Facultatea de Economie si Administrare a Afacerilor. Universitatea de Vest din Timisoara.

2011

PROIECT DE DOCTORAT TREZORERIA STATULUI, STUDIU COMPARATIV ROMANIA - FRANTA

Structura lucrarii : Lucrarea de cercetare va avea urmatoarea structura : Introducere. Motivatie personala. Descrierea ariei problematice studiate. Metodologie de cercetare. Concept, necesitatea trezoreria statului . Istoricul si evolutia trezoreriei in Franta si Romania. Sisteme ale trezoreriei elemente . Criterii de comparatie : cadrul, legal, institutional si cadrul functional Studiu de caz Analiza critica a studiului de caz. Propuneri de solutii pentru imbunatatirea functiilor trezoreriei din Romania, si impactul acetor modificarii in economia nationala. Concluzii Perspective Bibliografie Introducere,tema lucrarii, prezentare : Funciile i rolul Trezoreriei publice au evoluat n timp i au cptat o importan sporit,pe msur ce statul i ncredina acesteia sarcini i atribuii noi,mai ales privind acele laturi i aspecte care rezultau din intervenia sa n economie. De accea,n abordarea analizei funciilor Trezoreriei Statului n Romnia,pentru nceput este necesar realizarea unor referiri la funciile tradiionale ale Trezoreriei publice,aa cum s-au impus ele de-a lungul timpului,mai ales n ri cu o economie dezvoltat.

Mai departe facand o comparatie intre functiile traditioanle si functiile moderne ale trezoreriei vom incerca sa identificam oportunitatile de modernizare a trezoreriei, astefl incat functionarea acestei institutii in cadrul aparatului adminstrativ si statal sa asigure cresterea impactului interventiei statului in economie. Trezoreria este organismul care genereaza baza de pornire pentru politicile monetare si sociale realizate de stat, prin functiile sale principale, functii care sunt explicate in paragrafele urmatoare. De asemenea in prezenta cercetare vom realiza o comparatie intre sistemul trezoreriei franceze, unde sunt aplicate functiile moderne ale trezoreriei, si sistemul trezoreriei din Romania unde sunt aplicate functiile clasice ale trezoreriei. Motivatia personala : Prezenta lucrare de cercetare reprezinta continuarea fireasca a studilor economice pe care le-am inceput inca din perioada facultaii si mai apoi continuand cu studiile masterale. Apropierea si inclinatia catre mediul economic sunt argumente personale care imi ofera motivatia pentru realizarea unor cercetari amanuntite care sa ofere solutii de imbunatatire a actualului sistem de trezorerie. Prezentele activitati desfasurate in sistemul privat bancar imi demonstreaza ca modu l de realizare a functiilor trezoreriei influenteaza totalitatea mecanismelor economice, si politicile economice implementate de stat. Finalitatea deciziilor statului si exercitarea functiilor economice ale trezorerie sunt resimtite in ultima instanta de catre consumatorul final si anume populatie. Trezoreria este principalul organism de interventie in economie al statului. Avand in vedere acest aspect si tinand cont de faptul ca economia este in continua evolutie si schimbare consider oportuna o cercetare care sa evidentieze propuneri de modernizare si imbunatatire a functiilor trezoreriei din Romania. Nu in ultimul rand facand o paralela intre banca si trezorerie. Prezenta lucrare isi propune sa raspunda la intrebarea : Poate reprezenta trezoreria banca statului, ? Ce structura si ce operatiuni ar trebui sa desfasoare ?

Metodologia de cercetare Metodologia de cercetare aleasa are la baza atat metoda inductiva cat si metoda deductiva. Datele utilizate in cercetare vor fi cu precadere date secundare, obtinute din jurnale interne si internationale si din carti de specialitate, pentru partea de studiu teoretic, dar si date primare in ceea ce priveste studiul de caz. Raportul de cercetare va fi realizat pe principiul cercetarii calitatetive, bazate pe un singur studiu de caz. Istoricul si evolutia trezoreriei

