Sunteți pe pagina 1din 6

CERNOZIOMUL

Cernoziomurile sunt solurile cele mai importante de la noi din tara.Sunt evidentiate prin suprafete mari pe care le ocupa ,adica 8,2% din teritoriul tarii,cat si prin fertilitatea naturala a acestora. Cernoziom deriva din cuvintele rusesti: ciorni = negru zemlia = pmnt adica pamant negru

Raspandire: La noi in tara cernoziomurile corespund in mare masura stepei semiumede. - Cea mai mare raspandire o au in Podisul Central si de Sud al Dobrogei, mai putin in partea Nordica,Campia Romana de Est (Baragan), Sudul Campiei Covurluiului,a Burnasului,in Campia Romana de Vest ( Jiu Arges) Suprafete importante se gasesc in : - Campia de Vest (Mures Bega Mures Crisul Alb) - suprafete restranse: Podisul Barladului, Depresiunea Husi, Bazinul Jijiei, Campia Transilvaniei

Caracterizarea conditiilor naturale de formare: o Clima: - temperat continentala de stepa - slaba influenta pre-mediteraneeana - temperaturi medii anuale 9 11 C - precipitatii medii anuale 460 540 mm (l/mp) - Iar = 20 26 - evapotranspiratia potentiala 640 700 mm =>
o Vegetatia naturala

Asociatiile ierboase raspandite sunt: Festuca vallesiaca Chrysopogon gryllus Agropyrum cristatum o - asociatii de graminee cu un covor vegetal bine incheiat, inalte, cu sistem radicular bogat, bine inradacinat - palcuri rare Prunus spinosa, Crataegus monogyna, Rosa canina, o o o o

Amygdalus nana In zona cernoziomului din Campia Tisei si Podisul Moldovei asciatiile raspandite sunt: *Festuca vallesiaca *Poa bulbosa *Stipa joanis *Andropogon ischaemum *Bromusinermis o FAUNA Cantitatea mare de materie organica ce se acumuleaza annual in sol,cernoziomurile asigura conditii foarte favorabile pentru o intensa activitate,sun un numar mare de populatii: *miriapode *moluste *nematoizi *acarieni *coleoptere *furnici *lumbricide, etc Datorita conditiilor optime de umiditate,temperature ,reactive, a calitatii si cantitatiide materie organic se dezvolta si o bogata flora bacteriana de echilibru.Microoganismele desfasoara o intense activitate de descompunere a resturilor organice si de sinteza a substantelor humice ,process cu bilant pozitiv fata de mineralizare.
o Materiale parentale: o Rocile pe care s-au format cernoziomurile sunt reprezentate prin: o - loess, o depozite de loess

- aluviuni loessificate in Sudul Olteniei si Estul Campiei Romane bogate in CaCO3 = mai rar pe nisipuri fine,iar izolat cernoziomurile apar pe depozite aluviale si aluvio-proluviale si levigare
o Relieful: - zone netede, campii / terase plane

- altitudine cuprinse intre 15-20m - rar intre 120-150m In Campia Romana, Dobrogea si Campia Tisei ocupa suprafete plane sau slab inclinate in timp ce in depresiunea Jijiei si Podisul Barladului ele apar pet erase ,coline cu versanti prelungi, etc.

o Apa freatica: - adancimi mari, sub 10 20 m

- exceptie zona apropiata de lunca Dunarii si C. Banatului 2 2,5 m Caracteriristicile procesului de pedogeneza o Formarea componentei organice Calitatea si cantitatea humusului din aceste soluri sunt consecinta directa a resturilor organice abundente cca 16 t/ha depuse annual in sol si a prezentei ionilor de calciu. Perioada optima pentru activitatea microorganismelor este primavera si inceputul verii cand sut intregite conditile pentru desfasurarea intensa a procesului de humificare . Se sintetizeaza o mare cantitate de acizi humici care sunt saturati cu ioni de Ca++ Mg++ Humusul se acumuleaza in cantitati importante ,intr-un orizont de bioacumulare bine dezvoltat Am(molic) Calitatea superioara a humusului din cernoziomuri este favorizata si de prezenta resturilor de leguminoase. o Formarea componentei minerale In conditiile de clima si vegetatie specifice pentru zona cernoziomurilor, procesul de argilizare este mai evident fata de zona kastanoziomurilor,prezentand o intensitate crescanda spre limita mai umeda a stepei propriu-zise.In orizontul de bioacumulare a acestor soluri, procentul de argila creste cu 6-8% fata de roca ,in cazul cernoziomurilor formate in zonele cu precipitatiile medii ~ 520mm.

