Sunteți pe pagina 1din 10

Un nou studiu arata efectele barajelor asupra a mai mult de jumatate din raurile mari ale lumii

INTERVENTIA UMANA A AFECTAT ecosistemul a mai mult de jumatate din raurile mari ale lumii, prin constructia de baraje. Aceasta este principala concluzie a unui prim studiu la nivel mondial, relatat in revista Nature. Studiul arata raspandirea barajelor si impactul lor asupra cursului apelor si a eroziunii solurilor. Studiul a fost condus de Christer Nilsson, cercetator la Universitatea Ume din Suedia. El si colegii sai au intervievat sute de reprezentanti ai autoritatilor locale, precum si oameni de stiinta din intreaga lume, pe tema cantitatii de apa care este transportata de rauri si a numarului de baraje existente. Datele adunate demonstreaza ca din 292 sisteme mari de rauri, 172 sunt afectate de baraje. In Europa, mai mult de 60% din aceste rauri au fost clasificate ca foarte afectate, cursul lor fiind deviat cu 2% de catre baraje. Australasia ce include Australia, Noua Zeelanda si insulele apropiate de acestea are cel mai mic procentaj de rauri afectate 17%. Intr-un studiu similar, publicat in revista Science, cerecetatorii de sub indrumarea lui Syvitski, de la Universitatea din Colorado, SUA, au relevat ca barajele impiedica circulatia a mari cantitati de sedimente, care in mod normal se depun la gurile de varsare ale raurilor. Fara aceste sedimente, in regiunile unde se varsa raurile poate aparea o foarte puternica eroziune a solului. Nilsson afirma ca studiul sau denota natura globala a problemei barajelor. Majoritatea noilor constructii de acest fel vor fi construite in America de Sud si Asia. De exemplu, inginerii din sud-estul Asiei vor sa adauge inca 49 de baraje raului Chang Jiang (Yangtze), pe al carui curs exista deja un controversat baraj, al celor Trei Stramtori (foto). Nilsson spera ca studiul sau va influenta deciziile ce se vor lua cu privire la aceste constructii. Mike Dunbar, de la Centrul pentru Ecologie si Hidrologie din Wallingford, Marea Britanie, apreciaza ca studiul este foarte valoros si ca ar putea actiona ca un adevarat semnal de alarma pentru cei ce intentioneaza ridicarea de noi baraje. Cand oamenii vor vedea situatia globala, vor gandi altfel, spera Nilsson. (Mihai Surducan)

Resursele de apa dulce ale planetei sunt limitate, deoarece 97,3% din totalul apei este sub forma de apa sarata, numai 2,7% reprezentand apa dulce si in plus aceste ultime resurse sunt distribuite neuniform la nivelul planetei. Tarile industrializate ce cuprind numai 1/3 din populatia lumii detin cea mai mare parte din resursele disponibile de apa dulce. In multe zone lipsa resurselor de apa dulce reprezinta o problema, uneori critica asa cum se intampla in tarile in care aceste rezerve sunt mai mici de 1000m3 pe locuitor. Bazinele acvatice create prin constructia barajelor creeaza posibilitatea acumularii unor rezerve suplimentare de apa in tarile cu deficit, dar au si alte scopuri, cum sunt obtinerea de energie electrica, regularizarea hidrologica a unor cursuri de apa etc. La nivel planetar exista aproximativ 45 000 de baraje de mari dimensiuni (sunt considerate baraje mari cele cu o inaltime mai mare de 15 m) si peste 800 000 de baraje de mici dimensiuni cu o capacitate de stocare de 7 000 km3. Existenta barajelor determina o crestere cu 70% a disponibilitatii pentru diverse folosinte a apei dulci. Principalele ratiuni pentru constructia barajelor sunt urmatoarele: & 545j92f nbsp;

facilitarea utilizarii apei disponibile; reducerea variabilitatii nivelului de apa ale diferitelor ape curgatoare; stocarea apei pentru cazurile de criza datorate unor perioade de seceta

& 545j92f nbsp;

& 545j92f nbsp;

prelungita; & 545j92f nbsp;

regularizarea debitelor pentru diferite folosinte; cresterea sigurantei in cazuri de inundatii catastrofale; generarea de energie electrica.