La inceput, termenul de trezorerie era identificat cu banii publici, iar ulterior cu o institutie desemnata sa asigure respectarea ansamblului de reguli specifice casieriei si contabilitatii publice. In prezent, termenul de trezorerie este folosit in doua sensuri: o pe de o parte, el serveste la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului, atunci cnd se vorbeste de "situatia trezoreriei" sau de "deficitul trezoreriei"; o pe de alta parte, el serveste la desemnarea unei administratii publice, ca institutie. Cele doua sensuri ale termenului sunt legate intre ele si vizeaza si functiile pe care le indeplineste trezoreria. Denumirea este introdusa de ultimele reglementari romanesti in domeniu, deoarece la constituirea ei, in 1993, institutia purta numele de ,,Trezoreria Finantelor Publice. In marea majoritate a tarilor lumii, aceasta institutie este denumita ,,Trezorerie Publica, denumire care exprima cel mai bine atributiile si functiile sale. - Necesitatea infiintarii Trezoreriei Statului in Romania Pana in anul 1990, Banca Nationala a Romaniei asigura emiterea de bacnote si monede, gestiona rezerva de aur si finanta industria si comertul. De asemenea, tot ea detinea monopolul asupra celor patru institutii bancare: Banca de Comert Exterior, care finanta tranzactiile cu strainatatea, Banca Agricola, care sustinea financiar cooperativele agricole si intreprinderile agricole de stat, Banca de Investitii, care asigura finantarea investitiilor si Casa de Economii si Consemnatiuni care mobilize disponibilitatile banesti ale populatiei. Reforma din sistemul bancar a determinat structurarea acesteia pe doua paliere:pe de-o parte, Banca Nationala a Romaniei, care incepe sa-si exercite functiile traditionale, de Banca Centrala, iar pe de alta parte, sistemul bancilor comerciale, carora le-au fost trasferate operatiunile cu caracter comercial. Noul cadru juridic-,,Legea privind activitatea bancara, ,,Legea privind Statulul Bancii Nationale a Romaniei si ,,Legea bancarasubordoneaza Banca Nationala a Romaniei direct organul legislative al tarii, fapt ce ii confera acesteia un grad mai ridicat de independenta si, implicit, conditiile necesare infaptuirii, intr-un cadru nou, a politicii monetare, valutare si de credit a statului. Ea devine astfel raspunzatoare pentru emisiunea monetara, gestioneaza revervele valutare ale statului si supravegheaza activitatea celorlalte banci prin parghiile statuare pe care la are la indemana.Cum bancile comerciale au obligatia de a-si pastra disponibilitatile banesti din garantii, in lei si in valuta, la Banca Nationala a Romaniei, aceasta poate exercita in conditii mai bune supravegherea si controlul asupra indeplinirii de catre acestea a conditiilor legate privind constituirea capitalului social, politica de creditare, comisioanele pentru prestarile de servicii specifice etc. In aceste conditii operatiunile privind execuria de casa a bugetelor si celorlalte resurse financiare lae sectorului public au fost preluate de Banca Comerciala Romana pentru Dezvoltare si Banca Agricole. Banca Comerciala Romana, precum si celelalte banci, organizate de acum pe principii comerciale, urmaresc cu preponderenta desfasurarea unei activitati rentabile, fiind preocupate in special de organizarea si executarea unor servicii si operatiuni aducatoare de profit si mai putin de a mobiliza corespunzator fondurile publice, pe seama statului, printrun control active si eficient asupra activitatii agentilor economici, privind calculul, evidentierea si varsarea sumelor cuvenite catre componentele bugetului general consolidate. De asemenea,datorita structurii organizatorice a acestora, care nu prevede organe proprii de specialitate in domeniul executiei bugetului, nu s-a mai exercitat un control

