Sunteți pe pagina 1din 58

FOAIE DE CAPT

DENUMIRE PROIECT

P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA

SUPRAFATA AMPLASAMENT BENEFICIAR FAZA NUMAR PROIECT

605733.88 m2 EXTRAVILAN TIMISOARA CONSILIUL JUD.TIMIS AVIZ C.J.T. 09/2010

DATA ELABORARII

NOIEMBRIE 2010

PROIECTANT

BIROU INDIVIDUAL DE ARHITECTURA I. BARBU Str. D Paciurea nr.2B, ap.2 Timisoara

BORDEROU PIESE SCRISE SI DESENATE PIESE SCRISE


1. 2. 3. 4. 5. Foaie de capt Borderou de piese scrise si desenate Extras C.F. Certificat Urbanism Memoriu arhitectura

PIESE DESENATE
1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. PLAN CADASTRAL..........................................................U-01 PLAN DE SITUATIE..........................................................U-02 PLAN INCADRARE..........................................................U-03 SITUATIA EXISTENTA.................................................... U-04 REGLEMENTARI URBANISTICE.....................................U-05 OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA..............................U-06 LUCRARI RUTIERE-PLAN DE INCADRARE...................U-07 LUCRARI RUTIERE-PLAN CVARTAL..............................U-08 LUCRARI RUTIERE-REGLEMENTARI............................ U-09 LUCRARI RUTIERE-ETAPA DE PERSPECTIVA..............U-10 PLAN DE ANSAMBLU....................................................... ED-02 PLAN REGLEMENTARI EDILITARE................................. ED-03

CUPRINS PREZENTARE CONCEPT


Celulele solare convertesc lumina soarelui direct n energie electric. Initial celulelor solare erau folosite adesea pentru calculatoarele personale i pentru ceasuri. Sunt fabricate din materiale semiconductoare similare cu cele utilizate n computer la cipuri. Cnd lumina este absorbit de aceste materiale, energia solara este transformata intr-un flux de electroni care produce electricitate. Acest proces de conversie a luminii in energie electric se numete efect fotovoltaic. De aceea celulele fotovoltaice nu trebuiesc confundate cu alte sisteme solare. Ele sunt marcate cu simbolul PV. Panourile solare fotovoltaice sunt, de obicei, combinarea n module care detin aproximativ 40 de celule. Un numr mai mare din aceste module pot forma uniti de civa metri. Aceste panouri sunt plate i pot fi montate la un unghi de expunere sud-fix sau pot fi montate pe un dispozitiv de urmrire a soarelui care s le permit s capteze lumina soarelui n decursul unei zile. Mai multe panouri interconectate pot furniza suficient energie pentru uz casnic. Pentru utilajele electrice de mare putere sau pentru aplicaii industriale sau de utilitate public sunt necesare sute de panouri ce vor fi interconectate pentru a forma un singur, mare PV sistem. Celulele solare utilizeaz straturi de materiale semiconductoare de doar civa microni grosime. Saltul de tehnologie a fcut posibil ca acestea s poat fi intergate n faade , acoperiuri, etc. Unele celule solare sunt proiectate pentru a funciona cu lumina soarelui concentrat. Aceste celule sunt construite bazandu-se pe concentrare folosind o lentil de lumina solara . Aceast abordare are att avantaje i dezavantaje n comparaie cu panourile plate. Principala idee este de a folosi foarte puin costisitoarea parte de semiconductor din panourile fotovoltaice n timp ce colectarea de lumina solara s fie ct mai mult posibil. Dar, pentru c lentilele trebuie s fie orientate spre soare, utilizarea de colectoare solare concentrate este puin rspndit. Performana unei celule fotovoltaice este masurat n curentul electric produs. Din acest motiv panourile solare fotovoltaice au in cel mai buna caz oeficienta de 15%. O eficien att de mic pe un panou conduce la un numar mare de panouri i deci nseamn costuri mai mari. mbuntirea celulelor solare este principalul obiectiv al industriei fotovoltaice. Primele celule aveau 4% eficien i au fost produse in anul 1950. Astzi a treia generaie de panouri fotovoltaice conin celul cu o eficien de 20% i se pare c n civa ani aceasta s creasc.

1.INTRODUCERE
1.1. 1.2. 1.3. Date de recunoastere a documentatiei Obiectul P.U.Z. Surse documentare

2.STADIU ACTUAL AL DEZVOLTARII


2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. Evolutia zonei Incadrarea in teritoriu Elemente ale cadruui natural Circulatia Ocuparea terenurilor Echipare edilitara Probleme de mediu Optiuni ale populatiei

3.PROBLEME DE DEZVOLTARE URBANISTICA


3.1. 3.2. 3.3. 3.4. 3.5. 3.6. 3.7. 3.8. Concluzii ale studiilor de fundamentare Prevederi ale P.U.G. Valorificarea cadrului natural Modernizarea circulatiei Zonificare functionala, reglementari, indici urbanistici, bilant territorial Dezvoltarea echiparii edilitare 3.6.1. Apa ,canal 3.6.2. Electrice,telecomunicatii Protectia mediului Obiective de utilitate publica

4.CONCLUZII-MASURI PROPUSE IN CONTINUARE 5.ANEXE-REGULAMENT LOCAL DE URBANISM

MEMORIU DE PREZENTARE
1. 1.1. INTRODUCERE DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI

Denumirea lucrarii:

P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA

Beneficiar: Proiectant general:

Consiliul Judetean Timis arhitectura: B.I.A. arh. I.Barbu arh. Barbu I.

Subproiectanti si colaboratori: drumuri: Paths Rout ing. Percec V. edilitare: Pro Wasser ing . golumba M. electrice: Eldd ing. Tudor A. topo. : P.F.A. Rus Teofil- ing. Rus T.

Data elaborarii:

decembrie 2010

1.2. OBIECTUL P.U.Z.


Solicitari ale temei program: -edificarea unui parc tehnologic pe o suprafata de 15 ha -edificarea unui parc fotovoltaic pe o suprafata de 45 ha -realizarea unui acces auto facand legatura dintre sit si o cale de circulatie existenta -echipare edilitara:evacuarea apei pluviale,apei menajere,furnizare apa potabila,energie electrica -trasarea si profilarea drumurilor interioare in relatie cu drumul de acces si

cu celalalte drumuri din zona -modul de ocupare a terenului si conditiile de realizare ale constructiilor -amenajarea teritoriului in corelare cu cadrul natural si construit existente

1.3

SURSE DOCUMENTARE

Baza topografica consta in planuri cadastrale, un plan cvartal cu propuneri de drumuri majore,P.U.Z. San-Andrei si un plan de amenajare a teritoriului jud.Timis.De asemenea ni s-a pus la dispozitie un studiu geotehnic cat si un caiet de sarcini descriind scopul si perspectivele investitiei,continutul cadru si tema program.

2. STADIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII 2.1. EVOLUTIA ZONEI


Pana in acest moment zona studiata (aflata in extravilanul mun.timisoara) nu este reglementata ,functional neexistand pana in momentul de fata nici un plan urbanistic care sa conditioneze intr-un fel ocuparea functionala a terenului. Terenul este scos din circuitul agricol. Cele 60ha alocate proiectului se regasesc in parcelele cadastrale Nr.C.c.237, C.c.241, C.c.246, C.c.254, C.c.256. Acestea au fost initial destinate construirii unui deponeu apoi unui stadion si complex sportiv, actualmente prin P.U.Z.ul de fata terenului i se schimba destinatia in zona cu caracter preponderent industrial nepoluant, comert, servicii.

2.2.

INCADRARE IN TERITORIU

Locatia terenului se afla in extravilanul orasului Timisoara la circa 10 km distanta de acesta,pe malul drept al raului Bega Veche,in partea de Nord a municipiului ,beneficiind de proximitatea centurii rutiere la Sud, si de drumul DC 58 spre Vest (drum ducand spre localitatea Covaci),iar spre Nord De.249 delimitand teritoriul apartinand orasului Timisoara de cel apartinand com. San-Andrei.

2.3.

ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL


RELIEFUL. Fiind asezata in campia Banatului,relieful i este format- in totalitate-

din campie.

Relieful este de campie joasa,facand parte din campia Timisului, caracterizata de valuri largi,fiind acoperita cu o cuvertura de loess.Aceasta caracteristica campie joasa ii este atributa datorita faptului ca, fiind o prelungire a campie Tisei,in spatiul Piemonturilor Vestice (de-a lungul raului Timis) este formata din formatiuni aluvionare cu denivelari de mai mica amploare, determinate de prezenta croburilor, si dispune de altitudini ce se incadreaza intre 80 si 100m. Terenul studiat prezinta pante line nesemnalizandu-se fenomene fizico-geologice de instabilitate. CARACTERISTICI TOPOGRAFICE SI GEOMORFOLOGICE Din punct de vedere geomorfologic perimetrul studiat este situat in Campia Timisului, campie de subsidenta, care apartine Campiei de Vest,ce s-a format prin sedimentarea Marii Panonice, cu sedimente depuse de rauri din timpul Neogenului pana in prezent.Aceasta campie este o portiune joasa (80-90m) care odinioara era mlastinoasa,cu ape ratacitoare (datorita fenomenului de subsidenta).In prezent aceste ape au fost drenate prin crearea de canale si lucrari de desecare. SOLUL SI SUBSOLUL Stratul geologic este format dintr-o succesiune de straturi aluvionare de argile,nisipuri si pietrisuri pe fundament cristalin Solurile din zona sunt soluri aluviale si aluvo-coluviale. Sub aspect geologic, stratificatia terenului pe adancimea cat intereseaza din punct de vedere geotehnic este reprezentata de pamanturi argiloase neogene care in partea superioara pe adancimi pana la 3-6m prezinta un grad avansat de alterare. Acestea permit fundarea direct a constructiilor de medie importanta la adancimi de 1-1.5m, cu presiuni conventionale de calcul a ordinul a 150-180kPa. Din punct de vedere seismic intreg teritoriul municipiului este situat in zona D cu Ks=016 si Tc=1 in conformitate cu normativul P100-92. CARACTERISTICI HIDROGEOLOGICE Reateaua hidrografica este tributara paraului Niarad,afluent de dreapta al Begai si prezinta variatii de debit si nivele in functii de precipitatiile sezoniere din bazinul hidrografic.Directia generala de scurgere este est-vest. In aceasta zona apa freatica este foarte aproape de suprafata, ceea ce poate prilejui, in continuare inmlastinari si poate duce la saraturarea unor terenuri. Nivelul apei prezinta oscilatii semnificative datorata precipitatiilor sezoniere si este puternic influentat de modificarile de debit din reteaua hidrografica. CARACTERISTICI CLIMATOLOGICE Camipa de Vest are un climat moderat,cu influente meditera neene. Din punct de vedere climatologic,in zona studiata au fost inregistrate urmatoarele date: -media anuala a pemperaturii aerului :10-11 grC -maxima:+40grC -minima:-29.2grC -numarul mediu de zile senine:130-140 zile pe an -numarul mediu de zile acoperite:100-120 zile pe an -precipitatii: media cantitatii anuale600-700mm

-numarul anual de zile cu precipitatii > de 0.1mm:120-130 -numarul anual de zile cu ninsoare: 15-20 -numarul anual de zile cu strat de zapada:20-30 zile pe an -predomina vanturile de Vest si Austrul(componanta submediteraneana) ADANCIMEA DE INGHET Comform S.T.A.S.6054-77 adancimea de inghet a perimetrului studiat este de 0.60-0.70m. REGIMUL EOLIAN Regimul eolian indica o fregventa mai mare a vanturilor din sectorul vestic,cu precipitatii bogate si viteze medii ale acestora de 3-4m/s.Vantul dominant bate din sectorul vestic(15%) CARACTERISTICI SEISMICE Din punct de vedere seismic,valoarea de varf a acceleratiei pentru perimetrul dat este ag=0.16g comform cu Anexa 1 pentru cutremure,avand mediul de recurenta IMR=100 ani; valoarea perioadei de coltTc=0.7s, comform Normativului P100/2006(Anexa 2).

2.4.

CIRCULATIA

Circulatia din incinta terenului sau adiacenta este ocazionala si se face la Nordul terenului pe D.e. 249 Drumul de centura aflat la Sudul parcelei si care asigura circulatia majora, se ramifica in dreptul unui sens giratoriu in drumul spre Covaci, drumul de centura continuand spre Dumbravita.

2.5.

OCUPAREA TERENURILOR

Suprafata de 60ha acordata P.U.Z-ului este teren liber,nesistematizat, avand regimul de curti-constructii,extravilan,procentul de ocupare si utilizare fiind 0. Din punct de vedere juridic,terenul se afla in proprietatea publica ajud.Timis, fiind administrata de C.J.T. comform H.G.1409/2002(vezi extras C.F. din anexa: Nr.415451,Nr.415453,Nr.415455,Nr.415055,Nr.415457 Timisoara). Vecinatatile lotului in cauza constau din parcele proprietate privata. Ca si disfunctionalitate mentionam inexistenta unui drum de acces cu un profil corespunzator temei.Aceasta situatie se va reglementa pe parcrs, prin achizitionarea unei suprafete de teren necesara amenajarii accesului din drumul de Covaci.

2.6.

ECHIPARE EDILITARA

Data fiind pozitia terenului nu exista retele de apa, canalizare menajera, termoficare, gaze naturale, telecomunicatii si energie electrica. Canalele de suprafata existente aflate in posesia ANIF vor fi folosite pentru colectarea partiala a apelor pluviale. In proximitatea terenului la o distanta de 75m de latura sudica a acestuia se afla doua linii aeriene de inalta tensiune de 220kV, si respectivi 150kV, aflate in proprietarea TRANSELECTRICA S.A. Avand in vedere cele enuntate mai sus se impune realizarea retelelor edilitare necesare, prin aducerea lor,mai putin reteau de gaz si apa.

2.7. PROBLEME DE MEDIU


In prezent terenul analizat in P.U.Z. este neamenajat si liber de constructii. Faptul ca terenul are un aspect plan orizontal fiind traversat de canale ANIF, nu induce posibilitatea alunecarilor de teren sau al inundatiilor care nu pot aparea aflandu-ne in absenta unui curs de apa major. Nu exista retele de utilitati care pot reprezenta eventuale riscuri pentru zona, limita zonei de protectie pentru LEA aflandu-se la aproximativ 38m de la frontiera sudica a terenului. Singurii factori potentiali de poluare a zonei sunt depozitarea ilegala a deseurilor si circulatia rutiera, aceasta neaflandu-se in regim de rezervatie naturala sau patrimoniu si neavand nici potential balnear sau turistic.

2.8. OPTIUNI ALE POPULATIEI


Initiativa relizarii unui parc tehnologic si fotovoltaic face parte dintr-o strategie mai larga de a transform noile cunostinte in inovare tehnologica. In urma implementarii acestor tehnologii se asigura surse ieftine de energie alternativa , imbunatatind cu aceasta ocazie atat condtitiile de mediu cat si echiparea edilitara a zonei.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANISTICA


3.1. CONCLUZII ALE STUDIILOR DE FUNDAMENTARE

In prezent situl studiat nu este reglementat prin P.U.G. Timisoara, aprobat prin H.C.l.157/2002.Comform poiectului de amenajare a teritoriului , elaborat in 1997, terenul este incadrat la categoria pasune,alte recomandari nefiind facute. Terenul portant pentru viitoarele obiective este reprezentat de stratul de argila plastic vartoasa, pamant care comform Normativului NP 074/2007 se inacadreaza in categoria terenurilor bune de fundare.

RECOMANDARI Comform in informatiilor prezentate in studiul geotehnic, dar si cerintelor constructive recomandam urmatoarele: -pentru viitoarea constructie a cladirii administrative: -sistemul de fundare pentru viitoarea constructie va fi tip fundatii continue -adancimea de fundare va fi in jurul cotei de -1.00m fata de nivelul terenului, terenul portant fiind argila, plastic vartoasa(F3) -valoarea orientativa a presiunii conventionale de calcul pentru pamantul ce va constitui terenul portant a viitoarei constructii este Pconv=220Kpa, conform Np 112/2004, Anexa b,tabel 17 -recomandam dispunerea pe talpa fundatiei a unui strat de balast de circa 0.2m cu rol de rupere a capilaritatii, drenare a apelor pluviale pe tot conturul fundatiilor, eliminarea tasarilor diferentiate ce pot sa apara la umezirea terenului, marirea capacitatii portante a terenului. -pentru viitoarele obiective:panouri solare,panouri fotovoltaice -fundare directa -adancimea de fundare va fi in jurul cotei de 0.80-0.90m fata de 0.00m nivel teren actual,cu dispunerea pe ultimii 0.20m a unui strat de balast curat si compactat -terenul portant reprezentat de argila plastic vartoasa -valoarea orientativa a presiunii conventionale de calcul pentru pamantul ce va constitui terenul portant a viitoarei constructii este Pconv=220Kpa, conform Np 112/2004, Anexa b,tabel 17 Este necesara evitarea infiltratiilor spre groapa de fundare a apelor provenite din precipitatii sau din defectiuni ale retelelor edilitare. Este obligatorie evitarea depozitarii de materiale de constructie sau material excavat in imediata apropriere a sapaturilor.

3.2.

PREVEDERI ALE P.U.G.

Zona studiata in cazul de fata nu intra sub incidenta Planului Urbanistic General al mun. Timisoara.

3.3.

