga tara DN1, soseaua Bucuresti - Brasov cale ferata pana la Pietraia sosea pe Valea Raul Trgului pe Arges: cale ferata, Transfagarasanul, drumuri judetene si sosele de legatura orasele Pitesti, targoviste, Curtea de Arges, Campulung numeroase cabane cu trasee instalatii pe cablu Statiunile Sinaia, Busteni Tipuri si forme de turism turism de weekend si drumetii sporturi de iarna alpinism pescuit, vanatoare, sportiva odihna turism cultural si religios