& 545j92f nbsp;

& 545j92f nbsp;

Pe plan mondial cele mai multe baraje cu o pondere de aproximativ 48% sunt construite cu un scop unic si anume obtinerea de resurse de apa pentru irigatii si cresterea productiei agricole si un procent important (15%) dintre acestea sunt si surse de apa pentru folosinte domestice si industriale. In intreaga lume 20% dintre baraje sunt construite pentru a genera electricitate. Acest procent este diferit de la un continent la altul, spre exemplu, in Europa 40% din baraje au ca utilizare principala obtinerea energiei electrice. Alte utilizari ale barajelor sunt legate mai ales de prevenirea, combaterea si controlul inundatiilor (8%), in scopuri recreative (4%) si un procent mult mai redus pentru navigatie si acvacultura. Importanta socio-economica a barajelor si a altor constructii hidrotehnice este pusa in evidenta de principalele avantaje pe care le ofera atat in ceea ce priveste reducerea riscului inundatiilor catastrofale care reprezinta aproape o treime din catastrofele naturale la nivel global cat si din punct de vedere al securitatii alimentare. Din cele 1 500 milioane ha cultivate pe plan mondial, circa 200 milioane ha (17%) sunt irigate si aproximativ 150 milioane ha sunt prevazute cu sisteme de drenare. Se considera ca actualmente 60% din productia agricola mondiala se bazeaza exclusiv pe precipitatiile naturale, in timp ce 40% este obtinuta pe terenuri irigate, fapt ce determina ca 800 milioane oameni sa depinda, din acest punct de vedere, de existenta barajelor ca sursa de apa (Adams, 1999).

Toate amenajarile care privesc asigurarea resurselor de apa, inclusiv barajele, determina un impact cu implicatii ecologice si mediale, numite generic impact de mediu. Impactul social si de mediu al constructiei si functionarii barajelor pot fi incadrate in trei categorii: fizice, biologice si umane. Estimarea impactului barajelor de mari dimensiuni asupra mediului a inceput sa se realizeze la inceputul anilor 1970 (Rich, 1994) datorita presiunii internationale a unor agentii financiare cum sunt Banca Mondiala si alte banci regionale de dezvoltare fiind limitate la aspecte referitoare la consecintele directe ale constructiei de baraje si la estimarea impactului barajelor existente deja (Acreman, 1999). In ceea ce priveste impactul asupra mediului trebuie luate in consideratie elemente de baza cum sunt suprafata acumularii de apa si gradul de modificare a cursului de apa, ambele incluzand modificarea habitatelor si a altor elemente ale ecosistemelor specifice zonei, precum si modul in care sunt afectate ecosistemele din aval. Din acest punct de vedere exista opinii pro si contra care pun in balanta efectele socio-economice benefice ale barajelor cu impactul negativ al acestora asupra mediului natural. Principalele argumente pentru constructia barajelor, in aceasta disputa, sunt urmatoarele: & 545j92f nbsp;

suprafata totala a barajelor pe plan mondial reprezinta mai putin de 1% din suprafata utilizata de om pentru diverse alte activitati; intensitatea impactului de mediu datorat barajelor prin modificarea biotopilor naturali este mai crescuta in cazul in care debitul mediu al cursului de apa barat se situeaza in intervalul 100-1 000 m3/s, dar majoritatea raurilor pe care s-au construit baraje (90%) au un debit mediu de aproximativ 1m3/s; peste 80% din marile baraje ale lumii sunt construite pe cursuri de apa nepermanente; barajele pot evita fluctuatiile foarte mari de nivel care nu sunt neaparat favorabile mediului. utilizarea energiei electrice produsa prin constructia barajelor poate reduce emisia de gaze cu efect de sera cu aproximativ 3% datorita scaderii cantitatilor de combustibil fosili utilizati in centralele termoelectrice.