VALORIFICAREA CADRULUI NATURAL

Profilul orizontal al terenului favorizeaza implementarea unor functiuni, cum ar fi cele cerute prin tema, acestea avand posibilitatea unei functionalizari optime in absenta elementelor naturale care ar fi putut umbri panorurile producatoare de energie. In aceste conditii propunerile de urbanism pot asigura organizarea eficienta a teritoriului cu prevederea unui procent minim de 20% spatii verzi. Fundarea obiectivelor propuse se va putea face direct incepand de la adancimea minima de 1.00m fata de nivelul actual al terenului.

10

Apa subterana a fost interceptata la o adancime de -4.00m in raport cu nivelul actual al terenului, nereprezentand agresivitate fata de betoane, astfel nefiind necesare masuri speciale de hidroizolare.

3.4.

MODERNIZAREA CIRCULATIEI

Suprafata de 60ha care face obiectivul P.U.Z.-ului de fata este izolata de drumurile de acces. Pentru deservirea rutiera a terenului studiat se propune amenajarea unui drum, care intr-o prima faza va avea un caracter de deservire locala, unind coltul sudvestic al lotului cu drumul DC 257(58) care leaga sensul giratoriu din drumul de centura cu localitatea Covaci ( aflat pe limita teritoriala dintre mun.Timisoara si com. Dumbravita). Acest drum propus se afla amplasat pe lotul identificat prin extras C.F. Nr.426224, Nr.cad. A256/1/1/1/2, terenul necesar acestui drum se dobandeste printrun contract de vanzare-cumparare intre C.J.T. si S.C. DUPOMAR S.R.L., insumand o suprafata de 5707m. Prospectul initial al drumului propus este de 20m avand un carosabil de 7m si posibilitatea de marire la 36m. In consecinta, se va prevedea o zona de protectie de cate 8m stanga, dreapta, prospectul initial ajungand in acest fel de la 20m la 36m. Pentru deservirea rutier a parcului tehnologic i a parcului voltaic se propune realizarea unei reele de strzi astfel: - amenajarea pe latura de sud a unei strzi cu un prospect de 36,00 m din care 7,00 m parte carosabil, mrginit de 2x13,00 m zone verzi i 2x1,50 m trotuare (vezi profil transversal PTT1); - amenajarea pe latura de nord, vest i pe direcia nord-sud, a unor strzi cu un prospect de 20,00 m din care 7,00 m parte carosabil, mrginit de 2x5,00 m zon verde i 2x1,50 m trotuare (vezi profil transversal PTT2 i PTT3); - amenajarea pe latura de est a unei strzi cu un prospect de 26,00 m din care 7,00 m parte carosabil, mrginit de 2x8,00 m zon verde i 2x1,50 m trotuare(vezi profil transversal PTT4); - se vor amenaja 3 staii de autobuze pentru transportul angajatilor dispuse conform planului de situaie. Apele meteorice de pe strzile din incint vor fi colectate printr-o reea de canalizare cu deversare n canalele de desecare existente n zon. Structura rutier va fi dimensionat pentru un trafic rutier greu i alctuit dintr-o mbrcminte bituminoas aezat pe o fundaie din balast i piatr spart. Mobilarea incintei cu spaii de producie, depozitare, comerciale, precum i dezvoltarea ulterioar a zonelor adiacente impune amenajarea unui acces rutier din drumul comunal DC 58. Accesul rutier la amplasament ntr-o prim etap urmeaz a se amenaja din drumul comunal DC 58, urmnd ca ntr-o etap viitoare s se amenajeze i un acces din DN 69 conform planului director de dezvoltare a reelei rutiere din zona Snandrei. Accesul rutier la parcul tehnologic se va face printr-o intersecie clasica de tip T cu drumul comunal DC 58 cu benzi de accelerare, decelerare i de viraj la stnga

11

La interiorul parcelei cuprinzand pavilionul administrativ se vor prevedea parcari destinate acestuia dupa cum si un drum cu un prospect de 8m in spatele cladirii administrative si destinate deservirii acesteia. Accesele de 7m pe loturi sunt prevazute prin P.U.Z., urmand ca parcarile de pe loturi sa fie rezolvate ca numar si amplasament in baza P.T. propus de fiecare dintre potentialii investitori. Caile de acces care vor urma sa deserveasca interiorul suprafetei de 45 ha destinata parcului fotovoltaic se vor propune ca urmare a analizei in urma concursului de solutie de amplasare a panourilor fotovoltaice. Acestea avand gabarite si parametrii diferiti, functie de solutia aleasa, vor impune o trama diferita de drumuri.

3.5.

ZONIFICARE FUNCTIONALA, REGLEMENTARI, INDICI URBANISTICI, BILANT TERITORIAL

Planul urbanistic zonal s-a elaborat avand in vedere urmatorii parametrii: -zonificarea functionala a parcelei avand ca scop cresterea eficientei economice, prin folosirea intensiva a acestuia -vecinatatea cu artere majore de circulatie existente si prevazute intr-o etapa ulterioara a dezvoltarii teritoriului -asigurarea echiparii tehnico edilitare a zonei ELEMENTE DE TEMA Tema de proiectare a fost stabilita sub forma unui caiet de sarcini lansat de Agentia de Dezvoltare Timis. Obiectivele principale ale lucrarii de fata constau in : 1. realizarea infrastructurii parcului tehnologic pentru energi alternative Timisoara , aplasament reprezentativ al jud.Timis pe o suprafata de teren de 15ha care sa cuprinda operationalizarea acestuia prin atragerea si locarea intreprinderilor inovative de productie a echipamentelor pentru energii alternative. 2. realizarea unui parc pentru productia de energie fotovoltaicaechiparea cu panouri cu celule fotovoltaice (capacitatea 25-28MW) in vederea compensarii consumului public de energie electrica pentru administratiile publice asociate C.J.T. Astfel activitatile desemnate ca grup tinta sunt urmatoarele: a.intreprinderi inovative orientate spre utilizarea in productie de noi tehnologi specializate pe : -echipamente si componente destinate productiei de energie solara -echipamente si componente de pompe de caldura -echipamente si componente de productie a energiei geotermale -echipamente si componente pentru productie de energie eoliana -echipamente si componente pentru celule de combustie -echipamente si componente pentru productie de energie si combustibil in biomasa -elemente si componente pentru tehnologia hidrogenului

12

b.cercetari in domeniul energiilor alternative si a tehnologiilor de viitor c.cadre universitare, doctoranti, studenti

BILANT TERITORIAL FUNCTIUNI TEREN NEAMENAJAT CONSTRUCTII PARCARI, PLATFORME DRUMURI INTERIOARE SPATII VERZI DRUMURI, TROTUARE
SPATII VERZI ALINIAMENT

EXISTENT mp % 605733,88mp 100% 0 0% 0 0% 0 0 0 0% 0% 0%

PROPUS mp % 0 0% 42769,75mp 7,06% 67667,04mp 11,17% 121146,78mp 90555,69mp 283594,62mp 20% 14,95% 46,82%

PARC FOTOVOLTAIC

In cazul de fata se propune zonificarea in doua unitati teritoriale distincte ca functiune si reglementari: U.T.R.1 si U.T.R.2 U.T.R.1 : suprafata de 15ha se va imparti intr-un numar de 27 de loturi, din care un lot este destinat functiunii socio-administrative, un al doilea lot este destinat utilitatilor, urmand ca restul loturilor ramase sa fie concesionate investitorilor Suprafata U.T.R.1 se va imparti in urmatoarele zone functionale: -functiuni si servicii publice (lot 1) -zona de functiuni industriale de cercetare si depozitare (lot 2,3,...25) -zona de utilitati (lot 26) -zona destinata amenajarii spatiilor verzi,parcarilor corpului administrativ si drumurilor interioare parcelei (lot 1) -zona destinata drumurilor ,trotuarelor, si spatiilor verzi de aliniament (lot 27), incluzand si drumul de acces care face legatura dintre drumul D.C.257 si lotul luat in analiza. REGLEMENTARI U.T.R.1: In zona acordata functiunilor si serviciilor publice (lot 1) va fi amplasat pavilionul administrativ si spatiul expozitional temporar avand un regim de inaltime P+2E cu Hcornisa max.=15m. Acest lot in suprafata de 19567.69mp se divide in doua suprafete, respectiv cea destinata implementarii pavilionului administrativ (8045.32mp) si cea destinata spatiilor verzi,platformelor, parcarilor si a drumului de serviciu la interiorul parcelei(11552.37mp). P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=1.50

13

Zona utilitatilor situate pe lotul 26 va gazdui statia de pompe, foraje,celule electrice,bazin apa incendiu,etc. acoperind 5395.45mp. Gabaritul acestora, respectiv P.O.T. si C.U.T. se vor stabili in cadrul proiectului tehnic fata a depasi insa: P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=1.00 Zona de functiuni industriale de cercetare si depozitare acopera loturile numerotate de la 2 la 25. acestea oscileaza intre suprafata de 3255mp si 6415.5mp insumand 87522.34mp. Halele de productie propuse pe aceste loturi vor avea un regim de inaltime care nu va depasi P+2E cu o Hcornisa max=15m. In aceste cladiri se vor putea gasi birouri si dependinte. P.O.T.max=0.55% C.U.T.max=2.00 Zona destinata drumurilor, trotuarelor si spatiilor verzi de aliniament (regasita in lotul 27) insumeaza o suprafata de 45307.92mp si include si eventualele parcaje ecologice de-a lunglul drumurilor. Zona loturilor de la 1 la 26 va avea un minim de 20% spatii verzi pe fiecare parcela in parte. U.T.R. 2 : suprafata in cauza se va imparti in 2 loturi, respectiv lotul 27 si lotul 29 avand urmatoarele zone functionale: -drumul perimetral marginind latura sudica si latura estica a lotului, va ramane in domeniul public (lot 27) -zona cuprinzand spatiul alocat panorurilor fotovoltaice, a statiilor de transformare a energiei necesare colectarii si transmiterii acesteia si a cailor de acces va trece in domeniul privat al jud. Timis (lot 29) REGLEMENTARI U.T.R.2: zona cuprinzand drumul perimetral impreuna cu trotuarele ,spatiile verzi de aliniament si eventualele parcari ecologice ( lot 28=45247.77mp) au retrageri de la limita de proprietate dupa cum urmeaza: -drumul de pe latura sudica va avea o retragere de la limita de proprietate de 5.5m -drumurile de pe latura vestica si nordica vor avea o retragere de la limita de proprietate de1.5m Zona cuprinzand spatiul alocat implementarii panourilor fotovoltaice si a statiilor de transformare a energiei necesare colectarii si transmisiei acesteia (lot 29) in suprafata de 404741.40mp, include o zona de interdictie de amplasare a panourilor fotovoltaice dupa cum urmeaza: - pe latura sudica zona de interdictie va fi de 13.5m - pe latura vestica si nordica va fi de 5.5m Canalele (ANIF) gasite in sit nu vor fi afectate prin amplasarea panourilor, astfel baneficiind ,la randul lor, de o zona de protectie de 2.5m. Suprafata destinata parcului fotovoltaic, va fi o zona verde pe care panourile vor fi amplasate pe suporti care vor permite cresterea vegetaiei.

14

Pentru a lasa un grad de libertate cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces datorita urmatoarelor criterii: - in urma elaborarii P.U.Z.se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai eficenta exploatare a suprafetei date - functie de solutia aleasa, panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite - functie de gabaritele panourilor , va aparea trama cailor de acces - deasemenea,spatiile verzi configurate in actualul P.U.Z. in cadrul suprafetei acordate panourilor fotovoltaice vor putea fi redistribuite(ramanand in acadrul aceluias lot),functie de solutia aleasa, cu conditia de a intruni aceeasi suprafata de 19.3%

3.6. DEZVOLTAREA ECHIPARII EDILITARE 3.6.1. APA, CANAL Caracterizarea zonei de amplasament
Amplasamentul studiat se afl n extravilanul Municipiului Timioara n partea de nord-est a localitii i n vecintatea teritoriului administrativ al comunei Sanandrei in vecinatatea localitatii Covaci, fiind mrginit pe toate laturile de terenuri arabile. Terenul se afl n partea de nord a centurii Timiorii la o distan de circa 200 m de un sens giratoriu al acesteia. Aceasta suprafata iniial a fost destinat construirii deponeului ecologic. n urma relocrii acestei investiii s-a luat hotrrea de a se construi un parc fotovoltaic judeean i un parc tehnologic pentru producia elementelor i sistemelor ce utilizeaz energii alternative. Parcului tehnologic i-a fost alocat o suprafa de 15 ha, restul de 45 ha ramnnd parcului fotovoltaic. Terenul este n totalitate neamenajat, fr drumuri de exploatare. Pe teren nu sunt plantaii, nalte sau joase, acesta fiind utilizat preponderent pentru agricultur. Canalul de desecare HCn 211 prezent pe amplasamentul studiat este ramificat n trei brae care vor fi protejate mpotriva oricror intervenii n cadrul proiectului de fa. Propunerea se subordoneaz Planului Urbanistic General al Municipiului Timioara. Obiectul P.U.Z.-ului const n analiza, evaluarea i reanalizarea problemelor funcionale i tehnice din zon, inndu-se cont de noua strategie de dezvoltare urban a administraiei locale. n vederea realizrii obiectivelor propuse s-a eliberat de ctre Primria Municipiului Timisoara, Certificatul de Urbanism nr. 4792 din 03.11.2010, beneficiar CONSILIUL JUDETEAN TIMISOARA. Regimul juridic al amplasamentului luat in studiu este: teren extravilan, proprietar judetul Timis, domeniul pubilc, in administrarea Cosiliului Judetean Timis: cota 1/1 act HG 1409.2002, modificata prin H.G. 164.2003 si protocol nr. 11720/19.05.2003

15

Regimul economic al terenului l ncadreaz n folosin agricol. Folosinta actuala a terenului este Curti Constructii S = 161000 mp (CF nr. 415055), S = 39600 (CF nr. 415451), S = 3000 mp (CF nr. 415453), S = 45600 mp (CF nr. 415455), S = 350700 mp (CF nr. 415457). Destinatia conform PUG: Zona cu caracter nedefinit. SITUAIA EXISTENT Lucrri edilitare n zona Parcului tehnologic si fotovoltaic nu exist reele de alimentare cu ap, de canalizare menajera si de canalizare pluviala. In zona exista doar canale de desecare care vor prelua apele pluviale de la Parcul Industrial. Paralel cu limita incintei studiate este amplasat linia de inalt tensiune. Retea de gaz nu exista nici pe amplasament si nici in zon. Terenul se afla n apropierea centurii Timiorii la o distan de circa 200 m de sensul giratoriu cu legare la localitatea Covaci. Pentru buna functionare a Parcului tehnologic si fotovoltaic este necesar realizarea retelelor de ap i canalizare. In acest sens se propune realizarea unui sistem de alimentare cu ap potabil avnd ca surs un foraj de adncime, o retea de ap pentru incendiu avnd ca surs un foraj de mic adncime, o retea de canalizare memajer cu descrcare in canalizarea oraului Timioara, o retea de canalizare pluvial cu descrcare in canalul de desecare Hcn 259. Prin executarea reelelor ap i canalizare se vor crea condiii civilizate pentru desfurarea activittilor i de protectie a mediului. Date hidrologice de baz - niveluri, debite i volume de ap necesare pentru amplasarea i dimensionarea lucrrilor. Pentru parcul tehnologic Debitele de ap pentru consum curent i tehnologic rezultate din breviarul de calcul sunt: QS ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QS H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Q SURSA= 3,93 l/s = 15 mc/h V inmagazinare = 170 mc Debitele de ap pentru incendiu sunt: Q II = 2x2,50 l/s Q IE = 25 l/s Q RI = 2,11 l/s Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h V inmagazinare = 275 mc Debitele de ap pentru canalizare menajer sunt: QU ZI MEDIU = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s

16

Debitele de ap pentru canalizare pluvial sunt: Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s Pentru parcul fotovoltaic Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramne ca si pn acum n teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona, care se mentin. Analiza din punct de vedere al gospodririi apelor, a influenei lucrrilor proiectate asupra regimului apelor de suprafa sau subterane i a obiectivelor existente i programate a se executa n zon prin schema directoare de amenajare i management a bazinului hidrografic sau conform PUZ. Lucrarile proiectate, atit cele pentru realizarea parcului tehnologic cat si cele pentru asigurarea utilitatilor nu influenteaza negativ regimul apelor. Alimentarea cu apa potabila a incintei se realizeaz din forajul de adncime F2 cu o adncime H= 220 m, un debit de 5l/s Alimentarea cu ap de incendiu se realizeaz dintr-un foraj de mic adncime F1 cu adncimea de H=70 m, un debit de 3 l/s. Canalizarea menajera se descarc gravitational in statia de pompare ape uzate menajere SPcm, de unde apele uzate menajere sunt refulate in canalizarea menajer a comunei Sinandrei care se descarca la rndul ei n canalizarea oraului Timioara (in cminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros). Apele pluviale se descarc gravitational intr-un bazin de retentie (format dintr-o conducta Dn 1000), si apoi sunt pompate de statia SPpl, printr-o conducta de refulate in canalul de desecare Hcn 259.