eficient asupra modului in care platile de casa efectuate de institutiile publice respectau prevederile bugetare aprobate. Desi Banca Romana de Dezvoltare a mai pastrat anumiti specialisti o perioada de timp, in ceea ce priveste verificarea realitatii investitiilor finantate de la buget si a renuntat si ea curand la aceasta atributie avuta inainte de anul 1990, privind verficarea platilor de casa in functie de realitatea lucrarilor de investitii executate. Asadar bancile comerciale executau numai operatiuni de incasari si plati in contul institutiilor publice centrale si locale, pe seama bugetelor, fara un control real,fapt ce a generat multe neajunsuri in legatura cu urmarirea eficienta a veniturilor sau cu respectarea destinatiei speciale a creditelor bugetare aprobate. Necesitatea organizrii Trezoreriei statului Importana organizrii sistemului Trezoreriei finanelor publice n Romnia rezult din urmtoarele: 1. este considerat cel mai potrivit sistem de organizare a execuiei finanelor publice, protejndu-le de toate riscurile; 2. permite soluionarea unor importante probelem financiare, prin mijlocirea operaiilor specifice, i anume: gestionarea creditelor externe primite de ctre Guvern pentru sprijinirea programelor de reform; mobilizarea resurselor financiare din economie pentru acoperirea deficitului bugetar i pentru serviciul datoriei publice; finanarea obligaiilor statului asumate prin acorduri guvernamentale cu decontare n conturile de clearing, barter i cooperare economic, n vederea echilibrrii importurilor cu exporturile. 3. permite cunoaterea permanent a resurselor publice i previziunea nevoilor de mprumuturi pentru finanarea deficitului bugetar. Trezoreria public cuprinde totalitatea resurselor de care dispune statul. Ea nu se limiteaz, ns, numai la execuia bugetului de stat. Astfel, prin Trezorerie s-a realizat separarea finanelor sectorului public de resursele private din conturile distincte la bnci. De asemenea, prin Trezorerie se realizeaz i politica de plasamente financiare din disponibilitile temporare aflate n conturile trezoreriei, asigurnd astfel, pe de o parte, valorificarea disponibilitilor temporare (surplusul de ncasri fa de pli), iar pe de alt parte, sprijinirea prin mecanismele statului a procesului de tranziie. nfiinarea Trezoreriei finanelor publice n Romnia a completat cadrul instituional prin care statul i-a creat posibilitatea de a-i stabili i aplica politica de venituri i cheltuieli, organizndu-i activitatea financiar att la nivel central, ct i n teritoriu. Astfel, a devenit posibil creterea rspunderii utilizrii banilor publici, ct i asupra asigurrii finanrii obiectivelor i aciunilor aprobate. Ca urmare, prin Trezorerie este posibil cunoaterea i rezolvarea implicaiilor specifice gestiunii financiare publice. n plus, Trezoreria faciliteaz folosirea de ctre Ministerul Finanelor Publice, cu ocazia ntocmirii, aprobrii i execuiei bugetului public, a instrumentelor de analiz fundamental i de supraveghere a realizrii echilibrului financiar, monetar, valutar i a datoriei publice.

Funciile generale ale trezoreriei statului Termenul de trezorerie a aprut n cadru unei lungi evoluii istorice, care a condus pentru nceput, la identificarea cu noiunea de bani publici, iar mai trziu, la crearea i centralizarea unei instituii sub o autoritate unic desemnat s asigure respectarea ansamblului de reguli specifice casieriei i contabilitii publice. Termenul de trezorerie este folosit n dou sensuri. Astfel, pe de o parte, el servete la desemnarea casieriilor propriu-zise ale statului, atunci cnd se vorbete de situaia trezoreriei sau de deficitul trezoreriei , iar pe de alt parte, el servete la desemnarea unei administraii publice, ca instituie. Cele dou sensuri ale termenului sunt legate ntre ele i vizeaz i funciile pe care le ndeplinete trezoreria. Trezoreria, ca administraie este serviciul public, nsrcinat cu gestiunea fondului public, n sensul casieriei, dar mai ales cu asigurarea echilibrului permanent dintre ncasrile generatoare de lichiditi i plile exigibile dintre veniturile publice i cheltuielile publice, finanarea deficitului bugetar, gestionarea datoriei publice i altele,toate acestea concurnd la asigurarea echilibrului monetar i a echilibrului general al economiei. Funciile trezoreriei publice sunt astazi influenate de diversificarea i complexitatea rolului statului modern, care au impus regndirea i redimensionarea fluxurilor monetare prin instituia trezoreriei. Funcia original a trezoreriei este cea atribuit de ctre finanele clasice care considerau trezoreria ca o casierie ,unde sunt depuse i gestionate fondurile statului si ca o banc, cu activitate de credit pe termen scurt, nsrcinat s echilibreze n orice moment intrrile i ieirile de fonduri. Aceasta corespunde definiiei corecte a trezoreriei. n finanele moderne, la funciile de cas i de banc ale trezoreriei se adaug i cea a controlului asupra ansamblului de activiti ale statului. Trezoreria tinde s devin un instrument de procurare a resurselor, alturi de resursele bugetare i de cele de mprumut. Astzi, vorbim n mod curent de resursele de trezorerie, ca de o categorie special a resurselor financiare publice, care se formeaz n cadrul activitii trezoreriei i se reflect numai n contabilitatea public. Activitatea care se manifest distinct n exercitarea funciilor tradiionale ale trezoreriei (de casier public i de banc a sectorului public) se bazeaz pe dou principii: centralizarea si gestionarea fondurilor publice. n ceea ce privete centralizarea fondurilor, s-a demonstrat deja c un stat nu poate s-i exercite pe deplin suveranitatea financiar dect dac reuete s centralizeze totalitatea serviciilor financiare, dac ncaseaz toate veniturile la care are dreptul, pentru a-i finana toate cheltuielile pe care le-a angajat, pentru a le efectua pe ntreg teritoriul rii. n acest scop, pentru funcionarea unui mecanism al centralizrii fondurilor s-a instituit trezoreria public central, ca o etap important n planul separrii finanelor publice de finanlele private. Mecanismul centralizrii fondurilor a presupus separarea sa n raport cu autoritile care iau decizii privind execuia bugetului. Stabilirea unitii casieriei n favoarea serviciului public al trezoreriei a fost insoit de atribuirea agenilor si a dreptului de control asupra ansamblului operaiilor de execuie a bugetului. n ceea ce privete gestionarea fondurilor, aceasta se efectueaz att n timp ct i n spaiu. Gestionarea fondurilor n timp se realizeaz n cadrul anului financiar, iar previziunile excepionale pe perioade mai lungi pot fi efectuate prin conturi speciale. Previziunea