Alcatuirea profilului de sol: Lungimea profilului variaza intre 1,60-1,80m Profilul morfologic este de tipul Am A/C CCa Orizontul Am este un A molic caracteristic cu: - lungime de 40 50 cm - brun-inchis brun-cenusiu - textura lutoasa / luto-argiloasa - structura mic / medie glomerulara - afanat - activitate biologica buna

Orizontul A/C

- de tranzitie - 15 25 cm - brun-deschis / brun-cenusiu, nuante galbui - textura lutoasa - structura moderat dezvoltata - efervescenta cu HCl, prezentand numeroase pseudomicelii si eflorescente de CaCo3 Orizontul CCa - apare de la 65 85 cm in jos pana la max 180 cm adancime - bruniu / galben-cenusiu - textura lutoasa /rar luto-nisipoasa,friabil -infiltrari cu humus , acumulari de CaCO

Proprietati: - textura lutoasa in majoritate, mai rar luto-argiloasa, uniforma, in special in orizontul Am si A/C - structura glomerular medie in Am, datorita continutului de humus si argila => - stabilitate buna la lucrarile solului - continut in humus 3 4,5 % rezerva totala in primii 50 cm, intre 120 180t / ha - reactia neutra / slab-alcalina pH 6,8 7,5 - activitatea microbiologica gaseste conditii optime pt. dezvoltare si desfasoara o actiune intensa reflectata in grosimea orizontului de bioacumulare Am, in calitatea humusului, si in fertilitatea buna

Subtipuri:

- cernoziomurile gleice au profilul de tipul : Am-A/C-Cgo sau CcaGo;Am A/C- Cgo . -cernoziomurile sodice au profilul de tipul:Am-A/Cac-Cac-Cac sau Cgoac;Am-A/CCcaac; Am-A/Can-Cac sau Cgoac. - cernoziomurile salinice au profilul morphologic de tipul Amsc-A/Csc-C sau Cgo;AmA/C-Csc;Amsc-A/Csa-Csc-Cgosc. -cernoziomurile vermice au profilul de tipul :Am-A/C-C sau Cca; -cernoziomurile vertice au profilul de tipul:Am-A/Cy-Cy sau Ccay;Am-A/C-Cy sau Ccay .

Fertilitatea: Aceste soluri insumeaza o serie de proprietati fizice ,hidrofizice si chimice positive: - structura glomerulara

- textura mijlocie - permeabilitate buna - regim aero-hidric favorabil - relieful plan permite mecanizare usoara a culturilor - capacitate buna de inmagazinare a apei, a elementelor nutritive - continut ridicat de humus de foarte buna calitate MULL CALCIC o Toate aceste insusiri fac ca fertilitatea naturala a cernoziomurilorsa fie ridicata,fertilitatea efectiva este mai redusa din cauza regimului deficitar al precipitatiilor.

ALUVIOSOLUL

Raspandire: - lunci: Mures, Timis, Olt, Arges, Ialomita, Prut, Somes, Siret, Dunare - Delta Dunarii Conditii naturale de formare: o Clima: - f. variata (in functie de zonele strabatute de rauri) - stepa, silvostepa cea mai mare raspandire - temp. med. an. 9 11 C - precipit. med. an. 400 600 mm (l/mp)
o Vegetatia: - naturala caracteristica

- xerofite, mezoxerofite (ierboase) - zavoaie Salix sp., Populus sp., Alnus sp. (Quercus sp.) - in subterase apa freatica mai aproape de suprafata higrofite, higrohalofite
o Roca parentala: - depozite aluvionare neomogene d.p.d.v. textural, mineralogic,

chimic
o Relieful: - strans legat de existenta luncilor, teraselor, campiilor aluviale, si a

fostelor perimetre ocupate de lacuri si balti


o Apa freatica: - alimentata din albia raurilor

- majoritatea solurilor sunt influentate de procesele de gleizare si salinizare

Alcatuirea profilului de sol:

Ao C

A ocric - gros de 20 50 cm - brun-cenusiu - textura f. diferita fina grosiera - structura bine definita - activitate biologica buna C - material parental constituit din materiale aluviale

Proprietati: - textura f. diferita nisipoasa lutoasa > argiloasa - structura slab-moderat dezvoltata - continut in humus 2 3 % - reactia slab-acida neutra pH 6 7,2 Subtipuri: - distric pH<4 - eutric - calcaric - molic - umbric - vertic - prundic - sodic - psamic Fertilitatea: - slab-medie - imbunatatita aplicand ingrasaminte minerale si organice - in luncile inundabile se iau masuri de amelioratii