Scopul investitiei si elementele de coordonare


Elemente privind profilul i capacitile investiiei, n funcie de care se dimensioneaz lucrrile Profilul de activitate parc tehnologic pentru energii alternative; Numrul angajatilor 2.750, din care 250 TESA si 2.500 muncitori; Programul de lucru este de 16 h/zi (2 schimburi/zi), de luni pn vineri, 260 zile/an; Suprafata incintei 60 ha- 15 ha parc tehnologic si 45 ha parc fotovoltaic. Necesitatea investiiei i impactul ei major asupra mediului i comunitii din zon Scopul proiectului este de a crea n Timioara un mediu propice de cooperare n domeniul tehnologiilor pentru economia energiei i producia energiei din surse regenerabile ntre firmele private i instituiile de cercetare i educaie de profil, n vederea dezvoltrii de sinergii intense i durabile, n beneficiul economiei judeului Timi, al Regiunii de Vest i, n perspectiv, pentru toi partenerii de proiect. Scopul

17

realizrii acestui proiect corespunde totodat nevoilor actuale de adoptare i aliniere a Romniei i implicit ale judeului Timi, la aquis-ul comunitar privind politicile i obiectivele energetice ale UE. Precizri referitoare la alte documente i avize emise anterior Zona studiata in prezentul PUZ a obtinut anterior urmatoarele avize si acorduri: Certificatul de Urbanism nr.4792 din 03.11.2010 ncadrarea n schema directoare de amenajare i management a bazinului hidrografic Lucrarile proiectate se ncadreaz n schema cadru de amenajare a bazinului hidrografic Timis- Bega. ncadrarea lucrrilor n clasa i categoria de importan Conform STAS 4273-83, cu privire la asigurarea sursei de ap i la aprarea mpotriva inundaiilor: Clasa de importanta III-constructii de importanta medie Categoria constructiei hidrotehnice 3 -constructii de importanta medie-institutie publica. Functie de durata de exploatare - constructii definitive (permanente). Durata de functionare este nepermanenta. Influena lucrrilor proiectate asupra obiectivelor existente n zon Lucrarile proiectate nu influenteaz n vreun fel obiectivele existente sau proiectate n zon.

Precizari privind:
Msurile tehnico-constructive pentru prevenirea evacurii directe sau indirecte n resursele de ap a substanelor periculoase Nu se deverseaza ape periculoase. Lucrri pentru respectarea normelor de calitate ale resursei de ap receptoare Apele pluviale se descarca in receptorul natural din apropiere -canalul de desecare HCn 259- care la rndul lui descarc in paraul Beregsau. Aparatura i instalaiile de msurare a debitelor i volumelor de ap captate, prelevate i evacuate Forajele de F1 si F2 vor fi prevazute cu linii de masura prevazute cu apometre Dn 40 mm, respectiv Dn 50 mm. Fiecare consummator (parcel) la rndul lui va avea in punctul de bransament un camin de apometru ce va fi echipat cu o linie de masura care va determina consumul de apa. Dupa statia de pompare ape uzate menajere este prevazut un debitmetru electromagnetic Dn 80 mm, iar dupa statia de pompare ape pluviale este prevazut un debitmetru electromagnetic Dn 100 mm, pentru masurarea debitelor evacuate de ape uzate menajere si pluviale.

18

Controlul polurii industriale, gestiunea deeurilor. Pentru preluarea apelor uzate menajere va exista un contract de prestri servicii cu comuna Sanandrei. Pentru colectarea deseurilor menajere si tehnologice specifice, unitatea va incheia contracte de salubrizare cu unitti specializate. Lucrri pentru refacerea amplasamentului n zona afectat de execuia investiiei. Dupa terminarea lucrarilor de construire a cladirilor si a lucrarilor de infrastructura, se va realiza o sistematizare pe verticala a zonei, se va amenaja zona verde prin plantatii si se vor marca toate arterele de circulatie. Consideraii privind alegerea celor mai bune tehnici disponibile Avind in vedere ca toate lucrarile ce urmeaza sa se realizeze vor fi incepute in anul 2011, devine obligatorie alegerea utilajelor si a tehnologiei corespunzatoare normelor U.E.

PREVEDERI SPECIFICE
Precizarea sursei de apa , calitatea necesar pentru scopul avizat i a receptorului apelor uzate i pluviale . Alimentarea cu apa potabila a incintei se realizeaz din forajul de adncime F2 cu o adncime H= 220 m, un debit de 5 l/s. Alimentarea cu ap de incendiu se realizeaz dintr-un foraj de mic adncime F1 cu adncimea de H=70 m, un debit de 3 l/s. Canalizarea menajera se descarc gravitational in statia de pompare ape uzate menajere SPcm, de unde apele uzate menajere sunt refulate in canalizarea menajer a comunei Sinandrei care se descarca la rndul ei n canalizarea oraului Timioara (in cminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros). Apele pluviale se descarc gravitational intr-un bazin de retentie (format dintr-o conducta Dn 1000), si apoi sunt pompate de statia SPpl, printr-o conducta de refulare in canalul de desecare Hcn 259. Valorile medii ale necesarului de ap, cerinta la surs i evacuarea apelor uzate menajere/tehnologicei meteorice, gradul de recirculare al apei. Alimentarea cu apa: Necesarul de apa potabila s-a determinat avind in vedere 2.750 persoane. Necesarul de ap s-a determinat pentru n baza normativului STAS 1478-90 Alimentare cu ap la constructii civile i industriale Instalatii sanitare si S.R. 1343/1-2006 pentru nevoile gospodreti i publice. Necesarul de apa devine: QS ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QS H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Q SURSA= 3,93 l/s = 15 mc/h V inmagazinare = 170 mc

19

Debitele de ap pentru incendiu sunt: Q II = 2x2,50 l/s Q IE = 25 l/s Q RI = 2,11 l/s Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h V inmagazinare = 275 mc Canalizarea menajera: Conform STAS 1846-1/2006 debitele de canalizare sunt: QU ZI MEDIU = 1 x Q S ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 1 x Q S ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 1 x Q S H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Apele uzate descrcare n canalizarea incintei, prin pompare sunt evacuate n retele de canalizare a comunei Sinandrei cu racordare la sistemul de canalizare al municipiului Timisoara.

Canalizarea pluviala: Debitul de ape meteorice se stabileste lundu-se in considerare numai debitul ploii de calcul, care, conform STAS 1846-2/2007 se calculeaz cu relatia: Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s Apele pluviale se descarc gravitational in conducta Dn 1000 mm care joac rol de bazin de retentie, si ajung in statia de pompare SPpl, de unde apele sunt refulate in canalul de desecare Hcn 259. Regimul de functionare al folosintei de ap. Sursa de ap este folosit pentru asigurarea intregului consum de apa pe obiectiv. Functie de durata de exploatare - constructii definitive (permanente). Durata de functionare este nepermanenta, de 16 ore/zi; 5 zile/sptmn; 260 zile/an; Descrierea documentaii. obiectivelor care formeaz obiectul prezentei

PARC TEHNOLOGIC Beneficiarul propune dezvoltarea unei zone de producie si realizarea unui parc fotovoltaic judeean. Zona de productie va permite funciuni de: 1. Spaii de producie, ntreprinderi / ateliere, depozite, servicii publice; 2. Cldiri administrative, birouri ; 3. Accese auto, spaii pentru parcare auto ; 4. Construcii pentru gospodrie comunal. Pot fi admise n mod exceptional :

20

5. Cldiri de locuit destinate personalului de supraveghere i ntreinere precum i locuine de serviciu ; Pe suprafaa de teren atribuit sunt create condiiile de amplasare a 24 de uniti de producie ce promoveaz tehnologii alternative de energie. Astfel, terenul este divizat optim pentru a ndeplini toate cerinele de spaiu necesare clienilor i echipat cu accese i instalaii care s asigure buna funcionare a acestora. De asemenea, s-a prevazut construirea unei cldiri cu funciuni multiple care s ndeplineasc rolul de a adaposti personalul necesar pentru administratrea parcului, logistica activitilor, consultana, activitile conexe, servicii i promovarea noilor tehnologii alternative de energie. Soluiile propuse de proiectant n cadrul proiectului de fa sunt canalizate pe implementarea conceptului care definete iniierea acestei investiii de a utiliza tehnologii alternative. Parcelarea terenului este n aa fel gandit nct s utilizeze la maxim suprafaa disponibil avnd zone de producie cu POT de maxim 55 % i un procent de minim 20% spaii verzi. nafar de cei 20% spaii verzi pe fiecare parcel, este prevzut i o suprafa verde compact situat, n vecintatea accesului pe terenul studiat, pentru a spori odat n plus atractivitatea ntregului proiect i pentru a oferi clienilor parcului tehnologic condiii similare cu cele din rile occidentale. Toate spaiile care nu pot fi utilizate de ctre clieni sunt acoperite de vegetaie. Aleile i parcrile pentru vehicolele uoare sunt alctuite din dale nierbate sau sisteme similare. Totodat se ine cont i de spaiile necesare echipamentelor tehnicoedilitare de suport ale parcului tehnologic i este prevzut o parcel cu o suprafa de circa 4030 mp pentru aceast funciune. S-au prevazut accese att din exteriorul parcului ct i din interiorul parcului ctre parcele care sa fie ct mai lesne posibil. S-a avut n vedere prezena canalelor de desecare care sunt pstrate i protejate fa de interveniile care se fac ulterior asupra terenului.

ALIMENTARE CU APA Foraje de apa Asigurarea necesarului de apa pentru consumatorii din incinta se realizeaz din 2 foraje, astfel: *Pentru alimentarea cu ap potabil se realizeaza un foraj de adncime F2 cu adncime H= 220 m si debit de 5 l/s. Forajul se echipeaz cu un cmin de protectie subteran din beton, hidroizolat, in care se monteaz linia de msur ce include un apometru Dn 50 mm. In foraj se monteaza o electropomp submersibil cu urmtoarele caracteristici: Q=15 mc/h, H= 47 mCA, P=3 kw. *Pentru alimentarea cu ap de incendiu se realizeaza un foraj de mic adncime F1 cu adncime H= 70 m si debit de 3 l/s. Forajul se echipeaz cu un cmin de protectie subteran din beton, hidroizolat, in care se monteaz linia de msur ce include un apometru Dn 40 mm. In foraj se monteaza o electropomp submersibil cu urmtoarele caracteristici: Q=8 mc/h, H= 50 mCA, P=2,2 kw. Apa din foraje este pompata spre rezervoare prin conductele de aductiune dup cum urmeaz:

21

*De la forajul F2 la rezervorul de ap potabil este prevzut o conduct din PE-HD, PE 100, Pn 6 atm, De.90x4,3 mm, n lungime de 11 m. *De la forajul F1 la rezervorul de inmagazinare ap de incendiu este prevzut o conduct din PE-HD, PE 80, Pn 6atm, De.63x3,6 mm, n lungime de 103 m. Rezervoare de apa si statia de pompare Pentru apa potabila s-a prevazut un rezervor de nmagazinare dimensionat pentru consum curent cu un volum util de 170 mc. Rezervorul este de form circular metalic suprateran cu diametrul util de 7,70 m i H=4,25 m, montat pe o fundatie din beton armat. Pentru incendiu s-a prevazut un rezervor de nmagazinare dimensionat pentru un incendiu exterior cu o durat de 3 ore la debite de Qie=25l/s si Qii=2x2.5l/s, rezultnd un volum util de 275 mc. Rezervorul este de form circular metalic suprateran cu diametrul util de 9,40 m i H=4.25 m, montat pe o fundatie din beton armat. Rezervoarele sunt amplasate in incinta gospodriei de ap in partea sud vestic a parcului tehnologic. Intre cele dou rezervoare se prevede o statia de pompare comun, care deservete att reteaua de ap potabil ct i pe cea de incendiu. Statia de pompare este mobilat cu urmtoarele utilaje: -pentru apa potabil: *grup pompare cu urmtoarele caracteristici:Q=43 mc/h, H=40 mCA, P=8.0 kw. *un hidrofor cu membran elastic cu un volum de V=2.000 l. -pentru apa de incendiu: *grup pompare cu:Q=90 mc/h, H=55 mCA, P=22 kw. *un hidrofor cu membran elastic cu un volum de V=2.000 l. *o electropomp pilot cu: Q=9 mc/h, H=50 mCA, P=4 kw. *o electropomp de epuisment cu: Q= 3 mc/h, H=6 mCA, P=1 kw. Reteaua de apa Pentru alimentarea cu ap potabil a incintei s-a prevzut o retea de distributie inelar din care se vor alimenta unittile industriale i corpul administrativ dimensionat la un debit de 11,79 l/s. Reteaua de ap potabil este prevzut din polietilen PE-HD, PE80, Pn 6 atm, De.110x6.3 mm, n lungime total de L=1.900 m. Reteaua de distributie apa potabil este echipat cu 7 cmine de vane. Pentru alimentarea cu ap de incendiu a incintei s-a prevzut o retea de distributie inelar mobilat cu 19 hidranti de incendiu cu diametrul de 100 mm dimensionat la un debit de 25 l/s. Reteaua de incendiu este prevzut din polietilen PE-HD, PE80, Pn 6 atm, De.180x10.2 mm, n lungime total de L=1.850 m. Pe reteaua de incendiu sunt prevzute 3 cmine cu vane de sectorizare. CANALIZARE MENAJERA Reteaua de canalizare menajer proiectata pentru parcul tehnologic urmrete trama stradal si colecteaz doar ap uzat menajer, fiind dimensionat la un debit

22

de 11,79 l/s. Canalizarea este prevzut din PVC-KG, SN4, cu diametrul D=250 mm i are o lungime total de L=1580,0 m, mobilat cu 32 cmine de vizitare. Canalizarea menajer n parcul tehnologic este gravitational descarcndu-se n punctul final ntr-o statie de pompare ape uzate menajere SPcm. Din statia de pompare ape menajere sunt refulate in reteaua de canalizare a comunei Snandrei dup care se descarc in sistemul centralizat de canalizare al oraului Timioara (in cminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros). Statia de popare ape uzate menajere SPcm: Statia de pompare este un ansamblu prefabricat format din cmin, instalatii hidraulice, electrice, automatizare si electropompe submersibile pentru ape uzate menajere. Cminul statiei SPcm este din polietilen cu diametrul de 1,50 m i adncimea maxim de 4 m, echipat cu 1+1R electropompe cu urmtoarele caracteristici: Q=54 mc/h, H=30 mcA, P=2x15,5 kv. Electropompele sunt echipate cu racorduri, clapete, robineti, senzori de nivel, tablou electric i ghidaje pentru electropompe. La ieirea din statia de pompare este prevzut un cmin de debitmetru echipat cu o linie de msur ce include un debitmetru Dn 80 mm. CANALIZARE PLUVIALA Reteaua de canalizare pluvial proiectat urmrete trama stradal din parcul tehnologic si colecteaz ap pluvial. Reteaua are o lungime total de L=2.285 m, este ingropat prevzut din tuburi PVC-KG, SN4, cu diametrii D=6001000 mm. Reteaua de canalizare pluvial este mobilat cu 37 cmine de vizitare cu diametrul de 1.0 m din beton. Apele pluviale se descarc gravitational in conducta D=1000 mm, prevazut pe latura vestica a incintei, care are rolul de bazin de acumulare. Panta retelei de canalizare spre bazinul de acumulare este de 0,002-0,003. Din bazin apa pluvial ajunge in statia de pompare SPpl, de unde este refulate in canalul de desecare Hcn 259. Dimensionarea retelei pluviale s-a fcut la un debit de Q PL= 585 l/s. La preluarea apelor pluviale din fiecare incint n parte se prevad separatoare de namol si hidrocarburi. Statia de pompare ape uzate pluviale SPpl Statia de pompare este un ansamblu prefabricat format din cmin, instalatii hidraulice, electrice, automatizare si electropompe submersibile pentru ape pluviale. Cminul statiei SPpl este din polietilen cu diametrul de 1,50 m i adncimea maxim de 4,50 m, echipat cu 1+1R electropompe cu urmtoarele caracteristici: Q=72 mc/h, H=8 mcA, P=2x5,2 kv. Electropompele sunt echipate cu racorduri, clapete, robineti, senzori de nivel, tablou electric i ghidaje pentru electropompe. La ieirea din statia de pompare este prevzut un cmin de debitmetru echipat cu o linie de msur ce include un debitmetru Dn 100 mm. Fiecare consumator electric va avea 2 surse de alimentare cu energie electric de la retea i de la generator.

23

Imprejmuire gospodrie de ap Gospodria de ap care cuprinde: forajul F2, cele dou rezervoare cu statia de pompare, statia de pompare ape menajere, statia de pompare ape pluviale. Suprafata gospodriei de ap de 4.030 mp este mprejmuit cu gard de srm pe stlpi din beton si are o poart de acces pentru utilaje i o portit pentru personalul de exploatare. Lungimea imprejmuirii este de 261 m. In incinta gospodriei de ap se vor amenaja drumuri de acces ctre foraj i statii de pompare. Suprafata drumurilor este de 605 mp. Drumurile sunt prevzute din beton cu o ltime de 3.5 m cu zone de intoarcere a utilajelor.