anual a ncasrilor i a cheltuielilor bugetare este necesar, deoarece nu exist paralelism (egalitate n timp) ntre ritmul ncasrilor i cel al plilor. La nceputul anului, de exemplu, impozitele nu sunt nc intrate, iar casieriile sunt goale (numai dac nu exist excedente sau disponibiliti constituite n trezorerii din trecut).Totui, anumite cheltuieli trebuie efectuate nentrziat. Rolul trezoreriei este s ajusteze astfel n timp ncasrile cu cheltuielile, mprumutnd pe termen foarte scurt, n ateptarea ncasrii veniturilor prevzute de buget. Previziunea pe mai muli ani, prin conturile speciale ale trezoreriei, se refer la cheltuielile publice cu caracter provizoriu care trebuie compensate prin intrri corespondente. Astfel, avansurile rambursabile fcute de stat ntreprinderilor pentru a le permite s-i efectueze investiiile n echipamente, vor fi anulate prin rambursri corespondente. Invers, anumite ncasri sunt fie aparente, fie provizorii. De exemplu, garaniile depuse de gestionarii de bani i valori publice li se ramburseaz acestora n momentul n momentul n care prsesc funcia care oblig la constituirea garaniei. Deoarece n veniturile i cheltuielile publice nu se contabilizeaz ncasrile i plile avn momentul n care prsesc funcia care oblig la constituirea garaniei. Deoarece n veniturile i cheltuielile publice nu se contabilizeaz ncasrile i plile avnd caracter provizoriu, ci numai cele definitive, pentru asemenea operaiuni, n evidena trezoreriei se deschid conturi speciale. Gestionarea n spaiu se refer la compensaiile ntre diferitele casierii din teritoriu, unele fiind excedentare, altele fiind deficitare. Micarea general a fondurilor se produce prin documente, iar raporturile ntre trezoreriile locale i trezoreria central rezid, din acest punct de vedere, mai ales din inerea unei contabiliti a micrii fondurilor publice, adic contabilitatea trezoreriilor. Funciile clasice ale Trezoreriai publice Gestionar i administrator al fondurilor publice Aceast funcie oblig ca toate resursele financiare publice s fie colectate, concentrate i centralizate prin intermediul instituii financiare i, de asemenea, utilizarea lor s se efectueze prin conturi deschise la aceast instituie sub supraveghere i un control strict. De asemenea, funcia presupune ca n mod permanent i n orice perioad a anului, raportul dintre colectarea fondurilor, pe de-o parte, i utilizarea acestora sub forma plilor de cas, pe de alt parte, s fie supraunitar sau n cel mai ru caz egal. n situaia n care gradul de colecatare a fondurilor publice nu satisface plile, iar acestea sunt presante, trezoreria este obligat, invariabil, s contracteze mprumuturi publice fr a mai avea rgazul necesar, n multe situaii, de a alege varianta convenabil din punct de vedere al costului acestei operaiuni ( dobnda ). Meninerea unui raport corespunztor n favoarea colectrii fondurilor publice este o problem realmente dificil n perioasa construciei unui buget cu deficit, motiv pentru care Trezoreria public este obligat, aproape permanent, s mprumute fonduri pe termen scurt de pe piaa monetar i pe termen mediu i lung de pe piaa financiar. Cu alte cuvinte, ndeplinirea acestei funcii oblig Trezoreria public ca, pe ansamblul circuitului, ieirile de fonduri pentru fiecare aciune n parte s fie acoperite, echilibrate n orice moment cu intrrile de fonduri, indifferent de proveniena lor, ncasri din impozite i taxe, credite bancare ( Banca Central ), disponibilitile corespondenilor si, mprumuturi publice interne sau externe. n acest sens, Trezoreria public trebiue s in permanent

