CARBOHIDRATI Generalitati

Glucidele reprezinta o clasa de compusi ternari, foarte raspinditi in natura si de o deosebita importanta biologica. Glucidele se formeaza in cursul procesului de fotosinteza si sufera in organismul viu numeroase transformari si degradari. Denumirea de glucide (unanim acceptata) nu este corespunzatoare deoarece multi compusi sint lisiti de gustul dulce (amidonul), unii prezentind chiar alt tip de gust (amar-gentiobiozida, un dizaharid existent in radacinile de gentiana). Raspindire Organismul vegetal contine in proportie de ~ 50% din substanta uscata glucide, care indeplinesc numeroase roluri: elemente de structura (participa la alcatuirea scheletului plantelor), substante de rezerva, constituenti ai unor metaboliti, acizi nucleici (riboza), coenzime, precursori pentru alti metabolite se gasesc in toti reprezentantii lumii vegetale (bacterii, ciuperci, plante superioare)

Se gasesc in toate organele plantelor, in cantitati mai mari in organele de rezerva. Regnul animal este mai sarac decit cel vegetal in ceea ce priveste diversitatea structurilor glucidice.

Clasificare Dependent de numarul de atomi de carbon din catena si numarul si natura ozelor din componenta polimerelor compusii glucidici se clasifica astfel:

I.

OZE (MONOZAHARIDE)

pentoze (xiloza, arabinoza, riboza) hexoze cetohexoze (fructoza) aldohexoze (glucoza, galactoza, manoza)

holozide

oligozide (oligozaharide)

Diholozide Triholozide Omogene Mixte Omogene Mixte Maltoza Zaharoza Melitrioza Strofantotrioza Celobioza Lactoza Gentiobioza Lactuloza Tetraholozide Ciclice Stachioza Ciclodextrinele II. OZIDE coloizi ozogeni (poliholozide, polizaharide) Mixte (poliuronide) Gume Mucilagii Pectine

Omogene Pentozane Hexozane Xilane Amidon Arabane Celuloza Inulina

heterozide

Structura chimica Structura ozelor depinde de numarul de atomi de carbon continuti in catena si de natura functiilor grefate. Catena din atomi de carbon este de obicei lineara, cunoscind-se doar citeva cazuri de oze ramificate (hamameloza, apioza, streptoza). Functiile grefate pe catena sint, in general, alcooli secundari si primari, insasi glucidele fiind niste polioli. Functia specifica este gruparea carbonil (aldehida sau cetona) libera sau blocata gruparea carbonil are proprietatea de a reactiona cu grupe alcoolice formind semiacetali/semicetali cu formarea unui heterociclu piran sau furan si a unei grupari noi hidroxil numita hidroxil semiacetalic (glicozidic), cu proprietati specifice, diferite de cele ale hidroxililor obisnuiti (figura 1). Atomul de carbon 1/ 2 (aldehida/ cetona) devine asimetric si dupa orientarea sterica a hidroxilului ce a luat nastere (hidroxil semiacetalic sau glicozidic) genereaza doua feluri de izomeri: si . Acesti doi izomeri spatiali poarta si denumirea de anomeri (figura 2). Hidroxilul glicozidic are proprietati speciale: poate sa formeze cu alti alcooli, combinatii eterice, si care poarta denumirea de glicozide; pot exista trei tipuri de combinatii dupa natura hidroxililor glicozidici care se esterifica: -, -, -.

Figura 1 Formarea ciclurilor piran/furan si a hidroxilului glicozidic

Figura 2

Anomerii glucozei

Configuratia glucidelor. Prin configuratie chimica se intelege acea structura care indica orientarea in spatiu a atomilor sau gruparilor de atomi din componenta unei molecule, fata de un element de referinta sau o unitate structurala rigida (atomul de carbon asimetric, dubla legatura, un ciclu). In cazul compusilor glucidici configuratia chimica reprezinta orientarea in spatiu a atomilor de hidrogen si a grupelor hidroxilice fata de catena de atomi de carbon, care constituie scheletul molecular. Substantele organice care au in structura lor chimica atomi de carbon asimetrici sint optic active, proprietate ce consta in rotirea planului luminii polarizate (cind sint strabatute de razele acesteia). Aceste substante se numesc optic active dextrogire (rotesc spre dreapta) levogire (rotesc spre stinga). In anul 1848 Louis Pasteur a ajuns la concluzia ca substantele optic active se gasesc in natura sub forma de perechi dextrogire si levogire. Aceste perechi de izomeri se numesc izomeri optici, antipozi optici, forme enantiomorfe sau enantiomeri. Moleculele asimetrice se comporta ca obiectul si imaginea sa in oglinda - prin suprapunere nu coincid (sint forme nesuperpozabile - chiralitate).