LUCRARI IN AFARA INCINTEI Conduct de refulare ape uzate menajere Conducta de refulare ape uzate menajere care iese din SPcm, urmrete latura sudic a incintei, iese din incint si merge paralel cu drumul de centur pn subtraverseaz drumul de centur la intersectia cu vechiului drum de acces al localittii Covaci. De aici conducta are traseul paralel cu vechiul drum pn la intersectia cu drumul national DN 59 - Timioara-Arad. Dup subtraversarea drumului national, conducta de refulare se racordeaz la reteaua de canalizare a comunei Snandrei, care descarc la rndul ei n canalizarea Timisoara. Dimensionarea conductei de refulare s-a fcut la un debit de 15 l/s urmnd s preia i alte debite pe traseul ei. Conducta de refulare are o lungime de L=1763 m, fiind realizat din PE-HD, PE 80, PN 6 atm, De.140x8 mm. Racordul canalizrii menajere la reteaua comunei Snandrei se realizeaz intrun cmin de vane din beton cu diametrul de 1,50 m. Cminul se va mobila pe cele dou directii de inaintare a apei menajere cu vane de inchidere si clapete de retinere. Canal menajer gravitational de legtur la reteaua oraului Timioara Deoarece canalizarea comunei Sinandrei, la care ne racordm cu refularea de menajer, nu are realizat ultimul tronson gravitational de racord la reteaua oraului Timioara in dreptul giratiei de la Selgros, se propune realizarea acesteia prin prezenta investitie. Racordul se realizaez printr-un canal menajer gravitational cu diametrul de D=560 mm , PVC-KG, SN 4, n lungime de 70 m. Panta canalului spre cminul de reacord este de 0,003. Cminul de racord la reteaua oraului Timioara este amplasat in sensul giratoriu aflat in fata magazinului Selgros. Inainte de descrcarea apelor menajere in reteaua oraului este prevzut un cmin de debitmetru mobilat cu debitmetru Parshall. Conduct de refulare ape pluviale Conducta de refulare ape pluviale pornete din SPpl, urmrete latura sudic a incintei, iese din incint i urmreste drumul de exploatare De 258/1 pn la descarcarea n canalul de desecare Hcn 259.

24

Conducta de refulare este dimensionat la un debit de 20 l/s. Pomparea apei pluviale in canalul de desecare se realizeaz dup trecerea ploii in intervalul dintre dou ploi, etapizat. In punctul de descrcare a conductei de refulare in canalul de desecare se realizeaz o incastrare a conductei de refulare intr-un masiv de beton precum i o dalare a radierului si taluzelor canalului de desecare. Lungimea conductei de refulare este de L=274 m, fiind realizat din polietilen PE-HD, PE 100, Pn 6 atm, De.180x8.6mm. PARC FOTOVOLTAIC Parcul fotovoltaic consta din siruri de panouri fotovoltaice amplasate pe stlpi si alei de acces pentru intretinere, din drumul perimetral propus. Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramne ca si pn acum n teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona in care se mentin. Elemente de calcul pentru dimensionarea lucrrilor de captare pentru ape subterane Necesarul de ap a fost dimensionat astfel inct s satisfac urmtoarele necesiti: Profilul de activitate parc tehnologic pentru energii alternative; Numrul angajatilor 2.750, din care 250 TESA si 2.500 muncitori; Programul de lucru este de 16 h/zi (2 schimburi/zi), de luni pn vineri, 260 zile/an; Suprafata incintei 60 ha. Sisteme de monitoring cantitativ i calitativ a apelor subterane. Pentru forajul de adncime F2 care asigura alimentarea cu apa potabila se prevede un robinet pentru prelevarea probelor, analiza apei urmnd a se face lunar. Aparatura i instalatii atestate in tar/UE cu certificat de metrologie in termen de valabilitate. Lucrarile vor fi atacate dupa aprobarea PUZ, in anul 2011, an cand intrarea in U.E. ne impune utilizarea materialelor si utilajelor corespunzatoare normelor U.E., dar si provenienta acestora sa fie U.E.

25

BREVIAR DE CALCUL
Lucrri de alimentare cu ap i canalizare A.NECESARUL DE AP Necesarul de ap s-a determinat pentru n baza normativului STAS 1478-90 Alimentare cu ap la constructii civile i industriale Instalatii sanitare si S.R. 1343/1-2006 pentru nevoile gospodreti i publice. Necesarul de ap se determin pentru: - 2.750 persoane din care: - 250 TESA; - 2.500 muncitori; - apa tehnologica la 25 de incinte;

1.Necesarul pentru apa potabil * Pentru nevoi igienico sanitare, functie de destinatia cldirii, conform tabel 4: * Cldiri pentru birouri 20 l /functionar /schimb 250 persoane. * Intreprinderi industriale cu procese tehnologice 50 l /muncitor /schimb 2.500 persoane. * Apa tehnologica 25 incinte cu 5 mc pe incinta 1). Personal TESA Q1zi med = 250 persoane/zi x 20 l/persoan = 5.000 l/zi = 5 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 5 = 5,75 mc/zi 1 1 Q1h max = x Ko x Q1zi max = x 2,0 x 5,75 = 0,72 mc/h 16 16 2). Personal intreprinderi muncitori Q1zi med = 2.500 persoane/zi x 50 l/persoan = 125.000 l/zi = 125 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 125 = 143,75 mc/zi 1 1 Q1h max = x Ko x Q1zi max = x 2,0 x 143,75 = 17,97 mc/h 16 16 3). Apa tehnologica Q1zi med = 25 incinte x 5.000 l/incinta = 125.000 l/zi = 125 mc/zi Q1zi max = Kzi x Q1zi med =1,15 x 125 = 143,75 mc/zi 1 1 Q1h max = x Ko x Q1zi max = x 2,0 x 143,75 = 17,97 mc/h 16 16 Debitele de apa potabila sunt de: Q zi med = 5+125+125 = 255,00 mc/zi Q zi max = 5,75+143,75+143,75 = 293,25 mc/zi Q h max = 0,72+17,97+17,97 = 36,66 mc/h Cerinta de ap functie de nevoile tehnologice i pierderile din sistem rezult: QS ZI MED = KS x KP x QZI MED = 1,007 x 1,15 x 255 = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QS ZI MAX = KS x KP x Q ZI MAX = 1,007 x 1,15 x 293,25 = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s

26

QS H MAX = KS x KP x Q H MAX = 1,007 x 1,15 x 36,66

= 42,45 mc/h = 11,79 l/s

2. Necesarul de ap pentru stingerea incendiilor Interventia n caz de incendiu se realizeaz prin hidranti exteriori i hidranti interiori, conform prescriptii STAS 1478-90. Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidranti interiori, conform tab.5, este de 2 x 2,5 l/s. Timpul teoretic de functionare este de 10 min. Q II = 2x2,50 l/s Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a incendiului, cu hidranti exteriori, conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3 h. Q IE = 25 l/s Refacerea rezervei de ap pentru incendiu hidranti, se va face cu debitul QRI n timpul TRI. Conform tab.15 pentru constructii industriale avnd categoria C de pericol de incendiu i un debit necesar la incendiu Qie 25 l/s, timpul de refacere a rezervei de incendiu este de 36 ore. V 273 Hidranti - Q RIH = inc = = 7,58 mc/h = 2,11 l/s 36 TRI Q RI = 2,11 l/s

3.nmagazinarea ap consum curent Conform STAS 4165-81 VCOMP= a x V a - functie de mrimea centrului populat = 0.5 VREZ = VCOMP = 0,5 x Q S ZI MAX = 0,50 x 339,60 mc/zi = 169,80 mc VREZ = 170 mc

4.nmagazinarea ap incendiu Debitul de calcul pentru stingerea din interior a incendiului, cu hidranti interiori, este de 2x2,50 l/s. Timpul teoretic de functionare este de 10 min. Q ii = 2 x 2,50 l/s V inc1 = Q ii x T ii 2 x 2,50 l/sec x 10 min x 60 = 3.000 l = 3,0 mc Debitul de calcul pentru stingerea din exterior a unui incendiu, cu hidranti exteriori, conform tab.20, este de 25 l/s.Timpul teoretic de functionare este de 3 h. Q ie = 25 l/s V inc2 = Q ie x T ie 25 l/s x 3 h x 3600 = 270.000 l = 270 mc

27

Rezult un volum de ap pentru stingerea incediului de: -hidranti interiori = 3 mc -hidranti exteriori = 270 mc -------------------------------------------------------------Vtot necesar = 273 mc 5.Debitele necesare la surs Consum curent Debitul se poate asigura dintr-un foraj de adncime de 220 m. Debit de dimensionare Q SURSA= QS ZI MAX = 3,93 l/s = 15 mc/h Pompele din forajele executate in prima etapa: Hp = Hg+ Hgeod +Hasp +Hp retea+ Hp asp +Hu = 4+1+28+0,48+0,75+2 = 36,23 mCA Ho = Hp +10 = 36,23+10 = 47 mCA Unde: Hq diferenta dintre nivelul punctului de consum i nivelul conductei de refulare din foraj 4,0 m; Hqeod 1 m; Hasp adncimea de refulare a pompei din foraj, montat la 28 m; Hp retea pierderea de sarcin pe aductiune 0,48 m; Hp asp pierderi de sarcin pe aspiratie 0,75 m; Hu presiunea de utilizare la punctul de consum 2 m. Forajul se va echipa cu o electropomp care s aib urmtoarele caracteristici: Q=15 mc/h; H=47 mCA; P=3 kw; Incendiu Debitul se poate asigura dintr-un foraj de mica adncime de 70 m. Debit de dimensionare Q SURSA= Q RI = 2,11 l/s = 7,60 mc/h Hpornire pompa= Hg+Hgeod+Hasp+Hp retea+Hp asp+Hu= 4+1+28+4,50+0,90+2 = 40,10 mCA Hoprire pompa = Hp +10 = 40,10+10 = 50 mCA Unde: Hq diferenta dintre nivelul punctului de consum i nivelul conductei de refulare din foraj 4,0 m; Hqeod 1 m; Hasp adncimea de refulare a pompei din foraj, montat la 28 m; Hp retea pierderea de sarcin pe aductiune 4,50 m; Hp asp pierderi de sarcin pe aspiratie 0,90 m; Hu presiunea de utilizare la punctul de consum 2 m. Forajul se va echipa cu o electropomp care s aib urmtoarele caracteristici: Q=8 mc/h; H=50 mCA; P=2,20 kw;

28

7. Alegerea utilajelor pentru statia de pompare consum curent+incendiu zone locuinte Dimensionarea retelei de distributie a apei de consum s-a fcut la debitul Q S ORAR MAX= 11,79 l/s. Pompa de consum curent: Q = Q s orar max = = 42,45 mc/h = 11,79 l/s H P = H P.RET+H GEOD.+H ASP +H UTIL = 14+2+2+12 = 30 mCA H P.RET (pierderile de presiune prin reele) = 14 m HGEO= 2 m HASP=2 m H UTIL=12 mCA (la cladirile P+1) HPORNIRE POMPA = 30 mCA HOPRIRE POMPA = 40 mCA Se alege o statie de pompare cu urmatoarele caracteristici: Q= 43 mc/h H= 40 mCA

P=8 kW
Pentru mentiunerea presiunii n reteaua de apa potabila si consum curent se prevede un hidrofor cu membran. (H + 10 )(Ho + 10 ) 3600 Vhidrofor= 1,1 x x qp x p = 4 xN (Ho Hp )(Hi + 10 ) (30 + 10)( 40 + 10) 3600 = 1,1 x x 0,012 x = 2,03 mc ( 40 30)(29 + 10) 4 x30 Se alege un hidrofor de 2.000 litrii, PN6. Pompa de incendiu: Q = Q INC = 25 l/s = 90 mc/h H P = H P.RET+H GEOD.+H ASP + HNEC HIDR+H UTIL = 17+2+2+28,44 = 50 mCA H P.RET (pierderile de presiune prin reele)=20 m HGEO= 2 m HASP=2 m HNEC HIDR=28,44 mCA HPORNIRE POMPA= 50 mCA HOPRIRE POMPA= HPORNIRE POMPA +5 = 50+5 = 55 mCA - pt. incendiu se alege o electropomp: Q=260 mc/h; H= 60 mCA; P= 7,5 kw.

HNEC HIDR = HNEC + HF Conform STAS 1478 90, tabel 20 debitul de ap pentru hidranii exteriori QHe = 10 l/s. Hidranii exteriori prevzui sunt tip A (Dn 100 mm) cu 2 racorduri tip B (Dn 75 mm) cu diametrul pentru ajutaj 20 mm. Conform STAS 1478 90, anexa A, tabel 16 pentru: qi = 6,45 l/s Hnec = 22,20 mCa asigurndu-se o lungime a jetului compact LC = 15 m.

29

Conform STAS 1478 90, pct. 3.1.33 pierderile de sarcin pe furtun: hf = A . l . qi2 A = 0,0015 pentru furtun Dn 75 mm L = 100 m (lungimea furtunului) qi = 6,45 l/s (debitul jetului) hf = 0,0015 x 100 x 6,452 = 6,24 mCA hf = 6,24 mCA Hnec la ajutajul hidrantului amplasat cel mai dezavantajos fa de staia de pompare este: HNEC HIDR = HNEC + HF = 22,2 + 6,24 = 28,44 mCA Se alege un grup de pompare 2+1R cu urmatoarele caracteristici: Q= 90 mc/h H= 55 mCA P=22 kW Se alege o pompa pilot cu urmatoarele caracteristici: Q= 9 mc/h H= 58 mCA P=3,70 kW
Pentru mentiunerea presiunii n reteaua de apa potabila si consum curent se prevede un hidrofor cu membran. Se alege un hidrofor de 2.000 litrii, PN6.

B.CANALIZARE 1.Canalizare menajer Conform STAS 1846-1/2006 debitele de canalizare sunt: QU ZI MEDIU = 1 x Q S ZI MED = 295,30 mc/zi = 3,42 l/s QU ZI MAX = 1 x Q S ZI MAX = 339,60 mc/zi = 3,93 l/s QU H MAX = 1 x Q S H MAX = 42,45 mc/h = 11,79 l/s Apele uzate descrcare n canalizarea incintei, prin pompare sunt evacuate n retele de canalizare a comunei Sinandrei cu racordare la sistemul de canalizare al municipiului Timisoara.

2.Canalizare pluviala Debitul de ape meteorice se stabileste lundu-se in considerare numai debitul ploii de calcul, care, conform STAS 1846-2/2007 se calculeaz cu relatia: Qp = m x S x x i *S = suprafata de pe care se colecteaza apa de ploaie = 15,0 ha. Suprafete : Suprafat construit 60%: 9 ha Suprafat drumuri 20%: 3 ha

30

Suprafata zona verde 20%: *coef. de scurgere = 0, 75 constructii drumuri spatii verzi =

3 ha

-coef. de scurgere = 0,95 -coef. de scurgere = 0,85 -coef. de scurgere = 0,07

9 * 0,95 + 3 * 0,85 + 3 * 0,07 =0,75 15

*m = 0, 8 coeficient adimensional pentru t < 40 minute Clasa de important III =>frecventa ploii de calcul f=2/1. t =durata ploii L=lungimea colectorului L= 1000 m tcs =5 minute pentru zon de es va = 42 m/min i=65 l/sxha - pentru durata de 20 minute si frecventa de 2/1 zona 13 (Timisoara)
L 1000 =5+ = 29 minute Va 42 Q PL = 0,80 x 15 x 0,75 x 65 =585 l/s

t = tcs +

C.Bazinul de retentie
Volumul bazinului de retentie se calculeaz pentru timpul ploii de 15 minute, tinnd cont de aportul statiei de pompare: V BAZIN DE RETENTIE = V PLOII V POMPAT = = 585 l/s x 15 min x 60 s/min 20 l/s x 15 min x 60 s/min = 508.500 l = 508,50 mc Se va realiza un bazin de retentie din tuburi de beton D=1000 mm de 450 ml si retele pe drumuri supradimensionate care sa preia restul volumului.

3.6.2.INSTALATII ELECTRICE DE UTILIZARE, CANALIZATIE TELECOMUNICATII, INSTALATII ELECTRICE AFERENTE CLADIRII MULTIFUNCTIONALE 1. GENERALITI
Prezentul memoriu tehnic trateaz instalaiile electrice de cureni tari, cureni slabi i telecomunicaii aferente proiectului PARC TEHNOLOGIC PENTRU

31

ENERGIE ALTERNATIV SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA, avnd ca beneficiar CONSILIUL JUDEEAN TIMI. Obiectivul, nou construit, este amplasat n imediata apropiere a comunei Covaci, jud. Timi, i este destinat industriei de producere a echipamentelor pentru energie regenerabil. La ntocmirea documentaiei au fost respectate toate actele normative i legislaia n vigoare.

2. DESCRIEREA LUCRRILOR PROIECTATE


LUCRRI DE ALIMENTARE CU ENERGIE ELECTRIC Caracteristicile energetice Caracteristicile energetice la nivelul parcului tehnologic sunt urmtoarele: Bilan puteri estimate pentru parcul tehnologic: Pi = 9,0 MW; Pmax.abs = 7,5 MW. Puterea maxim absorbit pentru fiecare parcel este n corelatie cu suprafaa ei si cu predispunerea punctelor de conexiuni/posturi de transformare in incinta. Racord la reelele de alimentare cu energie electric Solutia de racordare a fost propusa de catre ENEL Distributie si transpusa intr-un studiu de prefezabilitate (4325/20101) emis de catre biroul de proiectare MT/JT. n zona noului consumator la cca. 850m este n derulare un proiect pentru realizarea unei staii de transformare 110/20 kV pe fonduri de investiii proprii ENEL cu PIF propus pentru anul 2013. Obiectivul se va racorda la sistemul electroenergetic national prin dou ci de alimentare de la staia de transformare 110/20 kV nou proiectat. proiectare instalatii electrice Pentru fiecare punct de conexiune + post de transformare (PC+PT) este necesar realizarea a LES 20 kV ct mai scurt posibil cu cablu de cupru de seciune minim 95 mmp , ntre celula de msur din compartimentul de racordare de 20 kV i instalaiile de 20 kV aflate n gestiunea consumatorului, ce vor fi obligatoriu racordate la cablul menionat prin intermediul unui separator tripolar i a unui ntreruptor automat fix montate n compartimentul utilizatorului din noul PA. ntreruptorul va fi obligatoriu prevzut cu un sistem de protecie general maximal de curent i mpotriva defectelor de punere la pmnt, cu reglajul corelat cu celelalte protecii din instalaiile SC ENEL DISTRIBUIE Banat-Unitate Teritorial Reea Timisoara. Beneficiarul va obine acordurile proprietarilor de terenuri, n original, autentificate de un notar public, pentru ocuparea sau traversarea terenului precum i exercitarea de ctre SC ENEL Distribuie Banat SA a drepturilor de uz i servitute asupra terenurilor afectate de instalaia de racordare. Beneficiarul va solicita aviz tehnic de racordare pentru noul obiectiv. In acest aviz tehnic de racordare va fi inclus si proiectul de racordare intocmit de catre operatorul de distributie.