& 545j92f nbsp;

& 545j92f nbsp;

& 545j92f nbsp;

& 545j92f nbsp;

Specialistii care iau in consideratie mai ales elementele negative referitoare la impactul barajelor asupra mediului sunt de parere ca: & 545j92f nbsp;

modificarile aduse mediului prin constructia si exploatarea barajelor de mari dimensiuni determina o degradare ireversibila a ecosistemelor naturale; proiectarea celor mai multe baraje nu tine cont de impactul pe termen mediu si lung asupra unor specii de animale sau plante; marile acumulari de apa pot constitui surse de poluare cu gaze ce produc efectul de sera (vapori de apa, dioxid de carbon, metan) rezultate ca urmare a cresterii evaporatiei si a descompunerii in conditii speciale a materiei organice acumulate, fapt ce faciliteaza emisia acestor gaze;

& 545j92f nbsp;

& 545j92f nbsp;

& 545j92f nbsp;

barajele au un impact profund asupra biodiversitatii naturale a zonelor

afectate; & 545j92f nbsp;

variabilitatea nivelului apei in avalul barajelor afecteaza profund biocenozele

aferente; & 545j92f nbsp;

lipsa pasajelor special proiectate pentru migratia pestilor determina scaderea stocurilor de peste si modificarea structurii ihtiofaunei; majoritatea barajelor sunt mai vulnerabile la procesul de eutrofizare decat cursurile naturale de apa.

& 545j92f nbsp;

Impactul barajelor asupra ecosistemelor situate in aval este complex si are atat o componenta sociala cat si aspecte care legate de problematica protectiei mediului. In cazul in care populatia umana din zonele afectate de constructia unui baraj trebuie evacuata, impactul social este simplu, desi foarte drastic (Adams, 1985). In zona din aval impactul este mai degraba reprezentat de un set de impacturi legate de volumul si perioadele de timp ale modificarii nivelului apelor din albia raului si de conexiunile dintre regimul hidrologic si zonele inundabile. Daca populatiile umane depind sub aspect economic de debitul cursului de apa, aspectul social al impactului este o reflectare destul de fidela a impactului ecologic. Pentru ca explicarea acestor legaturi complexe dintre diferitele categorii de impacturi create de constructia barajelor este dificila datorita complexitatii deosebite si pentru a evita o prezentare exhaustiva a acestei problematici, in tabelul 28. sunt prezentate succint legaturile dintre impacturile economice si de mediu atat asupra albiei apei curgatoare, cat si asupra zonelor inundabile si deltei. Tabel 28 . Principalele impacturi economico-sociale si de mediu ale barajelor asupra zonelor situate in aval (modificat dupa Adams, 2000). Tipul zonei afectate Albia majora a cursului de apa (rau, fluviu) Impact asupra mediului Modificarea turbiditatii apei, eroziunea malurilor, modificarea albiei, colmatarea unor zone, modificarea hidrologica a canalelor, baltilor si lacurilor adiacente. Impact economic

si social Modificarea activitatii economice a zonelor din apropierea cursului de apa si restrictionarea accesului la resursele acvatice. Modificarea chimismului Impact negativ in apei (hidrogen sulfurat, asigurarea hranei mercur etc.) si sub din pescuit, aspectul biologiei reducerea acvatice. stocurilor de pesti, modificarea structurii ihtiofaunei.

Impact negativ datorat productivitatii reduse a pescariilor din aval si a sigurantei comunitatilor locale; saracie, incertitudine, reducerea surselor de hrana. Zone Debitul si regimul Impact negativ inundabile, hidrologic se modifica asupra agriculturii insule, delta sub aspectul duratei si legate de sau alte intensitatii si al dinamicii inundatiile zone inundatiilor; impact periodice umede. negativ datorat sezoniere, irigatii, productivitatii reduse a rezerve de apa pescariilor din aval si a potabila. sigurantei comunitatilor locale. Reducerea depozitelor de Impact negativ aluviuni fertile si a asupra productivitatii ecologice, productivitatii sezoane secetoase mai agricole, cresterea intense. salinitatii , a continutului de apa in sol; reducerea veniturilor pentru proprietarii de pamant din zona inundabila. Modificarea morfologica Impact negativ si functionala asupra activitatilor ecosistemelor legate de caracteristice zonelor exploatarea umede( de ex., a lemnului, pescuit, padurilor ripariene). acvacultura. Controlul inundatiilor Impact pozitiv prin reducerea riscului asupra infrastructurii rurale si urbane. Balti, Modificarea dinamicii Impact negativ lacuri, sezoniere a salinitatii datorat reducerii delta, litoral apei, a dinamicii productivitatii marin populatiilor naturale pescariilor; (crustacee, moluste, pesti afectarea etc.). locuitorilor

Schimbarea regimului inundatiilor naturale, impact asupra pestilor migratori si a altor specii din punct de vedere al reproducerii, recrutarii si ecologiei acestora; riscul unor viituri imprevizibile datorita golirii barajului.