pasul, din punct de vedere al constituirii fondurilor, cu ritmul de efectuare a plilor care au o regularitate mai mare dect cea a ncasrilor, motiv pentru care aceasta trebuie s fie pregtit n orice moment pentru a alege varianta optim privind preul mprumutului. De aceea, numai rareori, Trezoreria este i creditor pe termen scurt, atunci cnd aceasta are un excedent temporar de lichiditi. Funcia de gestionar i administrator al fondurilor publice presupune, n acelai timp, i pe cea de casier, cu prilejul ncasrii efective a resurselor ( veniturilor ), efecturii plilor ( cheltuielilor ) i gestionrii disponibilitilor de fonduri publice, totul sub un strict control fiscal i preventive. Mijloc de intervenie a statului n economie Aceast funcie i-o exercit mai ales n sectoarele sau n zonele n care statul are interese de ordin economic sau social. Instrumentele de intervenie sunt diverse i nuanate de la o ar la alta, mai ample n unele ri i mai reduse n altele, cu momente i perioade de fluxuri i refluxuri, dup cum interesele naionale o cer. Amplitudinea interveniei statului n economie trebuie ins ordonat de-o asemenea manier, nct aceasta s nu perturbe caracterul concurenial al pieelor financiare de capital. Mijloacele de intervenie ale Trezoreriei publice n economie, aa cum s-au manifesta tala i n alte ri, in de domeniul politicilor fiscale, n sfera resurselor, i a celor bugetare, n sfera cheltuielilor publice. Metodele folosite de Trezoreria public pentru intervenia n economie sunt dintre cele mai diverse, i anume : Autorizaie eliberat pentru motive economice, de interes naional i care duce la finanri privilegiate ; Subvenionarea unei pri de cheltuieli ; Bonificaii la dobnd i dobnd subvenionat ; Garanii pentru anumite mprumuturi contractate de la bnci ; Avansuri financiare, de cele mai multe ori nerambursabile, n special n domeniul cercetrii sau pentru produse prioritare ; Accesul privilegiat al unor organisme financiare pentru refinanare la Banca Central, n condiii mai avantajoase dect cele de pe piaa de capital. Intermediar financiar i distribuitor de capitaluri Jucnd rolul unei bnci, Trezoreria public contracteaz de multe ori imprumuturi nu numai pentru a-i acoperi golurile temporare de cas sau a finana deficitul bugetului public, ci i pentru a acorda, la rndul su, mprumuturi. Prin acest demers, Trezoreria public determin fluxuri financiare n economie, mai ales n sectoarele unde statul are interese directe. Din acest punct de vedere, Trezoreria public, mprumutnd de la anumii subieci financiari, folosind disponibilitile corespondenilor si sau chiar ale bugetului public pentru a acorda mprumuturi altora, pe termen scurt ( de obicei ) sau lung, mai ales n domeniile i sectoarele de interes ale economiei, ea se manifest ca un veritabil intermediar financiar, precum sistemul bancar sau instituiile financiare specializate. Reprezentant al funciei de putere public n aceast calitate, Trezoreria public este acionarul i gestionarul partcipaiilor statului n activiti i diverse sectoare ale economiei ( industrial, financiar,comercial ).