32

Distribuia electric n parcul tehnologic Investitorii ce vor activa n parcul tehnologic vor avea posibilitatea de a se racorda la sistemul electroenergetic naional fie pe joas tensiune (prin utilizarea posturilor de transformare 20/0,4 kV proiectate), fie pe medie tensiune din punctele de conexiune. n acest sens s-au prevzut tubulaturi de racord din punctele de conexiune/posturi de transformare pn la limita de proprietate unde se vor construi cmine de branament. Tubulatura de racord va fi din polietilena de nalt densitate pozat n profil de sunt. La subtraversri de drumuri i intersecii cu alte instalaii, se vor lua msuri suplimentare de protecie folosindu-se tuburi din PVC-G. Pentru parcela de utiliti s-a prevzut tubulatura de racord din punctul de conexiune/post de transformare aferent pn la limita de proprietate ntr-un cmin de branament. Pentru alimentarea consumatorilor de pe parcela de utiliti s-a prevzut un tablou electric TGDU alimentat din reea i de pe grupul electrogen din imediata apropiere. Grupurile de pompare din staii vor fi furnizate impreun cu tablourile de automatizare. Racordarea la reeaua electric a parcului tehnologic se va realiza de ctre concesionar pe baza unui proiect tehnic avizat de ctre furnizorul de energie electric i a avizului de principiu emis de concedent. Pentru puteri instalate mai mari sunt necesare investiii proprii realizate de ctre concesionari. Instalaiile din incint se vor racorda subteran la reelele de distribuie. Instalaiile de alimentare vor fi concepute n aa fel nct s nu aduc prejudicii aspectului arhitectural al construciei sau zonei nconjurtoare. Standardele i normativele avute n vedere la stabilirea soluiei i care se vor respecta i la fazele urmtoare de proiectare sunt: HG 90/2008- Hotrre pentru aprobarea Regulamentului privind racordarea utilizatorilor la reelele de interes public NTE 001/03/00 Normativ privind alegerea izolaiei, coordonarea izolaiei i protecia instalaiilor electroenergetice mpotriva supratensiunilor PE 132/2003 Normativ pentru proiectarea reelelor electrice de distribuie public PE 101/85 Normativ pentru construcia instalaiilor electrice de conexiuni i transformare cu tensiuni peste 1 kV (republicat n 1993) NTE 007/08/00 "Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice" IPSSM 01/2007 Instruciuni proprii de securitate i sntate n munca pentru instalaii electrice n exploatare

INSTALAII ELECTRICE DE ILUMINAT INCINTA PARC TEHNOLOGIC Conversia direct a energiei solare n energie electric , bazat pe efectul fotovoltaic, constituie, modul cel mai comod de a utiliza energia solar, datorit siguranei n exploatare i ntreinerii uoare. Pentru realizarea iluminatului drumurilor i trotuarelor n incinta parcului tehnologic s-au utilizat corpuri de iluminat cu surse cu LED de 70W montate pe stlpi

33

metalici zincai cu nlimea util de 8m. Alimentarea acestor corpuri de iluminat este local prin intermediul unor panouri cu celule fotovoltaice monocristaline cu puterea nominal de 240W. Energia produs de aceste panouri va fi stocat n acumulatori plumb-acid sigiliati 250Ah montai la baza stlpului. Perioada de funcionare al corpurilor de iluminat va fi de minim 8-10 ore/zi, oferind iluminare timp de minim 7 zile noroase/ploioase consecutive. Sistemul de iluminat va fi dotat cu protecie la suprancrcare i descrcare, protecie la scurt circuit i pornire automat a lmpii cnd se nsereaz i oprire automat dimineaa. Stlpii metalici vor avea o priz de legare la pmnt local format dintr-un electrod din eava OLZn 2 de 2m lungime, platbanda OLZn pentru conectarea stlpului de electrod i piesa de separaie. Rezistena de dispersie a prizei de pmnt trebuie s fie sub valoarea de 10ohm. n cazul n care nu se poate obine aceast valoare, se va suplimenta priza de legare la pmnt cu electrozi pn la atingerea valorii prescrise. Distanele ntre stlpi, nlimea stlpilor precum i numrul i puterea corpurilor de iluminat s-au ales n concordan cu normativul NP 062/2002 i n urma calculelor luminotehnice realizate cu ajutorul unor programe specializate. n urma calculelor luminotehnice a rezultat un nivel de iluminare pentru drumurile de incinta de 11 lux i un factor de uniformitate de 0,9 (clasa de iluminare CE4 impune un Em10 lx i U00,4), iar pentru trotuarele de incinta a rezultat un nivel de iluminare de 8 lux i un factor de uniformitate de 0,9 (clasa de iluminare CE5 impune un Em 7,5 lx i U00,4). Pentru parcela de utiliti s-a prevzut un iluminat cu corpuri de iluminat cu surse cu halogenuri metalice de 125W montate pe stlpi metalici zincai cu nlimea util de 8m. Alimentarea acestora se va realiza din sistemul electroenergetic naional i va fi comandat local de un ntreruptor crepuscular. Executantul lucrrilor de instalaii electrice este nevoit s respecte alegerea proiectantului, n caz contrar calculul fotometric nu mai este valabil. Dac se va alege alt corp de iluminat se va informa n scris proiectantul n legtur cu acest lucru i se va reface calculul fotometric (de ctre proiectant sau de ctre executant), respectnduse normativele tehnice n vigoare i reglementrile specifice. CANALIZAIE TELECOMUNICAII INCINT PARC TEHNOLOGIC Lucrarea dezvoltat n proiect are ca obiect asigurarea infrastructurii de telecomunicaii, transmisii de date, telefonie, TV dedicate pentru viitorii utilizatori ce vor aprea pe parcelele parcului tehnologic. Canalizaia de telecomunicaii proiectat va deservi furnizorii de servicii ce vor ncheia contracte cu utilizatorii parcului. S-au prevzut 2 tuburi PVC 75 mm pentru canalizaia principal + 1 tub PVC 75 mm rezerv. La subtraversri de drumuri canalizaia se va proteja n tub PVC- G 90 mm. Pe traseul canalizaiei principale se vor monta camere de tragere de tip B, respectiv de tip X. Pentru canalizaia secundar (de branament) s-au prevzut cte 2 monotuburi HDPE 40 mm pentru fiecare parcel. Fiecare parcel va beneficia de o cameret de branament. Turnarea camerelor de tragere se va face cu respectarea reetelor de preparare i a tehnologiei de turnare a betonului. n cazul n care constructorul cumpra betonul gata preparat va prezenta certificat de calitate de la furnizor. Cameretele vor respecta dimensiunile de gabarit i utilizare.

34

Pentru asigurarea serviciilor de telecomunicaii i pentru viitoarea extindere a parcului tehnologic, s-au prevzut subtraversri de drum i cmine de tragere n imediata apropiere a acelei zone. Canalizaia de telecomunicaii proiectat permite ca serviciile s se poat prelua de la unul sau mai muli Internet Service Provideri i apoi distribuit cu ajutorul reelelor de fibr optic a providerilor. Totodat canalizaia de telecomunicaii proiectat ofer flexibilitate de cablare cu fibr optic i montare de echipamente pentru toi furnizorii de servicii ce ar putea ncheia contracte cu utilizatorii parcului tehnologic. n prezentul proiect nu sunt incluse cablurile i echipamentele de telecomunicaii ce se vor instala n canalizaia Tc proiectat. Acestea intra n sarcina furnizorilor de servicii. Instalaiile din incint se vor racorda subteran la reelele de distribuie. Instalaiile de alimentare vor fi concepute n aa fel nct s nu aduc prejudicii aspectului arhitectural al construciei sau zonei nconjurtoare. ntocmirea documentaiei s-a fcut n conformitate cu prevederile urmtoarelor acte normative: Legea 43/1975 prin care sunt stabilite normele privind proiectarea, construirea i modernizarea drumurilor; Legea 37/1975 privind sistematizarea, proiectarea i realizarea arterelor de circulaie din localitile urbane, rurale art. 15; Hotrrea nr. 766/1977 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea n construcii; Hotrrea nr. 273/1994 pentru aprobarea regulamentului de recepie a lucrrilor de construcii i instalaii aferente acestora; Legea nr. 10/1995 privind calitatea n construcii.

INSTALAII ELECTRICE DE CURENI TARI CLDIRE MULTIFUNCIONAL Caracteristicile energetice la nivelul tabloului general de distribuie TGD determinate conform I 7/2002 sunt urmtoarele: Bilan puteri estimate: Pi = 767 kW; Pmax. Abs = 400 kW Reteaua de distributie in cladire va fi de tip TN-S (L1+L2+L3+N+PE). Instalaii electrice de iluminat interior i exterior Instalaiile electrice de iluminat artificial s-au proiectat n concordan cu NP 061/2002. n spatiul expozitional s-a prevzut un iluminat artificial cu corpuri de iluminat cu halogenuri metalice de 400W montate suspendat la o nlime de 6,8 m. n zonele de ateptare, foaier, holuri acces, cafeterie i recepii iluminatul s-a realizat cu corpuri de iluminat de tip spot cu 2 surse de 26W fluocompacte. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora. Corpurile de iluminat 2x26W se vor monta ncastrat n tavan. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta n birouri, sala de edine, sala de conferine, etc. Iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat cu tuburi fluorescente de 18W montate ncastrat n tavan. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora.

35

Acionarea iluminatului s-a realizat prin ntreruptoare n montaj ngropat montate la accesul n ncperi. Pentru spatiul expozitional , zona de ateptare i zona de recepie/atrium ( parter,etaj 1 si etaj 2) acionarea iluminatului se va realiza din centralizat din zona infopoint-ului, precum si de la fiecare tablou de nivel sau zona. Instalaiile electrice de iluminat se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie (deasupra tavanelor false), respectiv pozate pe jgheaburi metalice. n spaiile tehnice i laboratorul de ncercri, iluminatul se va realiza cu corpuri de iluminat fluorescent etane de tip FIPAD. O parte din aceste corpuri de iluminat vor fi prevazute cu kit pentru iluminatul de siguranta cu autonomie de 1 ora. Acionarea iluminatului s-a realizat prin ntreruptoare n construcie etan montate la accesul n ncperi. Instalaiile electrice de iluminat se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie, respectiv pozate pe jgheaburi metalice.. Iluminatul de siguran este de tipul 2a. Pentru iluminatul exterior s-au prevzut corpuri de iluminat de 125W cu halogenuri metalice montate pe stlpi metalici zincai cu nlimea util de 8m cu 2 respectiv 4 brae. Stlpii vor avea cutie cu sigurane automate montat n corpul stlpului. Stlpii metalici se vor lega la pmnt printr-o centur din platbanda OLZn. Rezistena de dispersie a prizei de pmnt trebuie s fie sub valoarea de 4 ohm. n cazul n care nu se poate obine aceast valoare, se va suplimenta priza de legare la pmnt cu electrozi pn la atingerea valorii prescrise. Executantul lucrrilor de instalaii electrice este nevoit s respecte alegerea proiectantului, n caz contrar calculul fotometric nu mai este valabil. Dac se va alege alt corp de iluminat se va informa n scris proiectantul n legtur cu acest lucru i se va reface calculul fotometric (de ctre proiectant sau de ctre executant), respectnduse normativele tehnice n vigoare i reglementrile specifice. Pentru obinerea unui iluminat de calitate s-a urmrit respectarea nivelelor de iluminare indicate n standardele de specialitate. Instalaii electrice de prize i fora n fiecare ncpere s-a prevzut cel puin un circuit de prize shuko 16A. n birouri s-au amplasat prize shucko de 16A montate ingropat n perei precum i prize shucko de 16A montate n doze de pardoseal pentru alimentarea posturilor de calculatoare. Prizele pentru alimentarea posturilor de calculatoare vor fi asociate n aceeai configuraie cu cele de voce-date. Toate prizele vor fi de tip modular. n spaiile tehnice i laboratorul de ncercri prizele vor fi n construcie aparen i vor avea un grad ridicat de protecie la ap i praf. In plus, in laboratorul de ncercri s-au predispus prize trifazice 5 poli 16A in constructie aparenta, IP min.55. Pentru alimentarea ascensoarelor s-au prevzut coloane din tabloul electric general TGD. S-a prevzut alimentarea centralei de tratare aer, a invertoarelor i a ventilaiei de extragere aer viciat. Pentru alimentarea cu energie electric de rezerv se va monta un grup electrogen de intervenie cu puterea de 550 KVA, 400V, care va prelua toi consumatorii cldirii. Trecerea de pe sistemul electroenergetic national pe sursa de rezerva (grupul electrogen) si vice-versa se va face automat in cazul lipsei tensiunii sau a modificarii parametrilor electrici stabiliti ca optimi.

36

Pentru compensarea puterii reactive s-a prevzut montarea unei baterii automate de compensare de 135 kVAr ( 9 trepte de 15 kVAr) n camera TGD. In fiecare zona propus in spaiul expoziional s-a proiectat cte un tablou individual, montat pe stlp. Aceste tablouri electrice contin plecari catre prizele 230V aferente zonei respective, precum si o rezerva de putere pentru conectarea unor consumatori de forta ce pot aparea la momentul expozitiilor. Totodat pentru extinderea preconizat, s-a amplasat un tablou electric cu o rezerv de putere electric satisfactoare viitoarelor necesiti. Instalaiile electrice de prize i for se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie (deasupra tavanelor false), respectiv pozate pe jgheaburi metalice. Instalaiile electrice de for din spaiile tehnice se vor executa cu cabluri cu conductoare de cupru de tip CYY-F sau similar protejate n tuburi de protecie pozate aparent pe zidrie, respectiv pozate pe jgheaburi metalice. Reea voce date - imagine Se propune o reea de cablare structurat voce/date avnd nivelul de cablare categoria 6. Deasemenea se va realiza structura de distribuie de semnal de CATV pentru a asigura vizualizarea posturilor TV. Semnalul de televiziune va fi asigurat prin contract de distribuie cu un provider sa prin recepie proprie. Reeaua de cablare structurat va fi compus din: - 4 rackuri 19 - prize duble RJ 45 FTP cat 6; - prize duble RJ 45 FTP cat 6 cu IP 55; - cablu FTP cat 6 cu 4 perechi; - centrala telefonic cu 76 interioare montat n RACK. Funciile reelei voce-date i CATV realizarea transmisiilor de voce, date i semnal de televiziune de la un provider de internet respectiv de CATV; posibilitatea conectrii echipamentelor la reea (computer, telefon, fax, imprimant, echipamente de fotocopiat); introducerea unor noi aplicaii care necesit lrgime de band mare; are o flexibilitate deosebit, orice post de lucru putnd s fie mutat rapid oriunde i oricnd (plug&play). Sistemul va dispune de cablaj specific: - Cablu FTP 4x2x0,6, cat.6; - Cablu coaxial triplu ecranat pentru distribuia de semnal CATV. Instalaia de legare la pmnt consta ntr-o priz artificial de mpmntare avnd rezistena de dispersie Rd<1. Se vor lua msuri pentru interconectarea prizei de pmnt natural a cldirii cu priza artificial. Conductorul de protecie, mpreun cu partea metalic, asiul firidei de branament se conecteaz la priza de pmnt de protecie. Instalaia de paratrsnet Captarea se va realiza cu un PDA cu avans de amorsare de 60s instalat pe cte un catarg de 4m nlime. S-au prevazut 2 coborari de la paratrasnet.