Afectarea ecosistemelor complexe mangroviere. Modificarea habitatelor si a zonelor de reproducere a populatiilor acvatice specifice.

acestor zone. Impact negativ asupra activitatii de pescuit. Impact negativ asupra speciilor cu valoare economica; scaderea resurselor de hrana in zonele deltaice si costiere.

Un exemplu edificator de impact al barajelor asupra mediului il constituie si constructia si exploatarea barajelor hidroenergetice de la Portile de Fier pe fluviul Dunarea. Aceste baraje, precum si lucrarile de regularizare si desecare a celei mai mari parti din zona inundabila au produs efecte ce s-au manifestat intr-o forma sau alte asupra tuturor ecosistemelor situate in aval: lunca inundabila, balti, lacuri si Delta Dunarii. Unele dintre cele mai resimtite efecte s-au manifestat la nivelul ihtiofaunei specifice acestor zone, fiind afectate mai multe populatii de pesti, inclusiv speciile migratoare valoroase cum sunt sturionii marini care intra in Dunare pentru reproducere. Chiar daca suprapescuitul poate fi una din cauzele care au contribuit la reducerea stocurilor de pesti, cu siguranta modificarea habitatelor, a regimului hidrologic si a morfologiei zonelor de ecoton datorate constructiei barajelor, au determinat scaderea dramatica a populatiilor piscicole (Bacalbasa, 1995). In figura 70 se prezinta o dinamica valorilor anuale ale capturilor de sturioni anadromi in sectorul romanesc al Dunarii care evidentiaza scaderea accentuata a cantitatilor pescuite dupa anul 1975 cand barajul a inceput sa functioneze. Daca in anii 50 si 60 valoarea medie anuala totala a cantitatilor de sturioni pescuite se situa in intervalul 200-250 tone, incepand cu mijlocul anilor 70 aceste cantitati au scazut relativ rapid si au continuat o tendinta de diminuare pana la numai 50-80 t/an. Principala explicatie a acestei tendinte este bararea caii de migratie a sturionilor catre locurile preferate (optime) de reproducere si modificarea calitativa a celor situate in aval (Ciolac, 1998).

Figura 70 . Descresterea capturii anuale de sturioni in sectorul romanesc al Dunarii in perioada 19532002.

Zonele umede in general si zonele umede tropicale in mod special sunt printre cele mai productive din punct de vedere ecologic comparativ cu alte ecosisteme ale planetei, iar in zonele secetoase tropicale acestea au si o deosebita importanta socio-economica (Adams, 1999). Zonele umede sunt utilizate pentru agricultura, pescuit si vanatoare, zootehnie si recoltarea diverselor produse naturale (fructe, lemn, plante medicinale etc.). Toate aceste activitati sunt strans legate de ciclicitatea fenomenelor hidrologice, geomorfologice si ecologice naturale, care influenteaza profund activitatea ecosistemelor locale. Modificarile majore produse in aceste zone prin constructia barajelor pot avea un impact dificil de estimat asupra zonelor adiacente (Barbier et al., 1998). Problematica impactului barajelor asupra zonelor din aval nu a fost multa vreme in centrul dezbaterilor stiintifice, economice sau sociale fie datorita nerecunoasterii acestor probleme fie datorita intelegerii gresite sau subestimarii acestui tip de impact. O explicatie a acestui fapt ar putea fi ca de multe ori efectele asupra mediului apar in zone situate mult mai departe de locul constructiei barajelor si de multe ori acestea sunt dificil de pus in legatura cu adevaratele cauze (Adams, 1992). Impactul barajelor asupra zonelor situate in aval implica in mod evident modificari substantiale in dinamica unor parametri si caracteristici specifice mediului. Un aspect critic este insa legat de problema incertitudinii estimarii cu precizie a efectelor constructiei unui baraj la momentul proiectarii acestuia (Adams, 2000). Exista un nivel inalt de incertitudine in ceea ce priveste prognoza modului si tipului impactului pentru diferite zone, precum si evolutia in timp a efectelor negative.