De asemenea, n aceast calitate, Trezoreria poate suprveghea un numr nsemnat de instituii financiare crora le solicit sau acord mprumuturi prin mijloace i tehnici specifice acestor genuri de operaiuni. Deci rolul de reprezentant al puterii publice a Trezoreriei publice deriv i din funcia precedent de intermediar financiar Si distribuitor de capitaluri, funcie care a devenit extrem de important n ultima perioad de timp, n majoritatea rilor lumii. Garant al marilor echilibre Aceast funcie a Trezoreriei reprezint, ntr-un anumit sens, sinteza sau corolarul celorlalte prezentate pn aici. Marile echilibre sunt expresia unui raport de egalitate permanent care trebuie s existe ntre nevoile publice aprobate de Parlament, pe de-o parte, i capacitatea statului de a le acoperi cu resurse financiare, pe de alt parte. n exercitarea acestei funcii majore, Trezoreria public este confruntat permanent cu : Diferenele n timp ntre periociditatea plilor (ieirilor de fonduri) i cea a ncasrilor din impozite i taxe care trebuie mereu ajustate prin resurse suplimentare pe perioade scurte de timp ; Finanarea deficitului bugetar care acoper perioada ntregului exerciiu financiar cu resurse care trebuie mobilizate pe o perioad mai lung de timp, ntuct aceasta i pune amprenta pe ntregul exerciiu bugetar ; Plata datoriei externe i interne este o alt cauz a necesarului de resurse peste cele prevzute n bugetul de stat, iar scadena celei externe ridic probleme speciale atunci cnd Banca Central nu dispune de rezerve valutare suficiente ; Acordarea de mprumuturi pe piaa de capital pentru finanarea investiiilor, sectoarelor economiei care prezint interes pentru stat ; Alturi de Banca Central, Trezoreria public este chemat s duc aciuni menite s susin moneda naional, prin intervenia ei pe piaa valutar sau ajustarea plilor externe de-o asemenea manier, nct Banca Central s nu fie forat de a procura valuta necesar pentru plile externe, n orice condiii. n consecin, prin traducerea n fapt a prerogativelor avestei funcii, se asigur echilibrul Trezoreriei publice, din punct de vedere al resurselor financiare i, implicit, influeneaz favorabil piaa de capital, circuitele monetare, echilibrul pieei valutare i al plilor externe. Funciile moderne ale Trezoreriei publice Prin operaiunile pe care le efectueaz, trezoreria finanelor publice ndeplinete mai multe funcii. i anume : a) Casier al sectorului public, care se ocup de ncasarea veniturilor, efectuarea plilor i pstrarea disponibilitilor. b) Realizarea execuiei de cas a bugetelor componente ale sistemului, adic a bugetului de stat, a bugetului asigurrilor sociale de stat, a bugetelor locale, a bugetelor fondurilor speciale, a celor ale mijloacelor extrabugetare i ale instituiilor autonome reflectate n

ncasarea veniturilor provenite de la contribuabili i efectuarea plilor dispuse de ordonatorii de credite, n limita creditelor bugetare aprobate. c) Efectuarea controlului financiar preventiv asupra ncasrii veniturilor, ncadrrii cheltuielilor dispuse de ordonatorii de credite n prevederile legii bugetare. d) Efectuarea operaiunilor de decontare n contul instituiilor publice i pstrarea disponibilitilor acestora n urma constituirii mijloacelor extrabugetare i a fondurilor speciale. e) Atragerea disponibilitilor din economie ( de la instituii financiare, ageni economici, populaie ) prin constituirea de depozite i prin mprumuturi de stat lansate n vederea asigurrii resurselor financiare pentru restructurarea i retehnologizarea unor sectoare din economie, acoperirea deficitului bugetar i altele. f) Efectuarea de plasamente financiare ale disponibilitilor statului existente temporar n conturile trezoreriei. g) Gestionarea datoriei publice, prin primirea mprumuturilor interne i externe, prin folosirea acestora potrivit destinaiei prevzute n contracte prin rambursarea creditelor la scaden i plata dobnzilor. h) inerea evidenei contabile a operaiunilor privind execuia de cas a bugetului, pentru ncasri i pli, cu ajutorul conturilor sintetice i analitice desfurate pe subdiviziunile clasificaiei bugetare i pe pltitori. i) Funcionarea normal a sistemului informaional contabil privind raportarea rezultatelor execuiei bugetului de stat, a bugetelor asigurrilor sociale de stat, a bugetelor locale, a fondurilor speciale i extrabugetare.

Bibliografie

Iulian Vcrel, Gabriela Anghelache, Finane Publice, ed. Didactic i Pedagogic, 2002 Gabriela Anghelache, Pavel Belean, Trezoreria statului : organizarea, funcionarea i sistemul contabil, ed. Economic, 2004 Legea finantelor publice consolidata, 500/2002 Legea finantelor publice locale, 273/ 29 iunie 2006 Legii contabilitatii nr. 82 din 24 decembrie 1991. Hotarrii Guvernului nr. 78 din 15 februarie 1992.

10