37

Coborrile se vor realiza cu platbanda 20x4mm montata aparent pe acoperis/zid si se va izola electric i termic la trecerea prin aproprierea elementelor combustibile. Fiecare conductor de coborre va fi protejat pn la 1,8m de la nivelul solului, n tub metalic i va fi conectat, printr-o pies de separaie montat la aprox. 2m, la priza de pmnt. Rezistena de dispersie a prizei de pmnt nu va depi valoarea de 1 ohm, dovedit prin buletin de msurare ntocmit de firme autorizate. n cazul n care nu se obine valoarea prescris, executantul va aduga electrozi pn la obinerea valorii prestabilite. Se vor lega la priza de pmnt orice evi sau conducte metalice care se afla la minim 10m. Fiecare coborre se prevede cu 1 piesa de separaie la locul de racordare cu conductorul de legare la priza de pmnt. Piesele de separaie vor fi marcate vizibil c aparin instalaiei de paratrsnet i vor purta simbolul de priza de pmnt. Msuri PSI i protecie a muncii Lucrrile de execuie ale instalaiilor electrice se vor putea efectua numai fr alimentare cu energie electric pe circuitele electrice respective. Punerea sub tensiune pentru probe se va putea face numai dup verificarea instalaiilor, cu respectarea normelor de protecie a muncii. Pe durata execuiei i apoi pe durata de utilizare, instalaiile electrice vor asigura protecia mpotriva electrocutrii prin atingere direct, prin mijloace tehnice i organizatorice, precum i protecia mpotriva electrocutrii prin atingere indirect, exclusiv prin mijloace tehnice. Ca msur principal de protecie mpotriva electrocutrilor s-a prevzut legarea contactelor de protecie i a corpurilor de iluminat la nulul de protecie distinct de nulul de lucru pn la bar de legare la pmnt a tabloului. n proiect au mai fost prevzute urmtoarele msuri de protecie a muncii: materialele folosite pentru instalaiile electrice au fost alese corespunztor mediului; n tablouri au fost utilizate sigurane calibrate; au fost prevzute verificri ale prizei de pmnt. Msurile de protecie a muncii prevzute nu sunt limitative, n execuie i exploatare putnd fi luate i alte msuri corespunztoare. Se vor respecta toate prevederile din NRPM referitoare la instalaiile electrice. Toate lucrrile vor fi executate numai cu respectarea normativului I20-2000. Documentaia respect Normele tehnice de proiectare i realizare a construciilor privind protecia la aciunea focului P 118. Se vor respecta prevederile normativului pentru verificarea lucrrilor de construcii i instalaii aferente, indicativ C 56. Pentru priza de pmnt se va prezenta buletin de msurare eliberat de o firm autorizat care s ateste valoarea rezistenei de dispersie prescrise.

38

Lista minimal a normativelor i standardelor avute n vedere este urmtoarea: NP-I7-02 Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor electrice la consumatori pn la 1.000Vc.A. i 1500Vc.C. GP 052-2000 Ghid pentru instalaii electrice cu tensiuni pn la 1000V c.a. i 1500V c.c. C 56-2002 Normativ pentru verificarea calitii lucrrilor de construcii i instalaii . I 20-2000 Normativ privind proiectarea i executarea instalaiilor de protecie contra trsnetului a construciilor. I18/1-2001 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor electrice interioare de cureni slabi aferente cldirilor civile i de producie. I18/2-2002 Normativ pentru proiectarea i executarea instalaiilor de semnalizare a incendiilor i a sistemelor de alarmare mpotriva efraciei din cldiri. NP 061-2002 Normativ pentru proiectarea i executarea sistemelor de iluminat artificial; NTE 007/08/00 Normativ pentru proiectarea i execuia reelelor de cabluri electrice. P 118/1999 Normativ de siguran la foc a construciilor. PE 103/92 Instruciuni pentru dimensionarea i verificarea instalaiilor electroenergetice la solicitri mecanice i termice n condiii de scurtcircuit. PE 116/94 Normativ de ncercri i msurtori la echipamente i instalaii electrice; PE 120/94 Instruciuni privind compensarea puterii reactive n reele electrice de distribuie i la consumatori industriali i similari. NTE 006/06/00 Normativ privind metodologia de calcul a curenilor de scurtcircuit n reele electrice cu tensiunea sub 1 kV. SR CEI 60364-1-1997 Instalaii electrice ale cldirilor. Domeniu de aplicare, obiect, principii fundamentale. SR CEI 60364-2-1997 Definiii. SR CEI 60364-3-1997 Determinarea caracteristicilor generale. SR CEI 60364-4 Instalaii electrice n construcii. Mijloacele de protecie pentru asigurarea securitii. SR HD 60364-4-41 Instalaii electrice de joas tensiune. Partea 4-41: Msuri de protecie pentru asigurarea securitii. Protecia mpotriva ocurilor electrice. SR CEI 60364-5 Instalaii electrice n construcii. Alegerea i montarea echipamentelor electrice. SR HD 60364554 Instalaii electrice de joas tensiune. Partea 5-54: Alegerea i montarea echipamentelor electrice. Sisteme de legare la pmnt.

39

Conductoare de protecie i conductoare de echipotenializare. SR CEI 60364-7 SR CEI 62305 1 SR CEI 62305 2 SR CEI 62305 3 SR CEI 62305 4 SR CEI 61312-2000 SR EN 50164-1 SR EN 50164-2 SR CEI 60446-1996 SR CEI 60598-2-22-1992 SR CEI 755-95 SR CEI 60536-1995 SR EN 60617-11-2001 SR EN 60529-95 SR EN 60439-1 GT 059-03 Instalaii electrice n construcii. Reglementri pentru instalaii i amplasamente speciale. Protecia mpotriva trsnetului. Partea 1. Principii generale. Protecia mpotriva trsnetului. Partea 2. Evaluarea riscului. Protecia mpotriva trsnetului. Partea 3. Avarii fizice ale structurilor i punerea n pericol a vieii. Protecia mpotriva trsnetului. Partea 2. Sisteme electrice i electronice din structuri. Protecia mpotriva impulsului electromagnetic generat de trsnet. Componente de protecie mpotriva trsnetului (CPT). Partea 1: Prescripii pentru componente de conexiune Componente de protecie mpotriva trsnetului (CPT). Partea 2: Prescripii pentru conductoare i electrozi de pmnt Identificarea conductoarelor prin culori sau prin repere numerice. Aparate de iluminat. Aparate de iluminat de siguran. Condiii tehnice speciale. Reguli generale pentru dispozitive de protecie la curent diferenial rezidual. Clasificarea echipamentelor electrice i electronice din punct de vedere al proteciei mpotriva ocurilor electrice. Simboluri grafice pentru scheme electrice. Grade normale de protecie asigurate prin carcase. Clasificare i metode de verificare. Ansambluri de aparataj de joas tensiune. Ghid privind criteriile de performan ale cerinelor de calitate conform Legii nr.10/1995 privind calitatea n construcii. Instalaiile electrice din cldiri. privind calitatea n construcii (actualizata la 12.05.2007). Legea securitii i sntii n munc.

Legea nr. 10/1995 Legea nr. 319/2006

40

3.6. PROTECTIA MEDIULUL


CRITERII PENTRU DETERMINAREA POTENTIALE ASUPRA MEDIULUI: EFECTELOR SEMNIFICATIV

a) Gadul in care planul creeaza un cadru pentru proiecte si alte activitati viitoare fie in ceea ce priveste aplasamentul, natura, marimea si conditiile de functionare, fie in privinta alocarii resurselor Elaborarea acestui P.U.Z. este detreminata de intentia de inscriere in tendinta mondiala de implementare a tehnologiilor pentru productia energiei nepoluante, respectiv includerea resurselor de energie regenerabila in productia de energie, incalzire, termoficare, tehnologii care vizeaza protectia mediului inconjurator, tema documentatiei fiind PARC TEHNOLOGIC PENTRU ECHIPAMENTE DE UTILIZARE A ENERGIEI ALTERNATIVE SI PARC PENTRU PRODUCTIA DE ENERGIE FOTOVOLTAICA. Terenul ales in acest scop este situat in partea de N-E a teritoriului administrativ al municipiului Timisoara, beneficiind de proximitatea centurii rutiere a municipiului la sud, si de drumul de acces D.C.58 catre localitatea Covaci la nord-est. Lotul pe care se intentioneaza edificarea obiectivelor mai sus mentionate cuprinde parcelele cadastrale nr. C.c.237, C.c.241, C.c.246, C.c.254, si C.c.256 aflate in proprietatea jud. Timis, domeniul public, in administrarea Consiliului Judetean Timis. Suprafata de teren destinata acestor functiuni totalizeaza 60ha, din care 15ha vor fi ocupate de parcul tehnologic pentru energii alterantive, iar parcul fotovoltaic se va intinde pe o suprafata de 45 ha. Parcul tehnologic are ca trama o retea de drumuri care deservesc un numar de 26 de loturi dintre care unul este destinat pavilionului administrativ, un al doilea este destinat utilitatilor, iar restul de 24 de loturi este destinat concesionarii/vanzarii catre agenti economici angrenati in productia nepoluanta a elementelor necesare productiei de energii alternative. Parcul fotovoltaic menit sa produca energie destinata retelei nationale, de unde se va primi energie electrica pentru consumul C.J.T. si a institutiilor asociate cu acesta, va gazdui o retea de panouri fotovoltaice, statii de transformare a energiei necesare colectarii si transmiterii acesteia, cat si caile de acces necesare deservirii parcului. Avand in vedere natura activitatii al carei scop este producerea cat mai eficienta si fiabila a energiei electrice, se recomanda ca restrictiile si reglementarile prevazute prin P.U.Z. sa se limiteze la un minim necesar. Astfel se raspunde initiativei C.J.T. de a lansa un concurs de proiecte cu tema mobilarii spatiului oferit, de asemenea maniera incat participantii sa aiba cat mai multe grade de libertate in alegerea sotutiei cele mai potrivite, care va dicta in final gabaritele panourilor, frecventa si inclinarea acestora, trama cailor de deservire, etc. b) Gradul in care Planul Urbanistic Zonal influenteaza alte planuri si programe,inclusive pe cele care se integreaza sau care deriva din el Prezentul P.U.Z se integreaza in strategia de dezvoltare urbanistica a zonei, oferind-ui functiunile concordante cu dezvoltarea propusa.

41

La baza stabilirii categoriilor de interventie, reglementarilor si restrictiilor impuse au stat urmatoarele obiective principale:asigurarea indeplinirii masurilor legale si a amenajarile necesare pentru obiectivele prevazute.Documentatia de fata nu se afla sub impactul P.U.G Timisoara, zona stabilita aflandu-se in extravilanul municipiului. Pe masura aparitiei agentilor economici se vor introduce in studiu noi proiecte de amplasare a activitatii fiecaruia pe lotul/loturile concesionate sau cumparate de acestia. c) Relevanta planului pentru integrarea consideratiilor de mediu, mai ales din perspective dezvoltarii durabile Dezvoltarea durabila a prezentei umane in mijlocul naturii , cu care co-habitam, obliga la o reconsiderare a mediului natural sub toate aspectele sale, incluzand latura economica si ecologica, acceptand astfel caracterul de globalitate al problematicii mediului. Daca despre caracterul nepoluant al parcului fotovoltaic nu trebuesc date prea multe detalii, despre parcul tehnologic vom vorbi mai pe larg, mentionand tipul de activitati nepoluante propuse spre implementare in cadrul acestuia.Antreprizele invitate sa isi desfasoare activitatea aici, vor avea urmatoarele profiluri innovative orientate spre utilizarea in productie de noi tehnologii specializate pe: -echipamente si componente destinate productiei de energie solara -echipamente si componente de pompe de caldura -echipamente si componente de productie a energiei geotermale -echipamente si componente pentru productie de energie eoliana -echipamente si componente pentru celule de combustie -echipamente si componente pentru productie de energie si combustibil in biomasa -elemente si componente pentru tehnologia hidrogenului -cercetari in domeniul energiilor alternative si a tehnologiilor de viitor -cadre universitare, doctoranzi, studenti d) Probleme de mediu relevante pentru P.U.Z. Suprafata studiata in cadrul P.U.Z. este situata in zona de campie, cu statutul de pasune fiind neamenajata si libera de constructii.Faptul ca terenul are un aspect plan orizontal si este traversat de canale de desecare , elimina posibilitatea alunecarilor de teren, cat si a inundatiilor care nu pot aparea in absenta unui curs de apa major. Nu exista retele de utilitati care pot reprezenta eventuale riscuri pentru zona, limita culoarului de protectie pentru L.E.A. aflandu-se la aproximativ 38m de la frontiera sudica a terenului. Singurii factori potentiali de poluare a zonei sunt depozitarea ilegala a deseurilor si circulatia rutiera, zona neaflandu-se in regim de rezervatie naturala sau patrimoniu, si neavand nici potential balnear sau turistic. d.1. Managementul deseurilor In incinta amplasamentului se estimeaza urmatoarele categori de deseuri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate: -deseuri din constructii - rezultate in faza de executie -deseuri menajere si asimilabile celor menajere -deseuri rezultate din procesul de productie

42

Deseurile din constructii se vor colecta in containere metalice si se vor gestiona de societatile antreprenoare comform HG 856/2002 Deseurile menajere vor fi colectate in containere inscriptionate comform Ordinului 1281/2005, stocate temporar in spatii delimitate, pe platforme betonate avand aceasta destinatie si eliminate prin societati autorizate cu mijloace de transport adecvate. Deseurile rezultate din activitatea de productie agentilor economici vor fi de o mare varietate, insa prin faptul ca productia este de tip nepoluant nici deseurile nu vor pune probleme deosebite de mediu. In urma unei documentari facuta in cadrul societarii RETIM, suntem informati asupra faptului ca, desi zona in cauza se afla in extravilanul municipiului, evacuarea orcarui tip de deseuri poate fi asigurata in baza unui contract intre agentul economic si RETIM ECOLOGIC SERVICE. d.2. Apa Parcul tehnologic Asigurarea necesarului de apa pentru consumatorii din incinta se realizeaza din doua foraje , dupa cum urmeaza: -pentru alimentarea cu apa potabila se realizeaza un foraj cu o adancime H=220m si debit de 5l/s, care alimenteaza un rezervor de inmagazinare de 170mc. -pentru alimentarea cu apa de incendiu se realizeaza un foraj cu adancime H=70m si debit de 3l/s, care alimenteaza un rezervor cu un volum util de 275mc. Pentru alimenatrea cu apa potabila a incintei s-a prevazut o retea de distributie inelara din care se vor alimenta unitatile industriale si corpul administrativ, dimensionata la un debit de 11.79l/s. Reteau de apa potabila este prevazuta din tuburi de polietilena de inalta densitate PE-HD in lungime de 1900m. Pentru alimentarea cu apa de incendiu s-a prevazut o retea de distributie inelara mobilata cu 19 hidranti de incendiu la un debit de 25l/s. Aceasta se va execta din polietilena PE-HD in lungime totala de 1850m. Cladirile ce fac obiectul puzului, se incadreaza in gradul II de rezistenta la foc, activitatea desfasurata nu se incadreaza in categorie de pericol de incendiu. Riscul de incendiu pentru toate cladirile se incadreaza in risc mediu de incendiu, conform prevederilor normativului P118/99. Echiparea cu instalatii speciale de stins incendiu tip sprinklere, hidranti interiori se va face conform normativului NP-085/2006; detaliile specifice acestor instalatii se vor detalia la fazele urmatoare de proiectare. Asigurarea debitelor si a presiunii necesare la functionarea instalatiilor va fi asigurata de o gospodarie proprie de apa cuprinzand rezerva de apa de incendiu si statia de pompare aferenta. CANALIZARE MENAJERA Caracteristicile apei uzate corespund concentratiilor indicatorilor apelor cu caracter menajer, neexistand utilizari de natura tehnologica poluanta. Reteaua de canalizare menajer proiectata pentru parcul tehnologic urmrete trama stradal si colecteaz doar ap uzat menajer, fiind dimensionat la un debit de 11,79 l/s. Canalizarea este prevzut din PVC-KG, SN4, cu diametrul D=250 mm i are o lungime total de L=1580,0 m, mobilat cu 32 cmine de vizitare.