Figura 3

Glucoza dextrogira (stinga) si levogira (dreapta)

Faptul ca in componenta compusilor glucidici exista mai multi atomi de carbon asimetric duce la concluzia ca in natura exista mai multi stereoizomeri, numarul acestora crescind odata cu cresterea numarului de atom de carbon asimetric (N= 2n N-numarul stereoizomerilor, n-numarul de atomi de carbon asimetric). Toate monozaharidele cu mai mult de trei atomi de carbon in molecula se considera ca provin de la aldehida glicerica. In anul 1906 M.A.Rossanov a propus ca toate monozele legate genetic de Dglicerinaldehida sa faca parte din seria D, iar cele legate genetic de L-glicerinaldehida sa apartina seriei L (figura 4).

Figura 4 Glicerinaldehida
4

Se considera ca monozaharidele care in proiectie Fischer au grupa hidroxilica legata de atomul de carbon secundar, cel mai indepartat de grupa carbonilica, orientata la dreapta catenei, apartin seriei D. In care in care grupa hidroxilica legata de penultimul atom de carbon din catena, carbon care este secundar si este cel mai indepartat de grupa carbonilica, este orientata spre stinga in proiectia Fischer, indiferent de orientarea celorlalte grupe hidroxilice din molecula, monozaharidul apartine seriei L. Nu exista nici o legatura intre sensul activitatii optice (dextrogir/levogir +/-) si apartenenta monozaharidului la seria D sau L. Exemplu fructoza naturala apartine seriei D, dar este levogira; molecula ei se indica D(-) fructoza (figura 5).

Figura 5

Fructoza si anomerii sai

Reprezentantii seriilor D si L care au acelasi numar de centre de chiralitate (acelasi numar de atomi de carbon asimetric), dar care nu sint enantiomeri (nesuperpozabili) sint intre ei diastereoizomeri (valorile absolute ale ungiului de rotatie a planului de lumina polarizata nu sint identice). au chimice diferite. Conformatia glucidelor. Notiunea de conformatie presupune un anumit aranjament spatial al atomilor sau grupelor de atomi care compun o molecula, putind sa apara aranjamente molecular mai bogate sau mai sarace in energie, mai stabile sau mai nestabile. In unele cazuri aceste aranjamente, respectiv conformatii sau conformer, se pot chiar izola. Cele doua conformatii clasice (toti atomii de carbon au unghiuri intre valente de 10928) sint denumite forma scaun si forma baie (figura 6). proprietati fizico-

Figura 6 Glucoza - forma scaun

Proprietati fizico-chimice Tabel 1 proprietatile fizico-chimice ale compusilor glucidici Compus glucidic Ozele (pentoze, hexoze) Proprietati fizico-chimice Substante solide, incolore, cristalizate, inodore, cu gust dulce. Sint usor solubile in apa, greu solubile in etanol, insolubile in eter, cloroform, hidrocarburi. Sint optic active (atomi de carbon asimetric in molecula) Au in general aceleasi proprietati cu cele ale ozelor Substante solide, amorfe, care dau cu apa solutii coloidale.

Oligozidele Poliholozidele (coloizii ozogeni)

Preparare Tabel 2 Prepararea (extractia) compusilor glucidici Oze Extragere din materialul vegetal cu: 1. apa rece/ calda, 2. amestec hidroalcoolic la cald, 3. alcooli; ulterior decantare, concentrare, cristalizare Poliholozide Extragere din materialul vegetal cu: 1. apa (rece/ calda) la care se adauga acizi minerali, saruri