3. Efectele barajelor asupra comunitatilor pestilor Constructia barajelor are in general un impact major asupra populatiilor de pesti: migratia sau alte miscari pot fii oprite sau intarziate, calitatea, cantitatea si accesibilitatea in habitat, care joaca un rol important, pot fii afectate. Pestii pot suferii daune majore in drul lor prin turbinele hidraulice sau la varsarea apei. Schimbarile asupra modului de curgere si calitatii apei pot avea efecte indirecte asupra speciilor. Cresterea numarului de pradatori in amonte si aval este legata tot de baraje, pestii find intarziati si concentrati datorita prezentei barajului face habitatul favorabil diferitelor specii pradatoare. 3.1Migratia in amonte Un efect major al constructiei de baraje este scaderea speciei anadromous. Barajul impiedica migratia intre zonele de hranire si reproducere. Efectele pot fii sever si pot duce la disparitia unor specii. Inca din secolul 19, a avut loc un declin continuu si in crestere in stocurile de diadromous in Franta: in majoritatea cazurilor, principala cauza a declinului a fost constructia de baraje care au incetinit migratia in amonte. Efectele negative ale ascetei obstructionari asupra speciei anadromous ( in special somon Atlantic si scrumbie Allice) au fost mai importante decat poluarea apei si distrugrea habitatelor in raurile principale. Obstructionarea a fost motivul disparitie intregului stoc ( somon in Rihne, Siena si Garonne) sau limitarea pentru diferite specii in mare parte a bazinelor (somon on Loire, scrumbie in Garonne sau Rhone). In special stocurile de sturioni au fost menintate de barajele hidroelectrice de pe Volga, Don sau Caucasian. Pe Coasta de Est a SUA, constructia de baraje a

fost identificata ca fiind principala cauza a exctinctiei sau lipsei de migratie a speciilor ca somon si scrumbie pe raurile Conneticutt, Merrimack sau Penobscott. Zhong&Power (1996) au raportat ca numarul speciilor de pesti a scazut de la 107 la 83 datorita intreruperii migratiei de catre barajul Xinanjiang(china). Reducerea biodiverstitatii a avut loc nu numai in partea inundata, ci si pe parte de dupa baraj. Quiros (1989) a mentionat ca datorita constructiilor de baraje din partea nordica a raurilor din America Latina a dus la disparitia specie de potadromous in raurile din amonte de baraj. 3.2Migratia in aval In primele stadii ale constructiei unui baraj, inginerii si biologii au fost preocupati cu construirea unor trecatori in aval. Trecerea prin turbinele hidraulice si prin varsare nu au fost considerate cauze ale scaderii migratiei in aval. Experienta a aratat ca problemele cu migratia in aval adus la scaderea speciei de diadromous. Pentru specia de potadromous trecerea in ava la barajele hidroelectrice este considerata mai putin importanta in Europa si America de Nord. Insa anumite specii de potadromous pot migra pe distante foarte lungi, deci nevoia de trecatori exista.

Barajul Hoover din Nevada.

http://riscurisicatastrofe.reviste.ubbcluj.ro/Volume/II-2003/PDF/Radoane.pdf

Constructia barajelor schimba regimul viiturilor conducnd la sedimentarea viiturilor in lacuri. Pentru a compensa lipsa fertilitatii naturale prin namolul adus de viituri, sunt folosite ngrasaminte sintetice si un vast sistem de canale de irigatie, care a dus pe de o parte la aparitia fenomenului salinizarii solului iar pe de alta parte a dus la cresterea incidentei unor periculoase maladii, ca malaria. n unele lacuri s-au dezvoltat imense cantitati de plante acvatice, mpiedicnd att navigatia ct si pescuitul. Unele specii locale acvatice pot disparea, altele pot creste numeric. Unele specii imigrate se nmultesc foarte mult iar treptat, se pot stabiliza noi stari de echilibru, afectnd evolutia tuturor speciilor din zona. Constructia de canale conduc la perturbari profunde n ntreaga structura a biocenozelor.

Barajele produc mari presiuni n scoarta pamntului ce declanseaza cutremure de pamnt.