43

Canalizarea menajer n parcul tehnologic este gravitational descarcndu-se n punctul final ntr-o statie de pompare ape uzate menajere SPcm. Din statia de pompare apele menajere sunt refulate in reteaua de canalizare a comunei Snandrei dup care se descarc in sistemul centralizat de canalizare al oraului Timioara (in cminul aflat in sensul giratoriu din fata magazinului Selgros) . CANALIZARE PLUVIALA Reteaua de canalizare pluvial proiectat urmrete trama stradal din parcul tehnologic si colecteaz ap pluvial. Reteaua are o lungime total de L=2.285 m, este ingropat prevzut din tuburi PVC-KG, SN4, cu diametrii D=6001000 mm. Reteaua de canalizare pluvial este mobilat cu 37 cmine de vizitare cu diametrul de 1.0 m din beton. Apele pluviale se descarc gravitational in conducta D=1000 mm, prevazut pe latura vestica a incintei, care are rolul de bazin de acumulare. Panta retelei de canalizare spre bazinul de acumulare este de 0,002-0,003. Din bazin apa pluvial ajunge in statia de pompare SPpl, de unde este refulate in canalul de desecare Hcn 259. Dimensionarea retelei pluviale s-a fcut la un debit de Q PL= 585 l/s. La preluarea apelor pluviale din fiecare incint n parte se prevad separatoare de namol si hidrocarburi. PARC FOTOVOLTAIC Parcul fotovoltaic consta din siruri de panouri fotovoltaice amplasate pe stlpi si alei de acces pentru intretinere, din drumul perimetral propus. Parcul fotovoltaic nu are consum de apa si implicit nici debite de ape uzate menajere, cladirea administrativa fiind amplasata in zona parcului tehnologic. Apele pluviale de pe suprafata de 45 ha vor ramne ca si pn acum n teren fiind preluat surplusul de canalele de desecare din zona, care se mentin. d.3. Aerul Din punct de vedere al impactului asupra atmosterei activitatile care pot constitui surse de poluare ale atmosferei sunt , in principal, cele legate de traficul rutier, incalzirea facandu-se cu energie electrica. Autovehiculele genereaza poluarea atmosferei cu CO, NOx, SO2, hidrocarburi nearse CmHn, particule. Emisiile de poluanti sunt intermitente si au loc de-a lungul traseului parcurs de autovehicule in incinta amplasamentului, in vecinatatea acestuia, precum si la pornire. Ordinul 462/1993, abrogat partial de HG 128/2002 si modificat de Ordinul 592/2002, referitor la limitarea preventiva a emisiilor poluante ale autovehiculelor rutiere (art.17), stipuleaza ca Emisiile poluante ale autovehiculelor rutiere se limiteaza cu caracter preventiv prin conditiile tehnice prevazute la omologarea pentru circulatie a autovehiculelor rutiere operatiune ce se efectueaza la inmatricularea pentru prima data in tara a autovehicule-lor de productie indigena sau importate, cat si prin conditiile tehnice prevazute la inspectiile tehnice ce se efectueaza periodic pe toata durata utilizarii tuturor autovehiculelor rutiere inmatriculate in tara. Avand in vedere ca principala sursa de poluare a zonei o reprezinta traficul din zona amplasamentului studiat, n vederea diminuarii presiunii asupra factorului de mediu AER, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri : _ realizarea unei zone verzi de protectie ;

44

_ realizarea acceselor interioare se face cu prevederea de plantatii pe aliniament pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei, protectia fonica si eoliana, conform prevederilor Legii 265/2006. Disfunctionalitatea cailor de comunicatie se va rezolva dupa cum a fost aratat mai sus. Lucrarile de constructie se vor realiza cu respectarea actelor normative in vigoare, santierul urmand a fi mprejmuit cu panouri, pentru limitarea dispersiei prafului. d.4. Solul Suprafata P.U.Z nu a fost utilizata in ultimii ani si nu sunt inregistrate poluari accidentale ale solului. Prin realizarea proiectului, activitatile care pot fi considerate ca surse de impurificare a solului se impart in doua categorii: Surse specifice perioadei de executie Surse specifice perioadei de exploatare (deseuri depozitate necontrolat) In perioada de executie a investitiei nu exista surse industriale de impurificare a solului cu poluanti. Acestea pot aparea doar accidental, de exemplu prin pierderea de carburanti de la utilajele folosite pentru realizarea lucrarilor de constructie. Aceste pierderi sunt nesemnificative cantitativ si pot fi inlaturate fara a avea efecte nedorite asupra solului. In perioada de functionare sursele posibile de poluare ale solului pot fi: Depozitarea necorespunzatoare a deseurilor de ambalaje si menajere. In vederea eliminarii posibilitatii impactului asupra solului, prin proiect au fost prevazute o serie de masuri : _ Realizarea unui separator de hidrocarburi pentru zonele de acces rutier _ Realizarea unei platforme betonate pentru zonele de descarcare marfa _ Realizarea de spatii adecvate platforme betonate - pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere si a deseurilor din ambalaje _ Lucrari de ntretinere a solului n zonele verzi,cu plantatii decorative. Se poate concluziona ca din punct de vedere al factorului de mediu SOL, activitatea de pe amplasamentul studiat nu va reprezinta o sursa de poluare. d.5. Zgomotul si vibratiile n zona studiata nivelul actual de zgomot este de 60 65 dB ziua, din cauza apropierii de drumul de centura. Prin realizarea proiectului , activitatile care pot fi considerate ca surse de zgomot si vibraiise impart in doua categorii: a) Surse specifice perioadei de executie b) Surse specifice perioadei de exploatare a) ntregul proces tehnologic care se desfasoara cu ocazia realizarii lucrarilor de constructie este conceput n sensul ncadrarii n prevederile legale si conform prevederilor din STAS 10009/88. Utilajele prevazute sunt cu un grad ridicat de fiabilitate si usor de exploatat. Lucrarea n ansamblu s-a conceput n vederea realizarii unui nivel minim de zgomot transmis prin elementele construciilor, precum si a unui nivel de zgomot de fond ct mai redus.

45

Materialele si elementele de construcii prevazute au indici de izolare la zgomot, de impact redusi n limitele admisibile. Asigurarea condiiilor de lucru a personalului de exploatare a fost rezolvata prin realizarea unui nivel minim de zgomot transmis prin instalatii sanitare, instalatii de transport pe verticala si orizontala, a unor echipamente corespunzatoare, precum si mprejmuirea santierului cu panouri pentru evitarea propagarii zgomotelor si vibratiilor, cat si a prafului . b) Dupa implementare, echipamentele tehnice exterioare, parcarile, manevrele vehiculelor de marfa, vor putea constitui o sursa suplimentara de zgomot. Echipamentele generatoare de zgomot destinate utilizarii n exteriorul cladirilor vor respecta prevederile legale privind nivelul de zgomot, n sens contrar nu vor putea fi puse n functiune. Astfel, conform HG 1756/2006 echipamentele de exterior nu vor fi introduse pe piata sau puse n functiune pana cand producatorul sau reprezentantul autorizat al acestuia nu se asigura ca echipamentele indeplinesc cerintele legale referitoare la emisiile de zgomot in mediu, procedurile de evaluare a conformitatii au fost realizate, iar echipamentul poarta marcajul CE cu indicarea nivelului de putere acustica garantat si este nsotit de o declaratie de conformitate EC. Respectarea prevederilor legale privind gestionarea zgomotului ambiental se face conform Ord. 536/1997, care stipuleaza: Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot si vibratii si dimensionarea zonelor de protectie sanitara se vor face in asa fel incat in teritoriile protejate2 nivelul acustic echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior la locuintei la 1,5 m inaltime de sol, sa nu depaseasca 50 dB(a) si curba de zgomot 45. In timpul noptii(orele 22,00-6,00), nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB(A) fata de valorile din timpul zilei.

d.6. Radiatii Lucrarile si activitatile propuse nu produc, respectiv nu folosesc radiatii, deci nu necesita luare de masuri mpotriva radiatiilor.

e) Relevanta P.U.Z. pentru implementarea legislatiei nationale si comunitare de mediu e.1. Gospodarirea substantelor toxice si periculoase Deoarece lucrarile si activitatile proiectate se incadreaza in parametrii unei productii nepoluante, nu rezulta nici un fel de substante toxice sau periculoase, deci nu necesita prevederea unor masuri speciale n acest scop. Din desfasurarea activitatii propuse nu rezulta consumuri de substante toxice si periculoase. e.2. Protectia calitatii apelor Dupa perioada de executie se vor lua masurile de gestionare eficienta a apei, se vor monta apometre pentru nregistrarea consumului, se vor efectua lucrarile de ntretinere necesare evitarii risipei de apa, apa uzata menajera se va ncadra n cerintele de calitate ale NTPA 002, iar cea pluviala n parametrii NTPA 001, date fiind masurile constructive si tehnice aratate mai sus .

46

Vor fi luate toate masurile pentru respectarea Legii 107/1996 cu modificarile si completarile ulterioare, precum si actele normative subsecvente, respectiv HG nr. 352/2005. e.3. Protectia calitatii aerului Pentru indeplinirea obiectivelor in domeniul protectiei aerului se vor respecta prevederile Ordinului MAPAM 592/2002 privind aprobarea normativul privind stabilirea valorilor limita, a valorilor de prag, a criteriilor si metodelor de evaluarea dioxidului de sulf, dioxidului de azot, oxizilor de azot, pulberilor in suspensie si monoxidului de carbon in aerul inconjurator. Utilajele tehnologice si de transport folosite in timpul constructiei si operarii ulterioare vor respecta HG 1209/2004 modificata prin HG 2176/2004 privind stabilirea procedurilor pentru aprobarea de tip a motoarelor destinate a fi montate pe masini mobile nerutiere si a motoarelor secundare destinate vehiculelor pentru transportul rutier de persoane sau de marfa si stabilirea masurilor de limitare a emisiilor de gaze si particule poluante provenite de la acestea, in scopul protectiei atmosferei. e.4. Protectia solului La executarea lucrarilor de decopertare se vor respecta conditiile impuse prin actele de reglementare, precum si legislatia n vigoare. Nu se va realiza o presiune sporita asupra solului, avand n vedere procentul de ocupare a terenului. Prin activitatile propuse nu se suspicioneaza un impact asupra solului sau subsolului. S-au prevazut masurile adecvate pentru a nu se infiltra n sol substante organice poluante. Pentru protectia solului si a mediului n general, incluzand popula_ia din zona, ca receptor sensibil, s-a prevazut un procent de 20% spatii verzi, n acord cu prevederile Certificatului de urbanism. Procentul ridicat impus si respectat reflecta implementarea strategiei de extindere a zonelor verzi cf. OUG 59/ aprobata cu modificari prin Legea 49/2008. P.U.Z.-ul de fata acopera o suprafata de 605733.88mp fiind structurat in U.T.R.1si U.T.R.2. In cadrul lotului 1 din U.T.R. 1 se prevede un spatiu verde amenajat, in suprafata de 5283.87mp (respectiv 0.87% din suprafata totala).In U.T.R.2 (spatiu destinat amplasarii panourilor fotovoltaice) se prevede restul de spatiu verde, respectiv 19.3%=115862.9mp, astfel atingandu-se procentajul de 20%.

3.8.

OBIECTIVE DE UTILITATE PUBLICA

Avand in vedere faptul ca intreg terenul se afla in proprietate publica se propune ca loturile destinate concesionarii catre investitori (loturile de la 2 la 25) lotul destinat pavilionului administrativ (lot 1) si lotul cuprinzand utilitatile (lot 26) sa treaca in domeniul privat C.J.T..Loturile 27 si 28, cuprinzand totalitatea drumurilor, raman in domeniul public , iar lotul 29 destinat amplasarii panourilor fotovoltaice va trece in proprietate privata. Suprafata necesara drumului de acces, care va fi achizitionata de catre C.J.T. de la un proprietar privat (5707mp) ,se va trece in domeniul public (acesta facand parte din lotul 27).

47

4.

CONCLUZII-MASURI PROPUSE IN CONTINUARE

Din analiza globala a situatiei existente si a propunerilor de dezvoltare a zonei, se poate concluziona ca propunerile urbanistice in cauza se inscriu in tendinta mondiala de evolutie puternica a tehnologiilor pentru productia de energii nepoluante, respectiv energii regenerabile si tehnologii care vizeaza protectia mediului inconjurator. Pe masura realizarii investitiilor, acestea se vor autoriza in baza unor documentatii tehnice cerute de catre investitori. Prevederile din prezentul P.U.Z cat si regulamentul de urbanism aferent vor fi preluate si integrate in P.U.G. Timisoara

Intocmit, Arh. I. Barbu

48

REGULAMENT DE URBANISM
DATE DE RECUNOASTERE A DOCUMENTATIEI: DENUMIRE PROIECT P.U.Z.- PARC TEHNOLOGIC PENTRU ENERGII ALETRANTIVE SI PARC FOTOVOLTAIC TIMISOARA

SUPRAFATA
AMPLASAMENT BENEFICIAR NUMAR PROIECT DATA ELABORARII

605733.88 m2
EXTRAVILAN TIMISOARA CONSILIUL JUD.TIMIS 09/2010 NOIEMBRIE 2010

I.
2.

DISPOZITII GENERALE
BAZA LEGALA A ELABORARII

La baza elaborarii regulamentului local de urbanism stau in principal: Legea 453 privind autorizarea lucrarilor de constructii publicata in Monitorul Oficial 431 din 1.08.2001, care completeaza si modifica legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii constructiilor si unele masuri pentru realizarea locuintelor republicata (si modificata) in Monitorul Oficial din 13.01.1997 Legea 50/1991 republicata in Monitorul Oficial 173/13.09.2005 H.G.R. nr 525/1996 pentru aprobarea regulamentului general de urbanism Legea 350/2001 modificata si completata prin Legea 289/2006 Ghidul privind elaborarea si aprobarea REGULAMENTELOR LOCALE de URBANISM, reglementare tehnica aprobata cu Ordinul M.L.P.T.L nr 21/N/10.04.2000,indicativ GM-007-2000 Ordinul M.L.P.A.T nr.91 din 1991 privind formularele, procedura de autorizare, si continutul documentatiilor precum si celelalte acte legislative specifice sau complementare domeniului

49

3.

DOMENIUL DE APLICARE

Teritoriul asupra careia se aplica prevederile RLU este format din: Intravilanul si extravilanul localitatii in limitele teritoriului administrativ teritoriale Portiuni din teritoriul localitatii a.1. Planul urbanistic zonal (P.U.Z.) impreuna cu regulamentul local de urbanism aferent (RLU) cuprinde norme obligatorii pentru autorizarea executarii constructiilor pe orice categorie de terenuri, in intravilanul localitatii/ trupuri izolate, in zona delimitata de studiu a.2. Dupa aprobare, parcelele stabilite prin PUZ atat pentru domeniul publicstrazi spatii verzi etc., cat si terenurile destinate vanzarii- concesionarii se vor materializa in limbaj topogarfic potrivit legii cadastrului si publicitatii imobiliare nr. 7/1996 si se vor intabula de catre proprietari a.3. Zonificarea functionala a terenului in studiu a fost evidentiata in plansa de REGLEMENTARI a Planului Urbanistic Zonal a.4. Impartirea teritoriului in unitati functionale a fost evidentiata in plansa de REGLEMENTARI URBANISTICE care cuprinde zonificarea cu delimitarile unitatilor si subunitatilor functionale precum si notatiile aferente acestora Unitatea functionala cuprinde o suprafata a teritoriului zonei studiate cu o functiune predominanta sau cu caracteristici morfologice unitare. Intr-o unitate functionala exista de regula subunitati functionale- terenuri identificate prin functiuni urbanistice diferite- compatibile functional si ca functionalitate al unitatilor din care fac parte, dar si in ansamblu.

II. REGULI DE BAZA PRIVIND MODUL DE OCUPARE A TERENURILOR


4. REGULI CU PRIVIRE LA PASTRAREA INTEGRITATII MEDIULUI SI PROTEJAREA PATRIMONIULUI NATURAL SI CONSTRUIT Terenul studiat se afla in extravilanul municipiului Timisoara neaflandu-se sub impactul PUG. Suprafata studiata se ridica la 605733.88mp. Zona studiata nu este n apropierea unor surse de apa potabila pentru populatie. Zona studiata nu este n aria de protectie a unor valori de patrimoniu, rezervatii naturale sau peisagistice. Deseurile produse vor fi colectate in europubele si apoi transportate la punctele de depozitare existente a localitatii,pe baza contractelor incheiate de beneficiar cu societatea de salubritate. Amplasarea constructiilor se va face cu aplicarea tuturor normativelor in vigoare privind protectia factorilor de mediu. Vor fii interzise in zona activitati economice, neeconomice sau de orice natura susceptibile a polua aerul, apa sau solul. Constructiile care prin natura functiunilor pe care le adapostesc sunt provocatoare de zgomot,se vor lua masuri pentru a se integra in nivelele de zgomot admise de legislatia sanitara ai de mediu in vigoare pentru zonele de servicii, depozitare . In ipoteza ca una din functiunile admise in zona este susceptibila de zgomote, se vor solicita studii si

50

avize specifice care sa demonstreze ca s-au luat masuri de protectie la zgomot prin proiectare. Autorizarea executarii constructiilor pe acest teren din intravilan este permisa doar pentru tipurile de constructii de locuinte si amenajari specifice pentru acest tip de functiune cu respectarea conditiilor impuse de lege si de prezentul regulament. 5. REGULI CU PRIVIRE LA SIGURANTA CONSTRUCTIILOR SI LA APARAREA INTERESULUI PUBLIC Constructiile propuse in zona vor respecta toate prevederile legale privind siguranta in exploatare ai P.S.I. Regimul de inaltime al constructiilor: Zona studiata are un regim de inaltime P+1E, P+2E , maximul de regim de inaltime tolerat fiind de P+3E. In situatia in care din ratiuni functionale se solicita edificarea unor constructii cu un regim mai mare de inaltime, atunci acel studiu va trebui sa demonstreze ca edificiul prin inaltarea lui nu aduce prejudicii asupra aspectului arhitectural si urbanistic al zonei, constructia putand fii autorizata in baza unui P.U.Z. aprobat. Culorile dominante la fatada vor fii: culori cu tenta comerciala, placuta, nesaturate si un numar cat mai redus pentru acelasi corp de cladire. Constructiile vor avea invelitoare terasa. Fatadele laterale si posterioare ale cladirilor trebuiesc tratate la acelasi nivel calitativ ca si cele principale si in armonie cu acestea. Invelitorile vor fii realizate din membrane speciale care sa nu permita infiltratiile de apa si care sa corespunda calitativ si d.p.d.v. tehnic cu normativele in vigoare. Constructiile pot fii realizate pe structura beton armat, mixta beton armat cu zidarie, metalica, mixta metal-zidarie sau alte materiale agrementate si recunoscute de catre legislatia in vigoare. Materialele pentru finisajul exterior vor fii de buna calitate, cu rezistenta mare in timp si specifice cadrului arhitectural tip comercial. Este interzisa utilizarea lor improprie. Materialele de constructie destinate a fii acoperite nu pot fii lasate aparente in exteriorul cladirii sau imprejurimi. A se respecta prescriptiile din fisele tehnice pentru fiecare material in parte. Mobilierul urban, reclamele, semnele se vor executa din materiale adecvate folosintei propuse si in concordanta cu caracterul arhitectural al zonei in care se amplasaeza. Volumul si pozitia acestora nu vor stanjeni traficul auto sau pietonal. 6. REGULI DE AMPLASARE SI RETRAGERI MINIME OBLIGATORII Autorizarea executarii constructiilor de orice fel se face cu respectarea orientarii fata de punctele cardinale, pe terenurile din intravilan si extravilan, si in conditiile respectarii prevederilor articolului 17 din Regulamentul General de Urbanism. Orientarea fata de punctele cardinale Autorizarea executarii constructiilor se face cu respectarea conditiilor si a recomandarilor de orientare fata de punctele cardinale, conform anexei nr 3 la regulamentul general de urbanism.

51

Orientarea constructiilor fata de punctele cardinale se face, in conformitate cu prevederile normelor sanitare si tehnice, in vederea indeplinirii urmatoarelor cerinte: -asigurarea insoririi (inclusiv aport termic) -asigurarea iluminatului natural -asigurarea perceperi vizuale a mediului ambiant din spatiile inchise (comfort psihologic) Sediile de birouri: insorirea spatiilor pentru public si birouri Pe terenurile pentru care s-au creat intersectii cu un drum public, construrea se face in conditiile prevederilor articolului 18 din Regulamentului general de urbanism. Amplasarea fata de drumuri publice In zona drumului public se pot autoriza, cu aviz conform al organelor de specialitate ale administratiei publice conform prevederilor articolului 18 din RGU si Ordinul nr 43/1997 privind regimul drumurilor: -constructii si instalatii aferente drumurilor publice de deservire, de intretinere si de exploatare -parcaje, garaje, statii de alimentare carburanti si resurse de energie -conducte de alimentare cu apa si de canalizare, sisteme transport gaze, titei sau alte produse petroliere, retele termice, electrice, de telecomunicatii si infrastructura alte instalatii ori constructii de acest gen. Autorizarea executarii constructiilor cu functiuni administrative( a se intelege inclusiv functiunile industriale) este permisa cu respectarea zonelor de protectie a drumurilor delimitate conform legii. Drumurile publice sunt drumurile destinate transportului rutier public de toate categoriile, gestionate de autoritatile administratiei publice centrale sau locale si clasificate tehnic, conform legislatiei si tehnologiei tehnice in autostrazi, drumuri expres, nationale, judetene si comunale in extravilan si strazi in intravilan. Solutia PUZ propune amenajarea unui drum de acces care face legatura intre coltul sud-estic al lotului in analiza cu drumul de Covaci (D.C. 257), solutia avand avizul comisiei de circulatie a municipiului Timisoara si avizul Directiei Municipale de Dumuri si Poduri. La racordul drumului de acces cu drumul de Covaci este prevazuta o intersectie clasica de tip T cu benzi de accelerare, decelerare, si de viraj la stanga. Amplasarea fata de aliniament Autorizarea constructiilor de orice fel fata de aliniament este reglementata de articolul 23 din RGU. Cladirile vor fi amplasate dupa cum urmeaza : Lot 1 :zona de implantare a pavilionului administrativ se intinde de la limita estica la cea vestica a parcelei, la nord retragandu-se cu 8m de la limita parcelei si avand o latime inspre sud de 55.6m. Lot 2....25:zona de implantare a halelor industriale se retrage de la limita de proprietate adiacenta drumurilor transversale la o distanta 25m. In cazul loturilor 6,7,12,18 si 19 limita de implantare se retrage la 6 m fata de drumurile perimetrale ale lotului de 60 ha. Limita posterioara a zonei de implantare se afla la 5m fata de limita posterioara a tutoror loturilor de la 2 la 25. In cazul loturilor 4,5,6,7,8, 9, 12, 17, 18, 19, 20 si 25 distanta laterala a zonei de implantare fata de limita de proprietate este de 5m. Cazul loturilor 6,7,12,18, si 19 este special, aceste loturi avand o singura limita laterala , acestea fiind loturi de colt.

52

In cazul loturilor 2,3,10,11,13,14,15,16,21,22,23 si 24, una dintre cele doua limite laterale ale zonei de implantare are o distanta de 12m pana la limita laterala a terenului, pe latura opusa limita de implantare fiind aceeasi cu limita de proprietate a lotului. Exceptie de la aceasta regula o face lotul 25 care are zona de implantare la 5m fata de frontiera nordica a parcelei, pe latura opusa frontiera lotului suprapunandu-se cu limita zonei de implantare. In cazul lotului 26 destinat utilitatilor, restrictionarile se refera la o distanta de 10m fata de lotul 25 ,5m fata de lotul 12 si 6m fata de cele doua limite ale parcelei de pe latura sudica si vestica. La interiorul zonelor de implantare, in cazul edificarii a doua sau mai multe cladiri, autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca: -distantele minime obligatorii fata de limitele laterale ale parceliei,conform Codului Civil, -servitutea de vedere-obligatia de a pastra o distanta de minimum 1.9m intre fatadele cu ferestre si limita proprietatii invecinate conform articolului 612 din Codul Civil -distantele minime necesare interventiilor in caz de incediu, stabilite pe baza avizului unitatii teritoriale de pompieri. -distanta minima intre constructiile de pe aceeasi parcela sa fie egala cu jumatatea constructiei cele mai inalte, dar nu mai mica de 3m, avand in vedere si distanta minima prevazuta in P118/1999 privind P.S.I. -accesul usor al mijloacelor si fortelor de interventie la cel putin o suprafata vitrata (doua pentru cladiri aglomerate), precum si accesul autocisternelor la intrarile existente spre domeniul public (neblocarea cu obstacole: copertine mari, piloni inalti, parcaje auto). In cazul in care accesul mijloacelor de interventie la a doua fatada nu este posibil, se asigura trecerea fortelor personalului de interventie prin treceri pietonale cu latime minima de 1.5m si inaltime de 1.9m. Inaltimile maxime la cornisa ale cladirolor nu vor intrece H=15m in cazul halelor industriale, avand un regim P+2E. Referitor la indicii urbanistici P.O.T si C.U.T., acestia se schimba in raport cu tipul de lot: Lot 1=P.O.T. max=55% C.U.T. max=1.25 Lot 2...25= P.O.T. max=55% C.U.T. max=2.00 Lot 26=P.O.T. max=55% C.U.T. max=1.00

7. REGULI CU PRIVIRE LA ASIGURAREA ACCESELOR OBLIGATORII Autorizarea executarii constructiilor de orice fel este reglementata de articolul 25 din RGU Accese carosabile 1. autorizarea executarii constructiilor este permisa numai daca exista posibilitati de acces la drumurile publice direct sau prin servitute conform destinatiei constructiei. Caracteristicile acceselor la drumurile publice trebuie sa permita interventia mijloacelor de stingere a incendiilor.

53

2. in mod exceptional se poate autoriza executarea constructiilor fata indeplinirea conditiilor prevazute la aliniatul 1, cu avizul unitatii teritoriale de pompieri 3. orice acces la drumurile publice se va face conform avizului si autorizatie speciale de construire, eliberate de administatorul acestora. Autorizarea executarii constructiilor de orice fel fata de accesele pietonale este reglementata de Articolul 26 din RGU. Accesele pietonale 1. autorizarea executarii constructiilor si amenajarilor de orice fel este permisa numai daca se asigura accese pietonale, potrivit importantei si destinatiei constructiei 2. in sensul prezentului articol, prin accese pietonale se inteleg caile de acces pentru pietoni, dintr-un drum public, care pot fi:trotuare, strazi pietonale, precum si orice cale de acces public pe terenul proprietate publica sau dupa caz pe terenuri proprietate privata grevate de servitutea de trecere publica, potrivit legii sau obiceiului 3. accesele pietonale vor fi conformate astfel incat sa permita circulatia persoanelor cu handicap si care folosesc mijloace specifice de deplasare In cazul parcului fotovoltaic zona de implantare a panourilor coincide cu limitele de la N,V, S ale parcelei destinate aceistei investitii, pe latura estica fiind retrasa la 46m de limita lotului 29. Pentru a lasa un grad de libertate cat mai mare ideii de eficientizare a investitiei nu sunt propuse cai interioare de acces datorita urmatoarelor criterii: - in urma elaborarii P.U.Z.se va lansa un concurs de solutii pentru o cat mai eficenta exploatare a suprafetei date - functie de solutia aleasa, panourile fotovoltaice vor avea anumite gabarite - functie de gabaritele panourilor , va aparea trama cailor de acces deasemenea,spatiile verzi configurate in actualul P.U.Z. in cadrul suprafetei acordate panourilor fotovoltaice vor putea fi redistribuite(ramanand in cadrul aceluias lot),functie de solutia aleasa, cu conditia de a intruni aceeasi suprafata Parcul fotovoltaic este caracterizat de urmatorii indici urbanistici: P.O.T. max=85% C.U.T. max=1.00 Accesele, pozitia si numarul acestora pe lotul destinat parcului fotovoltaic se vor reglemnta in urma aceluias concurs de solutii. Canalele de desecare existente se vor pastra, impreuna cu distantele lor de protectie (2.5m), acestea facand parte din sistemul de evacuare al apelor pluviale.

54

8. REGULI CU PRIVIRE LA ECHIPAREA EDILITARA Lucrarile de echipare cu retele tehnico-edilitare in zonele cu conditionarea constructiilor se vor face cu avizul detinatorilor de utilitati. Toate retelele stradale: alimentare cu energie electrica, apa, canal, gaze , telecomunicatii se vor realiza ingropat sau aerian functie de cerintele impuse de catre avizatori. Retelele de alimentare cu energie electrica, telecomunicatii fac parte din sistemul national si sunt proprietatea publica a statului, daca legea nu dispune altfel. Retelele de apa, canalizare, alimentare cu energie termica, alaturi de drumuri si alte utilitati aflate in serviciul public sunt proprietate publica a comunei, orasului sau judetului, daca legea nu dispune altfel. Ca bunuri apartinand proprietatii publice, acestea pot fii administrate de Regii autonome de interes local, care in conformitate cu OUG nr.69/ 1995, pot fii organizate si functioneaza sub autoritatea consiliilor judetene sau consiliilor locale in localitatile cu o populatie peste 30.000 locuitori. Lucrarile de racordare si bransare la retelele edilitare publice (canalizare energie electrica si telefonie) se suporta in intregime de catre investitor sau de beneficiar si se executa in urma obtinerii avizului autoritatii administratiei publice specializate. Lucrarile de extindere sau de marire a capacitatii retelelor edilitare publice existente, precum si executarea drumurilor de acces se realizeaza de catre investitor sau beneficiar partial sau in intregime dupa caz, in conditiile contractelor incheiate cu consiliile locale. Prevederile prezentului articol al Regulamentului general de Urbanism privind proprietatea publica asupra retelelor edilitare, indiferent de modul de finantare vor face obiectul unor clauze contractuale privind obligatiile partilor. Lucrarile edilitare (drumuri, retele si instalatii) astfel realizate trec in proprietatea publica si se administreaza potrivit legii, urmand a fii luate in evidenta cadastrala. Fac exceptie de la prevederile de mai sus al prezentului articol retelele edilitare si drumurile situate pe parcele proprietate privata a unor persoane fizice si juridice, aflate in serviciul exclusiv al acestora asigurand legatura de la punctul de racordare cu retelele si drumurile publice si pana la bransamentele si racordurile la cladirile situate pe parcelele respective. Ele pot constitui proprietate privata daca sunt finantate in totalitate de investitorii privati interesati, iar autoritatea administratiei publice locale stabileste ca nu se justifica utilizarea publica mentionata. Este interzisa emiterea autorizatiei de construire daca nu este rezolvata problema evacuarilor apelor uzate menajere.. Lipsa echiparii cu retele de apa si canalizare conduce la obligativitatea adoptarii unor solutii locale (puturi pentru alimentarea cu apa).

9. REGULI CU PRIVIRE LA FORMA SI DIMENSIUNILE TERENURILOR PENTRU CONSTRUCTII Parcelarea este optiunea de divizare a unor suprafete de teren in 4 sau mai multe loturi alaturate, care devin parcele cadastrale distincte si vor fii inregistrate in Cartea Funciara. Terenul este construibil daca prezinta urmatoarele caracteristici : -sa fie accesibil din dintr-un drum public

55

-sa aibe caracteristicile necesare pentru a satisface exigentele de securitate, aparare contra incendiilor si aparare civila daca este cazul functie de destinatia cladirilor propuse. -forme si dimensiuni ale loturilor care sa permita amplasarea unor constructii pe suprafata lor, cu respectarea regurilor de amplasare si conformare din prezentul Regulament. Un teren este construibil atunci cand prin forma si dimensiunile sale, precum si in urma respectarii retragerilor fata de aliniament si limitele laterale si posterioara (in conformitate cu prevederile Codului Civil, cu regulile ce deriva din necesitatile de prevenire si stingere a incendiilor, precum si cu prevederile documentatiei de urbanism) este apt sa primeasca o constructie cu o configuratie in acord cu destinatia sa. Parcelarea Parcela aflata in proprietatea judetului Timis este compusa actualmente din mai multe parcele, si formeaza un teritoriu unitar de 600026.88mp. In vederea obtinerii autorizatiei de construre si realizarea de investitii in unitatile functionale rezultate, conform prezentului RLU, se vor realiza lucrari de unificare a parcelelor existente si reparcelare conform prezentului PUZ. astfel : U.T.R.1: lot 1: 19597.69mp lot 2: 3255.75mp lot 3: 3255.75mp lot 4: 3255.75mp lot 5: 3255.75mp lot 6: 4163.57mp lot 7: 3722.83mp lot 8: 3255.75mp lot 9: 3255.75mp lot 10: 3255.75mp lot 11: 3255.75mp lot 12: 5395.45mp lot 13: 3255.75mp lot 14: 3255.75mp lot 15: 3255.75mp lot 16: 3255.75mp lot 17: 3255.75mp lot 18: 6415.99mp lot 19: 5975.25mp lot 20: 3255.75mp lot 21: 3255.75mp lot 24: 3255.75mp lot 25: 3255.75mp lot 26: 5395.45mp lot 27: 45307.92mp U.T.R.2: lot 28:45247.77mp lot29: 404741.40mp

56

10. REGULI CU PRIVIRE LA AMPLASAREA DE SPATII VERZI SI IMPREJMUIRI Autorizatia de construire va contine obligatia mentinerii sau crearii de spatii verzi si plantate, in functie de destinatia si capacitatea constructiei, conform anexei nr.6 la RGU. Pe langa suprafata de 20% spatii verzi amenajate, necesara in raport cu tot lotul, la momentul autorizarii constructiilor de pe loturile concesionate/vandute se impune un procent de 20% spatii verzi amenajate pe fiecare lot construibil in parte. Imprejmuirea la aliniament intereseaza atat domeniul public cat si cel privat, prevederile privind amplasarea si conformarea lor putand fii stabilite prin regulamente ale administratiei publice locale. Dincolo de caracterul lor strict utilitar, ele sunt de interes public, datorita calitatii participante la crearea peisajului urban, alaturi de constructiile pe care le protejeaza sau a caror parcela o delimiteaza. Imprejmuirile amplasate pe limitele laterale si posterioare, ale parcelei sunt realizate din ratiuni de delimitare si de protectie a proprietatii. Modalitatea de realizare a imprejmuirilor in vederea protectiei proprietatii private pentru evitarea intruziunilor, precum si relatiile de vecinatate, sunt reglementate de prevederile Codului Civil. Acestea se refera la zidurile despartitoare dintre constructiile cuplate sau insiruite, precum si la conditiile in care se realizeaza imprejmuirile gradinilor. Se vor amenaja spatii inierbate precum si plantatii de aliniament conform plansei de reglementari urbanistice. Terenul va fii imprejmuit. Imprejmuirile vor avea un caracter arhitectural si trebuie sa participe la ameliorarea aspectului exterior atat prin alegerea materialelor de constructie si a esentelor vegetale cat si prin calitatea executiei. Imprejmuirile realizate spre aliniament vor fii de preferinta transparente. Imprejmuirile realizate pe limitele laterare si posterioara a cladirii vor fii de preferinta opace. Inaltimea maxima considerata necesara pentru protectia proprietatii este de 2,00m. cu posibilitate de realizare de soclu plin max.0,40m, vor putea fii dublate de un gard viu. Imprejmuirile cu plantatii sau in a caror componenta intra si plante sunt de preferat. Se interzice utilizarea de sarma ghimpata, cioburi de sticla sau alte asemenea materiale pentru imprejmuiri. Spatiu verde amenajat aferent parcului tehnologic ....................... 30007.55mp Spatiu verde amenajat aferent constructiilor industriale dupa autorizare ......................................................................................18167.87mp Spatiu verde reamplasabil in cadrul aceluias lot al parcului fotovoltaic...............................................................................................91139.23mp Spatiu verde aferent drumurilor.....................................................48054.55mp Spatiu verde amenajat aferent pavilionului administrativ............. ..5283.87mp

57

III.

ZONIFICAREA FUNCTIONALA

11. UNITATI SI SUBUNITATI FUNCTIONALE P.U.Z.-ul de fata este impartit dupa cum urmeaza: U.T.R.1 compus din : a) lot 1- pavilionul administrativ, parcari, drum si platforme incinta si spatiu verde amenajat b) lot de al 2 la 25:lotulri destinate constructiilor de hale cu birouri, drum si platforme incinta si spatiu verde amenajat c) lot 26: destinat amplasarii utilitatilor pentru intreg parc tehnologic, drum si platforme incinta si spatiu verde amenajat d) lot 27: zona drumuri, trotuare, parcari ecologice si spatii verzi de aliniament U.T.R.2 compus din: e) lot 28: destinat implementarii panourilor fotovoltaice f) lot 29: destinat implementarii panourilor fotovoltaice 12. UNITATI TERITORIALE DE REFERINTA Zona studata prin P.U.Z. este divizata in doua unitati teritoriale de referinta ,respectiv U.T.R.1 si U.T.R. 2, detaliate mai sus.

Intocmit: arh. I. Barbu

58

S-ar putea să vă placă și